raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

S.C. OPER LEASING S.R.L. -Unitate de producere a energiei electrice si termice prin cogenerare de inalta eficienta cu

valorificarea resurselor energetice regenerabile – a biomasei-

1

RAPORT

la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investitia

“UNITATE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE SI TERMICE PRIN COGENERARE DE INALTA EFICIENTA CU VALORIFICAREA

RESURSELOR ENERGETICE REGENERABILE – A BIOMASEI”

Amplasament : Loc. CEHU SILVANIEI, parcela ‘LA GARA’ Jud. SALAJ Beneficiar : S.C. OPER LEASING S.R.L. Elaborator : SC MABECO SRL …………………..

- 2013 -



2

BORDEROU PAGINA DE GARDA. .……………………………………………………………...….…..1 BORDEROU ………………………………………………………………………...……..2 1. INFORMATIIGENERALE …………………………………………………....…….... ..3 1.1. Informatii despre titularul proiectului………………………………………….……..3 1.2. Informatii despre autorul atestat……………………………………………….….…3 1.3. Denumirea proiectului…………………………………………………………….…..3 1.4. Descrierea proiectului si a etapelor…………………………..................................4 1.4.1. Descrierea instalatiei………………………………………………………….……4 1.5. Durata etapei de functionare…………………………………………………….….13 1.6. Informatii privind productia si resursele folosite……………………………….….13 1.7. Informatii despre materiile prime……………………………………………….…..14 1.8. Informatii despre poluanti..……………………………………………………….…15 1.9. Descrierea principalelor alternative………………………………………………..16 1.10. Localizarea………………………………………………………………………….20 1.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente……………………....23 1.13. Informatii despre infrastructura ………………………………………………..….23 2. PROCESE TEHNOLOGICE…………………………………………………….……24 2.1.Procese tehnologice de productie……………………………………………….….24 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice…………………………………..……….…..24 2.2. Activitati de dezafectare………………………………………………………….….37 3. DESEURI…………………………………………………………………………….…38 4. IMPACTUL POTENTIAL ………………………………………………………….….39 4.1. Apa………………………………………………………………………………….…39 4.1.1 Conditiile hidrogeologice……………………………………………………….….39 4.1.2. Alimentarea cu apa………………………………………………………...….…...40 4.1.2.1. Sursa de captare…………………………………………………………….…...40 4.1.2.2. Instalatii de captare………………………………………………………….…...40 4.1.3. Managementul apelor uzate……………………………………………………....41 4.2. Aerul…………………………………………………………………………………..42 4.2.1. Date generale……………………………………………………………………....42 4.2.2. Surse si poluanti generati…………………………………………………….…...46 4.3. Zgomot………………………………………………………………………….…….48 4.4 Solul……………………………………………………………………………….…...50 4.4.1. Surse de poluare a solurilor………………………………………………….....…50 4.5. Geologia subsolului…………………………………………………………….……51 4.6. Biodiversitatea…………………………………………………………………….….51 4.7. Peisajul……………………………………………………………………………......52 4.7.1. Impactul prognozat………………………………………………………………....52 4.8. Mediul social si economic……………………………………………………….….52 4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural…………………………………..53 4.10. Impactul tranfrontalier ……………………………………………………………...54 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ……………………………………………………....54 6. MONITORIZAREA………………………………………………………………….….56 7. SITUATII DE RISC…………………………………………………………………....56 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ……………………………………………….…57 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ……………………………………….…..57 10. ANEXE



3

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Informatii despre titularul proiectului

S.C. OPER LEASING S.R.L.

Sediul titularului: Zalau, B-dul Mihai Viteazu nr. 105/B, jud. Salaj

Persoana de contact: Calin BAGAREAN – administrator

Telefon/Fax: 0723291319, 0260662040

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului si a raportului la acest studiu

SC MABECO SRL

Str. Dorobantilor, nr. 70, et.6, ap.12, Cluj-Napoca

Isaia MAGHEAR – Certificat de inregistrare in Registrul National, pozitia nr. 315

Telefon/Fax: 0745-516 439, 0364-815 406

Mail: [email protected]; [email protected]

1.3. Denumirea proiectului

“Unitate de producere a energiei electrice si termice prin cogenerare de inalta eficienta cu valorificarea resurselor energetice regenerabile – a biomasei”.

Proiectul se incadreaza in HG 445/2009, anexa 2 - Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului, la pct. 3 lit. a) instalaţii industriale pentru producerea energiei electrice, termice şi a aburului tehnologic, altele decât cele incluse în anexa nr. 1 precum si la pct. 10 lit. a) proiecte de dezvoltare a unităţilor/zonelor industriale. Evaluarea impactului asupra mediului este procesul prin care proiectele activitatilor cu potential impact semnificativ asupra mediului, prin natura activitatii, marimea si/sau amplasamentul lor, sunt supuse unei evaluari a acestor efecte inainte de a li se elibera acordul de mediu.

Studiul a fost elaborat in conformitate cu prevederile HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private, a ORDIN nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, tinand cont de cerintele indrumarului emis de Agentia pentru Protectie a Mediului Salaj.



4

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postin chidere)

Acest proiect se refera la realizarea unei instalatii pentru producerea de energie electrica si termica din surse regenerabile, ce foloseste drept combustibil biogazul produs de aproximativ 21.000 t/an de biomasa de tip agricola.

Instalatia este dimensionata sa furnizeze in reteaua electrica 1,5 MW/h.

Este formata din doua grupuri motor-generator de tip JMS 316 GS-B.LC identice, de 835 kW electric si 920 kW termic.

Instalatia se va construi pe proprietatea S.C. OPER LEASING S.R.L. in localitatea Cehu Silvaniei, pe parcela „LA GARA”.

Intenţia investitorului este de a realiza o staţie de producere a biogazului de ultimă generaţie, instalaţie complexă care foloseşte BIOMASA rezultata din activităţile agricole, ca sursă de energie regenerabilă. Tehnologia folosită permite în mod inteligent conversia deseurilor agricole si a plantelor cultivate in mod special, în biomasă cu valoare economică ridicată, putând fi folosită ca resursă de biogaz.

Biogazul bogat în metan este utilizat în sistemele de co-generare simultană a energiei electrice şi a energiei termice, în scopuri publice sau industriale.

Staţiile de biogaz au un rol important în contextul economic şi ecologic de astăzi, reperezentând o tehonologie viabilă din punct de vedere al resurselor şi al managementului deşeurilor.

Suprafata totala a terenului pe care se va realiza investitia este de 6100.00 mp, din care 1735.30 mp reprezinta suprafata construita.

Cea mai apropiata locuinta se afla la cca 800 m N-V.

1.4.1 Descrierea instalatiei

Faza de constructie

In faza de santier, interventia va consta in amenajarea solului, realizarea constructiilor, montarea echipamentului si a instalatiilor.

Indici constructivi generali:

• Suprafata construit ă: Ac. = 1735,30 mp.

• Suprafata desf ăsurat ă: Ad. = 1850,50 mp.

• Suprafata bazin lagunare: = 432,00 mp.

• Suprafata plarforme betonate: = 2235,00 mp.



5

• Suprafata spatii verzi: = 1697,70 mp;

• Suprafa ţa total ă a terenului: = 6100,00 mp;

• POT propus = 28,45 %; CUT propus = 0,303

Pentru realizarea obiectivului, pe lângă lucrările de bază, se vor executa următoarele lucrări de organizare a activităţii de construcţie:

• Împrejmuirea incintei de lucru cu un gard din stâlpi de ţeavă şi plasă de sârmă şi poarta de acces din cadru metalic şi plasă de sârmă

• Realizarea unui WC uscat

• Realizarea unui branşament electric de la reţeaua electrică existentă

• Realizare racordului la reţeaua de alimentare cu apa

• Realizarea unei barăci din scândură (construcţie demontabilă), pentru depozitarea materialelor mărunte, a sacilor de ciment şi var, a sculelor şi ca vestiar pentru personalul de execuţie

• Realizarea unui ţarc pentru depozitarea materialului lemnos pentru cofraje, oţel beton, paleţi cu blocuri ceramice etc.

• Realizarea unei platforme din balast compactat prevăzută cu pante spre exterior, pentru depozitarea agregatelor utilizate la prepararea loco-obiect a betoanelor şi mortarelor

• Realizarea unui banc de lucru pentru îndreptarea, tăierea şi fasonarea oţelului beton

• Realizarea unei platforme de lucru pentru pozarea malaxorului pentru prepararea betoanelor şi mortarelor loco-obiect.

Organizarea de santier se va realiza pe amplasamentul propus pentru investitie, in intravilanul localitatii Cehu Silvaniei, parcela „La Gara”, jud. Sălaj.

Toate lucrarile aferente organizarii de santier sunt lucrari provizorii care nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului

Cladire corp tehnic: ( Plansa A03 - A04 )

Cladirea principala va avea in plan forma dreptunghiulara cu laturile de 30,55 x 12,25 ml. Constructia propusa este o cladire parter + etaj partial si va avea o suprafata construita 374,20 mp., iar suprafata desfasurata va fi de 489,40 mp. Suprafata utila totala a cladirii va fi de 425,10 mp. Cladirea va avea inaltimea la streasina de 5,00 ml., iar inaltimea maxima la coama acoperisului de 7,65 ml. Volumul construit al cladirii va fi de 2383 mc.

Accesul in cladire se va face pe latura estica pentru personalul care va lucra in hala corpului tehnic, respectiv pe latura sudica pentru personalul care va presta munca



6

de birou. Constructia mai este prevazuta cu patru usi de accese exterior de dimensiuni mari, situate pe latura sudica (doua accese) si pe laturile de est si vest (câte un acces). Aceste usi vor fi folosite numai pentru introducerea utilajelor in hala corpului tehnic sau pentru reparatii majore ale respectivelor utilaje.

Structura cladirii va fi realizata cu zidarie confinata. Peretii exteriori vor avea grosimea de 30 cm ( zidarie ) si vor fi placati cu polistiren expandat cu grosimea de 10 cm, iar peretii interiori vor avea grosimea de 25 cm. Pentru compartimentari se vor folosii si pereti despartitori cu grosimea de 10 cm realizati din gips carton si profile UW si CW. Zidaria se va executa cu mortar de var-ciment (M50-Z).

Stâlpisorii de confinare, realizati din beton armat vor fi dispusi la colturile cladirii si la intersectiile de ziduri. Pe zona halei corpului tehnic, stâpisorii de beton armat vor fi dispusi la o distanta interax de 4,20 ml. Cadrul principal va avea pe o zona a cladirii doua deschideri de cate 6,00 ml, iar pe o alta zona a cladirii trei deschideri de cate 6,00 ml.

Fundatiile cladirii vor fi continue si vor fi realizate din beton armat.

Planseul peste parter se va realiza din beton armat, iar inchiderea plafonului peste etaj se va realiza cu gips carton montat pe o structura de profile UD si CD sustinuta de grinzi cu inima plina, realizate din eroprofil. Termoizolarea plafonului peste etaj se va face cu vata minerala casetata in grosime de 20 cm.

Acoperisul va fi de tip sarpanta, realizat din grinzi principale cu inima plina, iar transversal pe acestea se vor dispune profile Z laminate la rece. Inchiderea acoperisului se va face cu panouri termoizolante din spuma poliuretanica cu grosimea de 100 mm.

• Elementele de finisaj se vor realiza dupa cum urmeaza:

- tencuiala decorativa la soclu cu granule colorate de quartz de culoare maro;

- tencuiala exterioare decorative (minerale) de culoare galbena la exterior, in

camp continuu;

- tencuieli driscuite pe zidarie la peretii interiori si la tavanele de la parter;

- invelitoare din panouri termoizolante culoare maro;

- jgheaburi si burlane din tabla zincata;

- zugraveli lavabile la interior la tavane si la pereti;

- placaje cu faianta la pereti in zona de productie la bai si vestiare;

- pardoseli din gresie antiderapanta, parchet stratificat si rasini epoxidice;

- trotuar de protectie din dale din beton turnate pe loc, pe strat de pietris;

- tâmplarie PVC de culoare alba cu geam termopan.

• Cladirea corp tehnic va avea urmatoarea dispozitie functionala:



7

Parter: - hala corp tehnic: S=237,60 mp. pard. rasini epoxidice;

- casa scarii + hol: S=15,90 mp. pard. gresie antiderapanta;

- camera control: S=23,40 mp. pard. gresie antiderapanta;

- camera echipament electric: S=23,40 mp. pard. gresie antiderapanta;

- vestiar negru: S=9,90 mp. pard. gresie antiderapanta;

- grup sanitar: S=6,90 mp. pard. gresie antiderapanta;

- vestiar alb: S=9,90 mp. pard. gresie antiderapanta;

- sas: S=4,20 mp. pard. gresie antiderapanta;

Etaj: - casa scarii + hol: S=22,00 mp. pard. gresie antiderapanta;

- birou sef sectie: S=23,40 mp. pard. parchet stratificat;

- loc pentru luat masa: S=23,40 mp. pard. parchet stratificat;

- laborator: S=8,40 mp. pard. gresie antiderapanta;

- grup sanitar: S=5,60 mp. pard. gresie antiderapanta;

- arhiva: S=11,10 mp. pard. parchet stratificat.

• Indici constructivi realizati:

- aria construita: Ac. = 374,20 mp.

- aria desfasurata: Ad. = 489,40 mp.

- aria utila: Au. = 425,10 mp.

- aria locuibila: Al. = 00,00 mp.

Fermentator principal: ( Plansa R03 )

Fermentatorul principal va fi o constructie de beton armat si impermeabil de forma cilindrica. Bazinul va avea diametrul interior de 16 m (17 m diametrul exterior, inclusiv termoizolatia) si o inaltime de 14 m, din care inaltimea maxima la care poate ajunge namolul pus la fermentat este de 13 m, ajungându-se astfel la un volum util de 2613,80 mc. Aria construita a fermentatorului principal va fi de 227 mp.

Fundatia fermentatorului principal va fi de tip radier general realizat din beton armat si impermeabil. Radierul va avea o grosime variabila (intre 100 cm si 40 cm), fundul bazinului fiind usor inclinat sub forma de pâlnie.

Intre radierul si peretii bazinului se impune crearea unui rost de etansare de tip SIKA. Peretii circulari ai fermentatorului principal vor fi realizati din beton armat si impermeabil, având grosimea de 40 cm.



8

Planseul fermentatorului principal va fi realizat din beton armat si impermeabil si va avea o grosime de 40 cm, iar intre planseu si peretii bazinului se impune crearea unui rost de etansare de tip SIKA.

Ulterior, peretii si planseul vor fi izolati termic, pentru menţinerea temperaturii procesului de fermentare pe durata sezonului rece, cu polistiren extrudat in grosime de 10 cm, termoizolatie ce va fi apoi protejata cu tabla pretratata si prevopsita cu grosimea de 0,5 mm.

Pentru a se asigura accesul la partea superioara a fermentatorului se va realiza o scara din confectii metalice care va fi incastrata in peretii de beton armat.

Fermentator post-fermentare:

Fermentatorul post-fermentare va fi o constructie de beton armat si impermeabil, de forma cilindrica. Bazinul va avea diametrul interior de 20 m (21 m diametrul exterior, inclusiv termoizolatia) si o inaltime de 10 m, din care inaltimea maxima la care poate ajunge namolul pus la fermentat este de 9,50 m, ajungându-se astfel la un volum util de 2984,50 mc. Aria construita a fermentatorului post-fermentare va fi de 346,40 mp.

Fundatia fermentatorului post-fermentare va fi de tip radier general realizat din beton armat si impermeabil. Radierul va avea o grosime variabila (intre 100 cm si 40 cm), fundul bazinului fiind usor inclinat sub forma de pâlnie.

Intre radierul si peretii bazinului se impune crearea unui rost de etansare de tip SIKA. Peretii circulari ai fermentatorului post-fermentare vor fi realizati din beton armat si impermeabil având grosimea de 40 cm.

La partea superioara a fermentatorului se va fixa o menbrană dublă care va capata o formă convexă din cauza presiunii artificiale creată de o suflantă. Membrana exterioară are rol de protecţie, iar cea interioară este umplută sau golită de gaz, în funcţie de necesităţile procesului de producţie. Atunci când este golită, membrana interioară rămâne liberă pe o reţea de grinzi ce acoperă toată suprafaţa fermentatorului şi se sprijină pe un stâlp metalic central fixat în centrul fermentatorului.

Cele doua membrane sunt impermeabile, realizate din polyester, sunt rezistente la razele UV si sunt tratate ignifug.

Ulterior, peretii vor fi izolati termic, pentru menţinerea temperaturii procesului de fermentare pe durata sezonului rece, cu polistiren extrudat in grosime de 10 cm, termoizolatie ce va fi apoi protejata cu tabla pretratata si prevopsita cu grosimea de 0,5 mm.

Pentru a se asigura accesul la partea superioara a fermentatorului se va realiza o scara din confectii metalice, incastrata in peretii de beton armat.



9

Rezervor apa tehnologica si Rezervor tampon substra t: ( Plansa R04 – R05 )

Cele doua rezervoare vor fi constructii de beton armat si impermeabil de forma cilindrica. Rezervoarele vor avea diametrul interior de 6 m (6,50 m diametrul exterior) si o inaltime de 4 m, din care inaltimea maxima la care poate ajunge masa vegetala depozitata este de 3,80 m, ajungându-se astfel la un volum util de 107,40 mc. Aria construita a unui rezervor va fi de 33,20 mp, iar aria construita a ambelor rezervoare va fi de 66,40 mp.

Fundatia celor doua rezervoare va fi de tip radier general realizat din beton armat si impermeabil, având o grosime de 50 cm. Rezervoarele vor fi in totalitate realizate subteran.

Intre radierul si peretii rezervoarelor se impune crearea unui rost de etansare de tip SIKA. Peretii circulari ai bazinelor vor fi realizati din beton armat si impermeabil, având grosimea de 25 cm.

Planseul rezervoarelor va fi realizat din beton armat si impermeabil având o grosime de 15 cm, iar intre planseu si peretii bazinului se impune creerea unui rost de etansare de tip SIKA.

Depozit n ămol deshidratat: ( Plansa R07 )

Depozitul pentru namol deshidratat va fi o constructie de beton armat si impermeabil având in plan forma dreptunghiulara cu dimensiunile interioare de 4,05 x 5,00 m, iar dimensiunile exterioare de 4,30 x 5,50 m. Aria construita a depozitului va fi de 24,40 mp.

Fundatiile propuse vor fi continue, rigide, realizate din beton simplu si vor avea latimea de 50 cm. La partea inferioara a talpii fundatiilor se vor dispune centuri de tasare realizate din beton armat. Inaltimea talpii fundatiei va fi realizata pâna la cota terenului natural. De la partea superioara a talpii fundatiei pâna la cota +3.00 fata de cota terenului natural, pe trei laturi ale depozitului, se vor realiza elevatii (pereti) din beton armat si impermeabil, cu grosimea de 25 cm.

De la partea superioara a peretilor de beton armat (cota +3.00 fata de platforma amenajata) se va realiza o structura metalica cu inaltimea de 3,00 m. Invelitoarea se va realiza cu tabla cutata pretratata si prevopsita, prinsa de pane cu suruburi autofiletante.

Buncar alimentare substrat vegetal: ( Plansa R06 )

Buncarul de alimentare cu substrat vegetal va fi o constructie de beton armat si impermeabil, având in plan forma dreptunghiulara, cu dimensiunile interioare de 4,00 x 5,00 m, iar dimensiunile exterioare de 4,40 x 5,40 m. Aria construita a buncarului va fi de 23,80 mp.

Fundatia va fi de tip radier general realizat din beton impermeabil (C25/30), armat atât la partea inferioară, cât si la partea superioară cu armatura PC 52 dispusa pe



10

ambele directii. Radierul va avea o grosime de 30 cm. De la partea superioara a radierului pâna la cota +3.00 fata de cota terenului natural, se vor realiza elevatii (pereti) din beton impermeabil având grosimea de 20 cm.

Pe interiorul buncarului se va avea in vedere ca atat la pereti, cat si pe fundul acesteia, sa se aplice o vopsea epoxidica prentru a se crea o suprafata cat mai plana si mai putin abraziva.

De la partea superioara a peretilor de beton armat (cota +3.00 fata de platforma amenajata) se va realiza o structura metalica cu inaltimea laterala de 2,00 m. Invelitoarea se va realiza cu tabla cutata pretratata si prevopsita prinsa de pana cu suruburi autofiletante.

Depozit substrat vegetal: ( Plansa R08 )

Depozitul pentru substratul vegetal va fi o constructie de beton armat si impermeabil, având in plan forma dreptunghiulara cu dimensiunile de 12,30 x 51,80 m. Depozitul va fi impartit in cinci boxe, aceasta separare dând posibilitatea operatorului la o mai bună administrare a resurselor, putând alege o anume cantitate dintr-un anume tip de substrat, în funcţie de necesităţi. Cele cinci boxe vor fi separate intre ele prin pereti de beton armat, dimensiunile interioare ale unei boxe fiind de 10,00 x 12,00 m. Aria construita a depozitului pentru substrat vegetal va fi de 28,40 mp.

Fundatiile propuse vor fi continue rigide, realizate din beton simplu si vor avea latimea de 50 cm. Inaltimea talpii fundatiei va fi realizata pâna la cota terenului natural. De la partea superioara a talpii fundatiei pâna la cota +3.00 fata de cota terenului natural, pe trei laturi ale depozitului, se vor realiza elevatii (pereti) din beton impermeabil cu grosimea de 30 cm.

Pe latura libera (fara perete) a depozitului pentru substratul solid se va realiza o rigola circulabila pentru preluarea eventualelor parti lichide din substratul vegetal. Rigola va avea panta de minimum 0,2% si va conduce spre bazinul lagunare.

De la partea superioara a peretilor de beton armat (cota +3.00 fata de platforma amenajata) se va realiza o structura metalica cu inaltimea de 3,00 m. Intre boxele de depozitare si pe exteriorul depozitului, inchiderea structurii metalice se va face cu panouri bordurate din plasa zincata sudata. Invelitoarea se va realiza cu tabla cutata pretratata si prevopsita prinsa de pane cu suruburi autofiletante.

Bazin lagunare: ( Plansa R09 )

Laguna va fi un bazin deschis, realizat prin sapatura in pamânt. In plan, forma lagunei va fi dreptunghiulara, cu dimensiunile de 18,00 x 24,00 m. Adâncimea lagunei va fi de 4,00 m, iar peretii se vor taluza sub un unghi de 60°. Bazinul de lagunare va avea o capacitate de stocare a apei rezultate din deshidratarea



11

namolului de aproximativ 1000 mc. Aria in plan a bazinului de lagunare va fi de 432,00 mp.

Peretii taluzati ai lagunei, precum si fundul acesteia vor fi impermeabilizati cu argila, geotextil si folie PVC de inalta densitate pentru a nu permite infiltrarea apei in sol.

Imprejmuirea:

Imprejmurea se va efectua perimetral pe limita proprietatii si va avea o lungime totala de 482,10 ml. Accesul la proprietate se va face de pe latura estica, pe o poarta cu latimea de 6,00 m, montata pe sine si actionata mecanic.

Imprejmuirea se va realiza cu gard cu stalpi din teava rectangulara, soclu din beton armat si panouri bordurate din plasa zincata sudata.

Platforme betonate carosabile:

Amplasamentul se va amenaja prin realizarea unei sapaturi generale si a unei platforme betonate carosabile in suprafata de 2235 mp. Structura rutiera a platformei se va realiza prin asternerea unui strat de balast compactat cu grosimea de 30 cm, dupa ce in prealabil de pe amplasament a fost decapat stratul vegetal si s-au realizat compactarile terenului. Peste stratul de balast compactat se va realiza stratul de fundare din piatra sparta compactata in grosime de 20 cm.

Imbracamintea de beton rutier BcR4.5 se va realiza intr-un singur strat in grosime de 22 cm asezat pe un strat de nisip de 2 cm grosime. Imbracamintea de beton este alcatuita din dale, delimitate intre ele prin rosturi si se executa intr-un singur strat, in care betonul indeplineste caracteristicile pentru un strat de uzura.

Pe intreg perimetrul plarformei se vor prevedea rigole betonate carosabile sau nu, in functie de necesitati.

Faza de functionare

Principalii paşi ai procesului sunt:

� Descărcarea deşeurilor agricole din recolte pe platformele de depozitare şi în buncăr

� Pre-tratarea termo-fizică prin procesul tip “explozie a aburului”

� Bazin fermentaţie principală

� Bazin post-fermentaţie

� Sistem deshidratare nămol

� Rezervor de stocare reziduuri lichide

� Sistem co-generare prin arderea biogazului.

Întregul proiect este compus din unităţi funcţionale cu operaţii bine definite.



12

În procesul tehnologic, materiile prime vor fi mărunţite şi amestecate până la obţinerea unei mase omogene în bazinele fermentatoare unde la temperaturi bine controlate şi într-un mediu anaerob se va produce fenomenul de fermentare prin care se înţelege procesul microbiologic complex prin care materiile prime diferite (substratul) sunt convertite în biogaz şi în nămol fertilizant. Rolul final al acestui proces îl au bacteriile metanogene, reprezentate prin numeroase specii. Bacteriile metanogene îşi desfăşoară activitatea în condiţii strict anaerobe.

- In treapta I, enzimele secretate de grupe ale unor microorganisme, atacă macromoleculele ca celuloza, amidonul, pectina, hemicelulozele, acizii nucleici şi le transformă în compuşi cu molecule mai mici cum sunt diferitele tipuri de zaharuri ca celobioza, zaharoza, maltoza, xilobioza, apoi în acizi ca acid galacturonic, acizi graşi, aminoacizii respectiv în baze ca acidul fosfogliceric, pirimidine.

- In treapta a-II-a produsele treptei precedente sunt supuse fermentaţiei în urma căreia se vor obţine compuşi cu molecule şi mai simple. In aceşti compuşi se numără acizii carboxilici: formic, acetic, propionic, butiric, valerianic, lactic, malic etc. Din fermentaţia acestei trepte rezultă şi gaze şi anume: hidrogen, dioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat precum şi diferiţi alcooli ca: metilic, etilic, propilic, butandiol etc.

- In treapta a-III-a, se formează compuşi metanogeni din moleculele mai mari ale treptei precedente. Rezultă, din nou, acid acetic, hidrogen, bicarbonaţi, acid formic şi metanol.

- In treapta a-IV-a se formează metan şi dioxid de carbon, componeţii principali ai biogazului, în care se vor găsi, în proporţie mică gazele rezultate în treapta a doua: hidrogenul sulfurat şi amoniacul.

După finalizarea procesului de fermetare metanul este transportat prin intermediul unei conducte la motoarele cu ardere internă care, în urma procesului de ardere a gazului metan, produc energie electrică şi termică.

Nămolul fermentat va fi dirijat spre bazinul de lagunare de unde ulterior poate fi dus pe terenuri agricole sau însăcuit în vederea valorificării ca îngrăşământ natural.

În cadrul intregului proces tehnologic circularea materiilor prime, secundare şi finale se face prin conducte şi bazine închise ermetic.

Faza de demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere

Considerand ca:

- viata unei centrale electrice depaseste in mod normal 30 ani, efectuand toate operatiunile normale programate de intretinere curenta si extraordinara,

- planul de afaceri prevede alocarea unor sume pentru reinnoirea instalatiei la sfarsitul vietii si, deci, instalatia va putea fi reinnoita “ad libitum”;

- analiza economica a instalatiei pune in evidenta faptul ca aceasta este convenabila din punct de vedere economic, chiar si fara a apela la



13

stimulentele certificatelor verzi si, deci, reinnoirea la sfarsitul vietii este convenabila si necesara;

- interventia este situata in zona destinata de PUG activitatilor de productie, deci dupa dezafectarea instalatiilor acestea ar putea fi destinate altor initiative de productie;

- daca se ajunge la scoaterea din functiune a instalatiei – utilajele ce vor trebui eventual indepartate (motoare, generatoare, cabluri, structuri metalice, masini de operare fixe, etc.) reprezinta, pe piata fierului vechi, valori ce sigur depasesc costul de demontare si indepartare;

- nu este vorba de restructurarea lotului, ci de o simpla demontare „la cost compensat” a aparaturii de productie si, deci, nu este necesar sa se rezerve sume pentru aceasta;

- nu rezulta ca pentru zonele destinate din punct de vedere urbanistic activitatilor de productie ar exista obligatia de demontare a manufacturilor si de renaturalizare, intrucat la sfarsitul ciclului de productie ramane oricum destinatia urbanistica industriala a terenului care constituie o valoare economica la care nu se poate renunta si, deci, terenul este destinat in mod legitim reutilizarii in scopuri industriale, cu constructiile aferente;

rezulta ca in acest caz nu trebuie sa fie prevazuta nicio actiune pentru dezafectarea instalatiei.

Daca totusi se ajunge la incetarea activitatii pe amplasament, se va aplica planul de inchidere, respectiv:

- golirea conductelor, demontarea instalatiilor

- eliberarea amplasamentului de deseuri prin valorificarea/eliminarea acestora, conform prevederilor Legii deseurilor nr. 211/2011, actualizata la data respectiva

- decontaminarea terenului, daca va fi cazul.

1.5. Durata etapei de functionare

Durata etapei de functionare este nelimitata, activitatea fiind rentabila din punct de vedere economic, propunandu-se doar lucrari de intretinere si, eventual, reinnoirea acesteia.

1.6. Informatii privind productia care se va realiz a si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii prod uctiei

Este foarte important de subliniat faptul ca instalatia va produce energie termica si electrica din biomasa (parte, deseuri vegetale), cu alte cuvinte va produce beneficii economice si de mediu in loc de cheltuieli privind eliminarea acestor deseuri in mediul ambiant.



14

TABELUL Nr. 1.6: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea anuala Furnizor

Energie electrica 13,14 GWh Petrol/pacura

Energie termica 16,12 GWh Gaze naturale

Gaze petroliere lichefiate

Carbune

Cocs de furnal

Gaz de furnal

Gaze de rafinarie

Benzine

Energie electrica

Energie termica

Motorina

Biogaz

Altele - Biomasa 21.000 tone Diversi

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Termenul de biomasa, traducere din engleza a termenului biomass, este abrevierea pentru masa biologica si prin acesta se indica, de obicei, orice substanta organica, vie sau moarta, derivata direct sau indirect din fotosinteza clorofilei.

Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indica combustibilul de provenienta organica, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformata in alte forme de combustibil, datorita proceselor termo-chimice si bio-chimice.

Prin urmare, putem sa distingem in ceea ce priveste forma:

• Biomasa folosibila in forma solida: culturi agricole si energetice (siloz de porumb, tulei de porumb, paie de grau etc.);

• Biomasa folosibila in forma gazoasa: biogaz;

• Biomasa folosibila in forma lichida: biodiesel, bioetanol;

Biomasa reprezinta forma cea mai sofisticata a acumularii energiei solare care, prin procesul de fotosinteza, permite plantelor sa transforme CO2 din atmosfera in substanta organica complexa.

Plecand de la astfel de considerente, se poate afirma ca marind cota de energie produsa cu astfel de resursa, deoarece se limiteaza apelarea la combustibilii fosili, au loc efecte pozitive asupra facturii de energie si se poate contribui in mod semnificativ la salvarea mediului.



15

TABELUL Nr. 1.7: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substantei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuala/ existenta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*)

Biomasa 21000 t/1000 Nepericuloasa - -

Motorina 12 t/fara stocare Periculoasa Xn-Nociv N-Toxic

R 40,65,66, 52/53

Ulei 275x2 module = 550 l total instalatie/200 l stoc

Nepericulos - -

Clorura ferica FeCl3

10 t/ 1 t Periculoasa C-Corosiv R22, R34

Carbon activ 0,1 t/ 0,05 t Nepericulos - - *) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001. Observatie: HG 490/2002 este abrogata de Hotararea Guvernului nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. De mentionat ca materiile prime si substantele chimice din tabel se utilizeaza astfel:

o biomasa, cantitatea reprezinta consumul anual, capacitatea de stocare fiind de cca 1000 tone, in depozitul substrat vegetal

o motorina, cantitatea reprezinta consumul anual pentru utilaje si autovehicule, acestea din urma facand alimentarea in statii de distributie comerciale

o uleiul, cantitatea reprezinta capacitatea de lucru a celor doua module si o rezerva de 200 litri

o clorura ferica, cantitatea estimata a se folosi annual, respectiv un recipient in stoc

o carbonul activ, cantitatile reprezinta consumul anual. Se foloseste la epurarea biogazului brut, inainte de ardere.

1.8. Informatii despre poluantii care afecteaza med iul, generati de activitatea propusa

La emisiile in apa avem doar apele menajere, care vor fi dirijate prin instalatia de canalizare la reteaua de canalizare a localitatii.

Grupurile motor – generator care ard biogazul, respecta valorile maxime de emisie. Acestea sunt prevazute cu filtru special pentru reducerea noxelor. Astfel, noxele



16

evacuate in aer in urma arderii gazului metan sunt nesemnificative si se incadreaza in parametri impusi de legislatia europeana.

Deseurile menajere si cele industriale produse vor fi gestionate conform legislatiei in domeniu, in final fiind valorificate/eliminate prin firme specializate si autorizate in acest sens.

TABELUL Nr. 1.8: INFORMATII despre poluarea fizica si biologica generata de activitate:

Tipul

poluării Sursa

de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maxim ă

permis ă

Poluar e de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/r educere a

poluării Pe zona obiectivul

ui

Pe zone de protecţie/re

stricţie aferente

obiectivului

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri

de eliminare/re

d ucere a poluării

Cu implement

are a măsurilor

de eliminare/r

ed ucere a poluării

zgomot Grup generat

or - motor

2 65 dB (A) 50 dB (A)

117 dB (A)

65 dB (A) In vecinatatea amplasamentului nu sunt

zone rezidentiale, de recreere sau alte zone

protejate

Masuri constructive,

incinta capsulata

Evacuare gaze

de ardere

2 65 dB (A) 50 dB (A)

125 dB (A)

65 dB (A) Orientarea evacuarii

spre extravilan si

perdea vegetala

inalta

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

O instalatie de producere a curentului electric si/sau a agentului termic valorifica vectorii produsi prin vanzare si/sau autoconsum, beneficiind si de stimulente (certificat verde) acolo unde instalatia foloseste biomasa.

Examinarea tuturor alternativelor posibile in tabloul energetic al filierei biomaselor este destul de articulat si trebuie avute in vedere aspecte legate de:

a) locatie

b) tehnologie

c) tehnico-economice

In urma studierii alternativelor, tinand cont de criteriile de mai sus, s-a propus varianta care prezinta locatia portivita atat din punct de vedere al protectiei mediului, cat si a resurselor si utilitatilor existente in zona.



17

Alternative de locatie, tehnologice, tehnico-econom ice

a) Optiunea locatiei

Producerea energiei electrice si termice cu ajutorul biomasei comporta o aprovizionare care nu e intotdeauna usoara, motiv pentru care este nevoie sa se gaseasca amplasamente in locuri bogate in resurse.

Optiunea intre un teren agricol si zone cu destinatie de productie ar putea merge spre alegerea unor locuri in zone industriale (acolo unde este posibil in contexte teritoriale speciale si prevazute in planul urbanistic), in special daca nu este in apropierea zonelor populate asupra carora impactul (zgomot, trafic, emisii) poate fi semnificativ, deoarece aceasta alegere poate reprezenta inceputul si motorul unei dezvoltari ulterioare industriale si de productie in aceste zone (livrarea energiei electrice, energiei termice, formarea profesionala, etc.) si permite amplasarea fara a fi necesare alte verificari ulterioare de compatibilitate cu mediul (deoarece se amplaseaza pe zona destinata „productiei” de catre Administratia Locala).

In cazul de fata, parcela „La Gara” s-a ales tocmai din acest considerent, o zona limitrofa a localitatii Cehu Silvaniei, cu un real potential de dezvoltare.

b) Optiunea tehnologica

Interesul pentru realizarea unei instalatii pe baza de biomasa poate proveni de la grupuri de subiecti diferiti ca tip de societate (privata, publica, colectiva, etc.), dimensiuni ale instalatiei, modalitati de aprovizionare, tip activitate principala etc., care se pot grupa in categorii definite de interesul de baza si se diferentiaza prin scopurile urmarite.

Intreprinzatorii (privati sau publici) care favorizeaza activitati pentru ocuparea fortei de munca sau imaginea mediului sunt de obicei interesati pentru instalatii de 300 kW si 20 MWt.

Operatorii industriali care activeaza in sectorul agricol-alimentar si doresc sa inceapa productia energetica se orienteaza, in general, spre dimensiuni asemanatoare celor din sectorul alimentar, cu puteri sub 20-25MW.

Intreprinzatorii din sectorul energetic (municipali si institutii producatoare de energie) doresc in general instalatii de dimensiuni mari, cu o atentie profesionala asupra impactului instalatiei, indiferent carui tip apartin instalatiile.

c) Optiunea tehnico-economica

Pentru o analiza comparativa este necesar sa se ia in considerare panorama tuturor posibilelor filiere de conversie energetica, compuse din:

- ulei vegetal

- gazificare



18

- biogaz

- combustie.

Din datele gasite in literatura de specialitate rezulta:

1. instalatii mici pentru utilizatori civili (15-100 kWt)

productia de energie: masini mici cu ciclu ORC sau motoare Stirlig

disponibilitatea pietei: nu exista

costuri instalatie: 10.000-20.000,00 Euro/kW

2. instalatii 200kW-30MWt cu talas:

productia de energie: masini cu aburi, mai precis ORC (Turboden si similare)

disponibilitatea pietei: buna pentru vapori, mica pentru ORC

costuri instalatie: 4.000,00-5.000,00 Euro/kW

3. sisteme mari de cogenerare cu talas:

productie de energie: E.E. generalizata pentru uz industrial

disponibilitatea pietei: buna

costuri instalatie: 2.000-4.000,00 Euro/kw (instalatii traditionale ciclu Rankine)

4. grupuri electrogene cuplate cu gazificatoare cu talas:

productia de energie: scazuta (10-500 kW)

disponibilitatea pietei: slaba

costuri instalatie: 1.000-2.000,00 Euro/kW

5. grupuri electrogene alimentate cu combustibili lichizi regenerativi

productie de energie: nu

disponibilitatea pietei: mica

costuri instalatie: 0,5 – 1,00 Euro / kW

Mai detaliat:

1. Ulei vegetal si grasimi animale:

1.1 filiera: de la instalatiile refacute sau pe langa stabilimente existente

1.2 dimensiune: de la 5 la 20 MW

2.2 conversia energetica: stoarcere - motor diesel

2. Gazificare:

2.1 filiera: de la societati mici sau zone rezidentiale

2.2 dimensiune: < 0,5 MW



19

2.3 conversia energetica: gazificatoare mici si foarte mici (de tip Ankur, Bio&Watt, etc.)

3. Biogaz

3.1 filiera: culturi energetice, fermentatie, rampe de gunoi

3.2 dimensiune: 1 MW

3.3 conversia energetica: motoare cu gaz, turbine adaptate pe gaz

4. Combustie:

4.1 filiera: talas/lemn/paie/pellet, dejectii zootehnice – cazan/turbovap.

4.2 dimensiune: 5-20 MW

4.3 conversia energetica: recuperare caldura si/sau instalatie speciala

Luand in considerare diferitele dimensiuni (mica/medie/mare) si costurile aferente de investitie si de functionare, este posibil pentru fiecare filiera sa se evalueze valoarea facturata si plata celor trei tipuri de biomasa.

Aplicatiile care pot fi luate in considerare sunt:

- productia de energie electrica;

- productie energiei termice si reteaua de distributie catre utilizatori civili (teleincalzire)

- livrarea agentului termic si a curentului electric utilizatorilor industriali.

Va mai trebui sa se faca distinctie intre:

- instalatiile de mica dimensiune (0,5-2 MWe) pentru care se adopta in general un ciclu ORC cu ulei diatermic

- instalatiile de dimensiune mai mare sau egala cu 5 MWe, pentru care se opteaza pentru turbinele cu aburi

Productia agentului termic se poate realiza prin:

- centrale speciale (eficienta nominala 80%- pierderi pe retea=68%; utilizare medie 2000 h/an)

- sisteme de cogenerare (folosirea agentului termic aproximativ 6000 h/an la utilizatorii industriali).

In cele din urma s-a optat pentru varianta prezentata detaliat in aceasta documentatie, respectiv instalatie de cogenerare de mica dimensiune – 1,5 MWe, folosind biogaz produs din culturi si deseuri vegetale, amplasata in zona industriala a localitatii Cehu Silvaniei, cu furnizarea agentului termic agentilor economici din zona.



20

1.10. Localizarea geografica si administrativa

Locatia proiectului este prevazuta in zona marginasa a localitatii Cehu Silvaniei, la aproxmativ 30 km de Zalau.

Macrogeografic , teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei se încadrează în partea de nord a “Platformei Sălăjene” care, prin poziţia şi geneza ei, aparţine Dealurilor Pericarpatice Vestice.

Platforma Salăjană este cea mai joasă (150-300 m altitudine medie) şi cu cea mai redusă energie de relief (între 60-100 m) dintre toate subunităţile Podişului Someşan. Dealurile sunt domoale, în cea mai mare parte despădurite, cultivate, fiind strabătute de câteva văi importante (Barcău, Crasna, Sălaj).

Microgeografic , teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei este situat în bazinul superior al Văii Salajului şi se caracterizează prin:

- altitudini medii coborâte (în jur de 250 m): altitudinea minimă de 175 m se află în lunca Văii Sălajului, iar altitudinea maximă de 356 m în Măgura Morii din partea de sud - est a oraşului;

- culmi domoale, teşite sau uşor ondulate, cu orientarea generală vest – est, dată de reţeaua hidrografică;

- pante din versanţi, în general, prelungi, cu declivitate ce variază între 5 grade şi 20 grade;

- formaţiunile geologice dominante sunt marnele şi argilele (friabile);

- Valea Sălajului, cu o direcţie de scurgere sud - nord, şi-a creat o luncă largă cu caracter mlăştinos, cu o extensiune până la 500-600 m (folosinţă este fâneaţă);

- Afluenţii mărunţi ai Văii Sălajului au generat, la trecerea lor prin formaţiunile friabile, mici bazinete depresionare favorabile cantonării de vetre de aşezări (cazul localităţilor Cehu Silvaniei, Ulciug, Nadiş şi Horoatu Cehului).

Din punct de vedere hidrografic, zona în care se află situat oraşul Cehu Silvaniei, împreună cu satele aparţinătoare, face parte din bazinul hirografic al râului Someş, respectiv bazinul văii Sălajului (afluent de ordinul I al Someşului).

Văile mai importante care confluează cu pârâul Sălaj sunt Feredăului, Fagului, Hordăului, Râurilor, iar Valea Horoatului confluează cu Someşul aval de localitatea Benesat.

Oraşul este străbătut de pârâul Horaţiu, care se varsă în pârâul Sălajului.

Prin poziţia sa în teritoriu, oraşul Cehu Silvaniei şi localităţile componente sunt supuse influenţei vestice de climă. Astfel, clima perimetrului se încadrează în sectorul cu climă continentală moderată, caracteristică regiunilor nord - vestice ale ţării, fiind supusă, predominant, unei circulaţii vestice. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritim - polară din nord - vest, iar vara aerul cald din sud - vest.Conformatia locală a topografiei vetrei oraşului Cehu Silvaniei, cu dealuri înalte la nord şi cu axul văii orientat est - vest, determină fenomenul de adăpostire



21

şi o canalizare a curenţilor pe axul Văii Horaţiului pe direcţia vest - est, curenţi care se resimt numai în partea de sud, sud - est a vetrei.

Prezenţa acestui climat blând, de adăpost, a favorizat pomicultura şi silvicultura în Cehu Silvaniei.

Toate localităţile componente, în afară de Motiş, sunt cantonate în mici bazinete depresionare, care le conferă un microclimat de adăpost.

Principalele determinante ale climatului în teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei sunt următoarele:

- Regimul termic general: - temperatura medie anuală este cuprinsă între -8 şi +9 grade Celsius.

- Precipitaţiile medii: - în jur de 700-800 mm

- Vânturile dominante: - din vest, nord - vest.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

N – drum de acces, linia CF (nefolosita), depozit materiale de constructie, case

S – teren agricol, canal desecare, teren agricol

E – teren agricol, fabrica de mase plastice, fabrica de conserve

V – teren agricol

Ruta Cehu Silvaniei-Zalau



22

Parcela „LA GARA” propusa pentru aceasta activitate

Plan de situatie propus – SC OPER LEASING SRL



23

1.11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasa mentului proiectului

Amplasamentul se afla in zona industriala a orasului Cehu Silvaniei si este proprietate privata a titularului proiectului.

Conform PUG, zona are functiune industriala.

In zona de amplasare nu sunt identificate areale sensibile si nu sunt impuse restrictii.

Prin certificatul de urbanism, in vederea obtinerii autorizatiei de construire, au fost solicitate urmatoarele:

-aviz mediu

-aviz alimentare cu apa

-aviz canalizare

-aviz electricitate

-aviz gaze naturale

-aviz securitate la incendii

-aviz salubritate.

Titularul a mai solicitat si obtinut:

-aviz sanitar veterinar

-aviz Apele Romane.

1.12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Accesul la proprietate se va face pe latura estica, pe o poarta cu latimea de 6 m, montata pe sine si actionata mecanic.

Imprejmuirea se va realiza cu gard cu stalpi din teava rectangulara, soclu din beton armat si panouri bordurate din plasa zincate sudata.

In prezent exista un drum asfaltat pana la trecerea la nivel cu calea ferata, iar intre Fabrica de mase plastice si amplasamentul viitoarei instalatii doar un drum de pamant.

Se considera ca traficul vehiculelor care livreaza biomasa cat si la mijloacele care transporta spre eliminare deseurile rezultate nu ar influenta in mod semnificativ traficul rutier de pe drumurile locale, care pot suporta in prezent fluxuri mult mai consistente.

Obiectivul se va putea racorda la utilitatile ce se vor dezvolta pe amplasament: apa, canalizare, gaz, electrica.



24

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1.Procese tehnologice de productie:

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in veder e

Investitorul a decis construirea acestei statii de producere a biogazului după cele mai noi normative şi criterii de prformanţă în proiectare.

Procesul de obţinere a biogazului este digestia anaerobă a materiei organice (fermentare în lipsa oxigenului), în fermentatoare speciale. Biomasa înmagazinează energie solară, prin procesele de fotosinteză ale plantelor din care provine. Descompunerea biomasei de origine vegetală se realizează în natură prin organisme unicelulare (microorganisme), fără a fi necesar nici un aport energetic. Procesul de descompunere decurge în mai multe trepte, începând cu descompunerea moleculelor complexe (polimeri) în unităţi mai mici (monomeri), urmată de fermentare şi, în final, de formarea amestecului gazos alcătuit în principal din gaz metan (CH4), dioxid de carbon (CO2) şi anumite urme de gaze de azot si hidrogen.

Astfel biogazul tehnic, analog celui fosil, este combustibil şi utilizabil energetic. Biogazul produs va fi utilizat în sistemele de cogenerare - centrală termo-electrică (CHP) pentru producerea de energie termică şi electrică. Energia termică rezultată va fi utilizată pentru asigurarea independentei energetice a staţiei. Surplusul va fi comercializat consumatorilor contractuali din zona. Energia electrică produsă în instalaţie este introdusă în SEN, conform aviz - emis de S.D.E.E. Zalău, Comisia Tehnică.

Instalaţiile de biogaz îndeplinesc un rol important în plan global economic şi ecologic. Energia fosilă limitată pe plan mondial şi permanenta scumpire a acesteia, contribuie la dezvoltarea energiilor alternative. Producerea biogazului din deşeurile agricole şi valorificarea acestuia, reprezintă tehnologia perfectă pentru producerea şi pentru utilizarea durabilă a energiei şi gestionarea deşeurilor, aducând o contribuţie importantă din punct de vedere energetic şi contribuind in mod esential la protecţia mediului.

Manipularea substratului (deseuri provenite din rec olte agricole si culturi dedicate)

Alimentare cu substrat şi balan ţa energetic ă:

Compania operatoare va trata deseurile din recoltele agricole şi de pe camp ca pe un amestec din resurse variate.



25

Substraturile tipice sunt:

- siloz de porumb - culturi energetice, care fixeaza CO2 atmosferic pentru a crea biomasa

- tulei si panusi de porumb - reziduuri de recoltare de porumb, care nu se utilizeaza, putrezesc pe câmpuri emitand CO2

- paie de grau - reziduuri din recolta de cereale si altele, reziduuri similare.

Cantitati substraturi :

Putere echivalent ă 1.5 MW/h

Balan ța pe baza unei medii de substrat

Substrat grâu porumb porumb Total

paie tulpină siloz

Procent amestec substrat 9,52 19,05 71,43 100,00 %

Cantitatea anual ă 2.000,00 4.000,00 15.000,00 21.000,00 to/an

Cantitatea zilnica 5,48 10,96 41,10 57,54 to/zi

Cantitatea /ora 0,23 0,46 1,71 2,40 to/h

Balanta materie uscata

substanța uscată specifica 86,00 85,00 33,00 47,95 %

cantitate uscată 4.712,33 9.315,07 13.561,64 27.589,04 kg/zi

materie organica uscată specifica 92,00 90,00 95,00 %

cantitate organica uscată 4.335,34 8.383,56 12.883,56 25.602,47 kg/zi

reducere specifica substanță uscată 85,00 85,00 65,00 %

cantitate materie redusa uscată 3.685,04 7.126,03 8.374,32 19.185,38 kg/zi

Productia nominala de gaz

Referinta la materie uscată 0,63 0,54 0,55 m³/kgTS

Referinta la subst. uscată organica 0,68 0,60 0,58 m³/kgoTS



26

Producția totală de gaze zilnica 2.948,03 5.030,14 7.472,47 15.450,64 m³/d

Productia de gaze medie 122,83 209,59 311,35 643,78 m³/h

CH4-conținut specific 57,00 57,00 53,00 55,07 %

productia totala zilnica 1.680,38 2.867,18 3.960,41 8.507,96 m³CH4/d

Producția medie CH4 70,02 119,47 165,02 354,50 m³CH4/h

Conținutul total de energie 698,76 1.192,27 1.646,87 3.537,89 kW

energia generata in retea/h 294,18 501,94 693,33 1.489,45 kW

energia generata in retea/zi 35.746,89 kWh/d

Producția de energie termică /h 291,38 497,18 686,74 1.475,30 kW

Producția de energie termică /zi 35.407,25 kWh/d

(procent din total) 19,75 33,70 46,55 100,00 %

Conținutul de energie specific CH4 9,98 kW/m³

factorul de eficiență electric 42,10% 42,10 %

factorul de eficiență caloric 41,70 %

Pre-tratarea substratului:

Tratamentul termo-fizic prin tehnologia “Explozia Aburului”:

Tratamentul termo-fizic cu sistemul tehnologic economizor prin explozie cu abur - “ Economizer SE Steam Explosion”

Pretatarea termo-fizică a tuturor substraturilor solide este efectuată cu scopul de a distruge structurile solide înainte de digestia anaerobă a substratului. Pentru deşeurile vegetale fibroase tipice, scopul principal este distrugerea lignocelulozei, care este un complex macromolecular în care celuloza este încastrată în lignină şi hemiceluloză, fiind greu hidrolizabilă.

Pentru a atinge acest obiectiv, tratamentul termo-fizic este efectuat la 150-180°C, respectiv 5-10 bari, acest ciclu durând aproximativ 30 de minute.

Caracteristicile speciale şi setările de funcţionare au fost dezvoltate şi optimizate special pentru aplicaţiile de biogaz, rezultând un sistem special numit Economizor SE de proces.

În condiţiile descrise de suprapresiune şi temperatură ridicată a procesului, apa celulară, care este o parte integrantă a oricărei structuri organice, fierbe în condiţii hipercritice. În timpul expansiunii spontane înapoi la presiunea ambiantă această apă celulară se evaporă imediat, ceea ce duce la o explozie a structurilor celulare.



27

Forţele create sparg orice structură fibroasă - nu prin simpla reducere mecanică, ci prin alterarea structurii interne macromoleculare.

In urma pretratării rezultă o pastă, hidrolizată şi omogenă, indiferent de tipul substratului organic solid utilizat.

Această pretatare uşurează procesele din etapa de digestie anaerobă, adică exact procesul complex de distrugere şi hidroliză a materiei solide, care de obicei ocupă mai mult de 50% din volumul reactorului de fermentaţie şi reprezintă, prin urmare, factorul de limitare a performanţei procesului.

În consecinţă, se obţin condiţii stabilizate pentru procesul biologic şi timp mai scăzut de fermentaţie, procesul de fermentaţie fiind redus la o acidifiere finală şi obţinerea metanului.

Pre-procesarea:

Substratul solid, distrus mecanic, este alimentat printr-un transportor cu şnec în sistemul de pre-condiţionare. În interiorul sistemului de pre-condiţionare, substratul brut este încălzit în prealabil, folosind abur reciclat din proces. Sistemul este încărcat, operat şi golit în cicluri definite, care se desfăşoară în deplină concordanţă cu hidrolizarea prin explozie cu abur.

După ce a fost încărcat din bazinul de stocare, transportorul cu şnec umple camera de pre-încălzire. În următoarea etapă, aburul de evacuare rezultat din procesul ciclic de explozie cu aburi este introdus în camera de pre-încălzire, aburul condensat ridicând temperatura substratului până la max. 100°C. Cu excesul de abur r ămas este alimentat buncărul cu substrat, pentru condensarea completă. După acest proces de pre-încălzire, transportorul cu şnec transferă substratul fierbinte în hidrolizor, umplând sistemul.

În timpul procesului de pre-condiţionare, substratul brut poate fi dizolvat, folosind excesul de apă din proces, cum ar fi filtratul, pentru a reduce cantitatea de substrat solid. Apa pentru dizolvare este descărcată printr-o sită integrată în podea şi transferată în buncărul de depozitare a apei tehnologice.

Substraturile solide provenite din surse agricole pot conţine în mod accidental sau permanent anumite cantităţi de metale sau alte materiale inerte, cum ar fi pietrele. Aceste materiale vor fi colectate în pâlnia sistemelor de pre-condiţionare, de unde pot fi eliminate prin deschiderea secvenţială a unei supape automate, într-o boxă colectoare, instalată dedesubt.

Hidrolizor:

Hidrolizorul este încărcat prin căminul de alimentare sub presiune, aşa numita “armă de încărcare”. In partea de sus a căminului de alimentare se află o supapă automată care deschide sau închide intrarea de alimentare a rezervorului, în conformitate cu



28

secvenţa de operare. Volumul căminului de alimentare este corelat exact cu volumul lotului de alimentare a hidrolizorului.

Căminul de alimentare este încărcat în cicluri, din sistemul de pre-condiţionare, cu substrat solid pre-încălzit, în loturi definite. Pentru a echilibra amestecul de substrat, la o concentraţie favorabilă de solide de 25-35% SU (substanta uscata), se adaugă apă în cantitatea definită, de exemplu filtratul rezultat la deshidratarea nămolului digestat. Diluţia cu apă de pre-încălzire se realizează în rezervorul de expandare, prevăzut cu manta de încălzire. După primirea semnalului: gata de alimentare, supapa automată de alimentare se deschide, întregul conţinut fiind transferat în hidrolizor, folosind diferenţa de suprapresiune.

Hidrolizorul este un reactor de formă cilindrică, prevazut cu manta de încălzire, poziţionat orizontal. Pentru a atinge temperatura de funcţionare şi presiunea prevăzute, mantaua de încălzire este alimentată cu agent de încălzire, cum ar fi gazele de evacuare din sistemul de cogenerare. Alimentarea cu agentul de încălzire este controlată de un senzor de temperatură, poziţionat în interiorul reactorului de hidrolizare, care acţionează o supapă de alimentare cu agent termic. In interiorul hidrolizorului se găseste un mixer rotativ mare, cu axa de rotaţie orizontală, care asigură egalizarea permanentă şi distribuţia căldurii de la agentul de încălzire la substrat.

După umplerea reactorului de hidroliză, sistemul este încălzit până la atingerea parametrilor de operare stabiliţi, efectuându-se controlul permantent de temperatură şi presiune. După un timp desemnat, o supapă automată lasă să treacă o anumită cantitate de substrat dezintegrat. Cantitatea descărcată este controlată de o celulă de cântărire, instalată sub hidrolizor. După ce descărcarea este terminată, hidrolizorul rămâne la presiunea scazută din sistem, permiţând astfel ca supapa de alimentare să se folosească de suprapresiunea sa pentru a goli conţinutul său în reactor.

Expandor:

Din reactorul de hidroliză, substratul trece în rezervorul de expandare, unde printr-o reacţie explozivă, aşa-numitul proces de explozie cu abur, este transformat într-o pastă. Pentru a absorbi forţele enorme eliberate, substratul este colectat într-un ciclon înainte de a cădea în rezervorul de expandare (Expander tank). Rezervorul de expandare este proiectat pentru o perioadă de depozitare de cca. 3 ore.

Rezervorul de expandare este un cilindru închis vertical cu fundul în formă de pâlnie. Temperatura procesului şi nivelul de operare sunt monitorizate în mod continuu.

Peretele exterior este prevăzut cu o manta de încălzire pentru pre-încălzirea apei de diluare, preluată din filtratul final rezultat în procesul de deshidratare a nămolului, necesară pentru a echilibra concentraţia amestecului din hidrolizor. Rezervorul de expandare este golit de către o staţie de pompare cu debit de funcţionare controlat.



29

Fermentatorul principal este alimentat cu substrat dezintegrat şi omogen cu ajutorul unei pompe volumetrice.

Fermentarea anaerob ă

Procesul de fermentare anaerobă include două procese separate:

- de acidifiere, când acizii organici uşor degradabili formează compuşi organici cu lanţ lung;

- metanizarea, când substratul organic este transformat în cele din urmă în metan (CH4) şi alte gaze.

Faza acidogenă (lichefierea)

În această fază acţionează microorganisme fermentative nespecializate, cu capacitate de hidroliză a materiei organice şi producere de acizi organici. Lichefierea reziduurilor organice se produce prin hidroliza enzimatică a substanţelor macromoleculare, care trec în substanţe cu masă moleculară mică.

În partea finală a fazei de acidogeneză, mono şi dizaharidele sunt fermentate cu producere de acid acetic, hidrogen şi dioxid de carbon, iar acizii cu catena lungă şi acizii graşi volatili cu mai multi atomi carbon decât acidul acetic sunt degradaţi până la acid acetic şi gaze. La încheierea acestei faze predomină printre acizii organici volatili acidul acetic, alături de care se mai află substanţe organice şi gaze, precum şi vitamine şi enzime, care vor fi folosite de microorganismele metanogene în procesele lor metabolice.

Faza metanogenă (gazeificarea)

În această fază acţionează bacteriile metanogene, anaerobe, care sunt specializate în producere de metan. Hidrogenul şi dioxidul de carbon reprezintă un substrat caracteristic pentru metanogeneză. Majoritatea metanobacteriilor, caracterizate până în prezent, folosesc ca substrat numai hidrogenul şi dioxidul de carbon. Faza de metanogeneză se încheie prin obţinerea biogazului.

Condiţiile optime de fermentaţie sunt:

- temperatura stabilă; temperatura optimă a procesului biologic mezofil este de aproximativ 38°C (36-40°C);

- pH-ul ~ 7; fermentaţia anaerobă trebuie menţinută la un pH aproximativ neutru;

- condiţii de lucru strict anaerobe.

Rata medie de transformare a substraturilor organice se ridică la 85%, rămânând substanţe organice nedegradabile, substanţe anorganice cum ar fi sărurile,



30

materialele inerte şi apa, formând deşeurile reziduale ale procesului, aşa-numitul nămol (digestat) de biogaz.

Biogazul produs formează bule în interiorul substratului lichid, care se ridică la suprafaţă, unde acestea intră în zona colectorului de gaz, construit ca un rezervor.

Datorită pre-tratamentului eficient al substraturilor solide, folosind tehnologia cu explozie cu abur, procesele care necesită un timp mai mare, cum ar fi distrugerea şi hidroliza, sunt excluse din procesul de fermentare, ceea ce conduce la rate de conversie controlate şi rapide, în interiorul sistemului. Aceste circumstanţe influenţeaza proiectarea şi dimensionarea reactorului.

Dificultăţile de proiectare sunt mult mai mari decât în cazul reactoarelor convenţionale de biogaz, iar tehnologia de amestecare a substratului lichid poate fi optimizată energic.

Fermentatorul principal

Digestia anaerobă a substratului are loc mai întâi în fermentatorul principal, în care cea mai mare parte a substratului este degradată.

Fermentatorul principal este alimentat cu pasta obtinută în procesul de explozie cu abur la care se adaugă o cantitate definită din nămolul recirculat de la post-fermentator, pentru diluarea substratului sau donarea de biomasă. În timpul fermentării ulterioare, într-o perioadă lungă de timp - de obicei cam 25-35 zile de retenţie – se atinge o conversie de înaltă eficiență a materiei organice. Masa digerată este transferată în următorul fermentator, numit “post fermentator”.

Această strategie de alimentare cu pastă, obţinută în procesul de explozie cu abur, asigură conversia optimă a substratului, evitând concurenţa diferitelor procese metabolice din jurul compuşilor organici mai mult sau mai puţin degradabili, oferă timp suficient de reacţie, în funcţie de nevoile diferitelor substraturi. Forma fermentatorului principal este cilindrică, cu o pâlnie în partea de jos, înclinată uşor şi cu un raport favorabil diametru/înălţime, de aprox. 1/0,8. Pereţii exteriori confecţionaţi din beton sunt izolaţi termic, pentru a realiza o izolaţie termică eficientă, în special pentru a menţine căldura procesului în sezonul rece. Fermentatorul principal este construit deasupra solului. Placa de fund, care este înclinată către centru şi capacul rezervorului sunt confecţionate, de asemenea, din beton rezistent.

Amestecarea intensivă a substratului şi fluxul permanent de mişcare se realizează utilizând un sistem de amestecare prevăzut cu un malaxor (mixer) imens. Viteza scăzută de rotaţie a mega-mixerului este dată de un motor puternic, un arbore cu roţi dinţate, un ax puternic, dar flexibil şi palete de agitare pe două niveluri. Motorul/arborele cu roţi dinţate se fixează cu o flanşă în centrul platformei centrale, în partea de sus rezervorului. Arborele, care este reglat vertical în reactor, trece printr-o garnitură de etanşare (blocare apă) prin zona de acumulare a gazelor şi intră în faza lichidă, unde cele două niveluri de palete de agitare sunt plasate astfel



31

încât să se asigure agitarea substratului în intregul fermentator. Viteza de rotaţie a agitatorului poate fi ajustată sau variată secvenţial de către o cutie de viteză variabilă, pentru a reduce consumul de energie.

Pentru întreruperea fluxului vertical sunt instalate deflectoare, poziţionate la distanţe egale în jurul peretele rezervorului. Aceste deflectoare sunt construite ca nişte schimbătoare de căldură, cu un cadru făcut din conducte, legate cu o foaie mare de metal, care creează o suprafaţă mare de schimb de căldură. Toate schimbătoarele de căldură/deflectoarele sunt conectate la circuitul principal de încălzire/răcire, care se întinde de-a lungul diametrului exterior al rezervorului.

Alimentarea fermentatorului principal este realizată printr-o linie de pompare, care intră în reactor prin peretele lateral, în partea de jos a reactorului. Conducta de alimentare este extinsă spre centru, o zonă de turbulenţă mare, asigurând imediat o amestecare intensă a substratului cu biomasă activă. In acest fel este împiedicată aglomerarea de aburi sau de substrat.

Fermentatorul principal este prevăzut cu un sistem de preaplin, care este instalat în afara peretelui rezervorului, la nivelul maxim de operare a lichidului. Printr-o ţeavă de alimentare, deschisă în peretele exterior, substratul intră într-un rezervor mic cu 2 camere, care include un perete cu un preaplin variabil, constituit din mai multe şicane. Această construcţie separă fluxul conductei care iese din camera a doua de atmosfera gazoasă din interiorul fermentatorului. Prin urmare, sistemul funcţionează ca un sifon.

Fermentatorul principal este echipat cu mai multe sisteme de măsurare permanentă: un sistem de măsurare a nivelului hidrostatic, care detectează nivelul de umplere şi un senzor de temperatură, care monitorizează temperatura procesului, controlând circuitul de încălzire/răcire. Rezervorul de gaz este controlat de un senzor de presiune (manometru). Gazele colectate în interiorul rezervorului de gaze ies printr-o conductă de colectare şi se acumulează în rezervorul principal de gaz al post-fermentaorului, sub efectul propriei suprapresiuni. Fermentatorul este echipat cu supape de siguranţă necesare pentru degajarea suprapresiunii.

Post-fermentatorul

După efectuarea intensivă a fermentaţiei, cu un randament ridicat, substratul digerat este stocat pentru o perioadă extinsa între 30 şi 45 de zile, oferind un timp suficient pentru a finaliza procesul biologic redus, dar încă în curs de desfăşurare. Această strategie conduce la un randament maxim de biogaz. Prin urmare, fluxul din fermentatorul principal este colectat în post-fermentator. In timpul perioadei în care se executa lucrari de service la fermentatorul principal, post-fermentatorul preia funcţia de fermentator principal pentru perioada necesară. Pereţii exteriori, confecţionaţi din beton, sunt izolaţi termic pentru a asigura o izolaţie termică eficientă, mai ales pentru a menţine căldura procesului în sezonul rece. Post- fermentatorul este construit deasupra solului. Placa de bază, care este înclinată către centru cu un unghi de aproximativ 5°, este real izată de asemenea din beton.



32

Partea de sus a post-fermentatorului este în formă de cupolă, şi reprezintă rezervorul principal de gaz, oferind un volum tampon suficient pentru a ajusta producţia de gaz pentru operaţiile următoare, de tratare a gazului şi de alimentare a unităţilor de cogenerare (CHP). Pe marginea de sus a rezervorului este fixată o construcţie cu membrană dublă, care creează o bulă verticală, cu ajutorul presiunii artificiale provocate de un ventilator.

Membrana exterioară funcţionează ca un scut de protecţie stabil, în timp ce membrana interioară este umplută şi golită cu gaz conform cerinţelor procesului. Când este goală, membrana rămâne ca o reţea de calibrare peste întreaga suprafaţă a rezervorului, stabilizată de un stâlp vertical în centrul post-fermentatorului.

Post-fermentatorul este un rezervor cilindric cu înălţime redusă şi diametru mare. Acum, lichidul subţire şi nămolul de fermentare care curge uşor au nevoie doar de o amestecare limitată. Post-fermentatorul este proiectat pentru a fi exploatat alternativ, în conformitate cu nivelurile de umplere, folosindu-l si ca un rezervor tampon pentru gunoiul digerat, în principal pentru a acoperi schimbarea cantităţilor de substrat şi, de asemenea, în perioadele de tranziţie în care nu funcţionează sistemul de deshidratare a nămolului, de exemplu în timpul nopţii, sau cu activităţi generale de deshidratare.

Post-fermentatorul este prevăzut cu un tip special de malaxor (mixer) puternic, cu rotaţie lentă, care realizează amestecarea. Axul înclinat (aprox. 40°) al malaxor ului trece prin peretele lateral aproape de partea de sus a rezervorului, şi ajunge spre fundul rezervorului, unde se termină printr-o construcţie cu rulment. Sunt instalate 2 agitatoare pe două niveluri. Agitatorul superior este un agitator mecanic foarte puternic, dar limitat în mărime şi forţa de mişcare. Prin urmare, nivelurile reduse de lichid nu destabilizează funcţionarea mixerului atunci când agitatorul este doar parţial imersat.

Scopul principal al agitatorului din partea de sus este de rupere a aglomerărilor de nămol orientate spre suprafaţă. Agitatorul inferior este un agitator mare, cu mega-elice, care realizează o mişcare puternică şi direcţionată spre zona inferioară a post-fermentatorului.

Îndepărtarea compostului cu scopul de deshidratare sau reciclare are loc prin intermediul unei conducte, care se încheie în groapa de pe placa înclinată a fundului reactorului. O pompa centrifugă puternică reciclează nămolurile înapoi în reactorul de fermentare principal, iar o pompă cu cavitate peristaltică alimentează sistemul de deshidratare a nămolurilor din această linie de fermentare. Deoarece activitatea biologică din interiorul post-fermentatorului necesită condiţii controlate ale procesului, sistemul conţine schimbătoare de căldură eficiente pentru încălzire şi răcire. Elementele utilizate sunt similare celor folosite si în fermentatorul principal, dar montate orizontal pe fundul rezervorului. Acestea nu sunt folosite ca deflectoare, pentru ruperea fluxului. Schimbătoarele de căldură sunt conectate la circuitul principal de încălzire/răcire, în continuarea fermentatorului principal. Biogazul stocat



33

iese, sub propria presiune, prin intermediul unei conducte principale integrate în peretele rezervorului, din rezervorul principal de gaze.

Post-fermentatorul este echipat cu o serie de sisteme de măsurare permanentă: un sistem de măsurare a nivelului hidrostatic, care detectează nivelul de umplere, iar un senzor de temperatură monitorizează temperatura procesului pentru a controla circuitul de încălzire/răcire. Rezervorul de gaz este controlat de un senzor de presiune (manometru), precum şi cu un dispozitiv mecanic de detectare a nivelului.

Incălzirea şi răcirea fermentatorului

Cheia pentru un proces de fermentare mezofilă stabilă este de a menţine temperatura de funcţionare în cadrul unui interval limitat, cuprins între 36-40°C, cu un optim la 38°C. Dincolo de aceste valori scade ac tivitatea biologică sau se opreşte (la temperaturi mai mici) sau chiar mor bacteriile active (la temperaturi mai ridicate).

În timpul sezonului rece, aceasta înseamnă că este nevoie de un proces de încălzire a sistemului pentru a acoperi pierderile de căldură prin pereţii exteriori ai reactorului, în timp ce în timpul verii sau în zonele climatice calde răcirea fermentatorului este obligatorie.

Una dintre diferenţele principale a proiectarii unei instalatii de biogaz cu tehnologie Economizor cu explozie cu abur (steam explosion) este că materia primă alimentată în fermentatorul principal nu are temperatura mediului ambiant, ci este încălzită până la 50°C când ajunge la fermentator.

Alimentarea cu substrat fierbinte nu are efect negativ asupra proceselor de tratare biologică, deoarece amestecarea intensivă a mediului din interiorul reactorului duce la o egalizare imediată de temperatură. De asemenea, încălzirea fermentatorului se realizează prin sisteme conventionale, prin intermediul unor suprafeţe fierbinţi, fără a provoca efecte dăunătoare asupra proceselor de fermentare.

Deoarece temperatura substratului depăşeşte, în general, temperatura procesului din interiorul fermentatorului, este necesară operaţia de răcire a fermentatorului, în cele mai multe cazuri.

Când sistemul de monitorizare a temperaturii reactorului de fermentare detectează o abatere de la temperatura optimă a procesului, acesta începe operaţiunea de răcire/încălzire, printr-un circuit prin care se pompează agent de transfer termic, de obicei apă, prin intermediul unor schimbătoare de căldură, instalate în interiorul fermentoarelor. În cazul în care este necesară răcirea, refluxul circuitului este direcţionat către un sistem închis de răcire uscată, unde este răcit cu ajutorul aerului înconjurător, înainte de a reintra în circuitul de alimentare. Pentru operaţia de încălzire, circuitul de apă este conectat la circuitul de răcire a unităţii de cogenerare (CHP) care, prin evacuare, furnizează suficientă căldură pentru acest scop.

Circuitul de răcire/încălzire este acţionat de o pompă centrifugă în construcţie bloc. Temperatura fluxului de intrare şi ieşire este monitorizată permanent, la fel ca şi



34

presiunea. Toate conductele circuitului exterior al reactoarelor de fermentaţie sunt izolate termic.

Sistemul de post-fermentare trebuie să fie examinat din diferite puncte de vedere. Deoarece nu există alimentare cu agent termic la temperatură ridicată, este permanent nevoie de o echilibrare a temperaturii sistemului prin încălzire. Prin urmare, s-a stabilit strategia de operare a reactorului post-fermentare: acesta poate fi încălzit cu ajutorul fluxului fierbinte de ieşire a circuitului de răcire a fermentatorului principal, sau circuitul este alimentat direct cu agent termic fierbinte.

Utilizarea biogazului

Desulfurarea biogazului

În timpul procesului de fermentare anaerobă, sulful, care este prezent în aproape toate tipurile de substrat, formează hidrogen sulfurat (H2S), care este o substanţă nedorită, deoarece ar putea provoca mirosuri neplăcute, dar mai ales este un agent extrem de coroziv care acţionează asupra materialelor de construcţie a instalaţiilor. H2S este un compus gazos, care este colectat împreună cu metanul şi dioxidul de carbon în biogazul produs.

În special motoarele cu gaz, parte integrantă a oricărui sistem de cogenerare (CHP), sunt afectate puternic de acest compus chimic şi de produsele sale secundare. Pentru a evita deteriorarea de la o astfel de coroziune chimică, există un tratament chimic special: un coagulant chimic, de obicei clorură ferică (FeCl3) care este dozat permanent în anumite cantităţi în fermentatorul principal şi în post-fermentator.

In mediul anaerob din interiorul fermentoarelor, compuşii reactiv chimici formează sulfură de fier (FeS), care este un compus insolubil, in mod frecvent intalnit in sol şi care este înlăturat din proces împreună cu compostul.

Concentraţia tipică de H2S de aproximativ 500 ppm din biogazul brut poate fi redusă la mai puţin de 150 ppm, folosind această metodologie. Reactivul chimic lichid, clorura ferică (FeCl3), este livrat şi depozitat în containere standard, interschimbabile. Din acest rezervor, o pompă dozatoare cu membrană dozează continuu soluţie de reactiv în fermentatorul principal şi / sau în post-fermentator.

Eliminarea condensului

Biogazul produs, pe lângă metanul valoros, conţine gaze inerte, precum dioxidul de carbon şi azot, dar şi impurităţi ca H2S şi apă. Acesta apă nedorită este prezentă sub forma unei anumite umidităţi, care este direct legată de temperatura gazului.

După ce iese din rezervorul principal, situat prin partea de sus a fermentatorului, conducta de gaz este expusă aerului înconjurător, înainte să fie îngropată în pământ. Aerul are de obicei temperaturi mai mici de 38-36°C cât este in interiorul post-fermentatorului, în special în sezonul rece. Prin răcirea gazului în interiorul conductei de gaz în timpul transportului, umiditatea condensează pe pereţii



35

conductei, rezultând apă de condensare, care se colectează la partea inferioară a conductei. Conducta orizontală de gaz din sol este uşor înclinată spre sistemul de cogenerare (CHP), dupa care se ridica din nou. In partea cea mai joasa a acestui cot există o deschidere din care apa se scurge într-un puţ (capcană) de condens. Prelungirea conductei de gaz în partea de jos, se termină într-o camera de condens permanent umplută, construită ca un sifon, care evită dispariţia de biogaz prin scurgerea de condens.

Preaplinul camerei de condens duce la un colector, care este golit de o pompă centrifugă imersată, cu nivel min/max controlat. Condensul este transferat la buncărul de apa tehnologica.

Folosirea biogazului

Pentru utilizarea gazului obţinut din fermentarea anaerobă sunt necesare următoarele echipamente:

- aparat de analiză a gazelor (CH4, H2S, CO2, O2) pentru monitorizarea calităţii;

- sistem de răcire a gazului fierbinte pentru deumidificare;

- motoare de cogenerare (CHP), cu echipamente suplimentare.

Deoarece instalatia va functiona cu doua generatoare de producere a energiei, pentru ca biogazul sa ajunga la ele sunt proiectate două conducte egale, care alimenteaza motoarele în care urmează să se ardă gazul, care vor fi conectate la aceste sisteme de generare.

Fiecare linie este alimentată de un ventilator de gaze independent, cu debit controlat. In modulele de cogenerare, energia primară, biogazul, este transformat de motoarele cu ardere internă în energie mecanică, cu ajutorul căreia sunt angrenate cele două generatoare electrice. Acestea produc energia electrică, iar din răcirea motoarelor şi a gazelor de eşapare provine energia termică. In timpul utilizării energetice a biogazului se obţine căldura calorică într-o cantitate aproximativ egală cu producţia de energie electrică vizată.

Pentru procesul esenţial de răcire excesul de căldură a circuitului de răcire este eliminat printr-un răcitor uscat sau prin încălzirea unui circuit de încălzire secundară, care este capabil să alimeteze cu căldură consumatori externi. Sistemele de încălzire ale fermentatoarelor sunt alimentate tot din această sursă. Energia gazelor de ardere fierbinţi, de aproximativ 450°C, este utilizat ă pentru încălzirea hidrolizorului cu explozie cu abur, prin alimentare directă cu gaz de eşapament. Căldura rămasă, de aproximativ 250-300°C, este folosit ă pentru creşterea temperaturii în continuare a circuitului de încălzire secundară, sau a altor sisteme de încălzire. În plus, este obligatoriu ca instalaţia să fie prevăzută cu sistem independent de evacuare de gaze, care este pornit automat în cazul producţiei excesive de gaze (detectare de suprapresiune) sau în cazul în care există o defecţiune de utilizare a sistemului de gaz. În acest caz, flacăra de veghe este înlocuită cu un arzător cu gaz, care, de asemenea, este o soluţie pentru încălzirea



36

hidrolizorului şi/sau a reactoarelor de fermentare. De asemenea, arzătorul de gaz poate fi operat folosind gaze naturale.

In acest fel energia termica produsa in instalatie se va utiliza pentru asigurarea independentei de energie termica, iar surplusul va fi livrat contracost - ex. - societatii SC Silvana S.A., Cehu Silvaniei. Utilizarea căldurii gazelor de eşapament este un scop important din punct de vedere economic.

Managementul reziduului final

Deshidratarea solidelor din n ămolul digestat

Nămolul digestat din interiorul post-fermentatorului, conţine de obicei substanţe solide în suspensie, într-o concentraţie de aproximativ 5-8%. Aceste solide constau în substanţe organice nedegradate, substanţe anorganice inerte şi săruri.

Spre deosebire de instalaţiile de biogaz convenţionale, în acest tip de instalaţie nu există cantităţi relevante de substanţe fibroase rămase din materia primă nehidrolizată, din cauza gradului ridicat de dezintegrare rezultat în urma procesului de explozie cu abur. Prin urmare, pericolul post-fermentării în continuare a solidelor nedigerate, este redus la minim.

Pentru a simplifica stocarea şi manipularea nămolului fermentat rezultat în urma producerii biogazului, nămolul lichid trebuie să fie separat în nămol solid şi filtrat.

Nămolul digestat este eliminat din post-fermentator prin conducta de recirculare. O pompă peristaltică, cu flux controlat, alimentează omogen mediul unui sistem tehnic de deshidratare.

Aici rezulta namolul digestat (solid) care se insacuieste si se va vinde ca ingrasamant agricol.

Apa filtrată este pompată în rezervorul de apa tehnologica. Fluxurile de filtrat sunt reciclate pentru diluarea substratului în procesul de explozie cu abur.



37

Schema fluxului termic

2.2. Activitati de dezafectare

Lupta impotriva incalzirii globale reprezinta una din principalele prioritati ale politicilor europene pentru energie si mediu. Directivele europene referitoare la productia de energie regenerabia, la reducrea emisiilor de gaze cu efect de sera si la managementul sustenabil al deseurilor, se bazeaza pe angajamentul statelor member de a implementa masuri potrivite in scopul indeplinirii acestora.

Una din principalele probleme de mediu ale societatii de astazi este cresterea continua a cantitatii de deseuri agricole. In multe tari, managementul durabil al deseurilor, precum si prevenirea acumularii si reducerea cantitatii acestora au devenit prioritati politice majore, acestea reprezentand o contributie importanta la eforturile comune de redeucere a poluarii, a emisiilor de gaze cu efect de sera si diminuarii schimbarilor climatice la nivel global.

Instalatiile de biogaz produc energie din surse regenerabile sub forma de energie electrica si termica din biogaz bogat in metan, care este produs prin fermentarea reziduurilor agricole si a culturilor energetice.

Prin urmare, nu se pune problema de dezafectare a instalatiei.

In principiu, prin amplasament, constructie si destinatie centrala de cogenerare este prevazuta a fi doar bine intretinuta, eventual modernizata si nu dezafectata.



38

In situatia ca aceasta ar trebui dezafectata se va realizata o documentatie tehnica in care sa fie descrise toate operatiunile prevazute a fi necesare. Tot pe baza documentatiei trebuie obtinut avizul autoritatilor de mediu inainte de inceperea dezafectarii.

In fond s-ar dezmembra echipamentele, instalatiile si utilajele cu scopul de a fi valorificate ca atare si/sau ca deseuri (metalice).

Activitatea ar incepe prin decuplarea electrica de la retea si s-ar continua cu golirea conductelor si rezervoarelor, pastrandu-se pana la final capacitatea de interventie pompieristica prin forte proprii.

Uleiul uzat se va recupera pe categorii si coduri, gestionandu-se conform HG 235/2007 in vederea valorificarii/eliminarii prin firme specializate si autorizate.

Toate deseurile rezultate vor fi depozitate temporar in incinta betonata, pe categorii, in vederea transportarii acestora pentru valorificare sau eliminare, dupa caz, prin firme autorizate.

Putin probabil ca si cladirile sa se demoleze, mai degraba s-ar face o schimbare de destinatie. Daca acestea se demoleaza rezulta deseuri specifice – din demolari si constructii incadrate la categoria 17 – Deseuri din constructii si demolari, conform HG 856/2002, care urmeaza a fi valorificate/eliminate, dupa caz.

Orice substante/deseuri periculoase trebuie gestionate conform legislatiei specifice, operatiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare prin firme specializate si autorizate in domeniu.

Este important de retinut faptul ca pe amplasament nu se va folosi azbest sau echipamente cu continut de PCB.

Ultimele componente dezafectate vor fi cele de interventie in caz de incendiu si separatorul de produse petroliere, acesta preluand eventualele scurgeri de hidrocarburi de pe platforma de lucru.

3. DESEURI Din activitatea ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta doua tipuri de deseuri:

- industriale: din constructii – pe perioada realizarii investitiei, apoi: ulei uzat, absorbanti ulei, diverse materiale din metal, plastic si carton etc.

- menajere

De precizat ca namolul fermentat va fi considerat deseu doar daca va fi eliminat prin depozitare la depozitul de deseuri menajere din apropiere.

In cazul in care namolul fermentat va fi destul de bine deshidratat si analizele vor demonstra ca nu contine substante periculoase, acesta va putea fi folosit ca ingrasamant, urmand a fi valorificat sub forma vrac sau insacuit. Aceasta ultima varianta s-a luat in considerare in abordarea investitiei.



39

Toate deseurile vor fi clasificate si gestionate conform legislatiei specifice.

Managementul deseurilor produse pe amplasament este prezentat sintetic in urmatorul tabel:

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta

a fi generata

Starea fizica (Solid-S, Lichid-L,

Semisolid-SS)

Codul deseului

*)

Codul privind

principala proprietate periculoasa

**)

Codul clasificarii statistice

***)

Managementul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata

- (t/an)

valorificata eliminata ramasa in stoc

Ulei uzat 1,5 t/an L 13 03 07* H14 1,5 - -

Absorbanti, materiale filtrante

0,01 t/an S 15 02 02* H14 - 0,01 -

Deseuri metalice 0,5 t/an S 17 04 07 - 0,5 - -

Ambalaje de hârtie si carton

0,05 t/an S 15 01 01 - 0,05 - -

Ambalaje din plastic

0,01 S 15 01 02 - 0,01 - -

Deseuri municipale amestecate

1,8 t/an S 20 03 01 - - 1,8 -

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernul ui nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. **) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001. ***) La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica. Obs. : Legea 211/2011 abroga OUG 78/2000 si Legea 426/2001.

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI S I MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Zona în care se află situat oraşul Cehu Silvaniei, împreună cu satele aparţinătoare, face parte din bazinul hirografic al râului Someş, respectiv bazinul văii Sălajului (afluent de ordinul I al Someşului).

Văile mai importante care confluează cu pârâul Sălaj sunt Feredăului, Fagului, Hordăului, Râurilor, iar Valea Horoatului confluează cu Someşul aval de localitatea Benesat.

Oraşul este străbătut de pârâul Horaţiu, care se varsă în pârâul Sălajului.

Localitatea este situata, din punct de vedere geografic, la contactul Depresiunii Salaj si a Culmii Salajului cu Depresiunea Guruslau. Amplasamentul se afla in vestul localitatii, pe un teren aproximativ orizontal.

Geologic, perimetrul localitatii este reprezentat de formatiuni de varsta holocen, formate din marne si marne nisipoase, peste care apar depozitele de terasa formate din nisipuri acoperite de straturi lenticulare argiloase-prafoase/nisipoase.



40

Apa subterana a fost interceptata la -3,60 m/F 101 si la -5,00 m/F 102 de la C.T.N., ea avand un nivel artezian pana la -1,00 m de la C.T.N. In perioadele cu precipitatii abundente este posibila aparitia apelor de infiltratie la orice nivel. Acest lucru impune ca la executarea infrastructurii sa se ia masuri special pentru hidroizolarea ei. Apa subterana prezinta agresivitatea chimica foarte slab carbonica asupra betoanelor, asupra careia se vor adopta conditiile impuse de condul de practica.

Clima localitatii este de tip continental, specifica regiunilor de deal. Adancimea de inghet este de 0,90 m.

4.1.2. Alimentarea cu apa

4.1.2.1. Sursa de captare

Apa potabila va fi asigurata din reteaua de distributie existenta in zona prin retele din conducte de PEID cu DN 63 respectiv 110 mm in lungime totala de 305 m. - retea de alimentare cu apa potabila din conducte de polietilena de inalta densitate pn 10 bar cu DN 110 in lungime de 270 m, respectiv dn 63 mm in lungime de 35 m. Conductele vor fi pozate ingropat in sant pe pat de nisip sub adancimea minima de inghet de 0.80 m.

Societatea detine Avizul de gospodarirea apelor nr. 148 din 21.05.2013, emis de Administratia Nationala Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa Somes-Tisa.

Debitele admise sunt de Qzi max=0,52 mc/zi (0,0061 l/s) preluate din reteaua de alimentare cu apa a orasului Cehu Silvaniei, prin extinderea acesteia cu aproximativ 150 m pana la obiectivul propus.

Apa va fi utilizata in scopuri igienico-sanitare si menajere.

In procesul tehnologic se foloseste apa in circuit inchis.

Apele uzate menajere (Qzi max=0,36 mc/zi (0,004 l/s) colectate prin reteaua interna de canalizare, vor fi evacuate in reteaua de canalizare existent in orasul Cehu Silvaniei, prin intermediul unui bransament (extinderea retelei de canalizare din oras cu 150 m pana la obiectivul propus).

Apele pluviale vor fi deversate in reteaua de canalizare existenta in zona prin intermediul rigolelor exterioare.

4.1.2.2. Instalatii de captare Apa utilizata de catre personalul angajat va fi preluata din reteaua existanta a orasului Cehu Silvaniei, printr-un bransament prevazut cu apometru pentru contorizarea consumului.



41

BILANTUL consumului de apa (m3/zi):

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum total de apa (coloan

ele 4,10,11

)

Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata

Comentarii

Total Consum

menajer

Consum industrial Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alte

obiective Apa

subterana Apa de

suprafata Pentru compensarea

pierderilor in sistemele cu circuit

inchis

Apa subterana

Apa de suprafata

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Administrativ Retea oras

0,52 0,52 0,52 - - - - 500 - -

4.1.3. Managementul apelor uzate

BILANTUL apelor uzate:

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii menajere industriale pluviale in acest obiectiv catre alte

obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an l/s m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Administrativ 0,36 131 0,36 131 - - 27,27 - - - - - -

Amplasamentul si functionarea viitoarei investitii nu va influenta negativ regimul de scurgere al apei freatice sau a apelor de suprafata. De asemenea, din punct de vedere calitativ, nu vor exista scurgeri de substante poluante care sa conduca la deteriorari ale calitatii apelor subterane sau de suprafata.

De asemenea, rigolele de scurgere a apelor pluviale vor fi curatate periodic pentru a preveni colmatarea lor.

Apele uzate de tip menajer vor fi colectate corespunzator si dirijate spre canalizarea oraseneasca. Apele menajere evacuate se vor incadra din punct de vedere calitativ in limitele maxim admise prin HG. 352/2005 – NTPA 002.

Deseurile menajere rezultate in urma activitatii vor fi colectate in pubelele amplasate in locul prevazut si amenajat in acest scop, evitandu-se poluarea apelor. Ele vor fi transportate de catre firma de salubritate specializata, pe baza unui contract economic care va fi incheiat la punerea in functiune a investitiei.

In zona de amplasare a centralei de cogenerare biomasa nu exista folosinte de apa care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrarile proiectate, cum sunt: prize de apa sau fronturi de captare, evacuari de ape uzate, poduri si alte traversari, platforme industriale, incinte indiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea.



42

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Calitatea aerului în judeţul Sălaj este monitorizată prin măsurători continue la staţia automată, amplasată în municipiul Zalău, str. Meteorologiei. Această staţie face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Conform Raportului de calitate a mediului, poluanţii urmăriţi şi numărul determinărilor efectuate în cursul anului 2011 sunt prezentate în tabelul următor:

Statia de monitorizare

Tipul statiei Poluant urmarit

Nr. Determinari (date validate) Medii orare

Medii zilnice

Captura de date (%)

SJ-1 Tip industrial 1

NO 5814 241 66,3 NOx 5814 241 66,3 NO2 5814 241 66,3 SO2 6638 266 72,3 CO 7728 322 88,2 O3 7302 297 83,3

PM 10 automat

6570 284 75,0

PM 10 gravimetric

- 263 72,0

Poluantii urmariti la statia de monitorizare SJ-1 si nr. determinarilor

În scopul diseminării în timp real a informaţiei privind calitatea aerului, sistemul este dotat cu un display care este amplasat la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediul Sălaj, în Zalău, str. Parcului, nr. 2, precum şi cu un panou electronic de afisaj exterior, amplasat în zona centrală a municipiului Zalău, panou pe care este afişat indicele general zilnic de calitate a aerului, stabilit pe baza indicilor specifici de calitate a aerului care, la rândul lor, sunt calculaţi plecând de la concentraţiile înregistrate pentru fiecare dintre poluanţi.

De asemenea, a continuat în cursul anului 2011 monitorizarea calităţii aerului ambiental în judeţ, prin măsurători de 24 h, în punctul fix amplasat la sediul APM Sălaj. Rezultatele acestor determinări sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Localitatea Punct de prelevare

Tip poluant

Nr. determinari

Concentratia (mg/mc) Frecventa depasirii VL sau

CMA (%)

Maxima zilnica

Media anuala

Zalau APM SO2 202 0,0050 0,0014 0 NO2 202 0,0220 0,0123 0 NH3 202 0,0470 0,0210 0



43

Dioxidul de azot

În anul 2011 monitorizarea dioxidului de azot în judeţul Sălaj s-a realizat atât prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului, cât şi prin măsurători de 24 h.

În urma determinărilor efectuate la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită orare pentru protecţia sănătăţii

umane – 200 µg/m3, sau ale pragului de alertă (400 µg/m

3), valori stabilite prin

Legea nr. 104/2011. Medie anuală pe 2011 pentru NO2

a avut valoarea de 18,28

µg/m3, situându-se sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii stabilite de

asemenea de Legea nr. 104/2011 (40 µg/m3).

Măsurătorile manuale de 24 de h, în cazul dioxidului de azot, în cursul anului 2011, arată că, valorile medii zilnice nu au înregistrat depăşiri ale CMA (100 µg/mc) conform STAS 12574/1987.

Dioxidul de sulf

Monitorizarea dioxidului de sulf în 2011, în judeţul Sălaj s-a realizat prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului şi prin măsurători de 24 h la punctul amplasat la sediul APM Sălaj.

Valorile concentraţiilor de dioxid de sulf măsurate la staţia automată de monitorizare în cursul anului 2011 se situează mult sub valoarea limită orară pentru protecţia

sănătăţii umane (350 µg/m3) şi a pragului de alertă (500 µg/m

3); nu au fost

înregistrate nici depăşiri ale valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane

(125 µg/m3) impuse de Legea nr. 104/2011. Pentru lunile iulie şi august nu sunt date

de monitorizare, în această perioadă analizorul fiind defect.

În urma monitorizării prin măsurători de 24 h s-au înregistrat concentraţii medii zilnice sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane prevăzută în Legea nr. 104/2011, de 125 µg/mc.

Concentraţiile medii anuale de SO2, obţinte în urma efectuărilor măsurătorilor manuale, s-au încadrat sub concentraţia maximă admisibilă (CMA) de 60 µg/mc, conform STAS 12574/1987.

Pulberi în suspensie

Poluarea atmosferei cu pulberi se datorează unor cauze naturale (vânturi puternice, erupţii vulcanice, etc.) dar apare şi ca urmare a activităţilor antropice. Principalele surse antropice de poluare cu pulberi sunt: industria metalurgică şi cea siderurgică, centralele termice alimentate cu combustibili solizi, traficul rutier, etc.

Natura acestor pulberi este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele



44

dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH, si PCB). În general pulberile au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator, şi de scădere a rezistenţei la infecţii.

Pe teritoriul judeţului Sălaj, în anul 2011, pulberile în suspensie au fost monitorizate prin intermediul staţiei automate; pentru determinarea acestora s-au folosit două metode, metoda automată şi metoda gravimetrică.

În cazul măsurătorilor automate s-au înregistrat 49 depăşiri ale valorii limită zilnice

stabilite de Legea nr. 104/2011 (50 µg/m3, valoare ce nu trebuie depăşită de mai

mult de 35 de ori într-un an calendaristic) . Aceste valori au fost înregistrate în special lunile reci (ianuarie - martie şi octombrie – decembrie) cauzele acestor depăşiri fiind emisiile produse de centralele termice rezidenţiale alimentate cu

combustibil solid. Media anuală pe 2011 a avut valoarea de 31,57 µg/m3, situându-

se sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii stabilite de Legea nr.

104/2011 (40 µg/m3).

În urma determinării gravimetrice a pulberilor s-au înregistrat 38 depăşiri ale valorii

limită zilnice stabilită de Legea nr. 104/2011 (50 µg/m3), în lunile reci ale anului,

cauzele acestor depăşiri fiind emisiile produse de centralele termice ale locuinţelor

din zonă. Media anuală înregistrată a fost 29,06 µg/m3, sub valoarea limită de 40

µg/m3.

Metale grele

Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele provin din metalurgie, siderurgie şi din trafic. Valorile medii anuale ale concentraţiilor de metale grele din probele de pulberi sedimentabile în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor:

Punct de colectare

Concentratia medie anuala (mg/mp) Pb Cd Cr Ni

Cehu Silvaniei 0,1409 0,0013 0,14141 0,1639

Monoxidul de carbon

Poluantul CO rezulta in principal din arderea incompleta a combustibililor. In judetul Salaj, monoxidul de carbon a fost determinat prin măsurători continue la staţia de monitorizare a calităţii aerului. Valorile înregistrate nu depăşesc valoarea limită pentru protecţia umană stabilită de Legea nr. 104/2011 (10 mg/m3).



45

Benzenul

Staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului de tip industrial I nu deţin echipamente pentru monitorizarea benzenului. În anul 2011 nu s-au efectuat determinări ale benzenului de către APM Sălaj.

Amoniac

La nivelul judeţului Sălaj, în anul 2011, monitorizarea amoniacului s-a realizat prin măsurători de 24 h în punctul fix amplasat în municipiul Zalău, la sediul APM Sălaj, neînregistrandu-se depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile (0,1mg/mc), conform STAS 12574/1987.

Ozonul

Ozonul este un component natural al atmosferei fiind prezent, mai ales în stratosferă, la înălţimi de 15 – 50 km, constituind, datorită prroprietăţilor sale UVabsorbante, un înveliş protector pentru planeta Pământ.

Prezent în partea inferioară a atmosferei însă, are un impact negativ asupra sănătăţii umane şi a vegetaţiei, constituind principalul poluant al atmosferei în ţările şi oraşelor puternic industrializate.

Ozonul este un poluant secundar generat de reacţiile fotochimice din atmosferă.

Aceste reacţii sunt mult mai intense în perioada primăvară – vară, când intervalul de iluminare diurnă creşte. Principalii poluanţi primari implicaţi în reacţiile fotochimice ce duc la formarea ozonului sunt: oxizii de azot (NOx), compuşii organici volatili (COV) şi metanul (CH4).

Determinarea concentraţiilor de ozon la nivelul judeţului Sălaj s-a realizat prin

măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului. Concentraţiile înregistrate în anul 2011 s-au situat atât sub valoare ţintă pentru protecţia sănătătii umane, cât şi sub pragurile de informare (180 µg/m3), respectiv de alertă (240 µg/m3).

Tendin ţe

Urmărind rezultatele monitorizării calităţii aerului începând cu anul 2008 (anul

punerii în funcţiune a staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului), se poate observa o situaţie apropiată pentru SO2, NO2 şi O3 cu valori sub limitele impuse de Legea nr. 104/2011.

În cazul monoxidului de carbon – CO, pentru perioada urmărită, se observă o scădere uşoară a mediilor anuale, cu valori medii de 8 h mult sub limitele impuse de Legea nr. 104/2011.



46

Singurul poluant pentru care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită a fost PM10. Analizând datele de monitorizare pentru anii 2009, 2010, 2011 (pentru anul 2008 nu există date disponibile) se observă o scădere atât a concentraţiei medii anuale, cât şi a numărului de depăşiri în 2010 faţă de 2009, urmate in 2011 de o creştere a concentraţiei medii anuale şi a numărului de depăşiri.

Cu puţine excepţii, depăşirile valorilor limită pentru PM 10 au fost înregistrate în sezonul rece, cauzele acestora fiind centralele termice alimentate cu lemn ale locuinţelor din zona staţiei, locuinţe a căror construcţie s-a dezvoltat foarte mult în perioada de timp trecută de la amplasarea staţiei automate de monitorizare.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Din instalatia care produce energie electrica si termica pe baza de biomasa nu rezulta emisii semnificative in mediu. Singurul ‘deseu’ rezultat este namolul, care va fi utilizat mai departe in culturile proprii.

Societatea nu va depozita biomasa pe amplasament inainte de a fi introdusa in instalatie, ci aceasta va fi adusa direct de pe campul de recolta in momentul in care se va si procesa.

Pentru eliminarea eventualului miros neplacut al biogazului, acesta se va desulfura cu o substanta de clorura ferica.

Sursele de poluanti atmosferici constituite in surse mobile aferente obiectivului sunt reprezentate de vehiculele si utilajele de mare putere cu combustibil motorina care asigura functionarea centralei.

Emisiile gazelor de esapament nu sunt limitate in conformitate cu Ordinul 462/1993, astfel ca nu se poate efectua o incadrare a valorilor evaluate in prevederile acesteia. Vehiculele trebuie verificate periodic prin ITP – acele inspectii tehnice periodice prin care se verifica starea autovehiculului, inclusiv incadrarea in normele de emisii specifice.

Surse de poluare a aerului existente in zona amplas amentului

In zona de amplasare a obiectivului principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de obiectivele industriale ale orasului Cehu Silvaniei, obiective care se situeaza in zona industriala, la nord si est de amplasamentul propus.

Cele mai importante surse sunt:

- fabrica de mase plastice

- fabrica de conserve

- 2 fabrici de mobila

- 2 fabrici de textile

- depozit de materiale de constructii



47

In imediata vecinatate a amplasamentului se gara CFR, acum scoasa din uz.

Toate aceste obiective determina calitatea aerului in zona, asa cum a fost prezentata in prezentul Raport, la pct 4.2.1, pe baza datelor de monitorizare realizate de APM Salaj.

In continuare sunt prezentate caracteristicile surselor de emisii de pe amplasament:

TABELUL Nr. 4.2.2: Surse stationare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(Nm3/h)

Concentratia in emisie

(mg/Nm3)

Prag de alerta (mg/Nm3)

Limita la emisie = prag de interventie

(mg/Nm3) Conform Ord.462/1993

1 2 3 4 5 6 7

Esapament pulberi 1,75 7000 0,25 3,5 5

Esapament CO 105 7000 15,00 70 100

Esapament SO2 14 7000 2,00 24,5 35

Esapament NO2 378 7000 54,00 245 350

*valorile limita se raporteaza la un continut in oxigen al efluentilor gazosi de 3%. TABELUL Nr. 4.2.3: Surse stationare nedirijate Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)

1 2 3

Depozitul de biomasa pulberi Nesemnificativ*

* Depozitul este partial inchis si acoperit.

Sursele de poluanti atmosferici constituite in surse mobile aferente obiectivului sunt reprezentate de vehiculele si utilajele de mare putere cu combustibil motorina care asigura functionarea instalatiei.

Mai jos sunt prezentate sintetic emisiile calculate de la aceste surse:

TABELUL Nr. 4.2.4 Surse mobile:

Nr. crt.

Tip de mijloc

auto

Nr. buc

Consum de

combustibil/buc

Consum de combustibil

toate utilajele/h

Debite totale de poluanti

g/h/tip utilaj

l / h l / h CO NOx SOx COV

1 Vehicule grele 2 8,10 16,2 89,1 202,5 45,36 98,82 2 IFRON 2 10,8 21,6 118,8 270 60,48 131,76

Total orar 37,8 207,9 472,5 105,84 230,58 Total zilnic 907,2 4989,6 11340 2540,16 5533,92

Emisiile gazelor de esapament nu sunt limitate in conformitate cu Ordinul 462/1993, astfel ca nu se poate efectua o incadrare a valorilor evaluate in prevederile acesteia. Vehiculele trebuie verificate periodic prin ITP – acele inspectii tehnice periodice prin care se verifica starea autovehiculului, inclusiv incadrarea in normele de emisii specifice.



48

TABELUL Nr. 4.2.5.: SURSE STATIONARE de poluare a aerului, poluanti generati si emisi

Denumirea activitatii, sectorului, procesului tehnologic,

codul activitatii *

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Consum/ producti

e

Timp de lucru

anual, ore

Poluanti generati

Poluanti, coduri,

dupa caz

Cantitati de

poluanti generati

t/an

Denumire Inaltime m

Diametrul interior la varf al cosului

m

Viteza, m/s

Temperatura, °C

Debit volumic/ debit masic m3/s g/s

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Cogenerare P<50 MW 01 01 03

Centrala 5150240 mc/an biogaz

8000 Pulberi CO SO2

NOx

3,99 t/an

Esapament

4 m 0,25 m 4 m/s 180 OC

2 mc/s 0,14 g/s

* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

Prognozarea poluarii aerului:

Fata de limitele impuse prin Ord. 462/1993, valorile concentratiilor poluantilor din emisii se prezinta astfel:

Pulberi – de 20 ori mai mici decat limitele admise (5/0,25)

CO – de 6,66 ori mai mici decat limitele admise (100/15)

SO2 – de 17,5 ori mai mici decat limitele admise (35/2)

NOx – de 6,48 ori mai mici decat limitele admise (350/54)

Este usor de afirmat ca poluarea aerului in zona va fi nesemnificativa.

Masuri de diminuare a impactului:

Masura care se ia pentru diminuarea impactului olfactiv al biogazului este tratarea acestuia cu clorura ferica, fapt ce conduce la desulfurarea lui si practic la eliminarea mirosurilor.

Pentru diminuarea impactului noxelor provenite din gazele de esapamant, vehiculele mai noi sunt prevazute, constructiv, cu catalizator.

4.3. Zgomot

Zgomotele şi vibraţiile determină afecţiuni ale sănătăţii oamenilor, de aceea ele nu trebuie să depăşească valorile limită admise de legislaţie şi anume H.G nr. 493/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomote, H.G nr. 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii

Zgomotul este definit ca amestec dizarmonic de vibraţii cu intensităţi şi frecvenţe diferite sau emisie de sunete cu vibraţii neperiodice, de o anumită intensitate, ce produc o senzaţie dezagreabilă, jenantă şi chiar agresivă.



49

Urechea umană sesizează vibraţiile cu frecvenţe între 16 Hz - 20000 Hz, având sensibilitate mai mare pentru domeniui 2000 - 5000 Hz. Zgomotul poate determina consecinţe negative asupra stării de sănătate a oamenilor, precum: degradarea auzului; contracţia arterelor; accelerarea pulsului şi a ritmului respiraţiei; diminuarea reflexelor. Urmare a efectelor menţionate, se măreşte riscul accidentelor de muncă şi al accidentelor de traseu.

Valorile admisibile ale nivelul de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban, conform STAS 10009-88 - Acustica în construcţii. Acustica urbană - sunt de 65 dB(A) la limită incintă industrială şi 90 dB(A) pentru parcaje auto.

Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot, conform HG nr. 493/2006, este de 87 dB(A).

In cazul dat limita maxima atinsa de cele doua generatoare este de 117 dB(A) la o distanta de 1 m fata de utilaj, datorita incapsularii in anvelope special antifonate a grupurilor motor generator folosite.

Evacurea gazelor arse produce un zgomot de 125 dB(A).

Vibratiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca şi zgomotele. Ele sunt caracterizate prin marimi precum amplitudinea, frecventa, viteza şi acceleraţia. Analog ca la nivelele de intensitate şi tărie ale zgomotelor, s-au introdus şi pentru vibraţii, nivele de intensitate şi tărie, numite pali. Corpul uman poate fi supus la vibraţii mecanice, nocivitatea vibraţiilor depinzând de caracteristicile lor, de zona de contact cu obiectul în vibraţie (mâini, picioare, etc.) şi de durata de expunere.

Calculul zgomotului ajuns la cea mai apropiata locuinta se face folosind relatia:

Ld = L0 + 20 lg (1/d)

in care :

Ld

– nivelul de zgomot la obiectivul studiat

L0 – nivelul de zgomot la sursa

d – distanta sursa – receptor [m]

Astfel, cea mai apropiata locuinta fiind la cca 800 m:

Lp = 125 + 20 log (1/800) = 67 dB (A)

Se observa ca valoarea obtinuta: 67 dB (A) > 45 dB (A) cat este admis in “zone de recreere si odihna” – cele mai protejate spatii, conform STAS 10009/88.

Specificul activităţii care se va desfasura in cadrul obiectivului implica posibiliatea apariţiei unei poluari sonore reduse, datorita folosirii unor panouri fonoabsorbante care asigura izolatia fonica suficienta a spatiilor de productie.

Pentru atenuarea zgomotului agregatele sunt inchise intr-o incinta capsulata iar evacuarea gazelor arse se va face inspre extravilanul localitatii. Suplimentar, amplasamentul va trebui izolat cu o perdea vegetala de talie mijlocie-inalta.



50

Avand in vedere cele aratate mai sus, se estimează ca nivelul de zgomot si vibratii nu va depasi limitele admise impuse de legislatia de mediu in vigoare la receptorii sensibili.

Poluarea acustica, adica ansamblul perturbatiilor sonore, daca sunt in exces, poate fi atenuata prin masuri tehnice, elemente specifice normative si acte de planificare urbanistice-mediu, printre care clasificarea acustica a teritoriului, odata adoptata de Consiliile Locale ca parte integranta si conditie pentru PUG, va fi coordonata cu celelalte instrumente urbanistice.

4.4 Solul

Zona in care se va realiza investitia este plana, pe una din laturile perimetrului aflandu-se un canal de desecare.

Folosinta terenului este agricola, in prezent faneata. Acest lucru inseamna ca pe amplasament nu avem o poluare istorica, orice poluare ce va apare dupa demararea investitiei se va datora acesteia.

Pana la o adancime de 40 cm se gaseste stratul de sol vegetal.

Urmeaza apoi pana la cca 5 m un strat de argila cafenie cu irizatii vinetii, plastic consistenta.

Sub acest strat se afla unul de nisip fin argilos, cafeniu deschis, plastic consistent.

Nivelul apei freatice s-a intalnit la -3,60 si la – 5,00 m in cele doua foraje executate pe amplasament.

Interesant este faptul ca a fost pus in evidenta un nivel artezian la – 1,00 m, cu alte cuvinte la precipitatii abundente putem intalni apa de infiltratie la orice nivel.

Un alt aspect important este cel referitor la agresivitatea chimica foarte slab carbonica asupra betoanelor – aspect de care va trebui sa se tina seama la realizarea constructiilor.

Coloana litologica si alte date despre structura solului sunt prezentate in studiul geotehnic atasat.

Solul fertil de pe zona afectata de lucrarile de construire a obiectivului va fi folosit in amenajarea zonelor verzi.

4.4.1. Surse de poluare a solurilor

Potentiale surse de contaminare a solurilor sunt reprezentate de:

- apele uzate menajere

- scurgeri de produse petroliere, alte substante



51

Asa cum s-a precizat anterior, apele uzate vor fi colectate in reteaua de canalizare a orasului, iar scurgerile de produse petroliere vor fi prevenite prin inspectii periodice ale motoarelor si un management responsabil.

In contextul celor prezentate mai sus se poate considera ca impactul investitiei asupra solului va fi minor, atat pe amplasament cat si in zona acestuia sau mai departe.

4.5. Geologia subsolului

Orasul Cehu Silvaniei este situat, din punct de vedere geografic, la contactul Depresiunii Salaj si a Culmii Salajului cu Depresiunea Guruslau.

Amplasamentul investitiei se afla in vestul localitatii, pe un teren plan, orizontal.

Geologic, perimetrul localitatii este reprezentat de formatiuni de varsta holocen, formate din marne si marne nisipoase, peste care apar depozitele de terasa formate din nisipuri acoperite de straturi lenticulare argiloase-prafoase/nisipoase.

Relieful are un caracter de lunca aluvionara.

Solul este fertil, fiind cultivat preponderent cu cereale.

Adancimea de inghet este situata la cca. 0,8 - 0,9 m fata de nivelul actual al terenului.

4.6. Biodiversitatea

In zona Salajului, flora este relativ bogată si reprezentata prin: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomină fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sânișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din flora de primăvară (păștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua).

Terenul este in prezent liber de orice constructii, asadar flora specifica zone s-a extins pe tot arealul.

Ca reprezentanti ai faunei pe terioriul judetului, amintim mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rațe, lișițe).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_S%C4%83laj

Terenul a fost folosit ca faneata. Biodiversitatea pe acest areal este comuna, neavand valori care sa necesite protectie.



52

4.7. Peisajul

Dupa cum s-a specificat anterior, amplasamentul este in momentul de fata liber de orice constructie, cu o foarte usoara panta a terenului, insesizabila.

In apropiere nu sunt zone naturale protejate.

Obiectivul este situat intr-o viitoare zona industriala, existand deja in apropiere activitati de productie: fabrica de mase plastic, fabrica de textile, de mobila etc.

Peisajul amplasamentului este de campie fara padure, se vad doar fanete si culturi agricole, preponderent cu cereale.

4.7.1. Impactul prognozat

Desigur, prin schimbarea destinatiei terenului, peisajul industrial se va extinde in detrimentul celui natural.

Pe amplasament se vor amenaja zone verzi inierbate si perdea vegetala din arbori si arbusti.

TABELUL Nr. 4.7.1: Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Utilizarea terenului

Suprafata (ha) Inainte de punerea

in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura: - teren arabil

- gradini - pasuni

0,61 suprafata construita

-

Paduri - - - Drumuri - - -

Zone construite (curti, suprafata construita)

- 0,44 -

Ape - - - Alte terenuri:

- vegetatie plantata - zone umede

- teren deteriorat - teren nefolosit

- 0,17 -

TOTAL: 0,61 0,61 -

4.8. Mediul social si economic

Impactul investitiei asupra mediului social si economic din zona este pozitiv prin:

- crearea de noi locuri de munca, directe – la noul obiectiv cat si indirecte – prin serviciile ce trebuie asigurate, unele externalizate



53

- crearea de conditii mai bune de viata: obtinerea de agent termic si electric la preturi sub cele ale pietei

- cresterea valorii terenurilor din zona

- stimularea investitiilor locale si dinamica acestora

- se vor plati, catre bugetul local si bugetul de stat, sume de bani reprezentand taxe si impozite

Trebuie sa recunoastem ca in mica masura (0,61ha) scoaterea terenului din circuitul agricol diminueaza potentialul de producere a hranei in aceasta zona buna pentru culturi agricole. De asemenea, chiar daca impactul asupra mediului este de mica amploare nu putem spune ca investitia va duce la un aer mai curat in zona.

Totusi, avand in vedere beneficiile mari, per ansamblu, privind protectia mediului in domeniul producerii de energie din surse regenerabile cat si beneficiile directe asupra zonei – posibilitate de valorificare superioara a deseurilor vegetale in loc de costuri privind eliminarea acestora, consideram ca balanta se inclina mult spre sustinerea investitiei.

Pentru cei care vor lucra la instalatie se vor tine in prealabil cursuri de formare specifice in timpul fazei de constructie si pornire, folosind de preferinta angajati locali ce vor fi pre-selectionati la inceputul lucrarilor.

4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Orasul Cehu Silvaniei, situat la o distanta de 34 km fata de Zalau, impreuna cu cele patru localitati componente: - Horoatu Cehului, Motis, Nadis si Ulciug, formeaza o unitate teritorial administrativa cu o suprafata totala de 67,77 km2 situata din punct de vedere geografic la contactul Depresiunii Salaj si a Culmii Salajului cu depresiunea Guruslau, in bazinul hidrografic al raului Salaj.

Desi atestat documentar doar din anul 1405, sub denumirea de Chehy ( 1854 - Szilagy Cseh), in anul 1319 este semnalata prezenta unei cetati de pamant, "Castrum Cheevar", care se pare ca a avut rolul de a apara asezarea din vatra actualului oras Cehu Silvaniei. In istoria orasului se consemneaza diferite perioade de inflorire si prosperitate economica, dar si de decadere. Aici se pot aminti construirea castelului fortificat al Cehului din anul 1526 de catre Belteki Dragffi Janos, privilegiul dat cetatii de Sigismund Bathory la 1529 pentru a se autoguverna, asediul cetatii de catre armatele imperiale austriece la mijlocul secolului al XVI-lea, asediile repetate ale armatelor otomane, rolul cetatii jucat in timpul rascoalei curutilor, miscarile revolutionare de la 1848, cele doua razboaie mondiale si perioada comunista, sunt doar cateva episoade care si-au pus amprenta asupra dezvoltarii economice a asezarii. Celelalte localitati componente sunt atestate documentar inca din prima jumatate a secolului al XIII-lea. Horoatu Cehului este atestat documentar in anul 1220 sub denumirea de villa Chroat, Motis in anul 1387 sub denumirea de villa olachalis Mutos, Nadis in anul 1387 sub denumirea de villa olachalis Nadasd si Ulciug, tot in anul 1387 sub denumirea de Volcsek.



54

Sub aspect demografic, la ultimul recensamant, populatia orasului Cehu Silvaniei si a localitatilor componente numara 8008 locuitori, din care 47,37% romani, 49,5% maghiari, 3% rromi, 0,11% germani, si 0,02% reprezentand alte nationalitati.

Desi economia orasului este una predominant agricola, ramurile industriale de traditie pentru acest oras, respectiv industria mobilei si industria textila sunt prezente si in continua dezvoltare. Sectorul tertiar a avut in ultimii 14 ani cel mai mare ritm de dezvoltare din cadrul economiei locale.

Dintre obiectivele de interes turistic, monumente istorice, de arhitectura si rezervatii naturale prezente in acest areal, trebuie mentionate rezervatia naturala Lunca cu lalea pestrita, Biserica reformata (1519), Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" ( sec. al XVII-lea), Fantana de piatra (sec. al XVI-lea), Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" ( 1738) de la Nadis, Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" (1781) de la Ulciug si Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli" ( 1749) de la Horoatu Cehului.

In apropierea amplasamentului propus pentru investitie nu sunt valori ale patrimoniului cultural, nici elemente culturale sau etnice care sa fie afectate si sa necesite protectie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavand valoare arheologica si neafectand vreun monument istoric.

4.10 Impactul transfrontalier

Instalatia propusa nu va avea efect transfrontalier, din studiul pentru evaluarea impactului asupra mediului rezulta un impact redus chiar si asupra zonei in care va functiona.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele luate in considerare la realizarea investitiei au fost descrise detaliat la Cap. 1.9.

Cu privire la ipotezele efectuate vom analiza in continuare alternativele.

Evaluarea economica a aplicatiilor energetice ale biomasei

Tipul instalatiei Cost filier a

scurta Euro/t

Investitie IN

VAN k Euro

IR VAN/IN

PBT ani

TIR %

Doar energie electrica 70 -15.000 42.707 284,70% 4,0 36,70%

Doar caldura/cazan 70 -4.698 -2.022 -43.00% -1,30%

1MWe+cogen. civila 70 -8.025 9.432 117,50% 6,5 19,50%

1,5MWe+cogen. ind. 70 -6.000 24.252 404,20% 3,2 47,00%

(*) sursa datelor: FIRE – „ productia energiei din biomase”



55

Legenda:

- IN = Investitie

- VAN = valoare actuala neta

- PBT = Pay Back Time

- TIR = Rata interna de randament

Asa cum evidentiaza valorile TIR si PBT cu privire la productia doar a energiei electrice si/sau productia de energie electrica + energie termica cogeneratoare pentru instalatii industriale (chiar si de mici dimensiuni!), analiza economica cu privire la folosirea biomasei din filiera scurta (< 70 km) demonstreaza convenabilitatea investitiei, urmand sa faca obiectul optiunii tehnico-economice.

Vom lua cum in considerare indicii de evaluare energetica si de mediu, asa cum acestia apar in tabelul de mai jos:

Indici de evaluare energetica si de mediu (*)

Tipul instalatiei Eficienta Economie combustibil

Indice economie combust. kWht/kWhb

CO2 evitat

Indice CO2 evitat

Agent termic degajat

Doar energie electrica 22,00% 89.286 0,52 17.597 103 132.955 Doar caldura centrala 68,00% 17,647 0,8 3478 158 7.059 1MWe+cogenerare civila 33,30% 33.664 0,52 6635 102 43.568 1,5 MWe + cogen. ind. 60,80% 57.403 0,86 11.313 170 26.112 (*) sursa datelor: FIRE – „ productia energiei din biomasa”

Tabelul de mai sus nu tine cont de NOx emise, nici de cenusa rezultata.

In ceea ce priveste impactul asupra mediului, CO2 evitat este in functie de rezultatele energetice, pe langa dimensiunea instalatiei; dar marele avantaj si punctul forte al arderii biomasei este bilantul neutru al CO2 produs si, deci, al emisiilor de gaz cu efect de sera.

Prin urmare, si din punct de vedere al impactului asupra mediului se confirma alegerea folosirii biomasei pentru cogenerare.

Optiunea zero

Nerealizarea instalatiei (optiunea zero) se poate rezuma sintetic astfel:

- nu se mai economiseste energie primara

- nu se mai pot evita emisiile mari din arderea combustibililor fosili

- o mai slaba eficienta de conversie energetica in comparatie cu alte tipuri de generare

- o mai slaba bunastare localizata socio-economica (locuri de munca directe si induse)

- o mai slaba bunastare la scara larga, provenita din utilizarea unei resurse marginale care altfel nu ar putea fi comercializata.



56

6. MONITORIZAREA

Cu toate ca proiectul propus:

• nu este din categoria instalatiilor mari de ardere (IMA)

• nu intra sub Directiva IPPC, neavand o putere instalata peste 50 MW,

consideram ca trebuie sa se monitorizeze emisiile de la instalatie, cel putin cu frecventa ceruta de producatorul grupului motor-generator. In felul acesta se asigura incadrarea in parametrii dati de constructor, randamentul arderii si implicit, emisiile de poluanti din gazele de ardere.

Cel mai important de monitorizat este zgomotul, atat pentru personalul propriu cat si pentru vecinatati, chiar daca acum avem ca vecini agenti economici si teren agricol.

Este important ca prin PUG aceasta zona are destinatie industriala, evitandu-se astfel disconfortul pentru populatie dat de activitatile industriale existente si cele ce vor urma in zona.

7. SITUATII DE RISC

Trebuie precizat ca investitia, prin capacitatea sa de a realiza maxim 1,67 Mwe si maxim 1,84 MWt, corelat cu legislatia in vigoare, nu intra sub incidenta IPPC – prevenirea si controlul integrat al poluarii, deci nu are restrictiile specifice acestor instalatii.

Ordinul MAPPM nr. 184/1997 prezinta in anexa A.4. un model simplificat prin care probabilitatea de aparitie a evenimentului poluant se clasifica in trei categorii: mare (3 puncte), medie (2 puncte), mica (1 punct). In acelasi mod se clasifica si gravitatea potentiala a poluarii: majora (3 puncte), medie (2 puncte), usoara (1 puncte).

Conform modelului simplificat, riscul determinat cu formula de mai sus, poate fi gradat intre 1 si 9 (dupa cum rezulta din inmultirea punctelor corespunzatoare probabilitatii cu cele corespunzatoare gravitatii).

Modelul este util in cazul compararii intre ele a mai multor riscuri.

Din analiza posibilelor situatii de risc si a efectelor acestora, in cazul activitatii analizate, in tabelul de mai jos, se prezinta rezultatele obtinute:

Tabelul nr. 7:

Riscul Clasificarea probabilitatii (de la 1 - mica la 3 - mare)

Clasificarea gravitatii (de la 1 - mica la 3 - mare

Rezultat

Riscuri naturale 1 – cutremur, inundatii 2 2 Accidente industriale 2 – incendiu, explozie 2 4

Din aceasta analiza reiese ca probabilitatea producerii unor accidente naturale sau industriale este de nivel mediu iar gravitatea acestora este tot de nivel mediu, efectul acestora asupra populatiei si mediului este controlabil, impactul fiind local.



57

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

In perioada de evaluare a impactului asupra mediului nu au fost intampinate dificultati majore care sa afecteze obiectivitatea si concluziile evaluarii.

Evaluatorul a primit toate informatiile si datele tehnice detinute de beneficiar la acea data, existand o buna colaborare.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Proiectul se refera la realizarea unei instalatii pentru producerea energiei electrice si termice prin utilizarea biomasei.

Centrala se va construi in Localitatea Cehu Silvaniei, parcela „ La Gara”, jud. Salaj, cu C.F. nr. 50289 si nr. topo. 50289, respectiv C.F. nr. 50291 si nr. topo. 50291, proprietate a SC OPER LEASING SRL, cu sediul in Zalau, b-dul Mihai Viteazu nr. 105/B, judetul Salaj.

Activitatea se va desfasura pe o suprafata totala de 6100 mp, cu o arie construita de 1735,30 mp.

obiectivul se va racorda la utilitatile ce se vor dezvolta pe amplasament: apa, canalizare, electrica.

Vecinatati:

N – drum de acces, linia CF (nefolosita), depozit materiale de constructie, case

S – teren agricol, canal desecare, teren agricol

E – teren agricol, fabrica de mase plastice, fabrica de conserve

V – teren agricol

Instalatia are o putere instalata de 1,5 MWe si 1,7 MWt ce-i va obtine prin arderea biogazului produs prin fermentarea a 21000 tone masa vegetala: paie de grau, tulei si frunze de porumb, culturi vegetale de siloz.

Este foarte important de subliniat faptul ca instalatia va produce energie termica si electrica din deseuri (biomasa), cu alte cuvinte este o valorificare a deseurilor produse in zona, va produce beneficii economice si de mediu in loc de cheltuieli privind eliminarea acestor deseuri in mediul ambiant.

Principalele obiective de construcţii sunt:

� Cladire corp tehnic

� Fermentator principal:

� Fermentator post-fermentare

� Rezervor apa tehnologica si Rezervor tampon substrat



58

� Depozit nămol deshidratat:

� Buncar alimentare substrat vegetal

� Depozit substrat vegetal

� Bazin lagunare:

� Imprejmuirea:

� Platforme betonate carosabile

Principalii paşi ai procesului sunt:

� Descărcarea deşeurilor agricole din recolte pe platformele de depozitare şi în buncăr

� Pre-tratarea termo-fizică prin procesul tip “explozie a aburului”

� Bazin fermentaţie principală

� Bazin post-fermentaţie

� Sistem deshidratare nămol

� Rezervor de stocare reziduuri lichide

� Sistem co-generare prin arderea biogazului.

Întregul proiect este compus din unităţi funcţionale cu operaţii bine definite.

Factorii de mediu sunt afectati, astfel:

Apa:

Realizarea acestui obiectiv nu va afecta regimul de scurgere a apelor de suprafata si nu va contribui la degradarea calitatii acestora si a apelor subterane. In vederea evitarii unor poluari accidentale reteaua de canalizare menajera care va deservi amplasamentul va fi intretinuta si exploatata conform regulamentului de intretinere si exploatare care va fi intocmit de catre proiectant la faza de autorizare.

De asemenea, rigolele de scurgere a apelor pluviale vor fi curatate periodic pentru a preveni colmatarea lor.

In zona de amplasare a centralei de cogenerare nu exista folosinte de apa care ar putea fi afectate, direct sau indirect, de lucrarile proiectate, cum sunt: prize de apa sau fronturi de captare, evacuari de ape uzate, poduri si alte traversari, platforme industriale, incinte indiguite, lacuri de acumulare sau altele asemenea.

Deseurile:

Cele menajere rezultate in urma activitatii vor fi colectate in pubele la punctul gospodaresc amenajat in acest scop si transportate de catre firma de salubrizare specializata pe baza unui contract economic care va fi incheiat la punerea in functiune a investitiei.



59

Deseurile industriale: din constructii – pe perioada realizarii investitiei, apoi: ulei uzat, absorbanti ulei, diverse materiale din metal, plastic si carton etc. vor fi colectate selectiv si valorificate prin firme autorizate.

Namolul fermentat va fi folosit ca ingrasamant, urmand a fi valorificat sub forma vrac sau insacuit.

Toate deseurile vor fi clasificate si gestionate conform legislatiei specifice.

Aer:

Fata de limitele impuse de legislatie, valorile concentratiilor poluantilor din emisii se prezinta astfel:

Pulberi – de 20 ori mai mici decat limitele admise (5/0,25)

CO – de 6,66 ori mai mici decat limitele admise (100/15)

SO2 – de 17,5 ori mai mici decat limitele admise (35/2)

NOx – de 6,48 ori mai mici decat limitele admise (350/54)

Pe baza acestor rezultate consideram ca este usor de afirmat ca poluarea aerului in zona va fi nesemnificativa.

Asezarile umane:

Cea mai apropiata locuinta fiind la cca 800 m, nu vor resimti in aer efectul functionarii instalatiei.

Zgomotul:

Zona are destinatie industriala, nu va fi resimtit in zona rezidentiala daca se vor lua masurile recomandate in acest raport, respectiv: agregatele trebuie inchise intr-o incinta capsulata iar evacuarea gazelor arse se se faca inspre extravilanul localitatii. Suplimentar, amplasamentul va trebui izolat cu o perdea vegetala de talie mijlocie-inalta

Solul :

Solul fertil de pe zona afectata de lucrarile de construire a obiectivului va fi folosit in amenajarea zonelor verzi. Prin masurile de betonare a zonelor de lucru si de amenajare a spatiilor verzi, solul va fi protejat impotriva poluarii.

Desigur, prin schimbarea destinatiei terenului, peisajul va deveni unul industrial. Pe amplasament se vor amenaja zone verzi inierbate si perdea vegetala din arbori si arbusti.

Biodiversitatea :

Terenul a fost folosit ca faneata. Biodiversitatea pe acest areal este comuna, neavand valori care sa necesite protectie.

Cel mai important impact va fi asupra mediului social si economic din zona, pozitiv, prin:



60

- crearea de noi locuri de munca, directe – la noul obiectiv cat si indirecte – prin serviciile ce trebuie asigurate, unele externalizate

- crearea de conditii mai bune de viata: obtinerea de agent termic si electric la preturi sub cele ale pietei

- cresterea valorii terenurilor din zona

- stimularea investitiilor locale si dinamica acestora

- se vor plati, catre bugetul local si bugetul de stat, sume de bani reprezentand taxe si impozite

Trebuie sa recunoastem ca in mica masura (0,61ha) scoaterea terenului din circuitul agricol diminueaza potentialul de producere a hranei in aceasta zona buna pentru culturi agricole. De asemenea, chiar daca impactul asupra mediului este de mica amploare nu putem spune ca investitia va duce la un aer mai curat in zona.

Totusi, avand in vedere beneficiile mari, per ansamblu, privind protectia mediului in domeniul producerii de energie din surse regenerabile cat si beneficiile directe asupra zonei – posibilitate de valorificare superioara a deseurilor vegetale in loc de costuri privind eliminarea acestora, consideram ca balanta se inclina mult spre sustinerea investitiei.

Cei care vor lucra la instalatie vor fi de preferinta angajati locali ce vor fi pre-selectionati la inceputul lucrarilor.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut prin estimarea efectelor activitatii, prin cuantificarea datelor.

Rezultatele obtinute au pus in evidenta ca atat in etapa de executie cat si in etapa de functionare a obiectivului, mediul va fi afectat in limite admisibile, existand posibilitatea reversibilitatii impactului generat, a diminuarii acestuia si generarea de beneficii in sfera economica dar si in cea ecologica.

Fata de aceasta situatie, propunem analizarea documentatiei in vederea eliberarii acordului de mediu.

Raportul contine 60 pagini scrise si 19 piese anexate.

raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...apmsj-old.anpm.ro/files/apm...

Documents