raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmcj.anpm.ro/files/arpm...
Post on 31-Oct-2019
12 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
1. Informaţii generale
Date de recunoaştere ale titularului
● Numele companiei : S.C. MONARHIFARM S.R.L.
● Adresa poştală : jud. Bihor, Salonta, strada Jean Calvin, nr. 15A
● Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail : tel.: 0742822705
● Numele persoanei de contact: Suciu Alina Angela
Director/manager/administrator : administrator : Suciu Alina Angela
Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului şi al raportului la acest studiu:
- numele : S.C. ACORMED S.R.L.
- adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5
- numele persoanei de contact : Mintaş Olimpia,Vicaş Gabriela
- telefon şi email: 0723711419,0723711930,buzasiu@yahoo.com
gabrielavicas@yahoo.com
- denumirea proiectului : Ferma de creştere şi îngrăşare porcine, 8160 capete-
localitatea Ciumeghiu, jud. Bihor
Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia
Proiectul propus vizează construirea şi utilarea unei ferme de creştere şi
îngrăşare porcine, cu capacitatea de 8160 capete.
Terenul pe care va fi amplasată ferma are suprafaţa de 62000 mp, are
funcţiunea de teren arabil şi este situat în extravilanul localităţii Ciumeghiu.
Constituie proprietatea S.C. MONARHIFARM S.R.L., conform înscrisurilor Cărţii
Funciare nr. 50607, nr. cadastral 730.
Pe suprafaţa de teren descrisă se doreşte realizarea următoarelor obiective:
4 hale de creştere, în suprafaţă de 4x1670 mp
Caracteristici constructive: L= 108,40 m, l= 15,40 m,h= 5,25 m
Se prevăd 2 hale calde şi 2 hale reci, halele calde fiind amplasate alăturat, între
halele reci, accesele şi culoarele de circulaţie sunt poziţionate ″în oglindă″.
2
Halele calde sunt destinate creşterii purceilor cu greutatea cuprinsă între 7 şi 35
kg iar cele reci animalelor de peste 35 kg.
Au în zona centrală, pe toată lungimea, câte o porţiune lată de 3 m, prevăzută cu
încălzire în pardoseală, care asigură temperatura de 27°C.
În fiecare hală vor exista 16 boxe, cu dimensiunile:14,20x6,35m iar în fiecare
boxă se vor asigura 2 zone reci, cu grătare şi o zonă centrală caldă.
Pereţii boxelor vor avea înălţimea totală de 1,00m şi vor fi realizaţi din panouri
celulare din PVC, fixate pe suporţi metalici.
Sub grătarele din beton, pe toată lungimea halelor s-au prevăzut cuve, în
interiorul cărora se vor monta sisteme de racleţi batanţi acţionaţi electric.
La capătul fiecărei hale s-a prevăzut câte o boxă, din 4 compartimente, pentru
izolarea animalelor bolnave
Corp de clădire care să adăpostească filtrul sanitar şi sectorul
administrativ, în suprafaţă de 84 mp
Caracteristici constructive: L= 11,20 m, l= 7,50 m,h= 3,80 m, regim de înălţime P
Clădirea va fi realizată din zidărie portantă din blocuri de tip Porotherm, cu
grosimea de 38 şi 25 cm, cu fundaţii continue din beton şi şarpantă din lemn de
răşinoase.
Tunel circulaţie cu rampă de încărcare-descărcare, cameră frig, spaţiu
necropsie, în suprafaţă de 190 mp
Caracteristici constructive:
-spaţiu de circulaţie: 172,50 mp;
-cameră frigorifică: 8,10 mp;
-spaţiu necropsie: 9,40 mp
Spaţiul de circulaţie este realizat dintr-o structură uşoară din cadre de lemn şi
panouri celulare din PVC iar învelitoarea va fi realizată din tablă cutată zincată.
La capătul culoarului de circulaţie se vor dispune:
- 2 incineratoare ecologice, de mici dimensiuni, sub forma unor containere
funcţionale, complet utilate, care funcţionează pe bază de GPL, având
fiecare caracteristicile: sistem de încărcare frontală,capacitate de
încărcare-500 kg⁄şarjă;
3
- spaţiu de necropsie, deschis, acoperit şi o cameră frigorifică,
dimensionată corespunzător, amplasate pe platformă betonată
2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp, amplasate în exteriorul
incintei împrejmuite a fermei
Bazinele de stocare dejecţii sunt realizate din 2 saci alăturaţi, cu capacitate totală
de 10000 mc(2x5000), fiecare sac fiind alcătuit din ţesătură de poliester
rezistentă la acizi şi stabilă la radiaţii UV, fâşiile componente fiind îmbinate prin
sudură. Pe conturul sacilor sunt prevăzute diguri de protecţie din pământ.
Pentru asigurarea stabilităţii, sacii de stocare sunt prevăzuţi cu curele de
tensionare, ancorate în diguri.
La fiecare sac sunt prevăzute câte 2 amestecătoare pentru omogenizarea
dejecţiilor şi câte un dispozitiv flotant.
Accesul la bazine se va face printr-un drum din piatră spartă, compactată, care
va avea legătură directă cu platforma betonată, destinată staţionării cisternelor
care încarcă conţinutul bazinelor.
2 puţuri, cu cabinele aferente, în suprafaţă de 2 mp
Sursa de apă va fi asigurată din 2 foraje proprii
2 camere tehnice pentru echipamentele pompelor de căldură, în suprafaţă
de 2x15,4 mp
Vor fi amplasate în exteriorul halelor calde, la mijlocul laturii cu lungimea de
108,4 m şi vor servi pentru adăpostirea echipamentelor pentru sistemul de
încălzire prin pardoseală, cu pompe de căldură.
Structura constructivă:L=5,50m, l= 2,80m, h= 2,50m, regim de înălţime P
S-a prevăzut o structură uşoară din lemn, îmbrăcată în tablă cutată zincată,
izolată cu saltele din vată minerală, cu grosimea de 15 cm, barieră de vapori iar
pe interior, tablă cutată.
Sistem de furajare şi de adăpare
Va fi compus din:
-şnec transport furaj;
-2 bucăţi silozuri de stocare furaje⁄hală;
-sistem dublu transport furaj şnec;
4
-sistem de distribuţie şi omogenizare furaj, în interiorul silozului;
-hrănitoare din inox simple⁄duble, 4 locuri de alimentare , de fiecare parte;
-adăpătoare cu cupă şi suzetă.
Sistem boxare hale
Va fi compus din kit de start din oţel galvanizat la perete, pentru uşa divizată,
despărţitoare din oţel inox, pentru uşa divizată şi pentru braţul coridorului.
Sistemul de ventilaţie
Va fi o combinaţie de ventilaţie naturală cu ventilaţie forţată, prevăzut cu:
-prelată din polietilenă, pe ambii pereţi laterali;
-sistem de control prelate;
-termostat de siguranţă;
-8 bucăţi ventilatoare, montate pe pereţii laterali, cu capacitatea de 10700 mc⁄h,
fiecare;
-54 bucăţi guri de aerisire, care să asigure un debit de aer de circa 3900 mc⁄h;
-sistem de control electronic al parametrilor mediului din hale.
Construcţii conexe, în suprafaţă de 160 mp
Platforme betonate, în suprafaţă de 299,00 mp
-platforme silozuri furajare 8x11,25 m=90,00 mp;
-platformă GPL:88,00 mp;
-platformă grup Diesel:.4,00 mp;
-platformă auto, zonă bazine:60,00 mp;
-platformă incineratoare ecologice:22,00 mp;
-platformă filtru auto: 35,00 mp.
Asigurarea utilităţilor
Reţeaua de apă potabilă
Sursa de apă va fi asigurată din 2 foraje de mare adâncime(120 m), amplasate în
incintă, prin intermediul unei reţele comune ramificate. Forajele vor fi echipate cu
pompe submersibile şi căsuţe pompă, care vor conţine fiecare un hidrofor
dimensionat corespunzător.
În funcţie de calitatea apei prelevate din foraje se va realiza o staţie de tratare,
amplasată pe traseul inelului de alimentare, în apropierea corpului filtru.
5
Alimentarea cu energie electrică
Se va asigura din reţeaua aferentă localităţii Ciumeghiu prin post trafo propriu,
uscat, de aproximativ 160 kV, de exterior, etanş.
Pentru situaţiile de avarie s-a prevăzut un grup electrogen, cu motor diesel, cu
pornire automată, putere electrică 110 kVA, cu rezervor propriu de motorină, V=
230 l.
Filtrul sanitar ,spaţiul de circulaţie şi halele vor fi echipate cu:
- instalaţii electrice de alimentare normală;
- instalaţii de iluminat normal şi siguranţă;
- instalaţii de forţă;
- instalaţii de protecţie împotriva tensiunilor accidentale;
- instalaţii de telefonie.
Reţeaua de canalizare menajeră
Apele uzate provenite din corpul administrativ vor fi colectate într-un bazin
vidanjabil, cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină sintetică, montat îngropat.
Reţeaua de canalizare tehnologică
Sub pardoseala halelor sunt amplasate cuve de beton, în interiorul cărora se vor
monta racleţi batanţi acţionaţi electric.
Instalaţia este prevăzută cu un motor electric, reductor, tablou de comandă şi 2
limitatoare de schimbătoare de sens.
În faza activă, racleţii batanţi se rotesc faţă de punctul lor de articulaţie şi au o
poziţie perpendiculară pe bară şi în acest fel, antrenează dejecţiile.
În faza pasivă, racleţii îşi schimbă poziţia, apropiindu-se de cablu şi nu mai
deplasează dejecţiile.
În mişcarea de dute-vino, cu o viteză de 6 m⁄minut a racleţilor montaţi pe cablul
transportor, dejecţiile sunt evacuate până la planul înclinat, de la capătul halei,
care le preia şi le evacuează în sistemul de canalizare.
Amestecul de dejecţii şi ape de spălare uzate este evacuat prin intermediul unei
staţii de pompare în bazinele de stocare, tip pungă, cu capacitatea de 10000 mc.
Staţia de pompare dejecţii va fi echipată cu una pompe, având caracteristicile:
Q=100 mc⁄h, H=14,00 mCA, sistem de pornire automată cu plutitor.
6
Apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor, spaţiul de necropsie şi
camera frigorifică, vor fi colectate în unul sau două bazine vidanjabile, montate
îngropat, cu capacitatea de 2 mc.
Canalizarea pluvială
Apele meteorice vor fi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către zonele
înierbate, după care se vor scurge gravitaţional în reţeaua hidrografică locală.
Energia termică şi apa caldă menajeră
Vor fi asigurate prin centrala termică murală proprie, cu GPL şi boilerul aferent,
amplasată în corpul filtru.
Centrala termică va fi echipată cu un cazan mural cu tiraj forţat, de putere
nominală 10,5-24 kW, care va funcţiona pe bază de GPL.
Se vor amplasa 34 recipiente GPL pe o platformă de beton armat, cu
dimensiunile 11,0x8,0x0,30 m
Energia termică necesară încălzirii halelor calde
Se va asigura cu încălzitoare alimentate cu GPL(4 bucăţi la fiecare hală) şi
printr-un sistem de încălzire în pardoseală, cu pompe de căldură sol-apă, energie
fiind extrasă prin intermediul pompelor verticale, montate în sol.
Sistemul de producere a agentului termic cuprinde: pompe de căldură,
acumulator de căldură, rezistenţă electrică, pompa de circulaţie primară, 3
pompe de circulaţie secundară, sonde verticale, ţevi încălzire în pardoseală tip
RauthermS.
Fiecare hală va avea o suprafaţă cu încălzire în pardoseală, S=308,94 mp, care
va fi deservită de o cameră tehnică, în care se va amplasa o pompă de căldură
sol-apă, cu puterea de 28,8 kW.
Energia primară pentru fiecare pompă va fi asigurată de un schimbător de
căldură, format din 6 sonde verticale, din PEHD, cu lungimea de 100 m fiecare
(32x2,9 mm), amplasate între halele calde, la o distanţă de 10 m între ele.
Sondele sunt umplute cu lichid antigel alimentar, netoxic.
7
Informaţii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimice
TABELUL 1.1
───────────────────────────────────────────────────── Denumirea
materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea şi etichetarea
prime, a substanţei existenta în stoc substanţelor sau a preparatelor
sau a preparatului chimice*)
chimic
─────────────────────────────────────────────────────
Categorie Periculozitate**)
Fraze de risc*)
- Periculoase/
Nepericuloase
(P/N) -
──────────────────────────────────────────────
Vaccin antirujetic
Vaccin micoplasmoză
Vaccin colivacinoză
Vaccin pneumonie infecţioasă
Virocid 1l sol/mp periculos
Vircon S-soluţie dezinfectantă 0,25 – 0,5% 1l sol/mp periculos
(Monoperoxisulfat de potasiu)
Tabel nr. 1.2
Denumire
preparat
Compoziţie Clasificarea
categorie periculozitate fraze de risc,
conform OUG 200/2000
Virkon S amestec de
peroxizi, săruri
anorganice,
acizi organici,
detergenţi
anionici
periculos iritant cutanat
risc de leziuni majore
oculare
R 38
R 41
Virocid clorură de
alchil dimetil-
etil-amoniu,
izopropanol,
aldehidă
nociv prin inhalare,
înghiţire sau dacă
intră în contact cu
pielea
provoacă arsuri
R 20/21/22
R 34
R 43
8
glutarică,
clorură de
didecil-dimetil-
amoniu
sensibilizare prin
inhalare şi contact cu
pielea
Caracteristicile substanţelor dezinfectante se referă numai la soluţiile
concentrate, în concentraţie de 1%, aceste proprietăţi nu se mai regăsesc.
GPL este un amestec de propan şi butan, extrem de inflamabil. Vaporii sunt mai
grei decât aerul şi se răspândesc la sol putandu-se aprinde de la distanţă.
Expunerea prelungită la foc poate antrena ruperea sau explozia recipientelor.
La o ardere incompletă se formează monoxid de carbon, oxid de azot, oxid de
sulf, hidrocarburi nearse.
Nr. CAS: 73-98-6
Nr. EINECS: 270-990-9
Fraze de risc: F+;R12 F+:Extrem de inflamabil
Fraze de securitate: S9: Conservaţi recipientul în locuri convenabil ventilate
S16: Feriţi locul de surse de aprindere sau scântei.
Nu fumaţi
Alimentarea recipientelor GPL se face direct din mijloacele de transport
GPL, în sistem închis, prin cuplarea furtunului.
Motorina,nr.CAS 68334-30-5, a fost clasificată prin Directiva 67/548/CE.
Caracteristile sale fizico-chimice sunt următoarele: lichid gălbui, cu miros specific
de hidrocarburi, insolubil în apă,, interval de distilare cuprins între 171ºC şi
357ºC, temperatatura de autoaprindere: 220ºC, limita superioară de explozie:
6,5% volum în aer.
Cod CAS: 68334-30-5
Cod EC: 269-822-7
Fraze de risc: R10- substanţă inflamabilă,
R 40–suspect de efect cancerigen;
R 65- nociv prin înghiţire,
R66- expunerea repetată provoacă uscarea pielii;
R51/53 –toxic pentru organismele acvatice
Fraze de siguranţă :S2-se va păstra astfel încât copiii să nu aibă acces
9
S7-se va păstra în containere închise etanş.
S20/21- nu mâncaţi, nu beţi şi nu fumaţi în timpul folosirii
S36/37- purtaţi echipament de protecţie
S61- a nu se arunca în mediul înconjurător
S62- a nu se înghiţi.
Motorina necesară funcţionării grupului electrogen este stocată într-un
rezervor cu capacitatea de 230 l, care constituie parte componentă a instalaţiei
propriu-zise de generare curent.
Alimentarea rezervorului se realizează direct din mijloacele de transport
motorină, în sistem închis, prin cuplarea furtunului.
Folosinţa actuală a terenului este aceea de teren agricol, în extravilan.
Tabelul numărul 1.3 conţine informaţii despre poluarea fizica şi biologica
generata de activitate:
Tabel nr. 1.3
Tipul
poluării
Sursa de
poluare
Nr.
surse
de
poluare
Poluare
maxim
admisă
(limita
maxim
admisă
pentru
om şi
mediu)
Poluare
de fond
Poluare calculată produsă de activitate
şi măsuri de eliminare/reducere
Măsuri de
eliminare/
reducere a
poluării
Pe zona
obiectiv
ului
Pe zone
de
protecţi
e/restric
ţie
aferente
obiectiv
ului
Pe zone
rezidenţiale,de
recreere sau alte
zone
protejate,luând în
considerare
poluarea de fond
Fără
măsuri de
eliminare
/reducere
a poluării
Cu
impleme
ntarea
măsurilor
de
eliminare
/reducere
a poluării
Împrăş-
tierea
- - -împrăştiere
gunoiului în
10
gunoiului
pe câmp
timpul zilei în
funcţie de
condiţiile
meteorologice
zgomot Nivele
normale din
adăposturi
1
adăpost
8
bucăţi/
hală
55dB
ziua
45 dB
noaptea
- 67* -etanşeizarea
adăpostului
-identificarea
-realizarea
periodică de
inspecţii ale
stării de
funcţionare ale
ventilatoarelor
Hrănire
animale
93*
99*
Pregătire
hrană
90 (interior)*
63 (exterior)*
Mutare lot 90 – 110*
Livrare
hrană
92*
Curăţare şi
Manipulare
bălegar
88 (85 – 100)*
Împrăştiere
bălegar
95*
Ventilatoare 43*
Agenţi
pato-
geni
iaz biologic
stocare
dejecţii
2 iazuri - - -
* Pe zona obiectivului
11
2. Proces tehnologic
2.1. Proces tehnologic de producţie:
Ferma de creştere porci va fi situată în extravilanul localităţii Ciumeghiu; va avea
următoarele vecinătăţi:
- la nord: teren agricol, pe un front cu lungimea de 340 m;
- la sud: teren agricol, pe un front cu lungimea de 314 m;
- la est: teren agricol, pe un front cu lungimea de 193 m;
- la vest: teren agricol, pe un front cu lungimea de 190 m.
Certificatul de urbanism emis de către Consiliul Judeţean Bihor în scopul
realizării investiţiei, certifică regimul juridic al terenului pe care există ferma,
aparţinând CF Ciumeghiu, ca fiind acela de teren în extravilan.
Prin profilul de activitate unitatea va aparţine sectorului zootehnic, obiectul
de activitate constituindu-l creşterea porcilor în sistem intensiv.
Activitatea unităţii este organizată într-un singur sector productiv, sectorul
de creştere şi îngrăşare.
Activitatea se va desfasura cu personal special instruit si familiarizat cu
conditiile impuse de legislaţia europeană de mediu. Intreg personalul trebuie sa
fie familiarizat cu acele aspecte ale conditiilor de mediu care sunt relevante
indatoririlor fiecaruia si va primi instructiuni de exploatare adecvate, care sa ii
permita sa isi indeplineasca indatoririle.
Operatorul va asigura instruirea personalului pentru fiecare post care ar
putea avea impact asupra mediului si va tine un registru de evidenta a instruirilor
relevante.
Intreg echipamentul utilizat in desfasurarea activitatii, a carui avarie sau
functionare necorespunzatoare ar putea conduce la impact negativ asupra
mediului, va fi intretinut in conditii optime de functionare.
Operatorul va asigura, conform cerintelor BAT:
un progam de intretinere a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor, scris;
registru de evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate.
12
Tineretul porcin va fi transportat in conditii de siguranta pana la ferma, cu
mijloace proprii sau ale furnizorilor.
Furajare (distribuirea automată a furajului) se va face cu ajutorul unei linii
automatizate de furajare, prevăzută cu alimentator in fiecare boxa si retele de
aprovizionare ce fac legatura intre silozuri si alimentatoarele din boxe. Instalatia
va fi asistata de calculator si de programe de furajare.
Alimentarea cu apa se va face prin adapatoarele automate cu care sunt
prevazute cuvele de hranire si suzetele instalate pe reteaua de adapare de pe
peretii exterior ai halei de productie.
Vitaminele, vaccinurile si medicamentele vor fi achizitionate de la firme
autorizate, fiind depozitate in dulapuri speciale, sub gestiune si administrate
conform prescriptiilor sanitar-veterinare.
Materialele auxiliare: vor fi achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau
ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma, unde vor fi
depozitate in magazii special amenajate.
Temperatura în hale va fi de 18-20 oC, umiditatea relativă de 60 %.
Parametrii de microclimat in hale sunt dirijaţi automat prin sistemele de comandă
cu care sunt dotate halele de producţie. La inaltimea animalelor, in cazul
ventilatiei mecanice, vitezele maxime admise ale aerului sunt cuprinse între 0,3-
0,5m/s.
In anotimpul cald, pentru evitarea supraincalzirii incaperilor, se vor folosi metode
de intensificare a ventilatiei.
Ventilarea incaperilor din filtrul sanitar se va face natural, prin ferestre si usi.
in filtrul sanitar: se va asigura o temperatura de 18-20 oC, o umiditate relativa de
20-60% si o viteza a curentilor de aer de 0,2-0,3m/s.
Conform normelor sanitar veterinare volumul necesar de ventilatie pentru
porci la ingrasat in adaposturi neincalzite este :
- iarna : 13mc/h/cap x 8160 capete = 106080 mc/h
- vara : 55 mc/h/cap x 8160 capete = 448800mc/h
Exploatatia de porcine va respecta cerinteţele art.3 din Ord.nr. 202/2006,
astfel încât suprafata libera de pardoseala disponibila pentru fiecare suină in
13
crestere va fi de 0,65 mp pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 85 si
110 kg.
In completare la prevederile anexei la Directiva Consiliului 98/58/CE,
sunt aplicate şi urmatoarele cerinte:
Adaposturile pentru cazarea porcilor sunt proiectate astfel incat sa permita
animalelor:
a) sa aiba acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere
fizic si termic, drenata si curatata corespunzator si care sa permita tuturor
animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;
b) sa se odihneasca si sa se ridice normal;
c) sa vada alti porci.
Pardoseala este neteda, dar nealunecoasa, pentru a se preveni
ranirea porcilor, si astfel proiectata, construita si mentinuta incat sa nu cauzeze
raniri sau suferinte porcilor. Pardoseala este adecvata pentru marimea si
greutatea porcilor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care
asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor.Astfel operatorul va alcătui o
lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime
si materiale auxiliare.
Furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate, conform recomandarilor
BAT. Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc categorii de nutret
combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare
furaj/greutate.
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea
nutrientilor, si prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu
componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei
de proteine a corpului.
Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de substante
nutritive digerabile/disponibile, aplicand diete cu aport redus de aminoacizi
suplimentari si diete pe baza de fitaza, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati
14
alimentari anorganici care se pot digera aproape complet. Mai mult, folosirea
aditivilor alimentari poate creste eficienta de hranire, imbunatatind astfel retentia
substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor de dejectii.
În tabelul cu numărul 2.1 este redată compoziţia diferitelor tipuri de furaje:
Tabelul nr. 2.1
Nr.c
rt.
Componentă Tip de furaj
Grower Bionova
( % )
0-1 Prestarter Bionova
( % )
0-1
Starter
Bionova (%)
0-2
Tineret
Porcin (%)
0-3
Porc gras
( % )
1 Porumb 69,1 57,2 54,4 44,9 39,9
2 Orz - - - - 20
3 Grâu - - - 25 10
4 Şrot soia 20,5 6 10,8 20 13
5 Şrot floarea soarelui - - - - 7
6 Făină 5 - - - 5
7 Premix - 4 14,4 5 5
8 Mycofix plus 0,15 0,1 0,15 0,1 0,1
9 Biotronic forte 0,25 0,2 0,25 - -
10 Făină de peşte Con-Kix - 7,5 5 5 -
11 PVM Bionova prestarter - 25 15 - -
Operatorul va revizui regulat noile dezvoltari in domeniu, pentru utilizarea
acelor materiale care sunt mai putin poluante.
Toate adăposturile sunt astfel compartimentate, încât să se asigure
aplicarea principiului „ totul plin - totul gol ", în vederea executării, după
depopulare, a curăţirii, spălării, dezinfecţiei şi văruirii compartimentelor care
urmează să fie populate.
15
Purceii înţărcaţi sunt achiziţionaţi la greutatea de circa 7 kg; vor popula
cele 2 hale calde, până la greutatea de 25-35 kg, după care vor fi repartizaţi în
cele 4 hale, câte 2040 purcei⁄hală.
Durata unui ciclu complet de producţie va fi de 154 zile, creşterea
ponderală fiind de aproximativ 100 kg( de la 7 kg, până la 110 kg.
Perioada de vid sanitar, anterioară populării durează în medie 10 zile.
Tehnologia propusă permite derularea unui număr de 2 cicluri de
creştere/îngrăşare anual.
În vederea asigurării condiţiilor optime de microclimat şi zooigienă, se
aplică principiul tehnologic „ totul plin – totul gol „.
În acest scop compartimentele din adăposturi sunt în prealabil curăţate ,
spălate , dezinfectate cu soluţie de vircon , văruite şi preîncălzite în timpul iernii,
astfel încât să se asigure o temperatură de 20 – 22 C şi o umiditate relativă de
60 %.
Între două cicluri halele sunt curăţate,spălate şi dezinfectate,creându-se
vidul sanitar.Spălarea se face în două etape :iniţial se curăţă podelele, pereţii,
tavanele, instalaţiile de hrănire şi adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă
la presiune scăzută după care se continuă spălarea cu jet de apă la presiune
ridicată.
Dezinfecţia se face prin pulverizare de soluţii dezinfectante în
concentraţii de 1-2%.
Toti porcii au acces concomitent şi permanent la o cantitate suficientă de
hrană şi de asemenea la o cantitate suficientă de apă proaspată.
Hrănirea se face ad libitum, cu hrană uscată a cărei compoziţie este
adaptată cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare.
Adăparea se realizează prin intermediul a câte 6-10 boluri de băut,
amplasate în fiecare boxă, în sistem optimal, cu pierderi minime de apă.
Accesul in unitate a persoanelor se va face numai prin filtrul sanitar care
asigură un spatiu de dezechipare de haine de stradă şi dulapuri metalice pentru
păstrarea acestora (vestiar negru), un spatiu funcţional pentru WC, duş si lavoar
16
şi o incăpere pentru echiparea cu echipamentul de lucru şi păstrarea acestuia,
spatiul este amenajat in aşa fel incat să fie uşor lavabil şi dezinfectabil.
Accesul vehiculelor se face pe o singura poarta prevazută cu dezinfector
rutier, amenajat corespunzator incat sa asigure la rulare acoperirea anvelopelor
cu dezinfectant pe intreaga circumferinta a rotilor.
Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile
Pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu a fermei cele mai bune
tehnici disponibile trebuie să aibă în vedere următoarele :
- împlementarea de programe de instruire pentru personalul fermelor
- evidenţa utilizării de energie ,apă,hrană,deşeuri,emisii,dejecţii
- implementarea unui program de întreţinere şi reparaţie pentru a asigura
structurile şi echipamentele sunt în stare perfectă,iar facilităţile sunt
menţinute curate
- existenţa unui plan de urgenţă în cazul poluărilor accidentale
Cele mai bune tehnici disponibile se bazează pe realizarea următoarelor
patru acţiuni:
- aplicarea de măsuri nutriţionale
- corelarea cantităţii şi compoziţiei dejecţiilor care urmează afi împrăştiate
cu suprafaţă de teren agricol disponibilă şi cu cerinţele recoltei
- împrăştierea pe terenuri agricole a gunoiului doar cu respectarea
cerinţelor BAT
- cea mai bună tehnică disponibilă ia în considerare caracteristicile
terenului ,tipul solului,panta,condiţiile climatice,nivelul
precipitaţiilor,sistemul de irigaţii,utilizarea terenului,practicile
agricole,sistemul de rotaţie al culturilor
Cele mai bune tehnici pentru adăpostirea animalelor (purceii aflaţi în fază
de creştere şi finisare)prevăd următoarele tipuri de sisteme de adăpostire :
- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu groapă redusă de bălegar (SMP)
-Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu suprafaţă cu nervuri de răcire a
bălegarului;
17
- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem
de vacuum);
- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu spălarea permanentă a stratului de
mixtură de dejecţii în canalele de dedesubt (PSF cu canale de spălare);
- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare, cu jgheaburi de spălare sau tuburi de
spălare (PSF cu jgheab de spălare);
- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu screper (PSF cu screper);
- Sistemul cu duşumea de beton solid şi cu aşternut complet (SCF cu aşternut
complet);
- Sistemul cu duşumea solidă de beton cu paie şi alimentatoare electronice.
Cerinţele BAT privind selecţia furajelor
Pentru porci, cerinţe BAT indică o strategie de hrănire şi o formulă pentru
hrană ce variază funcţie de factori cum ar fi: greutatea în viu şi stadiul de
(re)producţie. Este făcută distincţie între hrănirea purceilor înţărcaţi, porcilor de
îngrăşat şi porcilor de sacrificare. Cantităţile de hrană sunt exprimate în kg per zi
şi în conţinutul de energie necesară per kg de hrană. Asimilarea finală depinde
de cantităţile consumate şi de concentraţia nutrienţului şi deci nivelele minime
sunt recomandate pentru diferite strategii de hrănire pentru a satisface cerinţele
porcilor, fiind dată media lor zilnică de asimilare. Cantitatea de hrană
administrată la scroafă în producţie, incluzând perioadele uscate, şi depinzând
de asimilarea de energie, este de aproximativ 1300 kg/an pînă la 1400 kg per
an.
Se vor adopta tehnici nutriţionale adecvate, pe faze de dezvoltare, bazate pe
cele mai bune tehnici disponibile, în scopul reducerii cantitǎţii de nutrienţi din
dejecţii (azoti şi fosfor), pentru a asigura reducerea emisiilor în mediu:
-aplicarea unui management nutriţional preventiv, ca mǎsurǎ importantǎ
de reducere a emisiilor gazoase şi a poluǎrii solului;
-utilizarea instalaţiilor de furajare reglate automat care permit o distribuire uniformǎ, fǎrǎ
pierderi;
-realizarea controlului calitǎţii furajelor;
-evidenţierea lunarǎ a consumurilor specifice de materiale,
18
-analiza periodicǎ a consumurilor realizate, în vederea stabilirii eficienţei
utilizǎrii lor.
Tabel nr. 2.2
categoria etapa de dezvoltare recomandare BAT
conţinut proteină brută P total
porci la îngrăşat starter 15-17 0,44-0,70
creştere 14-16 0,44-0,70
finisare 13 0,50-0,70
Compoziţia hranei în amino-acizi se bazează pe conceptul de “proteină
ideală” pentru speciile relevante. Cu acest concept de “proteină ideală”, nivelele
necesare de aminoacizi sunt determinate prin indicarea nivelului de lizină şi
legătura dintre alţi amino-acizi cu nivelul curent al lizinei din hrană. Balanţele
recomandate de aminoacizi sunt citate din literatură, dar aprecierea nivelelor
curente de proteine şi lizină rezultă din observaţii din teren la nivel european.
Porcii sunt alimentaţi în concordanţă cu greutatea lor corporală, cu
creşterea intrării de hrană ,cu creşterea în greutate. Spre sfârşitul perioadei de
îngrăşare (ultimile 20 – 30 kg) cantitatea de hrană administrată rămîne
neschimbată. Un exemplu de raţionalizare utilizat pentru porci uşori şi grei pentru
sacrificare în Italia,59, Italia, 1999, este prezentat în tabelul nr. 2.2..3. În general,
hrănirea este ad libitum pentru porci uşori, care sunt capabili de o dezvoltare
musculară puternică, dar raţionat pentru porci grei, care au o considerabilă
tendinţă spre acumulare de grăsime şi spre un mai mare nivel de greutate ridicat.
Aceasta schimbă compoziţia hranei. Spre exemplu, zerul (5 – 6 % materie
uscată) poate fie utilizat pentru un porc greu cu 13 – 15 litri de zer înlocuind 1 kg
de hrană uscat. Zerul poate fi utilizat în cantităţi crescute, din 3 – 4 litri per cap
per zi la 30 kg de greutate până la un maximum de 10 – 12 litri pentru mai mult
decât 130 kg (cantităţile peste aceste nivelele pot avea efecte negative la
utilizare (ex.rata de conversie a hranei din raţia zilnică totală.
19
Tabelul nr. 2.2.3
Porc greu
Greutate în viu (kg)
Până la 25
30 50 75 100 125 150+
Hrană (88 % materie uscată) (kg/zi)
Ad lib. 1.2 – 1.5 1.5 – 2.0 2.0 – 2.5 2.5 – 3.0 2.7 – 3.2 3.0 – 3.4
Hrană (% din greutatea în viu)
-- 4 – 5 3 – 4 2.7 – 3.3 2.5 – 3.0 2.2 – 2.5 2.0 – 2.2
Hrană (% din greutatea metabolică) (w
0.75)
--
10 – 12 8 – 10 8 – 10 8 – 10 7 – 9 7 – 8
Porc uşor
Hrană (88 % materie uscată) (kg/zi)
Ad lib. 1.5 2.2 2.8 3.1 -- -
Energie digestibilă (MJ/kg)
13.8 13.4 13.4 13.4 13.4 -- -
Lizină (%) 1.20 0.95 0.90 0.85 0.80 -- --
Totalul cantităţii de hrană consumată în timpul creşterii şi la maturitate
depinde de rasă, rata de conversie a hranei, creşterea zilnică, lungimea
perioadei de completare şi greutatea în viu finală. Pentru creşterea porcilor de la
25 kg până la 110 kg greutate în viu, este consumată aproximativ 260 kg de
hrană. Evident, nivelele de nutrienţi din hrană sunt cele mai importante. Nivelele
nutriţionale trebuie să îndeplinească cerinţele de creştere sau producţie zilnică.
Pentru fiecare categorie de greutate se pot distinge cerinţele medii, după cum au
fost raportate de variate surse şi rezumate în tabelul nr. 2.4 Aprecierea nivelelor
curente de proteină şi lizină şi intervalul pentru balanţa recomandată de amino-
acizi pentru porci (1 faza pentru fiecare stadiu major de creştere),[171, FEFANA,
2001], cu referinţă pentru aminoacizi la literatură cum ar fi, Henry, 1993; Wang et
Fuller, 1989 şi 1990; Lenis, 1992. Progresiv, perioadele de asimilare dintre 30 kg
şi greutatea finală sunt divizate în 2 sau 3 faze de hrănire. În aceste
faze,conţinutul în nutrienţi din hrană variază pentru a satisface necesarul variabil
al porcului.Sfârşitul primei faze de creştere se plasează între 45 şi 60 kg greutate
în viu şi în faza a doua între 80 şi 110 kg. Unde este dat un singur tip de hrănire
20
între 30 şi 110 kg, conţinutul de hrană este egal cu media nivelului hrănirii din
cele două faze.
Tabelul nr. 2.4
Cerinţe energetice Greutatea animalului
Nivel curent de energie MJ/kg, ME bază faza 3 (porc în stadiu final) 12.5 – 13.5
Nivel curent de proteină (CP=N*6.25), conţinut total % hrană, faza 3 17 – 13
Nivel curent de lizină, conţinut total % hrană, faza 3 1.00 – 0.90
Balanţa recomandată de amino-acizi, în procentaj de nivel de lizină Balanţa recomandată de amino-acizi, în procentaj de nivel de lizină
nivel threonine : lysine 60 – 72
metionine +cystine : lysine 50 – 64
tryptophan : lysine 18 – 20
valine : lysine 68 – 75
isoleucine : lysine 50 – 60
arginine : lysine 18 – 45
ME = energie metabolizabilă CP = proteină brută
Indicaţii despre nivelele aplicate de calciu şi fosfaţi în hrana pentru porci
de îngrăşat/porci de sacrificare sunt date în tabelul nr. 2.5, conform 27, IKC
Veehouderij, 1993, 124, Germania, 2001, 59, Italia, 1999
Tabelul nr. 2.5
Parametrii nutriţionali Categoria de greutate în viu a porcului
30 - 55 kg 55 –90kg 90 –140 kg 140 –160 kg
Calciu (% hrană) 0.70 – 0.90 0.65 – 0.90 0.65 – 0.90 0.65- 0.80
Total fosfor (% hrană) 0.44 – 0.70 0.45 –0.70 0.50 - 0.70 0.48- 0.50
În perioada terminală a porcului greu în Italia, se disting diferite categorii
de greutate asociate cu nivelele lor de nutrienţi. Tabelul nr. 2.6 redă nivelele
nutriţionale medii aplicate în Italia pentru porci grei, pentru diferite intervale de
greutate în viu (pentru % din hrană brută, conform 59, Italia, 1999).
Tabelul nr. 2.6
Parametrii nutriţionali Porci 35 - 90 kg
Porci 90 - 140 kg
Porci 140 - 160 kg
proteină brută (CP, %) 15 – 17 14 – 16 13
Grăsimi brute 4 – 5 <5 <4
Fibră brută <4.5 – 6 <4.5 <4
Total lizine 0.75 – 0.90 0.65 - 0.75 0.60 - 0.70
Total metionine + cystine 0.45 – 0.58 0.42 - 0.50 0.36 - 0.40
21
Total threonine 0.42 – 0.63 0.50 0.40
Total tryptophan 0.15 0.15 0.10 - 0.12
Calciu 0.75 – 0.90 0.75 - 0.90 0.65 - 0.80
Total fosfor 0.62 – 0.70 0.50 - 0.70 0.48 - 0.50
Energie digestibilă MJ/kg >13 >13 >13
Pentru reducerea consumurilor de apă cele mai bune tehnici disponibile
prevăd:
- curăţirea adăposturilor şi a echipamentelor utilizând instalaţii de
igienizare de mare presiune după fiecare ciclu al producţiei
- calibrarea corectă şi permanentă a instalaţiilor de apă potabilă pentru a
preveni pierderile
- monitorizare permanentă a sistemului de aducţiune şi canalizare pentru
detectarea scurgerilor şi repararea imediată a defecţiunilor constate.
Pentru reducerea consumurilor energetice trebuie avut în vedere :
- aplicarea ventilaţiei naturale,acolo unde este posibil cu proiectarea
adecvată a adăposturilor
- planificarea spaţiilor interioare ţinând cont de direcţia dominantă a
vânturilor pentru a îmbunătăţi circulaţia aerului ( metodă aplicabilă la
adăposturile noi )
- în cazul adăposturilor cu ventilaţie mecanică să se evite elementele de
rezistenţă în sistmul de ventilaţie prin inspecţii dese şi curăţirea
tuburilor,cablurilor şi ventilatoarelor
- aplicarea iluminatului cu consum redus de energie
Reducerea emisiilor de la depozitarea dejectiilor
Pentru depozitarea mixturii de dejecţii în bazine de stocare-bataluri cele
mai bune tehnici disponibile prevăd:
- un bazin stabil rezistent la influenţe mecanice,termice
- baza şi pereţii bazinului să fie impermeabilizate şi protejate împotriva
coroziunii
- anual,bazinul să fie golit şi să fie efectuate inspecţia şi întreţinerea
- nâmolul să fie agitat înainte de golirea bazinului
22
- suprafaţa liberă a bazinului să fie acoperită cu:o structură rigidă sau un
acoperamânt plutiror ( paie,scoarţă,folie,etc,)
- plantarea unei perdele verzi de protecţie în jurul batalurilor.
In vederea reducerii mirosurilor, locatia depozitului in cadrul fermei este
importanta si ar trebui avut in vedere directia predominanta a vanturilor. Pozitia
preferata al depozitului este cat mai departe de obiectivele sensibile din
vecinatatea fermei, luandu-se in considerare si barierele naturale precum copaci
sau diferentele de nivel al terenului.
Pentru reducerea mirosurilor neplăcute se va reduce cat mai mult posibil
suprafaţa liberă a bazinelor de colectare a dejecţiilor,stocarea mixturii de dejecţii
în bazine exterioare.
Pentru sistemul de depozitare al dejecţiilor cea mai bună tehnică
disponibilă prevede proiectarea unor facilităţi de depozitare cu o capacitate
suficient de mare pentru a putea fi păstrate până la o tratare ulterioară sau
aplicarea pe terenuri agricole.
Capacitatea proiectată depinde de factori climatici ca şi de perioadele în
care aplicarea pe terenuri nu este posibilă. De exemplu poate varia capacitatea
pentru dejecţii rezultate într-o perioadă de 5 luni,într-un climat mediteranean,7-8
luni în condiţii de climă continentală cu influenţe oceanice,9-12 luni în regiuni
boreale.
Controlul zgomotului de la activitati discontinue din cadrul fermei
Descriere: Cele mai multe activitati pe ferma au loc in mod discontinuu;
masurile pentru reducerea zgomotului de la aceste activitati in mod general
se raporteaza la o sincronizare adecvata si localizarea cu grija a activitatii la
ferma.. Masurile sunt aplicate urmatoarelor activitati:
Furnizarea nutretului
Multe unitati nu prepara nutreturile, astfel acestea sunt furnizate cu
ajutorul benzilor transportatoare in unitatile de stocare. Zgomotul provine de
la :
- vehicolele care fac manevre in jurul unitatii
- echipamentele de benzi transportatoare penumatice
23
Impactul acestor surse de zgomot poat fi minimizate la:
1. localizarea silozurilor de magazinare pe cat posibil departe de zonele
rezidentiale si sensibile
2. organizarea locatiilor in asa fel incat sa se reduca manevrele vehicolelor in
incinta
3. evitarea distantelor lungi a benzilor transportatoare, si minimizarea
numarului acestora fixate pe tuburi fixe,in vederea obtinerii unei rate maxime
de descarcare, pentru a minimiza durata zgomotului
Operatiile de hranire la fermele de porci:
Nivelul zgomotului in cadrul adaposturilor poate fi ridicat; au fost masurate
niveluri de 97dB in cadrul incitei inainte de operatia de hranire, acest nivel de
agitare a animalelor a fost asociat des cu hranirea manuala sau sistemelor de
dirijare cu ajutorul benzilor. Aceste niveluri de zgomot al animalelor pot fi
reduse pri folosirea unui sistem de hranire mecanic; daca hranirea are loc
manual aimalele trebuiesc separate in numere mic, iar dac nu este posibil
atunci operatia ar trebui efectiuata in perioadel cu zgomot de fundal mai
ridicat.
Sisteme de hranire pot fi utilizate care au silozuri de imagazinare, care pot
fi umplute periodic pentru hranire, apoi acesta este golit instantaneu la timpul
programat pentru hranire, astfel animalele u mai au stimuli de pre hranire,
evitandu-se agiatrea lor si zgomotul.
Pentru ferme unde zgomotul de la hranire produce totusi probleme, este
esential ca, unde este practicabil, toate usile si ferestrele sa fie inchise in
timpul hranirii.
Manipularea dejectiilor la fermele de porci:
- Sistemele de curatire includ deseori un numar mare de porti, de-a lungul
pasajului, acestea trebiesc proiectate in a.i. animalele sa nu poata
zornai/clincani aceste porti si partile acestora
- Arealele de depozitare a dejectiilor ar trebui amplaste in md ideal in capt,
cat mai departe de fantani. Punctele de umplere a rezervoarelor trebuiesc
amplasate pe partea opusa cladirii, departe de vecinatatea cu zonele
24
rezidentiale Acesta foloseste efectul distantei si a calitatii de reducere a
zgomotului de cladire prin absorbtie si abatere.
- Compresoarele folosite pentru spalre sub presiune, genereaza zgomot
destul de mare si ar trebui folosite doar in interiorul caldirilor, folosirea lor
in exterior, pentru spalarea vehicolelor, ar trebui restrictionata in zonele cu
obiective sensibile. Acolo unde este posibil, masinarile ar trebui spalate
cat mai departe de proprietatile sensibile.
Tehnici pentru reducerea emisiilor de la aplicarea dejectiilor pe terenuri agricole
Reducerea poluării apelor se realizează respectând următoarele:
- neaplicarea dejecţiilor pe teren atunci cand acesta este suprasaturat cu
apă,inundat,îngheţat sau acoperit de zăpadă
- neaplicarea dejecţiilor lângă cursuri de apă
- împrăştierea dejecţiilor pe cat posibil înaintea creşterii maxime a recoltei
Tehnicile pentru reducerea emisiilor de la imprastiere ar putea fi divizate in
doua categorii:
- tehnici pentru reducerea emisiilor dupa imprastiere sau ca o imprastiere
consecventa, acesta este preocupat de emisiile in sol, ape de suprafata si
subterane (N,P) si in ceva masura si in aer
- tehnici care reduc emisiile care au loc in timpul activitatii de imprăstiere,
acestea sunt predominant emisii in aer (amoniac si irosuri) si zgomot
Echilibrarea imprastierii dejectiilor cu terenul disponibil
Descriere: In mod esential, emisiile de la aplicarea dejectiilor, in sol, ape
subterane, pot fi prevenite prin echilibrarea ratei de aplicare cu cerintele solului,
exprimat in termenii capacitatii de inmagazinare a nutrientilor de catre sol si
vegetatie. Rata de aplicare este rata dintre concentratia nutrientilor in dejectie si
volumul dejectiei, si suprafata disponibila pentru imprastiere (kg/ha/an), In mod
tipic, necesarul recoltelor pentru P2O5 este de 3-4 ori mai mica decat pentru N,
dar nivelurile lor sunt echivalente in dejectiile de porcine si de pasari, deci
balansarea fertilizatorilor vor include atat intrari de N si P pentru a evita saturarea
progresiva a solului de fosfor.
25
Rata de inmagazinarea a solului si vegetatiei este complexa si depinde de
sol si de conditiile meteo din timpul aplicatiei, anotimpul si tipul recoltei care e
cultivata. In mod ideal pentru a preveni aplicarea in exces a nutrientilor nu
trebuiesc aplicate mai multe dejectii decat cererile de sol/recolta le permit. Avand
anumite concentratii de nutrienti si volum de dejectii, o combinatie recolta/sol, ar
trebui determinat care cerinte se potrivesc cu cantitatea de nutrienti disponibile.
Prin alte cuvinte, rata maxima de aplicare pentru N si P pot schimba anumite
tipuri de folosinte a terenului sau anumite tipuri de folosinte au un impact asupra
productiei/cresterii de animale (incluzand numarul e animale care pot fi
crescute/hranite)
În vederea echilibrarii dejectiilor cu terenul disponibil tehnicile ce trebuiesc
avute în vedere sunt:
- echilibrarea nutrientilor din sol
- sistem de raportare, raporatrea nr de animale la terenul disponibil
Echilibrarea nutrientilor calculeaza diferenta dintre intrarile totale de nutrienti
in sol si totalul iesirilor de nutrienti. Un model universal a fost dezvoltat pentru a
calcula acest echilibru, acesta arata orice exces de nutrienti aplicat si ne indica
eficienta nutrientilor utilizati in sectorul agricol. Calcularea are intrari pentru
fertilizatorii minerali, dejectii si alte deseuri organice, depunerea N atmosferic si
fixarea biologica a N, la fel ca si utilizarea recoltei.
La nivel de ferma o versiune derivata este aplicata, care tine evidenta tuturor
mineralelor care intra sau ies din sistemul de productie animala, in legatura cu
aplicarea tehnicilor de management nutritional. Aceasta indica eficienta folosirii
nutrientilor. Un pas inainte este folosirea nivelurilor de nutrienti necesari recoltei
pentru a calcula suprafata disponibila pentru imprastierea dejectiilor organice.
Raportand numarul de animale la terenul disponibil este o apropiere mai
pragmatica, si este aplicabilă.
Beneficii aduse mediului: cuantificarea efectelor folosirii echilibrului de
nutrienti pentru sol în scopul prevenirii excesului de nutrienti de la aplicarea
dejectiilor este grea, uneori este posibil ca in mod deliberat sa se cauzeze un
26
exces temporar de nutrienti, P, pentru a face posibila cresterea recoltei pe
acelasi teren.
Efecte cros media(incrucisate): echilibrarea nutrientilor poate reduce costurile
de mediu pentru sol dar poate avea loc contaminarea apei subterane in urma
aplicarii indelungate a nivelurilor de nutrienti in exces.
Aplicabilitate: echilibrul nutritional este folosit pentru a calcula scenarii, in
vederea reducerii intrarilor de nutrienti proveniţi din dejectii si din alte surse,
poate furniza date pentru recomandari pentru reducerea incarcarilor de
nutrienti.Aceste recomandari vor afecta aplicabilitatea tehnicii folosite pentru a
reduce concentratiile de nutrienti si vor incuraja dezvoltarea si aplicare noilor
tehnici
Scheme de protectie a apelor subterane
Descriere: Componentele schemei de protectie a apelor subterane aplicate in
Irlanda:
- vulnerabilitatea unui areal la contaminare; definirea suselor de ape
subterane si resurselor acvifere, care impreuna definesc zone de protectie
a apelor subterane
- raspunsul unei locatii la activitatiile potential poluatoare, in functie de
factori ca si risc, hazard, categorii de acvifere
Beneficii aduse mediului: prin definirea zonelor de vulnerabilitate,
contaminarea apelor subterane cu N,P,K, poluanti microbieni sau metale, este
prevenita. Schemele sunt considerate ca si unelte care pot directiona procesul
de imprastiere (sfatul asupra distantelor fata de zonele vulnerabile) spre zone
mai putin vulnerabile, si definirea managementului optim privind imprastierea.
Efecte cros media, incrucisate: Aplicarea schemelor de protectie a apelor
subterane probabil ca va restrictiona suprafata unde aplicarea dejectiilor este
permisa, si prin acesta va conduce la cresterea nivelurilor de productie a
dejectiilor peste cantitatea care poate fi aplicata acum. Daca se aplica schemele
de protectie a apelor subterane ar fi oportuna dezvoltarea unui program in
paralel, care are de-a face cu metode posibile de tratatre a dejectiilor in exces.
27
Aplicabilitate: schemele de ape subterane pot fi aplicate unde exista un
risc potential pentru apele subterane.Au fost dezvoltate scheme bazate pe
legislatia Europeana si legislatie nationala pentru protectia apelor subterane.
Pentru reducerea mirosurilor neplăcute împrăştierea dejecţiilor se va face
astfel încât vecinătăţile să nu fie afectate,în acest sens împrăştierea se face în
timpul zilei,cu excepţia sfârşiturilor de sâptămână şi a sărbătorilor ,acordand
atenţie direcţie dominante a vanturilor.
Pentru împrăştierea dejecţiilor maturate pe camp cele mai bune tehnici
disponibile prevăd:împrăştierea cu masini de aplicat îngrăşăminte organice fluide
ce au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare.
Pentru umplere se pot folosi pompe staţionare, care preiau materialul fluid din
bazinele de depozitare, sau maşini este echipate cu sistem propriu de pompare,
fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul căreia se umplu cisternele etanşe, fie cu
pompe cu rotor elicoidal excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:
cu duza de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai.
Pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune;
cu aspersor. Presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o
pompă centrifugă. Aceste doua procedee de aplicare prezintă mai multe
dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant,
căci provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplacut
mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;
cu dozator rotativ şi cu furtune. Furtunele distribuie îngrăşămintele fluide
pe o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunele pot lasa
îngrăşămintele să curgă pe sol de la înalţime cât mai mică. Metoda cea
mai bună şi mai neplouantă este cea la care furtunele sunt în legatură cu
brazdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct in sol.(conform
Măsurii 229 din Codul celor mai bune practici agricole)
Cele mai multe reclamatii in legatura cu mirosurile de la ferme, sunt legate de
procesul de imprastiere. Urmatoarele puncte ar trebui luate in considerare inaitea
imprastierii:
28
- evitarea imprastierii seara sau la sfarsit de saptamana, cand oamenii sunt
mai mult acasa, doar daca este absolut necesar
- acordarea unei atentii mari, directiei predominante a vanturilor in stransa
legatura gospodaririle invecinate
- eviatarea imprastierii in conditii de umezeala si caldura
- folosirea sistemelor de imprastiere, care minimizeaza productia de praf sau
a depunerilor fine
- aplicarea unei cultivari usoare a terenului in 24 de ore dupa aplicare
dejectiilor.
Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de
prevenire şi management al situaţiilor de urgenta;
In vederea prevenirii si controlului accidentelor, operatorul va intocmi un
Plan de actiune in caz de dezastre si calamitati, care va fi supuse analizei şi
avizării Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Bihor.
Personalul muncitor va fi instruit periodic pentru insuşirea şi aplicarea
tuturor planurilor şi instructiunilor de prevenire şi control al accidentelor.
Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc, pentru care
se aplica prevederile H.G. nr.95/2003.
Tabelul numărul 2.7 conţine valorile limită ale parametrilor relevanti
(consum de apa şi energie, poluanti în aer şi apa, generarea deşeurilor) atinsi
prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile.
Tabel nr. 2.7
Parametru (unitatea de măsură) Valori limită
Tehnici propuse de
titular
Prin cele mai bune tehnici
disponibile
Consum de energie 43,25 kW/an /suină 41 – 147 kW/an /suină
consum de furaj 1,5-2,8 kg/cap/zi 2-3 kg/cap/zi
consum de apa 10 l/zi/suină 4 – 10 l/zi/suină
emisii de poluanti atmosferici-NH3 1,65 kg/porc/an 0.9 –2.4 kg/porc/an
emisii de poluanti atmosferici-CH4 7,65 kg/porc/an
4.2 - 11.1 kg/porc/an
emisii de poluanti atmosferici-N2O 2 0.59 – 3.44 kg/porc/an
29
deşeuri generate- dejectii animaliere
(materii fecale, urina, inclusiv resturi
de paie) 02 01 06 t/an + apele
provenite din igienizarea halelor
0,004 mc/zi/porc -
2.2. Activităţi de dezafectare
Titularul activitatii va intocmi, un Plan de inchidere definitiva a fermei, care
va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:
- un plan al tuturor conductelor si rezervoarelor subterane;
- modul de lichidare a stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de
intretinere;
- modul de golire a rezervoarelor, conductelor, canalizarilor;
- modul de eliminare a tuturor deseurilor, de curatare a lagunelor de depozitare
dejectii si namoluri;
- indepartarea tuturor materialelor periculoase, dupa caz;
- metode de demolare a constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei
mediului;
- demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate spre destinaţii bine stabilite;
- dezafectarea depozitelor de materii prime;
- recuperarea materialelor refolosibile
- eliminarea tuturor deşeurilor de pe amplasament;
- determinarea gradului de afectare a solului;
- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;
- ecologizarea platformei;
- modul de consemnare a tuturor actiunilor desfasurate la incetarea activitatii intr-
un registru special.
Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop
reconstructia ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare
pentru punerea in practica a planului de inchidere, indiferent de situatia
financiara a titularului autorizatiei.
30
3. Deşeuri
3.1 Deşeuri generate pe perioada realizării investiţiei
Tabelul numărul 3.1.1 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor,
managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor, în perioada de
realizare a investiţiei :
Tabel nr. 3.1.1
Denumire
deşeu
Cantitate
prevăzută
Stare
fizică
Codul Managementul deşeurilor
t/an
valorificat eliminat In stoc
deşeuri municipale
amestecate
350 kg solidă 20 03.01 - 350 kg -
Deşeuri metalice 300 kg solidă 16 01 07 300kg - -
Ambalaje tip PET-mase plastice
45 kg solidă 15 01 02 45 kg - -
Modul de gospodărire a deşeurilor
Piesele metalice uzate provenite din lucrările de întreţinere vor fi colectate
şi depozitate temporar la sediul societăţii, fiind valorificate prin firme specializate
şi autorizate în domeniu.
Deşeurile menajere vor fi colectate într-o pubelă, de unde vor fi preluate
de către firme specializate şi autorizate, în vederea eliminării.
Deşeurile tip Pet vor fi colectate într-o pubelă, de unde vor fi preluate de
către firme specializate şi autorizate, în vederea valorificării.
Facem menţiunea că în locaţia propusă ca şi şantier nu se vor realiza
lucrări de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.
3.2 Gestiunea deşeurilor produse pe perioada existenţei fermei
Tabelul numărul 3.2.1 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor,
managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor:
31
Tabel nr. 3.2.1
Denumire
deşeu
cantitate Codul Managementul deşeurilor
t/an
valorificat eliminat In stoc
mixtură de dejectii , (mc/an)* 10608 02 01 06 10608 - -
deşeuri de tesuturi animale,(t/an)** 3500 02 01 02 - 3500 -
deşeuri menajere , mc/an 5,4 20 03 01 - 5,4 -
deşeuri de ambalaje amestecate, kg/an 2,5 15.01.06 2,5 - -
deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infectiilor, kg/an
5 1802 02* - 5 -
ambalaje de medicamente, kg/an 7 18.02.03 - 7 -
Deşeuri metalice, kg/an 100 02.01.10 100 - -
Cenuşă de la incinerator 1300
kg/an
10.01.12 - 1300
kg/an
-
Hârtie şi carton, kg/an 60 15.01.01 60 - -
*Cantitatea de dejecţii s-a calculate considerându-se o cantitate de dejecţii de
1,3 mc⁄cap⁄an.
** Mortalităţile total generate pe amplasament, calculul s-a efectuat
considerându-se o mortalitate de maximum 6%.
Mixtura de dejecţii este evacuată gravitaţional prin sistemul de grătare afrent
fiecărei boxe.
Sub grătarele din beton, pe toată lungimea halelor s-au prevăzut cuve, în
interiorul cărora se vor monta sisteme de racleţi batanţi acţionaţi electric.
Instalaţia este prevăzută cu un motor electric, reductor, tablou de comandă şi 2
limitatoare de schimbătoare de sens.
În faza activă, racleţii batanţi se rotesc faţă de punctul lor de articulaţie şi au o
poziţie perpendiculară pe bară şi în acest fel, antrenează dejecţiile.
În faza pasivă, racleţii îşi schimbă poziţia, apropiindu-se de cablu şi nu mai
deplasează dejecţiile.
În mişcarea de dute-vino, cu o viteză de 6 m⁄minut a racleţilor montaţi pe cablul
transportor, dejecţiile sunt evacuate până la planul înclinat, de la capătul halei,
care le preia şi le evacuează în sistemul de canalizare.
32
Amestecul de dejecţii şi ape de spălare uzate este evacuat prin intermediul unei
staţii de pompare în bazinele de stocare, tip pungă, cu capacitatea de 10000 mc.
Staţia de pompare dejecţii va fi echipată cu una pompe, având caracteristicile:
Q=100 mc⁄h, H=14,00 mCA, sistem de pornire automată cu plutitor.
Cele 2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp vor fi amplasate în
exteriorul incintei împrejmuite a fermei
Bazinele de stocare dejecţii sunt realizate din 2 saci alăturaţi, cu capacitate totală
de 10000 mc(2x5000), fiecare sac fiind alcătuit din ţesătură de poliester
rezistentă la acizi şi stabilă la radiaţii UV, fâşiile componente fiind îmbinate prin
sudură. Pe conturul sacilor sunt prevăzute diguri de protecţie din pământ.
Pentru asigurarea stabilităţii, sacii de stocare sunt prevăzuţi cu curele de
tensionare, ancorate în diguri.
La fiecare sac sunt prevăzute câte 2 amestecătoare pentru omogenizarea
dejecţiilor şi câte un dispozitiv flotant.
Accesul la bazine se va face printr-un drum din piatră spartă, compactată, care
va avea legătură directă cu platforma betonată, destinată staţionării cisternelor
care încarcă conţinutul bazinelor.
Mixtura de dejectii este depozitata timp de cel puţin 4-6 luni pentru a se obtine o
stabilizare prin fermentare. Dupa fermentare, dejectiile sunt
evacuate pe terenurile agricole din zona.
Pentru stocarea temporară a eventualelor mortalităţi s-a prevăzut o
cameră frigorifică , de unde vor fi preluate în vederea eliminării de către S.C.
Protan S.A.
Instrumentarul medical uzat va fi stocat în recipienţi închişi ermetic, care
vor fi preluaţi de către firme specializate în domeniu, în vederea eliminării.
Deşeurile menajere vor fi colectate selectiv, depozitate în europubele,
după care vor fi preluate de către firme autorizate , în vederea eliminării.
Piesele de schimb uzate vor fi depozitate pe platformă betonată, marcată
corespunzător şi vor fi valorificate prin firme autorizate.
33
3.3 Deşeuri generate pe amplasament pe perioada dezafectării:
Tabel nr. 3.3
Denumire deşeu Cantitate
prevăzută
Starea
fizică
Codul Codul privind
principala
proprietate
periculoasă
Managementul deşeurilor
t/an
valorificat eliminat In
stoc
amestecuri de beton,
caramizi, tigle şi materiale
ceramice,
imposibil
de
cuantificat
solidă 170107 - - eliminate
la groapa
de gunoi
-
lemn imposibil
de
cuantificat
solidă 170201 - valorificat
ca lemn de
foc
materiale plastice imposibil
de
cuantificat
solidă 17.02.03 - valorificate
prin firme
autorizate
-
fier şi oţel imposibil
de
cuantificat
solidă 170405 - valorificate
prin firme
autorizate
-
cabluri imposibil
de
cuantificat
solidă 170411 - valorificate
prin firme
autorizate
-
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor
mediului şi măsuri de reducere a acestora
4.1. Apa
Din punct de vedere hidrografic obiectivul este amplasat în BH Crişuri,sBh
Crişul Negru.
Crişul Negru izvoreste din Muntii Bihorului de la altitudinea de 1460 m. isi
colecteaza apele de pe pantele vestice ale Bihorului si de pe cele ce se
concentraza in depresiunea Beius-Vascau. Curge spre nord - nord-vest pana la
Beius, se îndreapta apoi spre vest pana la Tinca si dupa aceea spre vest - nord-
34
vest. De la izvoare pana la Vascau raul are un caracter toretial, albie ingusta cu
profil de V. in continuare valea se largeste si face numeroase meandre
provocand inundatii. Primeste numerosi afluenti dintre care cei mai importanti
sunt: Crisul Baita, Crisul Pietros, Tarcaita, Finis, Rosia si Holod. in aval de
confluenta cu Valea Noua, Crisul Negru mai primeste apele de pe Canalul Cemei
, Taut, Canalul Colector si sistemul Teuzului. Amonte de localitatea Taut se afla
priza de apa a Canalului Culiser. Dupa traversarea frontierei Crisul Negru se
uneste cu Crisul Alb formand Crisul Dublu.
Lungimea Crişului Negru este de 164 km,suprafaţa bazin de 4230 kmp,
panta medie este de 8 ‰.Regimul hidrologic se caracterizează printr-o creştere a
apelor în februarie – martie şi o scădere în august –septembrie,deci este un
regim hidrologic tipic pluvio –nival ,dar care suferă şi influenţa elementului
oceanic sud –vestic,mai ales iarna când survin încălziri şi ploi.
Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate prin varietate care din cauza aşezării
geografice sunt atinse de o influenţă oceanică, a cărei medie anuală este de 560
l/mp.
Pâraiele care vin din est,în special Corhana şi Culişer(care colectează
Gepiu care la randul sau colectează apele Varieşului cel mai apropiat curs de
apă de suprafaţă faţă de obiectiv )sunt îndiguite pe anumite distanţe,în timp ce
către vest albiile acestora au fost adâncite pentru a drena pânza freatică.
Geomorfologic, terenul si zona înconjurătoare se încadrează pe podul glacisului
al doilea şi străbătută în partea de sud-vest de Valea Gepiu, iar in Nord-Vest de
Valea Pustă. Valea Gepiu a creat o zonă de luncă în cuprinsul acestui glacis.
Alimentarea cu apă potabilă , tehnologică şi de incendiu se va face din 2
puţuri de mare adâncime, circa 120 m, amplasate în incintă, prin intermediul unei
reţele comune ramificate. Forajele vor fi echipate cu pompe submersibile şi
căsuţe pompă, care vor conţine fiecare un hidrofor dimensionat corespunzător.
În funcţie de calitatea apei prelevate din foraje se va realiza o staţie de tratare,
amplasată pe traseul inelului de alimentare, în apropierea corpului filtru.
- Necesarul maxim zilnic de apă al celor 4 hale va fi de 58,5 mc.
Gospodăria de apă descrisă asigură necesarul de apă şi pentru folosinţă PSI .
35
Managementul apelor uzate
Apele uzate provenite din corpul administrativ vor fi colectate într-un bazin
vidanjabil, cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină sintetică, montat îngropat.
Apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor vor fi colectate printr-un
sistem de canalizare distinct şi conduse într-un rezervor vidanjabil cu capacitatea
de 2 mc.
Mixtura de dejecţii este evacuată gravitaţional prin sistemul de grătare afrent
fiecărei boxe.
Sub grătarele din beton, pe toată lungimea halelor s-au prevăzut cuve, în
interiorul cărora se vor monta sisteme de racleţi batanţi acţionaţi electric.
Instalaţia este prevăzută cu un motor electric, reductor, tablou de comandă şi 2
limitatoare de schimbătoare de sens.
În faza activă, racleţii batanţi se rotesc faţă de punctul lor de articulaţie şi au o
poziţie perpendiculară pe bară şi în acest fel, antrenează dejecţiile.
În faza pasivă, racleţii îşi schimbă poziţia, apropiindu-se de cablu şi nu mai
deplasează dejecţiile.
În mişcarea de dute-vino, cu o viteză de 6 m⁄minut a racleţilor montaţi pe cablul
transportor, dejecţiile sunt evacuate până la planul înclinat, de la capătul halei,
care le preia şi le evacuează în sistemul de canalizare.
Amestecul de dejecţii şi ape de spălare uzate este evacuat prin intermediul unei
staţii de pompare în bazinele de stocare, tip pungă, cu capacitatea de 10000 mc.
Staţia de pompare dejecţii va fi echipată cu una pompe, având caracteristicile:
Q=100 mc⁄h, H=14,00 mCA, sistem de pornire automată cu plutitor.
Cele 2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp vor fi amplasate în
exteriorul incintei împrejmuite a fermei
Bazinele de stocare dejecţii sunt realizate din 2 saci alăturaţi, cu capacitate totală
de 10000 mc(2x5000), fiecare sac fiind alcătuit din ţesătură de poliester
rezistentă la acizi şi stabilă la radiaţii UV, fâşiile componente fiind îmbinate prin
sudură. Pe conturul sacilor sunt prevăzute diguri de protecţie din pământ.
Pentru asigurarea stabilităţii, sacii de stocare sunt prevăzuţi cu curele de
tensionare, ancorate în diguri.
36
La fiecare sac sunt prevăzute câte 2 amestecătoare pentru omogenizarea
dejecţiilor şi câte un dispozitiv flotant.
Accesul la bazine se va face printr-un drum din piatră spartă, compactată, care
va avea legătură directă cu platforma betonată, destinată staţionării cisternelor
care încarcă conţinutul bazinelor.
Mixtura de dejectii este depozitata timp de cel puţin 4-6 luni pentru a se obtine o
stabilizare prin fermentare. Dupa fermentare, dejectiile sunt
evacuate pe terenurile agricole din zona.
Apele meteorice provenite de pe platforma unităţii se vor scurge în mod
natural, urmând panta terenului, în reţeaua hidrografică locală.
Tabelul numărul 4.1.1 conţine cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale
apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)
Tabelul numărul 4.1.1
Sursa
apelor
uzate
Totalul apelor
uzate
generate
Ape uzate evacuate Ape direcţionate
spre
recirculare/reutilizare
Comen-
tarii
mc/zi mc/an menajere industriale pluviale In acest
obiectiv
Către
alte
obiective
mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an
Creşterea
suinelor
58,5 21353 0,54 197
58 21170 117 42705 - - -
Tabelul numărul 4.1.2
Debitele masice de poluanti rezultati în apele uzate menajer
Indicator
debit masic concentratie conc. max.
kg/h g/s mg/l NTPA 002/2005
CBO5 0,0069 0,0019 220 300
Suspensii 0,0081 0,0022 260 500
37
4.1.1 Impactul produs asupra calităţii apelor în perioada de execuţie
Pe perioada realizării investiţiei există pericolul infestării apelor subterane
cu poluanţi, ca urmare a :
- scurgerilor accidentale de produse petroliere de la vehiculele care
transportă materiale;
- depozitării necontrolate a deşeurilor.
Impactul negativ poate fi redus în mod substanţial prin adoptarea
următoarelor măsuri:
- se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deşeuri
produse pe amplasament;
- utilajele vor fi întreţinute în condiţii optime de funcţionare
- lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la utilaje vor fi executate doar
în locuri special amenajate;
- se interzice folosirea în exploatare a utilajelor şi mijloacelor de transport
care prezintă defecţiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanţi, instalaţii electrice;
- organizarea de şantier prevede dotarea cu toaletă ecologică.
Nu va fi afectată calitatea apelor de suprafaţă deoarece nu vor exista
deversări de ape uzate.
4.1.2 Impactul produs asupra calităţii apelor în perioada de funcţionare
Pe durata funcţionării fermei există pericolul infestării apelor subterane cu
poluanţi organici sau produse petroliere, în condiţiile producerii următoarelor
evenimente:
-fisurarea accidentală a sistemului de canalizare;
- depozitarea deşeurilor direct pe sol;
- scurgeri accidentale de produse petroliere de la vehiculele care tranzitează
38
amplasamentul.
4.1.3 Impactul prognozat asupra apelor de suprafaţă şi subterane privind
poluarea cu nitraţi
Ferma zootehnică a fost astfel proiectată încât se respectă integral măsurile
precizate prin Codul celor mai bune practici agricole:
- măsurile 121-125: capacitatea de stocare a iazurilor biologice (10000 mc)
este suficientă pentru a asigura depozitarea timp de 6 luni a unei cantităţi
de 10400 mc mixtură de dejecţii, provenită de la 16000 capete;
- măsura 127: cei 2 saci pentru dejecţii asigură un sistem de stocare
complet impermeabil şi etanş;
- măsura 135. ferma va amplasată la o distanţă de circa 100 m faţă de un
canal de desecare; fertilizarea solurilor se va face conform măsurilor 219-
229;
- nu se vor fertiliza terenurile în pantă sau cele inundate sau îngheţate,
măsurile 242, 244;
- calitatea solurilor care urmează să fie fertilizate va fi certificată prin
analize efectuate de către OSPA Bihor;
- cantitatea de dejecţii produsă pe amplasament aduce un aport zilnic de
184 kg azot= 33120 kg/6 luni= 67160 kg/an, adică circa 80 kg N/ha de
teren fertilizat, faţă de 210 kg N/ha de teren fertilizat cât prevede Codul
celor mai bune practici agricole ;
- terenurile pe care urmează să se facă aplicarea fertilizanţilor nu fac parte
din categoria terenurilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi(anexa 1).
În condiţiile respectării tuturor măsurilor precizate anterior impactul negativ
prognozat este minim.
39
În mod suplimentar, protecţia apelor va fi asigurată prin adoptarea
următoarelor măsuri:
- se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deşeuri
produse pe amplasament;
- funcţionarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent;
- va fi monitorizat permanent nivelul mixturii de dejecţii în sacii de stocare;
- se vor executa foraje de hidroobservaţie;
- se interzice folosirea în exploatare a utilajelor şi mijloacelor de transport
care prezintă defecţiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanţi, instalaţii electrice.
4.2. Aerul
Caracteristicile climei sunt influenţate în general de circulaţia atmosferei,a
maselor de aer,de poziţia geografică şi de particularităţile reliefului.
Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei
vestice,care transportă mase de aer oceanic umed,se caracterizează printr-un
climat temperat-continental moderat.
Circulaţia generală a atmosferei
Intreaga zonă este expusă, în principal circulaţiei generale a aerului dinspre
vest,peste care se suprapune o circulaţie locală, influenţată de curenţii
ascensionali ,determinaţi de versanţii nordici ai Apusenilor ,de albia Barcăului -
care creează un microclimat specific.
Temperatura aerului
Este specifică unui climat temperat-continental moderat.Datorită rolului de
baraj natural pe care-l joacă ansamblul muntos al Apusenilor,pe direcţia maselor
de aer vestice apar modificări ale valorii temperaturii aerului,de la vest spre est.
Variaţiile temperaturii aerului sunt moderate de la o lună la alta,de la un
anotimp la altul.Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna
ianuarie,temperatura minimă absolută înregistrată în ultimii 50 de ani a fost de -
40
22,8 C.Temperatura maximă absolută,dintr-un număr de 50 ani a fost de 36,8
C în luna august.
Temperatura medie anuală este de 10,2 C,cu valori lunare pozitive în tot
cursul anului exceptând 1 ianuarie (-2,1 C).Cele mai ridicate valori medii lunare
s-au înregistrat în perioadă caldă a anului mai-octombrie cu o valoare medie de
20,4 C în luna iulie.
Numărul anual al zilelor cu îngheţ,în medie plurianuală este de 93.Cele mai
multe zile cu îngheţ la sol sunt în lunile decembrie - 22 zile şi ianuarie - 25
zile.
Durata medie multianuală de strălucire a soarelui
Durata insolaţiei este în medie multianuală de 2056,3 ore.Cele mai
însorite sunt lunile iulie cu o valoare medie de 285,9 ore şi august cu 266,2 ore.
Precipitaţiile
Umiditatea relativă a aerului are valori uşor ridicate fiind un climat
temperat moderat,dezvoltat ca urmare a acţiunii predominante a maselor de aer
de origine oceanică.Cele mai scăzute valori ale umidităţii relative a aerului se
înregistrează în luna august 65% şi mai ridicate în luna decembrie 87% .Media
anuală este de 74%.Valoarea umidităţii relative a aerului prezintă interes
deoarece contribuie la formarea ceţii,cu frecvenţă mai mare în anotimpul
rece.Ceaţa asociindu-se cu pulberile din atmosferă,contribuie la creşterea
gradului de impurificare zonal prin creşterea numărului de nuclee de condensare.
Media multianuală a cantităţii de precipitaţii este de 595 l/ mp.Cele mai
mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna iunie 85l/mp ,iar lunile cu cele
mai mici cantităţi de precipitaţii sunt februarie şi martie 32 l/mp.Numărul anual de
zile cu precipitaţii,în medie multianuală este de 133.Cele mai ploioase luni sunt
decembrie (13,6 zile),mai (13,1 zile),iar cele mai secetoase octombrie (7,8 zile) şi
septembrie (8,4 zile).
Ceaţa apare în medie multianuală în 37,6 zile,cele mai numeroase zile cu
ceaţă apar în perioada rece a anului,decembrie (9,5 zile)-ianuarie ( 9,0 zile).În
41
perioada caldă a anului mai-august ,numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă este
de 0,5-0,8 zile.
Regimul eolian
În zonă regimul eolian este influenţat de prezenţa formelor de relief ,inalt
care alternează cu cele joase şi care obstrucţionează înaintarea vânturilor din
est şi nord-est,dar este deschisă maselor de aer de origine sudică care participă
cu o frecvenţă de 7,2 % şi viteză medie anuală de 3,0 m/s şi a celor de SV care
participă cu o frecvenţă de 9,6 % şi o viteză medie anuală de 2,6 m/s.
Zona analizată este caracterizată prin viteze mici ale vântului.
Vitezele medii ale vântului la sol pe direcţiile principale de vânt şi
frecvenţa de apariţie a acestora sunt prezentate în tabelul 4.2.1
Tabelul numărul 4.2.1
direcţii
vânt
N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV
Viteza
medie
3,5 3,9 3,2 2,5 2,6 2,5 2,4 3,0 4,3 4,6 3,7 3,5 2,9 2,6 2,5 2,9
% 7,2 4,5 3,7 1,1 7,3 10,2 6,1 3,2 11,3 8,4 6,7 1,8 8,0 1,6 2,7 2,6
Tabelul numărul 4.2.2 prezintă frecvenţele de apariţie a gradelor de
stratificare termică a atmosferei.
Tabelul numărul 4.2.2
Gradul de stratificare Stabil Neutru Instabil
% 1,8 6,4 26,0 37,9 9,3 12,0 6,6
Se poate vedea că în zonă predomină condiţiile neutre de împrăştiere pe
verticală a noxelor,situaţie ce apare cu o frecvenţă multianuală de 37,9%,urmată
de condiţiile de stabilitate 34,2 % şi instabilitate 27,9 %.Aceasta va determina
pentru noxele emise de surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiţii de difuzie
a poluanţilor şi acumularea lor la sol,în special noaptea şi în iernile cu cer senin
pe o perioadă mai lungă,În cazurile în care stratificarea aerului este stabilă şi
foarte stabilă,iar vântul are o viteză mai mică sau egală cu 1m/s.
42
Calitatea aerului în zona amplasamentului se încadrează în normativele
STAS aflate in vigoare.
4.2.1 Impactul produs asupra calităţii aerului pe perioada de realizare a
investiţiei
Pe perioada realizării investiţiei va creşte concentraţia gazelor de ardere şi a
pulberilor generate de utilaje şi de mijloacele de transport, precum şi nivelul de
zgomot şi vibraţii, consecinţă directă a funcţionării utilajelor.
Poluanţii specifici acestei surse sunt reprezentaţi de pulberi în suspensie şi
sedimentabile,gaze de ardere(NOx,CO,SO2,COV).
Cantitatea de carburanţi care vor fi utilizaţi de către mijloacele de transport
pe timpul realizării construcţiilor nu poate fi cuantificată.
Impactul negativ poate fi redus în mod substanţial prin adoptarea
următoarelor măsuri:
- circulaţia utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;
- utilajele vor fi întreţinute în condiţii optime de funcţionare;
- nivelul emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la autovehicule se va
încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu
ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata
utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;
- pe perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi
dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de
esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile;
- se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare
Diesel,
4.2.2 Impactul produs asupra calităţii aerului pe perioada funcţionării
fermei
Pe perioada existenţei fermei vor exista emisii de:
- gaze nocive rezultate prin descompunerea materiilor fecale (NH3, H2S,
N2O);
- miros;
- gaze de ardere provenite de la motoarele vehiculelor;
43
Surse stationare dirijate:
a). Surse punctiforme:
1. Gurile de exhaustare aferente halelor de creştere
Din grajdurile de crestere si ingrasare a porcilor se evacueaza aer viciat
care contine ,conform [10, Olanda, 1999], [59, Italia, 1999], [83, Italia, 2000], [87,
Danemarca, 2000], [140, Hartung E. Şi G.J. Monteny, 2000] valorile emisiilor în
aer din sisteme de adăposturi pentru porci în kg/ loc animal /an
Tabel nr. 4.2.1
Specia Adăpost
NH3 1) CH4 2) N2O
2)
Porci pentru îngrăşat
>30 kg
Parţial cu grătare 0.9 –2.4
4.2 şi 11.1 0.59 – 3.44
1) cele mai mici nivele de NH3 sunt obţinute aplicând tehnicile pentru controlul poluării 2) cele mai mici şi cele mai mari nivele raportate
Debitul de gaze exhaustate şi concentraţia poluanţilor emişi s-au calculat pentru
situaţia în care fiecare hală va fi dotată cu 8 ventilatoare; calculul s-a efectuat
pornind de la premiza cea mai nefavorabilă, respectiv de la valorile maxime ale
intervalului de emisie.
Caracteristicile sistemului de exhaustare:
- sistem combinat de ventilaţie naturală cu ventilaţie forţată;
-prelată din polietilenă, pe ambii pereţi laterali;
-sistem de control prelate;
-termostat de siguranţă;
-8 bucăţi ventilatoare, montate pe pereţii laterali, cu capacitatea de 10700 mc⁄h,
fiecare;
-54 bucăţi guri de aerisire, care să asigure un debit de aer de circa 3900 mc⁄h;
- funcţionarea sistemului este comandată de către calculatorul de proces.
Tabel nr. 4.2.2
Denumirea
sursei
Poluant Debit
masic
(g/h)
Debit
gaze/aer
(Nmc/h)
Concentratia
în emisie
(mg/Nmc)
Interval de
emisie
kg/loc/an
Limita la
emisie=prag
impurificat
44
(mg/mc) /VLE BAT
(mg/Nmc)
Orificii de evacuare, 8 bucăţi⁄hală
NH3
N2O
CH4
>300
>5000
-
85600x4
1,28
5,90
1,83
0,9-2,4
4,2-11
0,59-3,4
30
500
-
Poluanti generati şi emisi de surse staţionare punctiforme
Tabelul numărul 4.2.3
Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate
local)
Cantităţi de poluanţi
emişi /Corinair
Sursa punctuală
sau începutul
sursei liniare m
Sfârşitul
sursei
liniare m
Sursa de suprafata
Centrul
de
simetrie
m
Lungime
m
Lăţime
m
Suprafaţă
sursei mp
Poluanţi Anual
t/an
Orificii de
exhaustare 8
bucăţi/hală
0,6 m
diametru
2,5 0,6 m
diametru
8x1,13 NH3
N2O
CH4
58,8
Surse stationare nedirijate
Tabel nr.4.2.4
Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)
batal depozitare dejectii NH3 H2S CH4
2,1 kg/loc/an Nu există date de referinţă
terenuri agricole pe care se aplică dejecţiile
NH3 H2S CH4
Nu există date de referinţă
b).Surse mobile
Tabelul numărul 4.2.5
45
Denumirea sursei Poluanti şi debite masice (g/h)
CO CO2 NOx SOx Hidrocarburi Particule
Mobile aflate în tranzit,
s-a considerat un
consum mediu de 3
tone motorină/an
kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an
39 1100 89 11.5 89 5.5
Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri
de prevenire a poluarii aerului
Tabelul numărul 4.2.6
Denumirea
sursei de poluare
Denumirea şi tipul
instalaţiei de tratare
Poluanţi
reţinuţi
Eficienţa
instalaţiei în
cooncordanţă cu
documentaţia
tehnică de
proiectare
Alte măsuri de
prevenire a
poluării
orificii de
exhaustare
8 ventilatoare care
asigură un debit
mediu de
85600 mc/h/hală
- Scade
concentraţia de
poluanţi din aerul
evacuat
-
Saci stocare
dejecţii
La fiecare sac sunt
prevăzute câte 2
amestecătoare
pentru omogenizarea
dejecţiilor şi câte un
dispozitiv flotant;
Sacul are la fiecare
colţ o valvă de
aerisire;
Lateral există orificii
de control
miros,
amoniac,
hidrogen
sulfurat,
metan
diminuarea
intensităţii
mirosului
-
Terenuri agricole respectarea normelor
impuse de către
Codul celor mai bune
practici agricole
- - -
46
Surse în tranzit - - - -
În tabelul cu numărul 4.2.7 este redată emisia de NH3 pentru diferite
tehnici de depozitare mixtură de dejecţii [127, Italia, 2001]
Tabel nr. 4.2.7
Specia Tehnică depozitare bălegar şi mixtura de dejecţii
Factor kg/cap/an
Pierdere (%)
NH3 NH3
Porci Bălegar solid în grămadă 2.1 20 – 25
Depozit urină Fără date 40 – 50
Mixtura de dejecţii în rezervoare supraterane 2.1 10
Mixtura de dejecţii în depozite lagunare în pământ Fără date 10
Tabelul 4.2.8 prezintă factorii ce influenţează nivelele de emisie amoniac
în aer provenind din împrăştierea în câmp [37, Bodemkundige Dienst, 1999]
Tabel nr. 4.2.8
Factor Caracteristica Influenţa
Sol
pH pH-ul scăzut dă emisii scăzute
capacitatea de schimb de cationi a solului (CEC)
CEC ridicat conduce la emisii scăzute
nivel de umiditate a solului ambiguu
Factor climatic
temperatura Temperatura ridicată conduce la emisii ridicate
precipitaţii Cauzează diluarea şi o mai bună infiltrare deci emisii mai scăzute în aer, dar mai ridicate în sol
viteza vântului Viteza mare conduce la emisii ridicate
umiditatea aerului Nivelele scăzute conduc la emisii ridicate
Administrare Metoda de aplicare Tehnici cu emisii scăzute
47
Tip bălegar Conţinutul de materie uscată, pH-ul şi concentraţia de amoniu afectează nivelul de emisii
timpul şi dozajul de aplicare Se va evita vremea caldă, uscată sau cu vânt; dozajele prea mari cresc perioadele de infiltrare
Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admisibile (valorile
concentraţiilor poluanţilor gazoşi evacuaţi nu vor depăşi valorile impuse prin
STAS 10812-76), datorită sistemului de exhaustare aferent fiecărei hale, care
asigură un debit de 85600 mc/h, ceea ce facilitează dispersia optimă a
poluanţilor.
Programul de monitorizare a calităţii aerului prevede efectuarea periodică
de analize privind nivelul imisiilor.
Tabelul numărul 4.2.9 redă nivelele de emisie de mirosuri raportate provenind din
mixtura de dejecţii de porc. Sursă: variate comentarii ale TWG
Tabel nr. 4.2.9
Emisii Conţinut proteic scăzut Conţinut proteic “normal”
Unităţi de miros (OUe per secundă) 371 949
H2S (mg per secundă) 0.008 0.021
Depozitarea dejecţiilor în saci poate crea disconfort local datorita
mirosului.
Ferma este amplasată in extravilanul localitatii, la o distanta mai mare de
1000 m faţă de zona rezidenţială, deci probabilitatea ca mirosul degajat să
afecteze zona rezidenţială este redusă.
Mirosurile apar si atunci cand sunt imprastiate dejectiile pe sol. Pentru
aceasta, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii
dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros, prin:
Imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie
acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice;
Observarea directiei vantului in raport cu casele oamenilor.
Măsuri recomandate pentru diminuarea impactului:
48
- circulaţia utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;
- utilajele vor fi întreţinute în condiţii optime de funcţionare;
- nivelul emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la autovehicule se va
încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu
ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata
utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;
- pe perioada de iarna, mijloacele de transport vor fi dotate cu roboti electrici
de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul
unor demarari lungi sau dificile;
- se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare
Diesel,
- sistemul de ventilaţie cu care vor fi dotate halele va fi modern şi fiabil,
astfel încât să asigure dispersia optimă a poluanţilor atmosferici;
- se vor respecta integral măsurile stipulate prin Codul celor mai bune
practici agricole, privind depozitarea dejecţiilor şi fertilizarea solului.
În condiţiile funcţionării complexului în parametrii descrişi nu se
evidenţiază un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.
4.3 Solul ; Geologia subsolului
Din punct de vedere geografic , zona Salonta este amplasată în Câmpia
Crişurilor, componentă a pustei panonice,în partea sudică a judeţului Bihor.
Câmpia Salontei se extinde între Crişul Repede la nord,Crişul Negru în
sud,graniţa în vest şi până în estul canalului colector-aproximativ pe curba de
100 m.În sud-vest de la Canalul Culişer şi până la debuşarea Canalului Colector
în Crişul Negru,se întrepătrunde cu Câmpia Crişului Negru,joasă şi aceasta,limita
rămânând convenţională,pe canalul colector.
Este o câmpie de tip aluvial-subsidentă,foarte netedă,cu altitudini de 98-
100 m în nord şi 90-95 m pe centru şi în sud dominând înălţimile de 89-90 m,la
vest de Salonta.Energia de relief este de 0-1 m,rar ajunge la 2-3 m,iar densitatea
fragmentării de 0-0,2 km /kmp,dar cu canalele de drenaj se ridică la 0,5-1,25
km/kmp.Pantele au înclinări de 0,5-1,5 la mie în est şi 0,5-0,01 la mie în vest.
49
Părţile mai înalte se ridică cu 2-4 m peste cele joase şi se evidenţiază în
perioadele de exces de umezeală prin accea că sunt mai zvântate.Arealele lor
sunt sinuoase,insulare,uneori mai extinse şi au adesea chiar o pătură subţire de
loessoide.
Părţile joase sunt dominate de un labirint de văi,meandre şi belciuge
părăsite,de canale de drenaj sau heleştee amenajate pe acele mlaştini care erau
mai extinse.
Geologic zona sud-vestică a judeţului Bihor,ca întreaga regiune de
altfel,este puternic marcată de activitatea de eroziune,transport şi depozitare a
Râului Crişul Negru, fiind semnalate la suprafaţă formaţiuni sedimentare
,recente,de vârstă cuaternară.
Ferma zootehnică va fi amplasată în extravilanul localităţii Ciumeghiu
În zona amplasamentului studiat terenul este plan.
Pământurile interceptate cu ocazia forajului geotehnic efectuat sunt
depozite recente din constituţia câmpiei joase, formaţiuni aluvionare, argilo-
nisipoase.
4.3.1 Impactul produs asupra solului şi subsolului pe perioada realizării
investiţei
Zona este integral antropizată, în prezent folosinţa amplasamentului este
aceea de teren arabil iar terenurile învecinate sunt terenuri agricole, respectiv
ferme zootehnice.
Realizarea investiţiei va conduce la modificarea morfologiei solului,
destinaţia terenului devenind aceea de fermă zootehnică.
Poate avea loc poluarea accidentală a solului şi subsolului ca urmare a:
- scurgerii accidentale de produse petroliere de la utilaje şi mijloace de
transport;
- depozitării necontrolate a deşeurilor;
Impactul poate fi redus în mod substanţial prin adoptarea următoarelor măsuri:
- lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la utilaje vor fi executate doar
în locuri special amenajate;
50
- se interzice folosirea în exploatare a utilajelor şi mijloacelor de transport
care prezintă defecţiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanţi, instalaţii electrice;
- se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deşeuri
produse pe amplasament.
4.3.2 Impactul produs asupra solului şi subsolului pe perioada funcţionării fermei
Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului ar putea fi:
- depozitarea necontrolată a deşeurilor;
- gestionarea incorectă a mixturii de dejecţii;
- fisurarea sistemului de canalizare menajeră sau tehnologică;
- nerespectarea măsurilor specifice, stipulate prin Codul celor mai bune
practici agricole, privind fertilizarea solurilor.
Datorita incarcaturii specifice cu poluanti de natura organica, iazurile
biologice constituie principala sursa potentiala de impurificare a apelor
subterane.
Poluantii specifici ai acestor ape sunt combinatii cuantificabile prin
intermediul urmatorilor indicatori de calitate: pH, materii in suspensie, CCO Cr,
CBO5, reziduu fix, azot total, fosfor total, cloruri, detergenti sintetici, substante
extractibile cu solventi organici, bacterii coliforme totale.
Dejectiile depozitate in sacii de stocare sufera urmatoarele procese:
- fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii
de dejectii, de unde se emite CO2 si NH3,H2S ;
- fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii,
unde rezulta biogaz ce contine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de
NH3 si N2. Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare:
reducerea patogenilor din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea
continutului de azot si fosfor.
Compoziţia chimică medie a gunoiului suinelor este redată în tabelul
numărul 4.3.2.1 (Conform Codului celor mai Bune Practici Agricole) :
Tabel nr. 4.3.2.1
51
Tipul de gunoi Compoziţia chimică (%)
Apă Materii organice N P2O5 K2O CaO
Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18
Gunoi fermentat 3-4 luni
77 17 0,55 0,25 0,70 0,70
Gunoi fermentat complet
(mraniţă)
79 14 0,98 0,58 0,90 0,88
Tabelul numărul 4.3.2.2 redă producţia zilnică şi anuală de elemente
nutritive, în dejecţii de animale crescute în sistem intensiv (Conform Codului
celor mai Bune Practici Agricole).
Tabel nr. 4.3.2.2
Categoria Greutatea kg Conţinutul zilnic de nutrienţi Conţinutul anual de nutrienţi
N P K N P K
kg/zi kg/an
Porci îngrăşaţi 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8
Porci la îngrăşat 68 0,031 0,010 0,020 11 4 7
Porci la îngrăşat 90 0,041 0,014 0,027 15 5 10
Cei trei nutrienţi se regăsesc în proporţii diferite în compoziţia diverselor
combinaţii care se formează în urma proceselor fermentative ce au loc în sacii de
stocare.
Procesele fermentative ce au loc într-un timp relativ îndelungat (4 -6 luni),
influenţate direct de condiţiile climatice specifice fiecărui anotimp, sunt foarte
complexe, deci este extrem de dificilă identificarea tuturor formelor organice şi
anorganice ale nutrienţilor, care se regăsesc în gunoiul fermentat, precum şi
cuantificarea lor.
O prognoză* cantitativă globală a elementelor, prezente în gunoiul
fermentat, efectuată pe baza bilanţului de materiale este prezentată în tabelul nr.
4.3.2.3:
Tabel nr. 4.3.2.3
efectiv porci greutate
medie
conţinut zilnic, t conţinut/6 luni, t conţinut anual, t
N P K N P K N P K
8160capete 68 kg 0,188 0,8 1,6 33,12 288 283 67 292 584
52
*Calculul cantităţilor de azot s-a efectuat pornind de la:
- cantitatea medie zilnică de nutrienţi din dejecţii
- media intervalelor de emisie ale compuşilor cu azot(NH3 şi N2O);
- emisia de amoniac din bataluri: 2,1 kg/loc/an.
Gunoiul fermentat este împrăştiat pe terenurile agricole, al căror conţinut
în nutrienţi permite un aport de azot de 210 kg/ha(conform Codului celor mai
bune practici agricole).
Pentru păstrarea calităţii solului la administrarea gunoiului de grajd se va
face acoperirea terenului uniform,iar materialul administrat nu rămâne în
agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de imprăştiere, indiferent dacă
această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, va depăşi 75%.
Pentru aplicarea mecanizată a îngrăşămintelor organice solide - gunoi de
grajd, se folosesc maşini de aplicat gunoi de grajd. (cf.măsurii 227-229 din Codul
celor mai bune practici agricole ). (cf.Raportului Comisiei Europene privind
calitatea solului COM(2002)179-C5-03228/2002-2002/2172(COS) ).
Pentru a fi aplicate dejecţiile semifluide şi fluide trebuie să fie libere de
corpuri solide şi, de asemenea, trebuie omogenizate în timpul administrării. Este
obligatorie încorporarea acestora direct în sol sau în maxim 3 ore dacă
administrarea s-a făcut prin imprăştiere la suprafaţa solului. Încorporarea directă
în sol se poate face în timpul vegetaţiei sau în afara perioadei de vegetaţie, la
adâncimea de 10-30 cm. Normele se stabilesc în funcţie de cerinţele culturilor,
conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80
t/ha. . (cf.măsurii 194 din Codul celor mai bune practici agricole ).
Îngrăşămintele organice fluide : dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia
lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spalarea
dejecţiilor - pot fi folosite, în anumite conditii, pentru fertilizare. Masinile de aplicat
îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi
dispozitive de aplicare. Pentru umplere se pot folosi pompe staţionare, care
preiau materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare, sau
maşina este echipată cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum,
53
cu ajutorul căreia se umplu cisternele etanşe, fie cu pompe cu rotor elicoidal
excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:
cu duza de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai.
Pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune;
cu aspersor: Presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de
o pompă centrifugă. Aceste doua procedee de aplicare prezintă mai multe
dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant,
căci provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplacut
mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;
cu dozator rotativ şi cu furtune: furtunele distribuie îngrăşămintele fluide pe
o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunele pot lasa
îngrăşămintele să curgă pe sol de la înalţime cât mai mică. Metoda cea
mai bună şi mai neplouantă este cea la care furtunele sunt în legatură cu
brazdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct in sol.
(conform Măsurii 229 din Codul celor mai bune practici agricole)
Încorporarea directă în sol se va face în timpul vegetaţiei sau în afara
perioadei de vegetaţie, la adâncimea de 10-30 cm.
Normele privind împrăştierea se stabilesc în funcţie de cerinţele culturilor,
conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80
t/ha. (cf.măsurii 194 din Codul celor mai bune practici agricole ).
Perioadele când se aplica îngrăşăminte organice se stabilesc în funcţie
de diferite condiţii:
cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor,
pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul
poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi
rezultată în timpul iemii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul
până la 30 septembrie.
să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extra-sezon (în afara
fazelor de vegetaţie activă), care variază în cadrul ţării, depinzând de
condiţiile climatice locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada
maximă fiind specifică pentru zonele umede şi reci, în care sezonul de
54
vegetaţie începe mai târziu. Sunt permise excepţii de la această regulă
generală acolo unde planul de management stabileşte ca împrăştierea
îngrăşămintelor organice se poate realiza de-a lungul perioadei de
extra-sezon, fără riscul de producere a poluării apelor sau unde sunt
condiţii meteorologice excepţionale;
în anumite areale, în special pe soluri cu strat subţire calcaros, există
pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul
local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se
aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat.
condiţiile meteorologice, starea solului şi a resurselor de apă care fac
ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren şi
trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor.
Gunoiul se va administra de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului
(prin aratură cu intoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în
special pe timp noros şi cu vânt slab. Pe măsura ce gunoiul se împrăştie, terenul
va fi arat cu plugul, care amestecă şi încorporează bine gunoiul. Încorporarea se
va face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele
secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci şi în
regiuni umede. În zonele mai umede se poate administra şi primăvara. (conform
Măsurilor 223 şi 224 din Codul celor mai bune practici agricole).
Suprafaţa de teren, in ha, necesară pentru împrăştierea dejecţiilor
provenite de la suinele crescute în sistem intensiv, conform anexei 5 a Codului
celor mai bune practici agricole :
8160 capete porci/4 hale x 0,0526 ha/cap = 429 ha
Pentru împrăştierea dejecţiilor maturate se vor folosi 450 ha teren, aflat în
proprietatea S.C. GIRASOLE S.R.L.
Calitatea dejecţiilor maturate şi caracteristicile solului pe care se vor
împrăştia acestea va fi obligatoriu analizată înainte de împrăştiere de către
OSPA Bihor.
Impactul negativ asupra solului şi apelor subterane poate fi redus prin
adoptarea următoarelor măsuri:
55
- lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la utilaje vor fi executate doar
în locuri special amenajate;
- se interzice folosirea în exploatare a utilajelor şi mijloacelor de transport
care prezintă defecţiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu
carburanţi, instalaţii electrice;
- se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deşeuri
produse pe amplasament;
- funcţionarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent.
- mixtura de dejecţii va fi depozitată în iazurile biologice, timp de 4-6 luni,
până la completa maturare;
- aplicarea gunoiului ca şi fertilizant se va face în concordanţă cu Codul
celor mai bune practici agricole.
În scopul monitorizării calităţii factorilor de mediu sol şi ape subterane se
recomandă executarea de foraje de hidroobservaţie, în zona amplasamentului
sacilor de dejecţii.
În scopul minimizării riscului producerii de accidente la sistemul de
canalizare se va proceda la:
- verificarea gradului de siguranţă al cuvelor de retenţie pe parcursul
utilizării şi la punerea lor în funcţiune; tot în acelaşi scop la fiecare
remont general se repetă această operaţie,
- verificarea periodică a etanşeităţii sistemelor de canalizare,
- analiza riscurilor la fiecare modificare a variabilelor de proces;
- menţinerea procesului tehnologic la standarde ridicate de calitate.
4.4 Zgomot şi vibraţii
4.4.1Impactul produs datorită nivelului de zgomot şi vibraţii pe perioada realizării
investiţiei
Pe perioada desfăşurării lucrărilor va creşte nivelul de zgomot şi vibraţii în
zonă datorită funcţionării utilajelor şi circulaţiei mijloacelor de transport.
Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:
-menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai
56
apropiaţi de cei indicaţi în cărţile tehnice;
- reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor;
- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.
La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile
necesare de oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de
zgomot.
4.4.2.Impactul produs datorită nivelului de zgomot şi vibraţii pe perioada
funcţionării investiţiei
Zgomotele rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului vor
avea un efect local şi nu vor afecta semnificativ potenţialii receptori sensibili,
datorită metodei şi tehnologiilor de exploatare folosite, precum şi a distanţei mari
faţă de receptorii protejaţi.
4.5. Biodiversitatea
4.5.1Impactul produs asupra biodiversităţii pe perioada realizării investiţiei
Apreciem că activitatea de realizare a investiţiei nu va afecta în mod
semnificativ biodiversitatea deoarece în perimetrul descris anterior nu există
specii de importanţă comunitară, atât terenul în discuţie cât şi parcelele limitrofe
fiind antropizate integral.
Datorită faptului că va creşte nivelul de zgomot există posibilitatea ca unele
specii faunistice diurne să fie deranjate şi să părăsească zona.
Este recomandabil ca lucrările de realizare a investiţiei să se desfăşare doar pe
timpul zilei iar speciile faunistice stresate de zgomot să poată migra în zonele
învecinate.
4.5.2 Impactul produs asupra biodiversităţii pe perioada funcţionării investiţiei
Nu va fi afectată în nici un fel biodiversitatea.
Măsurile menţionate anterior referitor la reducerea poluării factorilor de
mediu se constituie ca şi măsuri de protecţie a biodiversităţii.
4.6 Protecţia aşezărilor umane
57
Ferma zootehnică va fi amplasată în extravilanul localităţii Ciumeghiu, la o
distanţă mai mare de 1000 m faţă de limita intravilanului.
În concluzie, probabilitatea ca mirosurile neplăcute să afecteze zona
rezidenţială este scăzută.
Tehnologia de creştere în sistem închis, practicată în cadrul fermei
exclude posibilitatea dezvoltării unor efective de rozătoare care să se constituie
în vectori de propagare a unor agenţi periculoşi pentru om.
Singura sursă care favorizează prezenţa insectelor, în anotimpul cald ar
putea fi sacii de stocare, care constituie baza trofică a unor specii de diptere
indezirabile, posibili vectori ai eventualilor agenţi patogeni.
Aşa cum s-a arătat, acest sistem de stocare este unul închis, deci
probabilitatea cantonării unor efective semnificative de insecte în zona de
depozitare dejecţii este minimă.
Măsuri de reducere a posibilelor efecte negative asupra zonei rezidenţiale
Pentru protecţia atmosferei, se recomandă plantarea unei perdele de
protecţie vegetală, formată atât din specii de foioase (stejar roşu, stejar
peduncular, salcâm), cât şi specii arbustiforme de talie mică (soc, cătină, măcieş,
porumber, etc.), care să completeze golurile, astfel încât să se asigure o
protecţie cvasitotală a incintei.
De asemenea se va respecta riguros un plan de dezinfecţie şi dezinsecţie,
stabilit în funcţie de specificul ciclului biologic al speciilor semnalate în zona de
depozitare dejecţii.
4.7. Peisajul
Localitatea Ciumeghiu se află situată în partea de nord-vest a ţării ,în
partea de sud-vestică a judeţului Bihor, zonă caracterizată de terenuri relativ
plane – Câmpia de Vest.
Din punct de vedere peisagistic merită menţionat Parcul dendrologic
Cighid - Ghiorac.
4.7.1 Impactul produs asupra peisajului pe perioada realizării investiţiei
58
Pe perioada derulării lucrărilor se va produce o oarecare alterare a
peisajului în zonă, datorită prezenţei utilajelor şi a mijloacelor de transport.
4.7.2 Impactul produs asupra peisajului pe perioada funcţionării investiţiei
Aspectul amplasamentului se va modifica, terenul devenind din teren
arabil, teren ocupat cu construcţii.
Realizarea investiţiei propuse nu va afecta peisajul zonei.
Pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut se recomandă
amenajarea tuturor spaţiilor neocupate de construcţii sau căi de acces ca spaţii
verzi.
4.8. Mediul social şi economic
Comuna Ciumeghiu este situată în partea de sud-vest a judeţului Bihor.
Are o suprafaţă de 110,28 km2, 4490 locuitori şi are în componenţă satele:
Ciumeghiu, Boiu, Ghiorac.
Datorită amplasării fermei în extravilanul localităţii, la o distanţă mai mare
de 1000 m faţă de zona rezidenţială, activitatea unităţii în parametrii descrişi prin
proiect nu va avea efecte negative asupra locuitorilor din satul Ciumeghiu şi nici
asupra obiectivelor de interes din zonă.
Din totalul populatiei comunei, persoanele cu statut de angajat sunt
relativ puţine, cea mai mare pondere având-o pensionarii.
Rata somajului se situeaza aproximativ în jurul cifrei de 15%.
Ca pregatire profesionala, cea mai mare pondere o au persoanele cu studii
medii.
Ocupatiile frecvente în comunitate sunt : agricultori, crescatori de animale, mici
meseriasi (tâmplari, zidari, zugravi, mecanici etc.), mici comercianti etc.
Problema esentiala legata de forta de munca din comuna Ciumeghiu este că o
parte relativ mare a populatiei nu are nici statutul de angajat, nici macar pe cel de
somer. Acest aspect este frecvent asociat cu populatia de etnie rromă a
comunei.
59
Costurile locuintelor difera de la o localitate componenta a comunei la alta,
precum si în cadrul aceleiasi localitati, în functie de dotari si de zona în care sunt
situate.
Referitor la tipul de proprietate cel mai frecvent , acesta este proprietatea
privata.
Activitatile economice preponderente în cadrul comunitatii sunt: agricultura,
zootehnia, industria alimentara. Tendintele viitoare se axează, în principal, pe
cresterea animalelor si legumicultura.
În ceea ce priveste structura investitiilor, accentul cade pe industria alimentara
si zootehnie.
Menţionăm faptul că implementarea investiţiei propuse se bazează pe un proiect
cu finanţare comunitară.
Realizarea complexului de creştere a suinelor va induce un impact pozitiv
asupra condiţiilor de viata ale locuitorilor, prin contribuţia societăţii la veniturile
administraţiei locale.
4.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:
Datorită amplasării obiectivului la o distanţă mai mare de 1000 m faţă de
zonele rezidenţiale şi cele de interes public, investiţia propusă de către unitate nu
va afecta în nici un fel condiţiile etnice şi culturale ale zonei.
În zonă nu există monumente istorice sau rezervatii naturale care să poată fi
afectate de activitatea fermei.
5.Analiza alternativelor
5.1 Varianta 0, neimplementarea proiectului
Aspectele relevante ale evoluţiei probabile a mediului în cazul
neimplementării investiţiei constau din:
Calitatea apei
Neimplementarea proiectului nu va afecta calitatea apei din zona de
interes.
Calitatea aerului
60
Arealul unde urmează a fi realizată investiţia este reprezentat din terenuri
agricole.
În cazul neimplementării proiectului, asupra calităţii aerului nu vor interveni
modificări.
Zgomotul şi vibraţiile
Amplasamentul fermei într-o zonă de terenuri agricole face ca nivelul de
zgomot să nu se modifice în cazul neimplementării proiectului.
Calitatea solului
Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are
drept folosinţă terenuri agricole pe care predomină monoculturile.
Apreciem că în varianta neimplementării proiectului, calitatea solului din
zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă în timp,decât în situaţia în care pe
terenurile agricole s-ar practica rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate în exces
pesticidele şi îngrăşămintele chimice.
Starea florei şi faunei
În zona de amplasament a investiţiei se resimte influenţa monoculturilor,
care atâta timp cât vor exista, vor influenţa compoziţia vegetaţiei.
In aceste condiţii, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural,
suferind tot timpul influenţe antropice diverse cum ar fi; păşunat, vânătoare,
braconaj, agricultură intensivă, ierbicide, fungicide etc).
Se estimează că numai dacă s-ar renunţa la monoculturile din zona şi
s-ar renunţa şi la păşunat, pe o perioada de mai lungă de timp, se vor putea
produce schimbări majore în acest ecosistem.
În absenţa implementării proiectului, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu
ar avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar practica o
agricultură mai puţin agresivă.
Starea monumentelor naturale şi istorice
In zona amplasamentului şi în vecinătatea acestuia nu se găsesc
monumente ale naturii şi monumente istorice.
În prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren agricol.
Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte
61
Neimplementarea proiectului va genera un impact potenţial negativ
asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de
locuri de muncă temporare şi contribuţia la veniturile primăriei locale.
5.2 Analiza alternativelor tehnice şi de amplasament
Analiza alternativelor de amplasare a fermei ia în considerare următoarele
elemente:
- potenţialul agricol şi zootehnic al zonei,
- impactul asupra rezidenţilor localităţii Ciumeghiu;
- Impactul asupra principalilor factori de mediu;
- Impactul asupra condiţiilor socio-economice.
S-a ţinut cont şi de fapul că zona în care se doreşte realizarea fermeo nu
constituie un factor semnificativ pentru dezvoltare deoarece terenul nu este
propice decât pentru activităţi agricole si zootehnice.
Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii,
implementarea acesteia aducand beneficii economice importante comunităţii
locale prin valoarea de investitie ce se va realiza si prin aportul la dezvoltarea
zonei.
Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de
munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de
exploatare, prin favorizarea dezvoltării unor noi activităţi economice.
Date fiind condiţiile oferite deamplasament, respectiv experienţa dobândită în
domeniu, beneficiarul investiţiei a optat pentru sistemul de creştere intensivă, cu
următoarele caracteristici:
- nutriţie exclusiv pe bază de reţete specializate de furaje combinate, pentru toate
categoriile de vârstă şi stările fiziologice;
- administrarea automatizată a furajelor şi a apei, asigurarea factorilor de
microclimat pentru toate animalele (temperatură, umiditate, viteza aerului la
nivelul animalelor), mecanizarea sistemului de evacuare a deşeurilor, controlul
integral al procesului de producţie;
62
- folosirea materialelor biologice de înaltă valoare genetică, creşterea unor rase
consacrate;
- realizarea unor parametri ridicaţi de productivitate şi de calitate.
Analiza alternativelor în ceea ce priveşte tehnologia adoptată a avut în
vedere minimizarea impactului activităţii asupra factorilor de mediu : apă, aer,
sol.
Aşa cu s-a arătat în capitolul 2 tehnologia adoptată este BAT iar nivelul
emisiilor în apă, aer, sol şi ape subterane este în concordanţă cu VLE impuse
prin legislaţia în vigoare.
6. Monitorizarea
6.1 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de realizare a investiţiei
Pe perioada construcţiei fermei se vor adopta următoarele măsuri :
- monitorizarea modului de manipulare a materialelor, astfel încât să nu aibă loc
poluări accidentale ;
- gestiunea deşeurilor generate pe amplasament se va face conform HG
856/2002;
- se vor respecta respecta regulile PSI.
6.2 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de funcţionare a
investiţiei
Controlul emisiilor de poluanti in mediu , precum si controlul factorilor de
mediu se va realiza prin analize efectuate de personal specializat al unor
laboratoare/autoritati competente, cu echipamente de prelevare si analiza
adecvate, folosind metodele de lucru in vigoare.
Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului va fi
asigurata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducatorul unitatii.
Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a
raporta informatiile solicitate catre autoritatea competenta in conformitate cu
Legea protectiei mediului nr.137/1995, republicata cu modificarile si completarile
ulterioare.
Monitorizarea calităţii aerului
63
Monitorizarea imisiilor in aer
Tabelul numărul 6.1
poluant CMA conform STAS 12574-87 medie de scurtă
durată prag de alertă prag de intervenţie
NH3 0,21 mg/mc 0,3 mg/mc 30 minute
H2S 0,0105 mg/mc 0,015 mg/mc 30 minute
Nota - Modalitatea de monitorizare a imisiilor:
- realizarea a 3 măsurători, în zile diferite;
- prelevarea probelor se va face pe direcţia predominantă a vântului, în
perioadele când hala este populată, anual în perioada iulie-august;
- se vor evita măsurătorile în condiţii meteorologice extreme.
Monitorizarea emisiilor provenite de la coşurile instalaţiilor de incinerare:
Tabel nr. 6.3
Frecvenţa de determinare Poluant Limita la emisie, cf. HG 128/2002
În primul an de funcţionare, după care în funcţie de rezultatele monitorizării, prin Autorizaţia Integrată de mediu se va stabili frecvenţa monitorizării
pulberi totale NO2
SO2
CO Carbon organic total
NH3
dioxine şi furani
10 mg/Nmc(medie zilnică)
200 mg/Nmc(medie zilnică)
50 mg/Nmc(medie zilnică)
50 mg/Nmc(medie zilnică)
10 mg/Nmc(medie zilnică)
10 mg/Nmc(medie zilnică)
0,1 ng/Nmc(medie zilnică)
Monitorizarea calităţii apei
Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua, cu ocazia fiecărei vidanjări, conform
tabelului:
64
Tabelul numărul 6.2
Punctul de prelevare a
probei
Poluantii analizati Metoda de analiză
Rezervorul de apa uzată menajeră pH
materii în suspensie
CCOCr
CBO5
Subst.extractibile
Azot amoniacal
Fosfor total
STAS 6953-81 gravimetrie SR EN 872 :2005 gravimetrie
SR ISO 6060 – 96 DIN 38409:1992 P.44 titrimetrie
SR EN 1899-2:2002 SR EN 1899-1:2003 titrimetrie
SR 7587 :1996 gravimetrie
SR ISO 5664:2001 distilare-titrare
SR ISO 6878: 2005 mineralizare şi spectrometrie de
absorbţie moleculară
Monitorizarea calitatii apei subterane
În scopul monitorizării calităţii apelor subterane, se vor executa:
- foraje de hidroobservaţie, amplasate în zona cu cota cea mai joasă.
- foraje de hidroobservaţie pe terenurile unde se vor aplica dejecţiile
fermentate, în scopul fertilizării.
Tabelul numărul 6.3
Locul prelevarii
probei
Indicator de calitate
analizat
Frecventa de
prelevare
si analiza
Metoda de analiza
Puturi hidrologice
de observaţie,
amplasate in zona
de depozitare a
pH Semestrial SR ISO 10523
potenţiometrie
CCOCr Semestrial SR ISO 6060 – 96 DIN 38409:1992 P.44
titrimetrie
65
dejecţiilor, CBO5 Semestrial SR EN 1899-2:2002 SR EN 1899-1:2003 titrimetrie
Materii în suspensie Semestrial STAS 6953-81 gravimetrie SR EN 872 :2005 gravimetrie
Reziduu filtrat la
105°C
Semestrial STASD 9187 :1984
gravimetrie
NH4 Semestrial SR EN ISO 11905-
1 :2003, spectrometrie de
absorbţie moleculară
cloruri Semestrial STAS 3662 : 1990
titrimetrie
sulfaţi Semestrial STAS 3662 :1990
STAS 3026 :1976
nitriţi Semestrial SAM SR EN 26777:2002 /C91:2006
nitraţi Semestrial SAM SR ISO 7890-3:2000
PO4 Semestrial SAM SR EN ISO
6878:2005
extractibile Semestrial SR ISO 5664:2001 distilare-titrare
Nota: Primele buletine de analize pentru apa freatică vor reprezenta proba
martor pentru următoarele determinări.
Monitorizarea deseurilor
a) tinerea evidentei deseurilor produse, conform HG nr. 856/2002: tipul
deseului si codul acestuia, sectie/instalatie, cantitatea produsa, modul de
stocare, valorificare, transport si eliminare;
b) gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza în
conformitate cu prevederile HG 621/2005, privind evidenţa gestiunii
ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin HG
1872/2006 .
66
c) aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze
stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;
d) toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a
solului si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer;
e) zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate, iar containerele vor
fi inscriptionate;
f) nu se va depasi capacitatea de depozitare a containerelor si depozitelor;
g) starea platformei de depozitare dejectii va fi monitorizată permanent;
h) se va elabora o procedura de inspectie si interventie in caz de fisuri pentru
sistemul de canalizare;
i) se va elabora o procedura de actiune in caz de mortalitate masiva a
păsărilor, datorate unor imbolnaviri.
Înainte de împrăştierea pe câmp, calitatea gunoiului va fi obligatoriu
verificată prin analize de laborator de către OSPA Bihor.
7.Situaţii de risc
Tabelul numărul 7.1
Scenariu de acccident
sau de evacuare
anormala
Probabiltatea de
producere
Consecintele
producerii
Masuri luate sau
propuse pentru
reducerea
probabilitatii de
producere
Fisurarea instalaţiei de
aducţiune
Probabilitate mică de
producere
Perturbarea procesului
tehnologic
Inspecţie şi revizie
periodică
Fisurarea instalaţiei de
canalizare menajeră şi
tehnologică
Probabilitate mică de
producere
Poluare accidentală a
solului şi a apelor
subterane
Inspecţie şi revizie
periodică
Avarierea sistemului de
distribuţie şi ardere a
motorinei
Probabilitate mică de
producere
Poluare accidentală Inspecţie şi revizie
periodică a instalaţiei
Colmatarea instalaţiei
de canalizare
Probabilitate mică de
producere
Poluare accidentală a
solului şi a apelor
subterane
Inspecţie şi revizie
periodică
67
Defectarea sistemului
de ventilaţie
Probabilitate mică de
producere
Vicierea atmosferei din
interiorul halei
Inspecţie şi revizie
periodică
Avarierea utilajelor
aferente instalaţiei de
hrănire a suinelor
Probabilitate mică de
producere
Perturbarea procesului
tehnologic
Inspecţie şi revizie
periodică
Avarierea sistemului de
distribuţie şi ardere a
gazului la incinerator
Probabilitate mică de
producere
Poluare accidentală Inspecţie şi revizie
periodică a instalaţiei
Administraţia unităţii işi propune să modernizeze permanent procesul
tehnologic,în conformitate cu cerinţele BAT aplicate în Comunitatea Europeană,
astfel incât fiecare operaţie să fie asistată de personal competent autorizat.
Odată cu operaţiile de modernizare se vor realiza noi studii privind riscul
producerii de accidente majore şi al prevenirii lor.
Planuri pentru situaţii de urgenţă adoptate de către beneficiar :
- pentru a putea fi ţinute sub observaţie conductele sistemului de
canalizare, acestea se vor poza astfel încat sa se poata
interveni prompt în caz de avarii;
- se va monitoriza permanent nivelul cantităţii de dejecţii din
sacii de stocare
Periodic toate instalaţiile aferente halelor de creştere şi îngrăşare sunt
supuse remontului general.
Concluzii privind impactul potenţial al investiţiei propuse asupra
componentelor mediului
A. Impactul potenţial pe perioada realizării investiţiei
Aspecte negative:
Va fi afectat pentru o lungă perioadă de timp solul, datorită realizării
construcţiilor şi căilor de acces.
Va fi distrusă în întregime vegetaţia existentă pe amplasament şi se va
modifica aspectul locaţiei.
68
Există posibilitatea afectării unor specii avifaunistice sensibile la zgomot şi
vibraţii.
Există posibilitatea poluării accidentale a solului şi apei freatice prin
deversări de produse petroliere sau depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor.
Aspecte pozitive:
Va creşte potenţialul economic al zonei, se vor crea noi locuri de muncă,
va creşte nivelul încasărilor la bugetul local.
De asemenea se vor utiliza în mod optim resursele existente, va creşte eficienţa
în valorificarea resurselor.
B. Impactul potenţial pe perioada funcţionării investiţiei
1. Apa
Desfăşurarea activităţii de creştere a porcilor în cadrul fermei propuse nu va
afecta calitatea apelor de suprafaţă deoarece nu se deversează ape uzate în nici un
curs de apă.
Nu va fi afectată nici calitatea apelor subterane deoarece apele uzate sunt
colectate după cum urmează :
- apele menajere uzate, provenite din filtrul sanitar şi staţia de procesare
ouă colectate vor fi colectate prin intermediul unui sistem de canalizare
distict şi evacuate în rezervorului vidanjabil betonat cu capacitatea de 10
mc ;
- apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor şi a spaţiului de
necropsie vor fi preluate de către un sistem de canalizare distinct şi
conduse în unul sau 2 rezervoare vidanjabile, cu capacitatea de 2 mc ;
- apele tehnologice uzate, provenite din igienizarea halelor vor fi coelctate
prin intermediul sistemului de canalizare tehnologică descris şi conduse în
sacii de depozitare dejecţii ;
- suprafaţa activă a incintei este betonată, ceea ce exclude posibilitatea
eventualelor infiltraţii de poluanţi în sol, cu afectarea pânzei freatice ;
- dejecţiile vor fi gestionate conform Codului celor mai bune practici
agricole ;
69
- programul de monitorizare a calităţii apelor subterane prevede efectuarea
de analize semestrial.
2. Aerul
Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admibile (adică valorile
concentraţiilor poluanţilor gazoşi evacuaţi nu vor depăşi valorile impuse prin
STAS 10812-76), datorită sistemului de exhaustare aferent celor 4 hale, care
asigură un debit de 86500 mc/h/hală, ceea ce asigură dispersia optimă a
poluanţilor.
Programul de monitorizare a calităţii aerului prevede efectuarea anuală de
analize privind nivelul imisiilor.
3. Solul
Calitatea solului nu va fi afectată deoarece :
- suprafaţa activă a incintei este betonată ;
- toate apele uzate sunt colectate prin intermediul sistemelor de canalizare ;
- dejecţiile vor fi depozitate conform normelor BAT, timp de 4-6 luni;
- înainte de împrăştierea pe terenurile agricole se vor face analize privind
atât compoziţia gunoiului , cât şi a terenurilor ce urmează a fi fertilizate;
- fertilizarea se va realiza doar în perioadele propice, cu respectarea
recomandărilor BAT în domeniu.
4. Biodiversitatea
Biodiversitatea locală nu va fi afectată deoarece terenul este complet
antropizat.
Suprafaţa de teren aferentă localităţii Ciumeghiu nu constituie habitat
natural pentru specii de floră şi faună, care să prezinte interes naţional sau
comunitar.
În concluzie, funcţionarea fermei la capacitatea proiectată va afecta
calitatea aerului atmosferic în limite admisibile şi nu va induce un impact negativ
asupra factorilor de mediu: apă, sol, subsol, biodiversitate.
70
Va creşte potenţialul economic al zonei, se vor crea noi locuri de muncă,
va creşte nivelul încasărilor la bugetul local.
De asemenea se vor utiliza în mod optim resursele existente, va creşte
eficienţa în valorificarea resurselor.
Se vor realiza indicatori de producţie şi unor indici de calitate competitivi
pe piaţă.
C. Impactul potenţial pe perioada dezafectării obiectivului
Dezafectarea va presupune realizarea următoarelor operaţii:
- golirea conductelor si rezervoarelor subterane;
- lichidarea stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de
intretinere;
- gestionarea optimă din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor tipurilor
de deşeuri(menţionate la capitolul 3);
- indepartarea tuturor materialelor de construcţie, dupa caz;
- demolarea constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei mediului;
- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;
- nivelarea tuturor suprafeţelor de teren;
- aplicarea unui strat de sol superficial, care să permită cantonarea vegetaţiei
spontane şi revenirea la starea iniţială.
Activitatile menţionate vizează reconstructia ecologica a amplasamentului.
Pe perioada derulării lucrărilor de dezafectare se pot crea din nou condiţii
pentru poluarea factorilor de mediu, în mod identic cu aspectele discutate la
paragraful A.
În condiţiile respectării tuturor normelor de protecţie a factorilor de mediu, în
perioada desfăşurării lucrărilor de dezafectare posibilitatea poluării apei, solului,
subsolului este minimă.
Va fi afectată în mică măsură calitatea aerului, datorită intensificării
traficului şi a lucrărilor propriu-zise de dezafectare.
În final suprafaţa de teren, reconstruită din punct de vedere ecologic va
putea căpăta o altă destinaţie.
71
8.Metodele de investigaţie folosite
În scopul elaborării Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului s-au
realizat următoarele :
- vizite în teren ;
- consultarea proiectului de investiţie ;
- consultarea studiilor de specialitate puse la dispoziţie de către beneficiar ;
- consultarea literaturii de specialitate ;
- consultarea actelor de reglementare deţinute de către beneficiar.
9. Descrierea dificultăţilor Nu există suficiente date de referinţă privind nivelul emisiilor de poluaţi
atmosferici proveniţi din sacii de stocare dejecţii.
10. Rezumat netehnic
Proiectul propus vizează construirea şi utilarea unei ferme de creştere şi
îngrăşare porcine, cu capacitatea de 8160 capete.
Terenul pe care va fi amplasată ferma are suprafaţa de 62000 mp, are
funcţiunea de teren arabil şi este situat în extravilanul localităţii Ciumeghiu.
Constituie proprietatea S.C. MONARHIFARM S.R.L., conform înscrisurilor Cărţii
Funciare nr. 50607, nr. cadastral 730.
Pe suprafaţa de teren descrisă se doreşte realizarea următoarelor obiective:
- 4 hale de creştere, în suprafaţă de 4x1670 mp
- Corp de clădire care să adăpostească filtrul sanitar şi sectorul administrativ, în
suprafaţă de 84 mp
- Tunel circulaţie cu rampă de încărcare-descărcare, cameră frig, spaţiu
necropsie, în suprafaţă de 190 mp
-2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp
-2 puţuri, cu cabinele aferente, în suprafaţă de 2 mp
-2 camere tehnice pentru echipamentele pompelor de căldură, în suprafaţă de
2x15,4 mp
-Sistem de furajare şi de adăpare
72
-Sistem boxare hale
-Sistemul de ventilaţie va fi o combinaţie de ventilaţie naturală cu ventilaţie
forţată, prevăzut cu:
-prelată din polietilenă, pe ambii pereţi laterali;
-sistem de control prelate;
-termostat de siguranţă;
-8 bucăţi ventilatoare, montate pe pereţii laterali, cu capacitatea de 10700 mc⁄h,
fiecare;
-54 bucăţi guri de aerisire, care să asigure un debit de aer de circa 3900 mc⁄h;
-sistem de control electronic al parametrilor mediului din hale.
-Construcţii conexe, în suprafaţă de 160 mp
-Platforme betonate, în suprafaţă de 299,00 mp
Asigurarea utilităţilor
Reţeaua de apă potabilă
Sursa de apă va fi asigurată din 2 foraje de mare adâncime(120 m), amplasate în
incintă, prin intermediul unei reţele comune ramificate. Forajele vor fi echipate cu
pompe submersibile şi căsuţe pompă, care vor conţine fiecare un hidrofor
dimensionat corespunzător.
În funcţie de calitatea apei prelevate din foraje se va realiza o staţie de tratare,
amplasată pe traseul inelului de alimentare, în apropierea corpului filtru.
Alimentarea cu energie electrică
Se va asigura din reţeaua aferentă localităţii Ciumeghiu prin post trafo propriu,
uscat, de aproximativ 160 kV, de exterior, etanş.
Pentru situaţiile de avarie s-a prevăzut un grup electrogen, cu motor diesel, cu
pornire automată, putere electrică 110 kVA, cu rezervor propriu de motorină, V=
230 l.
Reţeaua de canalizare menajeră
Apele uzate provenite din corpul administrativ vor fi colectate într-un bazin
vidanjabil, cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină sintetică, montat îngropat.
Reţeaua de canalizare tehnologică
73
Sub pardoseala halelor sunt amplasate cuve de beton, în interiorul cărora se vor
monta racleţi batanţi acţionaţi electric.
Instalaţia este prevăzută cu un motor electric, reductor, tablou de comandă şi 2
limitatoare de schimbătoare de sens.
În faza activă, racleţii batanţi se rotesc faţă de punctul lor de articulaţie şi au o
poziţie perpendiculară pe bară şi în acest fel, antrenează dejecţiile.
În faza pasivă, racleţii îşi schimbă poziţia, apropiindu-se de cablu şi nu mai
deplasează dejecţiile.
În mişcarea de dute-vino, cu o viteză de 6 m⁄minut a racleţilor montaţi pe cablul
transportor, dejecţiile sunt evacuate până la planul înclinat, de la capătul halei,
care le preia şi le evacuează în sistemul de canalizare.
Amestecul de dejecţii şi ape de spălare uzate este evacuat prin intermediul unei
staţii de pompare în bazinele de stocare, tip pungă, cu capacitatea de 10000 mc.
Staţia de pompare dejecţii va fi echipată cu una pompe, având caracteristicile:
Q=100 mc⁄h, H=14,00 mCA, sistem de pornire automată cu plutitor.
Apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor, spaţiul de necropsie şi
camera frigorifică, vor fi colectate în unul sau două bazine vidanjabile, montate
îngropat, cu capacitatea de 2 mc.
Canalizarea pluvială
Apele meteorice vor fi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către zonele
înierbate, după care se vor scurge gravitaţional în reţeaua hidrografică locală.
Energia termică şi apa caldă menajeră
Vor fi asigurate prin centrala termică murală proprie, cu GPL şi boilerul aferent,
amplasată în corpul filtru.
Centrala termică va fi echipată cu un cazan mural cu tiraj forţat, de putere
nominală 10,5-24 kW, care va funcţiona pe bază de GPL.
Se vor amplasa 34 recipiente GPL pe o platformă de beton armat, cu
dimensiunile 11,0x8,0x0,30 m
Energia termică necesară încălzirii halelor calde
Se va asigura cu încălzitoare alimentate cu GPL(4 bucăţi la fiecare hală) şi
74
printr-un sistem de încălzire în pardoseală, cu pompe de căldură sol-apă, energie
fiind extrasă prin intermediul pompelor verticale, montate în sol.
Sistemul de producere a agentului termic cuprinde: pompe de căldură,
acumulator de căldură, rezistenţă electrică, pompa de circulaţie primară, 3
pompe de circulaţie secundară, sonde verticale, ţevi încălzire în pardoseală tip
RauthermS.
Fiecare hală va avea o suprafaţă cu încălzire în pardoseală, S=308,94 mp, care
va fi deservită de o cameră tehnică, în care se va amplasa o pompă de căldură
sol-apă, cu puterea de 28,8 kW.
Energia primară pentru fiecare pompă va fi asigurată de un schimbător de
căldură, format din 6 sonde verticale, din PEHD, cu lungimea de 100 m fiecare
(32x2,9 mm), amplasate între halele calde, la o distanţă de 10 m între ele.
Sondele sunt umplute cu lichid antigel alimentar, netoxic.
Ferma de creştere porci va fi situată în extravilanul localităţii Ciumeghiu; va avea
următoarele vecinătăţi:
- la nord: teren agricol, pe un front cu lungimea de 340 m;
- la sud: teren agricol, pe un front cu lungimea de 314 m;
- la est: teren agricol, pe un front cu lungimea de 193 m;
- la vest: teren agricol, pe un front cu lungimea de 190 m.
Prin profilul de activitate unitatea va aparţine sectorului zootehnic, obiectul
de activitate constituindu-l creşterea porcilor în sistem intensiv.
Activitatea unităţii este organizată într-un singur sector productiv, sectorul
de creştere şi îngrăşare.
Furajare (distribuirea automată a furajului) se va face cu ajutorul unei linii
automatizate de furajare, prevăzută cu alimentator in fiecare boxa si retele de
aprovizionare ce fac legatura intre silozuri si alimentatoarele din boxe. Instalatia
va fi asistata de calculator si de programe de furajare.
75
Alimentarea cu apa se va face prin adapatoarele automate cu care sunt
prevazute cuvele de hranire si suzetele instalate pe reteaua de adapare de pe
peretii exterior ai halei de productie.
Vitaminele, vaccinurile si medicamentele vor fi achizitionate de la firme
autorizate, fiind depozitate in dulapuri speciale, sub gestiune si administrate
conform prescriptiilor sanitar-veterinare.
Materialele auxiliare: vor fi achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau
ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma, unde vor fi
depozitate in magazii special amenajate.
Toate adăposturile sunt astfel compartimentate, încât să se asigure
aplicarea principiului „ totul plin - totul gol ", în vederea executării, după
depopulare, a curăţirii, spălării, dezinfecţiei şi văruirii compartimentelor care
urmează să fie populate.
Purceii înţărcaţi sunt achiziţionaţi la greutatea de circa 7 kg; vor popula
cele 2 hale calde, până la greutatea de 25-35 kg, după care vor fi repartizaţi în
cele 4 hale, câte 2040 purcei⁄hală.
Durata unui ciclu complet de producţie va fi de 154 zile, creşterea
ponderală fiind de aproximativ 100 kg( de la 7 kg, până la 110 kg.
Perioada de vid sanitar, anterioară populării durează în medie 10 zile.
Tehnologia propusă permite derularea unui număr de 2 cicluri de
creştere/îngrăşare anual.
În vederea asigurării condiţiilor optime de microclimat şi zooigienă, se
aplică principiul tehnologic „ totul plin – totul gol „.
În acest scop compartimentele din adăposturi sunt în prealabil curăţate ,
spălate , dezinfectate cu soluţie de vircon , văruite şi preîncălzite în timpul iernii,
astfel încât să se asigure o temperatură de 20 – 22 C şi o umiditate relativă de
60 %.
Între două cicluri halele sunt curăţate,spălate şi dezinfectate,creându-se
vidul sanitar.Spălarea se face în două etape :iniţial se curăţă podelele, pereţii,
tavanele, instalaţiile de hrănire şi adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă
76
la presiune scăzută după care se continuă spălarea cu jet de apă la presiune
ridicată.
Dezinfecţia se face prin pulverizare de soluţii dezinfectante în
concentraţii de 1-2%.
Toti porcii au acces concomitent şi permanent la o cantitate suficientă de
hrană şi de asemenea la o cantitate suficientă de apă proaspată.
Hrănirea se face ad libitum, cu hrană uscată a cărei compoziţie este
adaptată cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare.
Adăparea se realizează prin intermediul a câte 6-10 boluri de băut,
amplasate în fiecare boxă, în sistem optimal, cu pierderi minime de apă.
Accesul in unitate a persoanelor se va face numai prin filtrul sanitar care
asigură un spatiu de dezechipare de haine de stradă şi dulapuri metalice pentru
păstrarea acestora (vestiar negru), un spatiu funcţional pentru WC, duş si lavoar
şi o incăpere pentru echiparea cu echipamentul de lucru şi păstrarea acestuia,
spatiul este amenajat in aşa fel incat să fie uşor lavabil şi dezinfectabil.
Accesul vehiculelor se face pe o singura poarta prevazută cu dezinfector
rutier, amenajat corespunzator incat sa asigure la rulare acoperirea anvelopelor
cu dezinfectant pe intreaga circumferinta a rotilor.
top related