statiunea de cercetare dezvoltare pentru … · obiectivul fazei i solutii tehnologice adaptate...
Post on 30-Aug-2019
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
PLAN SECTORIAL ADER 2020CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR
Obiectivul general: ADESCContract: 3.3.8./2015Anul inceperii: 16.10.2015 Anul finalizarii: 30.11.2018
Denumirea proiectului: „Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viței de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice și abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversității acestuia”
Faza: 6: „Validarea tehnologiilor optime de cultivare a viței-de-vie cu consum energetic redus adaptate dimensiunii fermelor de semi-subzistenţă, a schelelor de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor.”, ”,Termen: 30.06.2018
Persoana de contact (Directorul de proiect):
Dr. biolog AURORA RANCA
”Identificarea unor soluţii practice, integrate și fezabile, menite să creascăinteresul si increderea fermierilor romani in introducerea sistemuluiecologic de cultivare a vitei-de-vie in centre viticole consacrate”
Recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic.
OBIECTIVUL PROIECTULUI
REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI
CO:SCDVV
MURFATLAR
P1:ICDVV VALEA CALUGAREASCA
P2:SCDVV BLAJP4:SCDVV IASI
P3:SCDVV BUJORU
OBIECTIVUL FAZEI I
Solutii tehnologice adaptate fiecarui areal viticol luat in studiu pentru eficientizarea cultivarii vitei-de-vie in sistem ecologic si valorificarea superioara a produselor obtinute..
Activitatea 6.1. / CO, P1, P2, P3, P4
Demonstrarea eficientei aplicarii metodelor, produselor şi practicilor de cultură a viței-de-vie în perioada de conversie şi cea de certificare ecologică. Analiza senzoriala a sucurilor de struguri si a vinurilor obtinuteActivitatea 6.1. / CO, P1, P2, P3, P4
Demonstrarea eficientei aplicarii metodelor, produselor şi practicilor de cultură a viței-de-vie în perioada de conversie şi cea de certificare ecologică. Analiza senzoriala a sucurilor de struguri si a vinurilor obtinute
Obiectivul 5. Solutii tehnologice adaptate fiecarui areal viticol luat instudiu pentru eficientizarea cultivarii vitei-de-vie in sistem ecologic sivalorificarea superioara a produselor obtinute.
Podgoria Murfatlar
Anul viticol 2017-2018 a debutat cu un excedent termic cuprins in intervalul 2,1- 4,6 °C fata de temperatura medie lunara multianuala (Normala). In luna noiembrie temperatura medie lunara a fost cu 3,2°C mai mare decat temperatura medie lunara normala si cu 4,6°C mai mult in luna decembrie.
Evolutia principalilor factori climatici in perioada de repaus vegetativ si infenofazele de dezmugurit si inflorit in comparatie cu mediile multianuale
Luna martie, din punct de vedere al al Bilantului termic Global, poate fi considerata a fi o luna normala, insa Bilantul termic activ s-a situat sub valoarea unui an normal. Ca urmare a patrunderii in spatiul dobrogean a unei mase de aer rece s-au inregistrat scaderii termice bruste: de de la o temperatura medie zilnica de 10,8°C inregistrata pe 17.03.2018 la 1,7°C in data de18.03.2018 si care a atins in data de 19 o valoare minima de -2,2°C
Aceasta scadere a coincis cu instalarea in data de 18.03.2018 a fenomenului "Freezing rain"(ploaie inghetata) care a persistat si in zilele de 19,si 20 si a incetat pe data de 21.03.2018 cand valorile termice au crescut peste 0 °C
Deficitul de precipitatii a aparut la începul perioadei de vegetaţie – aprilie – cand s-au inregistrat doar 5,2 mm de precipitatii fata de 33,5 mm, media multianuala specifica acestei luni. In luna mai s-au inregistrat 67,2 mm fata de 50,2 mm, media multianuala (Normala ).
Regimul pluviometric, higroscopicitate, insolatia, in cursul perioadei octombrie 2017- mai 2018
Anul LunaPrecipitatii (mm)
Nr. Zile cu ploi
Higroscopicitate % Insolatia (ore)
Normala 2017-2018 >10 Normala2017-2018
Normala2017-2018
2017 X 30,2 40,2 2 70 76,5 176,0 173,42017 XI 40,4 53,2 2 82,0 92,5 87,2 78,62017 XII 34,0 55,4 1 85,0 93,2 66,1 127,22018 I 31,0 54,0 2 83,0 95 63,5 109,22018 II 33,0 92,5 3 81,0 95,2 84,8 73,12018 III 21,7 71,0 3 75,0 88,7 111,7 1042018 IV 33,5 5,2 0 72,0 82,1 160,7 196,82018 V 50,2 67,2 2 68,0 74,0 261,8 212,6
Descrierea fenofazelor parcurse de soiurile din cele două loturi demonstrative
Plansul, la soiul Feteasca neagra s-a manifestat in data de 2.04.2018 cand temperatura in aer a fost de 9,9 °C iar la sol 7,8°C. La soiul Columna plansul a inceput a inceput pe de 7.04. 2018 cand temperatura in aer a inregistrat valori de 11,4°C si la sol de 18,1°C.
Derularea fenofazelor de vegetatie in anul 2018 l1 soiurile studiate
Soiul Dezmugurit Inflorit
Data T utila °C Data T utila °C
Feteasca neagra 23.04.2018 59,0 27.05.2018 257,2
Columna 24.04.2018 96,3 30.05.2018 287,6
Soiul VariantaTotal
ochi/butnr.
Total lăst/but,
nr.
Lăstari fertili, nr.
Lăstari sterili,nr.
Inflorescente/but,nr.
Fertilitate, %
Lăstari
Feteasca neagra
ogor negru 32 24 18 6 21 75Paie 32 25 18 7 22 72
Camelina 32 29 21 8 24 72Columna ogor negru 28 28 23 5 33 82
Paie 28 26 23 3 39 88C li 28 22 18 3 29 82
Statistica elementelor de rod şi fertilitatea soiurilor - 2018
Valorile coeficienţilor de fertilitate, elemente ce definesc capacitatea de fructificare a unui soi prin numărul mediu de struguri de pe lăstari fertili (cel absolut) sau influenţa sistemului de intretinere a solului şi a măsurilor agrotehnice asupra unui soi (cel relativ), evidenţiază valori ridicate si apropiate ca valoare, ceea ce denota ca ambele soiuri prezinta o adaptabilitate buna la conditiile din ecosistemu centrului viticol Murfatlar si implicit la cultivarea in sistem ecologic
Dinamica rezervei momentane de apa în solAnul viticol 2018, a debutat cu precipitatii consistente, lucru ce s-a
regasit si in rezerva de umiditate a solului, aducandu-si aportul in dezvoltarea plantelor de vita de vie. Incepand cu luna martie, considerată ca fiind prima lună a perioadei de vegetaţie, ca urmare a cantităţii mari de precipitaţii înregistrată, rezerva de umiditati a solului a fost peste media multianuala, cu o acumulare mai mare de apa de-a lungul profilului de sol (60-100 cm)
Principalele caracteristici agrobiologice ale soiurilor studiate Murfatlar - 2018
Soiul VariantaTotal
ochi/butnr.
Coeficiențide fertilitate
absolut
Coeficienți de fertilitate
relativ
Feteasca neagraogor negru 34 1,2 0,8
paie 34 1,2 0,8Camelina 34 1,1 0,8
Columnaogor negru 32 1,4 1,1
paie 32 1,7 1,6Camelina 32 1,6 1.3
Evoluţia principalilor agenţi patogeni în loturile demonstrative în perioada de vegetaţie a anului 2018 – varianta de combatere ecologică
Descrierea stării fitasanitare a celor două loturi demonstrative.
Soiul/Agenţi patogeniPerioada
observaţiilor
Observaţii, organe
analizate
Elemente determinate Eficacitatea tratam.
%Intensitate %
Frecventa %Grad de atac
%
Feteasca neagra
Mană
(Plasmopara viticola)
9.05.2018 frunze 0 0 0 -26.05.2018 frunze 0 0 0 10010.06.2018 frunze 0 0 0 100
Făinare
(Uncinula necator)10.06.2018 frunze 0 0 0 100
Columna
Mană
(Plasmopara viticola)
9.05.2018 frunze 0 0 0 -26.05.2018 frunze 0 0 0 10010.06.2018 frunze 0 0 0 100
Făinare
(Uncinula necator)10.06.2018 frunze 0 0 0 100
Condiţiile climatice din acest an, au avut o influenţăsemnificativă asupra evoluţiei populaţiilor de dăunători ai viţeide vie. Din observaţiile efectuate la lupa binoculară în fenofazade dezmugurire precum şi cele din perioada de vegetaţie nu s-au semnalat simptome de atac de acarieni şi păianjeni. Înaceste condiţii, singurul tratament care s-a aplicat a fost cel cuzeamă sulfocalcică din 24.04.2018 pentru combaterea făinării,cu acţiune secundară şi asupra acestor dăunători.
În corelaţie cu evoluţia factorilor climatici, în anul 2018, pentru studiul dinamicii populaţiilor de molii, s-a folosit metoda capturării cu ajutorul capcanelor cu feromoni sexuali sintetici. Capcanele cu feromoni pentru generaţia G1 fiind instalate pentru toate soiurile studiate în aceiaşi zi, pe 12 mai
Evoluţia principalilor dăunători în condițiile anului 2018
Podgorie Soiul
Densitatea (Nr. de indivizi/capcana/saptamana)
Lobesia botrana Clysia ambiquella Sparganothis pilleriana
VE VC VE VC VE VC
Podgoria Murfatlar
Feteasca neagra
10 4 5 2 - -
Columna 8 3 2 1 - -
Numărul fluturilor capturaţi din cele două specii nu a depăşit pragul economic dedăunare (PED) de 100 fluturi/capcană/săptămână.
Pana in prezent ambele scheme de tratament au fost eficace. Starea fitosanitara aloturilor demonstrative si atacul daunatorilor vitei de vie au fost tinuti sub control.
Feteasca neagra Columna
Modalitati eficiente de control al buruienilor
Buruienile reprezintă un important competitor al rezervei de apă din sol şi al nutrienţilor.Ele au însă şi efecte pozitive: cresc biodiversitatea şi protejează suprafeţele împotrivaeroziunii la viile situate pe terenuri în pantă. Avand in vedere ca nu toate sunt eficacepentru controlul buruienilor s-a utilizat o combinatie de tehnici:1.Controlul mecanic – cu prasitoarea, pe interval şi cu sapa între plante, pe rând – s-a realizat înainte de înfloritul buruienilor; (la varianta „ogor negru”) , aceasta metoda a scazut numarul semintelor in sol si implicit si gradul de infestare cu buruieni a plantatiei de vita de vie cultivata in sistem ecologic iar in plantatiile cultivate in sistem conventional s-a efectuat erbicidatul pe rand;2. Mulcirea totala cu paie – care a împiedicat fotosinteza buruienilor si implicit crestereasi dezvoltarea acestora;3.Inierbarea temporara cu Camelina Sativa intre randurile de vita de vie, planta care aavut o acoperire mare a solului si un ritm de crestere rapid care a limitat aparitia sidezvoltarea buruienilor.Tinând cont de faptul că, buruienile au si efect pozitiv deoarece cresc biodiversitatea sireduc riscul eroziunii solului, ca metoda prietenoasa si eficace de monitorizare si reducere agradului de infestare cu buruieni, dintre variantele de intretinere a solului in sistemulecologic, este inierbarea temporara cu Camelina Sativa.
Analize senzoriale ale vinurilor obtinute din loturile demonstrative.Vinurile obtinute pe variante experimentale au fost analizate fizico-chimic si
organoleptic. Vinurile obtinute in varianta ogor negru au fost mai bune calitativ
Alcool
(% vol)
Zahar reducator (g/l)
Acidit.totala (g/l
ac tartri
c)
Acidit.
volatila (g/l
ac aceti
c)
ET (g/l)
EN (g/l)
SO2 libe
r (mg/l
SO2 Total
(mg/l
Densitate
g/cm3PAT
(%vol)
Columna
ogor negru 10.4 1.6 6.46 0.52
20.0
18.4
36.5 98.5
0.9922 10.46
mulcire cu paie 10.0 1.8 6.82 0.56
20.4
18.6
33.4 94.2
0.9933 10.12
camelina 10.2 1.4 6.23 0.53
20.9
19.5
39.1 87.9
0.9923 10.28
Feteasca
neagra
ogor negru 12.7 2.2 5.78 0.6
26.4
24.2
24.8 77.2
0.9921 12.82
mulcire cu paie 11.6 2.5 5.56 0.63
27.6
25.1
25.6 74.2
0.9931 11.76
camelina 10.2 2.1 5.63 0.66
27.0
24.9
24.2 72.3
0.9943 10.32
Evolutia compusilor fenolici la soiul Feteasca neagra
Podgoria Dealu Mare Din punct de vedere ecoclimatic anul 2018 a debutat printr-un regim heliotermic
moderat, pe fondul unor resurse hidrice bogate, îndeosebi în lunile aprilie şi mai, când au fost depăşite mediile multianuale
In perioada noiembrie 2017-mai 2018 s-au înregistrat temperaturi minime absolute de -15.9°C (martie 2018).
Faţă de normala (1971-2016) temperatura medie lunară a aerului a prezentat variaţii cuprinse între +1.3°(noiembrie), +2.1° (decembrie), +1.5° (ianuarie), +4.8°C (aprilie), +1.6°(mai). Perioada de vegetaţie (aprilie), a debutat cu temperaturi medii mai ridicate decat normala (16.4oC faţă de 11,6oC) şi un regim hidric foarte scazut (2.0 l/m2
faţă de 48.6 l/m2).
Evolutia principalilor factori climatici
Anul Luna
Temp. medie lunara
Temp max.absoluta
Temp min.absoluta
Normala 2017-2018
2017XI 5.8 7,1 17,1 -2,2
XII 1.1 3,2 14,5 -7,4
2018
I -0.2 1,3 15,9 -10,7
II 1.2 1 14,7 -15,2
III 5.8 3,7 20,8 -15,9
IV 11.6 16,4 30 4,1
V 17.2 18,8 30,7 9
Regimul termic perioada noiembrie 2017-mai 2018
Suma precipitaţiile lunare din anii 2017-2018 au înregistrat faţă de normala (1971-2016) diferenţe pozitive de 25.8 mm (noiembrie), 8.1 mm (decembrie) şi 29.9 mm (martie), precum si diferenţe negative de -42.8 mm (aprilie),-50.5 mm (mai).
Derularea fenofazelor vegetative parcurse la soiurile din cele doua loturi experimentale
Anul Luna
Precipitatii (mm)
Normala 2017-2018
2017XI 40.8 66.6
XII 44.5 52.6
2018
I 33.5 41.0
II 28.0 62.8
III 35.3 65.2
IV 44.8 2.0
V 67.3 16.8
Regimul pluviometric in perioada noiembrie2017-mai 2018
Dezmuguritul s-au derulat in avans fata de perioada normala inregistrata (19.04-25.04), datorita regimului termic ridicat (peste media multianuala) inregistrat in a doua jumatate a lunii martie, dar mai ales in luna aprilie si prima decada a lunii mai
„Infloritul” s-a declansat mai timpuriu, simultan laambele soiuri cu aproximativ 9-10 zile fata deperioada normala (19.05-05.06).
Soiul Dezmugurit Inflorit
Data Data
Cabernet Sauvignon
16.04 10.05
Feteasca neagra 19.04 10.05
Factorul tehnologic Graduarea Limite de variaţieCoeficientul de
fertilitate absolutCoeficientul de
fertilitate relativ
Sistemul decombatere a bolilor şi
dăunătorilor
ecologic 1.48 1.23
conventional 1.46 1.14
Sistemul de întretinere a solului
ogor negru 1.46 1.22mulcire totală curesturi vegetale
1.46 1.14
mulcirea parţială peinterval cu mulci detescovină
1.44 1.12
Inierbare permanenta1.40 1.10
Fertilitatea butucilor de viţă de vieîn funcţie de factorii tehnologici experimentaţi la soiul Feteasca neagra
Fertilitatea butucilor de viţă de vie în funcţie de factorii tehnologici experimentaţi la soiul Cabernet Sauvignon
Factorul tehnologic Graduarea Limite de variaţieCoeficientul de
fertilitate absolutCoeficientul de
fertilitate relativSistemul de
combatere a bolilor şi dăunătorilor
ecologic 1.48 1.30
conventional 1.47 1.24
Sistemul de întretinere a solului
ogor negru 1.48 1.26mulcire totală curesturi vegetale
1.47 1.24
mulcirea parţială peinterval cu mulci detescovină
1.44 1.18
Inierbare permanenta1.42 1.14
Avand in vedere faptul ca coeficientul de fertilitate absolut reprezinta o insusire legatade soi fiind mai putin valabil, influenta sistemelor de intretinere a solului si a sistemelor decombatere asupra fertilitatii butucilor de vita de vie a fost analizata pe baza valorilorcoeficientului de fertilitate relativ care exprima mai bine si mai precis fertilitatea soiurilor devita de vie in conditiile unor influente antropice.
Datele experimentale obţinute evidenţiază faptul că în această fază de derulare aproiectului o influenţă asupra fertilităţii butucilor la viţa de vie a exercitat-o înierbareapermanentă deoarece a influenţat negativ fertilitatea butucilor Cfr preluînd valori cuprinseintre 1.10 la Feteasca neagra si 1.14 la Cabernet Sauvignon. Ca o primă constatare rezultă căînierbarea permanentă a intervalelor dintre rânduri reprezintă intervenţia tehnologică princare se manifesta pregnant concurenţa exercitată de ierburile perene în utilizarea apei şi asubstanţelor minerale asupra viţei de vie.
Schema de combatere ecologica a bolilor si daunatorilor
Nr. trat. Faza fenologica a vitei de vie
Boala, daunatorul sau buruiana de combatut
Produsul sau amestecul folosit (substanta activa)
Doza utilizata (kg sau l/ha)
Observatii
1Trei frunze etalate (BBCH13) –09.05.2014
Fainare (Uncinula necator)
Thiovit Jet 80 WG (sulf 80%)
3 kg/ha
2Sase frunze etalate (BBCH 16)-21.05.2014
Mana (Plasmopara viticola)
Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)
1,5kg/ha
Fainare (Uncinula necator)
Kumulus (Sulf 80%)
3kg/ha
Molia strugurilor
Capcane feromonale
atraBOT
2 buc/ha
Instalare capcane
3Inainte de inflorit (BBCH 55)-04.06.2014
Mana (Plasmopara viticola)
Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)
1,5kg/ha
Fainare (Uncinula necator)
Kumulus (Sulf 80%)
1,5kg/ha
4Legatul florilor (BBCH 71)-22.06.2014
Mana (Plasmopara viticola)
Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)
1,5 kg/ha
Fainare (Uncinula necator)
Thiovit Jet 80 WG (sulf 80%)
3kg/ha
5
Boabele au atins 30% din marime (BBCH 73)-04.07.2014
Mana (Plasmopara viticola)
Zeama bordeleza 5Kg/ha
Fainare (Uncinula necator)
Thiovit Jet 80 WG (sulf 80%)
3kg/ha
6
Boabele au atins 70% din marime (BBCH 77)-15.07.2014
Mana (Plasmopara viticola)
Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)
1,5kg/ha
Fainare (Uncinula necator)
Kumulus (Sulf 80%)
3kg/ha
Analize senzoriale ale vinurilor obtinte din loturile demonstrative
Nivelul calitativ al vinului de Feteasca neagra, recolta 2017, a primitun punctaj mediu de 6.5 la sistemul de intretinere a solului ca ogor negrusi 6.1 la mulcire totala cu paie, de 5.8 la sistemul mulcire partiala cucompost de tescovina si 5.5 la sistemul inierbare permanenta (Fig. 4).Vinurile obţinute în aceste condiţii agrotehnice se încadreaza în categoriavinurilor DOCC (vinuri cu denumire de origine controlată şi trepte decalitate).
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0fructe de padure
fructe uscate
condiment
cafea
ciocolata
stejar
vegetal
animal
untaciditate
dulce
amar
tarie
astringenta
intensitate taninica
onctuozitate
corpolenta
persistenta aromatica
Ogor negru Mulcire totala cu paie
Mulcire partiala cu compost de tescovina Inierbare permanenta
Influenţa sistemului de întreţinerea solului asupra tipicităţii tehnologice a vinurilor de Feteasca neagra
Influenţa sistemului de întreţinerea solului asupra tipicităţii tehnologice a vinurilor de Cabernet
Sauvignon
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0fructe de padure
fructe uscate
condiment
cafea
ciocolata
stejar
vegetal
animal
untaciditate
dulce
amar
tarie
astringenta
intensitate taninica
onctuozitate
corpolenta
persistenta aromatica
Ogor negru Mulcire totala cu paie
Mulcire partiala cu compost de tescovina Inierbare permanenta
Podgoria Tarnave Evolutia principalilor factori climatici in fenofazele de parga si
maturitate deplina, in comparatie cu mediile multianuale
Condiţiile climaticespecifice perioadei de derularea fazei 6 (nov.2017-iunie 2018) aproiectului se caracterizeazăprin temperaturi medii lunaremai mari decât valorilenormale, număr mare de zile cutemperaturi maxime de peste20°C, cantităţi reduse deprecipitaţii, în lunile noiembrie-decembrie-ianuarie şi moderateîn celelalte luni calendaristice,faţă de media/normalamultianuala
Regimul termic, podgoria Târnave, centrul viticola Blaj, în perioada noiembrie 2017 - mai 2018
Regimul pluviometric (iunie 2017 – septembrie 2017
Luna
Temperatura aerului
Normala(oC)
T med(oC)
Tmin absolută
(oC)
TmaxAbsolută
(oC)
Noiembrie 2017 3,9 5,2 -24,7 5,9
Decembrie 2017 -0,7 1,8 -11,8 12,6
Ianuarie 2018 -2,0 0,9 -10,9 17,5
Februarie 2018 -0,4 0,5 -16,5 16,1
Martie 2018 5,0 3,8 -17,6 21,6
Aprilie 2018 10,5 18,0 -1,0 30,6
Mai 2018 15,6 19,5 7,8 31,0
Descrierea fenofazelor parcurse de soiurile din cele două loturi demonstrative
Soiul Dezmugurit
Crestere lastar si
dezvoltare frunze
Formare inflorescen
ta
Inceput inflorit
Inflorit deplin
Sfarsit inflori
t
Fetească regală 12.04 23.04 18.05. 26.05 01.06. 05.06
Sauvignon blanc 12.04 23.04 18.05. 26.05 01.06. 05.06
Muscat Ottonel 11.04 23.04 18.05. 28.05 01.06. 06.06
Fertilitatea soiurilor din loturile experimentale - 2018
SOIUL Total lastari porniţi/ butuc
Din care lastari fertili
Inflorescenţe
Coeficient de fertilitate
absolut relativFetească regală 29 27 39 1,44 1,34Sauvignon blanc 32 25 33 1,32 1,03Muscat Ottonel 28 25 30 1,20 1,07
In acest an viticol conditiile climatice au foast deosebit de favorabile pentru viţa de vie, astfel că se înregistrează o buna ferilitate şi un număr mare de struguri pe butuc.
Schema de combatere ecologic în anul 2018 - SCDVV BlajNr. trat
Fenofaza Agentul patogen și dăunătorul combătut
Produs ecologicrecomandat
U.M. DozaKg, l/ha
Obs.
I Lăstari 2-6 cm Acarieni eriofiziFainare
ZicaraFunres
1 ha 0,3% Rând de rând
II Lăstari 30-50 cm ManaFainarePutregai negru
BentonitaBicarbonaţi de sodiu
1 ha 1,0%1,5%
Rând de rând
III Inainte de înflorit ManaFainarePutregai negru
Fosfat de potasiuZytron
1 ha 2,5%1,5%
Rând de rând
IV Imediat după înflorit ManaFainare
Kocide 2000Cosavet
1 ha 0,15%0,3%
Rând de rând
V Lăstari în crestere, bob cât mazărea
ManaFainarePutregai cenusiu
Kocide 2000Cosavet
1 ha 0,15%0,3%
Rând de rând
VI Boabe în crestere ManaFainarePutregai negru
Kocide 2000Cosavet Trichopulvin 25 PU
1 ha 0,15%0,3%0,3%
Rând de rând
VII Compactare ciorchini, boabe de mărime normală
ManaPutregaiul cenuşiu
BentonitaMimoten
1 ha 1,0%0,3%
Rând de rând
VIII Inainte de intrarea în pârgă
Putregai cenusiu Acarieni eriofizi
Trichodex 25 WPAradium
1 ha 0,2% Rând de rând
Eficacitatea biologică a produselor testate a fost influenţată desubstanţa activă şi momentul aplicării tratamentului.In raport cu substanţa activă rezltatele obţinute au evidenţiatactivitatea antagonistă şi hiperparazită a ciupercii Trichodermaviride,Trichodex 25WP, care aplicată prin pulverizare înfenofazele sensibile a avut eficacitate de peste 70%.Biopreparatele: Zicara, Funres, Zytron, Aradium, Mimoten au avutacţiune complexa, cu eficacitate asupra organismelor ţintăcuprinsă între 56-78% şi efect de stimulare a creşterilorvegetative, datorită acţiunii biopreparatelor asupra proceselorfiziologice din nutriţie.Produsele pe bază de sulf muiabil, cosavet, au manifestateficacitate secundară împotriva Black-rot (putegaiul negru al viţeide vie) şi a acarienilor eriofizi )Calepitrimerus vitis şi Colomenusvitis).Produsele cuprice, Kociode2000, au manifestat eficacitate buna,peste 90%, contra manei la viţa de vie )Plasmopara viticola) şiefect fungic contra Black-rot (putegaiul negru al viţei de vie) sibacteriozelor (bolile lemnului la viţa de vie).
Analize senzoriale ale vinurilor obtinute din loturile demonstrative
Nr.crt.
DETERMINAREefectuata
UM MUSCAT OTTONEL rec.2017
SAUVIGNON BLANC
rec.2017
FETEASCA REGALArec.2017
1. Densitatea relativă la 20°C - 0,9900 0,9905 0,9911
1. Conc. alcoolică dobindită % vol. 11,56 13,25 12,00
1. Aciditate totală g/l acid tartric 5,90 6,75 7,55
1. Aciditatea volatilă g/l acid acetic 0,35 0,48 0,35
1. Extract sec total g/l 24,00 21,40 22,10
1. Extract sec nereducător g/l 20,80 19,40 21,20
1. Zaharuri totale (invertit) g/l 1,66 1,84 1,64
1. Dioxid de sulf liber mg/l 22,00 48,00 21,05
1. Dioxid de sulf total mg/l 192,50 195,00 162,00
1. Glucuza + fructoza g/l 0,30 0,45 0,11
Podgoria Dealurile BujoruluiEvolutia principalilor factori climatici
Din analiza valorilor elementelor climatice se constată că în perioada analizată temperatura medie aaerului prezintă un excedent termic comparativ cu media multianuală în lunile noiembrie (+0,9ºC),decembrie (+2,4ºC), ianuarie (+0,6ºC) şi aprilie (+2,7ºC). Deficitul termic variază între 0,4ºC/februarie2018 şi 3,3ºC/martie. Nu s-au înregistrat frecvent temperaturi extreme. Minima absolută în aer a fostînregistrată în ultima decadă a lunii februarie 2018. S-au înregistrat 2 zile consecutive cu minima absolutăîn aer de -13,9ºC/27 februarie şi -13,7ºC/28 februarie. Nu s-au înregistrat temperaturi ale aerului < -20,0ºC care sa afecteze viţa de vie (tab.1). Temperatura medie a aerului a fost superioară multianualei înlunile noiembrie(6,1ºC comparativ cu normala lunii de 5,1ºC), decembrie (2,8ºC comarativ cu normala luniide 0,4ºC), ianuarie (-0,6ºC comparativ cu normala lunii de -1,2ºC) şi aprilie(14,4ºC comparativ cu normalalunii de 11,7ºC) şi inferioară în celelalte luni.
Regimul termic în perioada octombrie 2017 – mai 2018
Luna
Temperatura aerului
Normala
(oC)
T med(oC)
Media T min(oC)
T min absolut
ă(oC)
Media T max(oC)
TmaxAbsolută
(oC)
octombrie 11,4 10,5 4,3 -2,5 17,4 25,7noiembrie 5,2 6,1 2,8 -3,7 9,6 18,4decembrie 0,4 2,8 -1,4 -9,4 7,2 13,7ianuarie -1,2 -0,6 -4,5 -12.1 3,5 12,2februarie 0,1 -0,3 -3,1 -13.9 2,7 12,4martie 5,2 1,9 -3,0 -13.7 7,0 20,2aprilie 11,7 14,4 6,0 -2.1 22,3 28,6mai 18,1 18,2 10,4 3,2 25,5 31,7
Regimul pluviometric şi insolaţia în perioada octombrie 2017 - iunie 2018
Luna
Precipitatii(mm)
Nr. zile cu precipitatii
Insolaţia (ore)
Viteza vântului(km/h)Normala P > 0,1 > 5 > 10 Normala ir
octombrie 32,4 97,2 5 2 2 114,6 150,8 2,0
noiembrie 29,5 44,6 8 1 1 54,6 35,4 1,5decembrie 30,5 41,8 11 0 2
30,319,0 2,0
ianuarie 21,5 13,8 5 1 0 44,7 37,3 2,0
februarie 19,2 54,8 7 1 3 74,5 46,2 3,2
martie 26,7 38,2 14 1 1 126,7 84,7 2,3
aprilie 36,5 0,8 1 0 0 162,4 242,5 2,5
mai 48,0 36.8 5 2 1 232,7 296,3 2,2Suma 244,3 328,0 56 8 10 840,5 912.2 2,2
Desfăsurarea principalelor fenofaze vegetative
- Fenofaza de dezmugurit s-a declanşat pe data de 14 aprilie lasoiul Fetească regală, fiind urmat de soiul Merlot pe18.04.2018.
- Fenofaza de creştere a lăstarilor s-a fost realizată în condiţiioptime.
- Fenofaza de înflorit s-a declanşat pe data de 20.04.2018 la soiul Fetească regală, fiind urmat de soiul Merlot pe
22.04.2018.
Descrierea fenofazelor parcurse de soiurile din cele doua loturi demonstrative
Statistica elementelor pe butuc privind sarcina de rod şi fertilitatea lăstarilor la soiurile din loturile demonstrative în anul 2018
Desfaşurarea fenofazelor de vegetatie la soiurile
din loturile demonstrativeîn anul 2018
Soiul Varianta
Dezmugurit Înflorit
Data T utilă 0C Data T utilă 0C
Merlot ecologic 18.04.2018 53,7 22.05.2018 238,3
Fetească regală ecologic 14.04.2018 39,7 20.05.2018 236,4
Soiul Varianta
Nr. total ochi/butuc
Nr. ochi morţi
pe butuc
Nr. total
lăstari pe
butuc
Nr. lăstari fertili
pe butuc
Nr. de lăstari sterili
pe butuc
Nr. de infloresce
nţe pe butuc
Coeficientul de lăstari fertili (LF%)
Merlot ecologic 41 11,28 45,57 20,71 24,86 28,28 45,45Fetească regală
ecologic40 8,0 46,42 32,86 13,57 56,57 70,79
Merlot conventional
37,86 14,57 35,57 17,86 17,71 25,86 50,21
Fetească regală
conventional
33,43 9,86 33,86 20,57 13,28 31,14 60,75
Schema de combatere ecologica a bolilor şi dăunătorilor specifici centrului viticol Bujoru în anul 2018
Nr. trat.
Fenofaza
Agentul patogen şi dăunătorul combătut
Produsul recomandat
U.M.Doza
Kg,l/haObservatii
I Lăstari 2-6 cmFăinareMolii G1
Sulfomat 80 PUCapcane cu feromoni tip Atrabot
kgbuc.
4,006,0
Un rând da, un rând nu
IIÎnainte de înflorit
ManăFăinare
Champ 77 WGSulfomat 93 P
kgkg
3,0010,00
Rând de rând
IIIImediat după înflorit
ManăFăinare
Champ 77 WGSulfomat 93 P
kgkg
3,0012,00
Rând de rând
IVLăstari în creştere, bob cât mazărea
ManăFăinareMolii G 2
Bouille bordelaiseSulfomat 93 PCapcane cu feromoni tip Atrabot
kgkg
buc.
5,0012,00
6,0
Rând de rând
VBoabe în creştere
ManăFăinare
Bouille bordelaiseSulfomat 93 P
kgkg
5,0012,00
Rând de rând
VI
Compactare ciorchini, boabe de mărime normală
ManăFăinare
Bouille bordelaiseSulfomat 93 P
kgkg
5,0015,00
Rând de rând
VIIÎnainte de intrarea în pârgă
ManăFăinareMolii G 3
Bouille bordelaiseSulfomat 93 PCapcane cu feromoni tip Atrabot
kgkg
buc.
5,0015,00
6,0
Rând de rând
Tratamente efectuate în loturile demonstrative pentru combaterea a agentiilor patogeni şi dăunători
Data executării tratamentului
Stadiul fenologic
Agenţii patogeni şi dăunători combătuţi
Produsul fitosanitar utilizat
Doza kg,l/ha, concentraţia
03 maiLăstar 2-6 cm Făinare + Molii
G1
Sulfomat 80 PUCapcane cu feromoni tip Atrabot
4,00 6 buc.
16 maiÎnainte de înflorit
Mana + Făinare Champ 77 WGSulfomat 93 P
3,0010,00
05 iunie Dupa înflorit Mana + Făinare Champ 77 WGSulfomat 93 P
3,0012,00
Situația privind atacul agenţilor patogeni şi dăunători la sfârşitul înfloritului
Soiul
Sfârşitul înfloritului Mana
viţei de vieFainarea
viţei de viePutregaiul
cenuşiufrunze struguri frunze struguri frunze struguriG.A % G.A % G.A % G.A % G.A % G.A %
Ecologic Merlot 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Fetească regală
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Conventional Merlot 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Fetească regală
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Podgoria Iasi Regimul termic în aer (octombrie 2017 - mai 2018)
Regimul pluviometric şi insolaţia (octombrie 2017 - mai 2018)
Luna
Temperatura aerului
Normala(oC)
T med(oC)
Media T min (oC)
T minabsolută (oC)
Media T max(oC)
Tmaxabsolută (oC)
Octombrie 10,2 10,8 6,3 -0,2 16,2 27,4Noiembrie 4,2 5,2 2,6 -1,9 8,2 15,0Decembrie -0,8 2,9 -0,2 -4,8 6,1 11,4Ianuarie -2,2 -1,0 -4,1 -19,7 2,2 10,7Februarie -0,9 -2,2 -4,7 -17,8 0,6 10,4Martie 3,9 0,8 -2,9 -16,6 5,1 18,1Aprilie 10,3 15,3 9,4 1,8 21,6 28,3Mai 16,3 19,1 12,4 5,4 25,5 31,8
LunaPrecipitatii (mm) Nr. zile cu ploi Higroscopicitate % Insolatia (ore)
Normala 2017-2018 >0.1 >5 >10 Normala 2017-2018 Normala 2017-2018
Octombrie 38.9 64,2 8 2 2 79 68 153.3 128,0Noiembrie 30.8 37,0 9 - 1 83 83 82.1 42,0
Decembrie 31.0 47,2 13 1 1 86 82 60.9 53,6Ianuarie 26.7 38,8 5 2 1 85 84 68.2 93,5Februarie 24.9 37,0 12 1 1 81 86 92.5 64,2Martie 29.2 72,2 13 3 3 73 78 139.2 140,8Aprilie 46.6 9,2 4 - - 68 52 178.6 252,7Mai 61.4 13,6 6 1 - 66 54 258.4 284,8
Umiditatea accesibilă şi deficitul hidric la 30.05.2018
Adâncimea, cm
Ogor negru (ON) - Golia Ogor negru (ON) – Riesling italianUacc. Deficit Uacc. Deficit
mm % mc/ha % mm % mc/ha %0-10 2,87 12 206 88 6,85 29 166 7110-20 8,18 34 159 66 9,82 41 143 5920-30 7,19 29 174 71 12,38 50 122 5030-40 8,10 35 149 65 13,28 58 97 4240-50 11,44 43 149 57 12,35 47 140 5350-60 14,12 54 120 46 12,96 50 132 5060-70 15,75 67 79 33 12,58 53 111 4770-80 14,46 65 76 35 11,74 53 104 4780-90 13,97 73 52 27 15,16 79 41 2190-100 16,34 102 - - 13,70 85 24 15100-110 13,55 91 - - 12,54 85 23 15110-120 12,67 90 - - 12,99 92 11 8120-130 13,81 118 - - 9,68 82 21 18130-140 13,48 115 - - 11,66 100 - -140-150 13,31 111 - - 12,70 105 - -
Descrierea fenofazelor parcurse la soiurile din cele doua loturi demonstrative (plus poze). Statistica elementelor de rod.
Fenofaza de vegetaţie
Soiul data Σ ot utilă
DezmuguritGolia 19.04 87,7Riesling italian
20.04 89,7
ÎnfloritGolia 25.05 285,9Riesling italian
24.05 271,4
Statistica elementelor pe butuc privind sarcina de rod şi vigoarea de creştere a butucilor apreciată prin greutatea lemnului rezultat la tăiere
Soiul/sistem de culturăTotal nr. ochi/but.
Lemnul anual Lemn multianualKg/but Kg/ha Kg/but Kg/ha
Golia - sistem conventional 50 0.64 2375.7 0.00 0.0Golia - sistem ecologic 50 0.60 2227.2 0.05 185.6Riesling italian - sistem conventional 50 0.90 3375.0 0.06 225.0Riesling italian - sistem ecologic 50 0.88 3300.0 0.00 0.0
Indicii vegeto-productivi ai soiurilor studiate
Soiul/sistem de cultură Indice Ravaz
Indice de echilibruvegeto-productiv
Golia - sistem conventional 5.55 15.3
Golia - sistem ecologic 6.37 13.6
Riesling italian - sistem conventional 6.33 13.6
Riesling italian - sistem ecologic 7.05 12.4
Indicele Ravaz reprezintă raportul dintre masa strugurilor şi a lemnului eliminat latăiere, fiind folosit pentru a aprecia echilibrul între producţia de struguri şi vigoarea decreştere a viţei de vie. Valorile indicelui Ravaz s-au încadrat în intervalul optim (4 şi 8) laambele soiuri, valori mai mari înregistrându-se la Riesling italian (6,33 și 7,05), soi cuvigoare mai mare comparativ cu Golia.
În ceea ce priveşte indicele de echilibru vegeto-productiv ce reprezintă raportuldintre greutatea lemnului x 100 / producţia de struguri + lemnul eliminat (BELEA, 2008),în anul 2017 s-a înregistrat un raport optim între sarcina de rod şi fructificare la ambelesoiuri, respectiv 13,6 – 15,3 la soiul Golia 12,4 - 13,6 la Riesling italian.
Descrierea stării fitosanitare a celor două loturi demonstrative
Evoluția principalilor dăunătorilor din loturile experimentale
Evoluţia principalilor agenţi patogeni în loturile demonstrative în perioada de vegetaţie a anului 2018 – varianta de combatere ecologică
Podgorie Soiul
Densitatea (Nr. de indivizi/capcana/saptamana)
Lobesia botrana Clysia ambiquella Sparganothis pilleriana
VE VC VE VC VE VC
Podgoria Iaşi
Golia 4 2 6 4 - -Riesling italian
3 1 5 2 - -
Soiul/Agenţi patogeniPerioada
observaţiilor
Stadiul fenolog
icBBCH
Observaţii, organe
analizate
Elemente determinate Eficacitatea
tratam. %
Intensitate %
Frecventa %Grad de atac %
Golia
Mană(Plasmopara
viticola)
10.05.2018 15 frunze 0 0 0 10021.05.2018 55 frunze 0 0 0 10007.06.2018 65 frunze 0 0 0 100
Făinare (Uncinula necator)
21.05.2018 55 frunze 0 0 0 10007.06.2018 65 frunze 0 0 0 100
Riesling italian
Mană(Plasmopara
viticola)
10.05.2018 15 frunze 0 0 0 10021.05.2018 55 frunze 0 0 0 10007.06.2018 65 frunze 0 0 0 100
Făinare (Uncinula necator)
21.05.2018 55 frunze 0 0 0 100
07.06.2018 65 frunze 0 0 0 100
Podgorie Soiul
Densitatea (Nr. de indivizi/capcana/saptamana)
Lobesia botrana Clysia ambiquella Sparganothis pilleriana
VE VC VE VC VE VC
Podgoria IașiGolia 4 2 6 4 - -Riesling
l3 1 5 2 - -
Evoluția principalilordăunătorilor din loturile experimentale în anul
2018
Schema de tratamente la varianta de combatere ecologică - SCDVV IasiNr.
tratamente
Stadiul fenologicAgentii patogeni şi daunatorii combatuti
Produsul fitosanitar utilizat
Doza/ha, concentratia
1BBCH 11Lăstar 5-10 cm
Făinare + Acarieni Polisulfura de calciu 20 L, 2%
2BBCH 15Lăstar 10-25 cm
Mana + Făinare + molii
Kocide Kumulus
capcane AtraBot
1,5 kg 3,0 kg 3 buc
3BBCH 55Înainte de înflorit
Mana + FainareAltosan Thiovit
1,5 kg3,0 kg
4BBCH 65Sfârșitul înfloritului Mană + făinare
Funguran Kumulus
capcane AtraBot
1,5 L3,0 kg3 buc
5BBCH 71Creșterea boabelor
Mana + FăinareKocide
Kumulus1,5 kg3,0 kg
6BBCH 79Compactarea ciorchinelui
Mana + FăinareZeamă bordoleză
Kumulus5,0 kg3,0 kg
7BBCH 81La intrarea în pîrgă
Mana + FăinareZeamă bordoleză +
Thiovit jet5,0 kg + 3,0 kg
8BBCH 85La pârgă
Mana + Făinare + Putregai cenuşiu
Funguran +Mimox
2,0 L + 2,5 L
Analizând eficacitatea tratamentelor aplicate în anul 2017 la loturileexperimentale, se constată diferențe între schema de combatere a bolilor cu produsesistemice și de contact (sistem convențional) și schema cu produse acceptate înagricultura ecologică.
Având în vedere faptul că tratamentele aplicate în sistemul de cultură ecologicăasigură controlul agenților patogeni sub pragul economic de dăunare, precum șiobținerea unor producții de struguri de calitate, fără reziduuri toxice, considerăm căadoptarea schemei de combatere ecologică este cea mai avantajoasă.
Analize senzoriale ale vinurilor obținute.
Vinurile din soiul Golia au fost apreciate ca fiind limpezi-strălucitore, de culoare galben-verzui cu intensitate medie. Aromele au fost clasate în categoria normale, în amestec simplu, intensitatea globală a aromelor fiind apreciată ca medie. Olfactiv se remarcă un miros uşor de ardei gras şi fructe verzi, cu note de citrice, apropiat de cel al genitorilor (Sauvignon blanc × Şarbă). Intensitatea savorii de bază a fost echilibrată în cazul acidităţii şi moale în cazul senzaţiei de dulce (aproape de categoria demisec), fără note de amăreală şi cu o corpolenţă normală pentru tipul de vin. Astringenţa lejeră dată de o intensitate taninică redusă face ca aceste vinuri să fie apreciate ca fiind echilibrate, corecte, cu persistenţă aromatică medie.
Vinurile din soiul Riesling italian sunt de culoare galben-pal cu nuanţe verzui, limpiditate strălucitoare şi aciditate reconfortantă. Analiza organoleptică a indicat prezenţa unor arome fine de fructe şi arome vegetale, de intensitate medie îndeosebi în cazul vinului obținut din strugurii recoltați din lotul ecologic. Vinurie se impun printr-o mare lejeritate datorită unui grad alcoolic nu foarte ridicat, dar mai ales prospeţime şi fructuozitate.În ansamblu, vinurile de Riesling italian recolta anului 2017, au fost apreciate ca având o aciditate uşor ridicată, senzaţia de dulce fiind slabă (sec), fără amăreală şi uşor astringente, cu o persistenţă aromatică moderată.
Rezultate obtinute: In ceea ce priveste sistemele de combatere utilizate (ecologic, conventional) s-a constatat ca
au avut în general o bunã eficacitate în combaterea manei şi fãinãrii în cadrul ambelor soiuri
studiate. În privinţa putregaiului cenuşiu sistemul de combatere ecologic a avut o eficacitate
mai redusã comparativ cu sistemul de combatere conventional.
In privinţa influenţei exercitatã de sistemele de întreţinere a solului asupra gradului de atac a
principalelor boli criptogamice, datele experimentale obţinute, oarecum contradictorii de la un
ecosistem viticol la altul nu permit formularea unor concluzii pertinente.
Producţia de struguri obţinutã a fost în concordanţã cu productivitatea butucilor de viţã de vie.
Cele mai mari producţii au fost obţinute în cazul sistemului de combatere conventional, iar in
privinţa sistemelor de întreţinere a solului efectele au fost diferenţiate în funcţie de condiţiile
specifice fiecãrui poligon experimental. Cele mai mari producţii au fost obţinute în cazul
întreţinerii solului ca mlcire cu mlci de tescovina, cu resturi vegetale si ogor negru.
În cazul ambelor poligoane experimentale luate in studiu utilizarea înierbãrii permanente ca
soluţie de întreţinere a solului, a indus o diminuare a productivitãţii butucilor de viţã de vie şi
implicit a producţiei de struguri.
Calitatea producţiei de struguri (exprimatã prin conţinutul de zahãr în struguri şi aciditate) a
fost influenţatã pozitiv de utilizarea combaterii integrate a bolilor şi dãunãtorilor, întreţinerea
solului prin mulcire cu tescovina si cu resturi de îngrãşãminte verzi.
Concluzii: Condițiile ecopedoclimatice din centrele viticole Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave,Dealurile Bujorulul si Copou Iași, fac posibilă adoptarea și implementarea treptată a sistemuluide cultură ecologică a viței de vie.
Concluzii si recomandariRecomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu:
cunoașterea sortimentului din zonă și studiul comportării soiurilor la atacul principalilor agenți patogeni în vederea aplicării unor tratamente diferențiate;
cunoașterea condițiilor microclimatice și pedologice specifice fiecărei parcele viticole;
evaluarea influenței condițiilor climatice asupra apariției și evoluției principalelor boli și dăunători;
monitorizarea spectrului fenologic și identificarea sensibilității soiurilor de viță de vie în raport cu evoluția agenților patogeni;
cunoașterea biologiei și a parametrilor de dezvoltare a agenților patogeni în corelație cu evoluția condițiilor climatice și fenofazele de vegetație în vederea stabilirii momentului optim de intervenție cu tratamente;
inventarierea evoluției organismelor dăunătoare și cunoaștere rezervei biologice;
cunoașterea pragului economic de dăunarea (PED);
cunoașterea efecacității unor tratamente cu produse convenționale, specifice agriculturii intensive și produse neconvenționale, acceptate în cadrul agriculturii ecologice, respectiv influența acestora asupra cantității și calității producției de struguri.
Condițiile ecopedoclimatice din centrele viticole Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave, Dealurile Bujorulul si Copou Iași, fac posibilă adoptarea și implementarea treptată a sistemului de cultură ecologică a viței de vie.
top related