analizarentabilitatii-130606002948-phpapp01

7/25/2019 analizarentabilitatii-130606002948-phpapp01

1/20

ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE LA

S.C. X S.A.

CUPRINS

Introducere.

Capitolul I. Activitatea financiar a ntreprinderii i componentele acesteia.

1.1. Prezentarea ntreprinderii.

1.1.1. Cadru legal.

1.1.2. Scurt istoric.

1.1.3. Scop. Obiect de activitate.1.1.4. Capitalul social.

1.. Structura or!anizatoric a ntreprinderii.

1.". Principalele atri#u$ii ale compartimentului financiar%conta#il.

1.&. 'eniturile ntreprinderii.

1.(. C)eltuielile ntreprinderii.

1.*. Profita#ilitatea ntreprinderii.

Capitolul II. +ilan$ul conta#il.

.1. +ilan$ul conta#il , !eneralit$i.

.. Structura #ilan$ului conta#il.

.". Structura activului si pasivului #ilantier.

.&. Interpretarea financiar a #ilan$ului conta#il.

Capitolul III. Contul de profit i pierdere 3.1. Descrierea contului de profit i pierdere

3.2. Structura contului de profit i pierdere

3.3. Abordri contemporane privind contul de profit i pierderi

Capitolul I'.Analiza renta#ilit$ii.

&.1. Consideratii !enerale

&.. Analiza renta#ilitatii

Capitolul '. Analiza rentailittii pe #aza profitului.

(.1. Rezultatul e-ploatarii


2/20

(.. Rezultatul financiar

(.". Rezultatul e-ceptional

Capitolul 'I. Analiza pe #aza ratelor de renta#ilitate.

*.1. Rata renta#ilitatii comerciale

*.. Rata profirului net

*.". Rata renta#ilitatii economice

Capitolul 'II. Analiza soldurilor intermediare de !estiune.

(.. 'aloarea adu!at.

&.". -cedentul #rut de e-ploatare.

&.&. Profitul e-ploatrii.

&.(. Profitul curent i profitul net.

Capitolul 'III. Concluzii i propuneri.

+i#lio!rafie.

Ane-e/

+ilan$ Conta#il0

Contul de profit i pierderi.

r!ani!rama S.C. 2 S.A.


3/20

Capitolul II. +ilan$ul conta#il.

.1. +ilan$ul conta#il , !eneralit$i.

Documentul care sta la baza analizei economico-financiare a unei unitati este bilantul

contabil.

Bilantul contabil este documentul oficial de sinteza al unitatii patrimoniale care ofera cel

putin teoretic o imagine fidela clara si completa a patrimoniului a situatiei financiare !conform

"egii contabilitatii nr. #2$1%%1 art.1&'.

Bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in e(presie valorica

mi)loacele economice patrimoniale sursele de constituire ale acestora precum si rezultatul

activitatii unui agent economic la un moment dat.

*ntr-o formul+ general+ deci simplificatoare bilan,ul a fost i este considerat ca un document

care permite s+ se cunoasc+ la un moment dat patrimoniul unuii comerciant persoan+ fizic+ sau

)uridic+ patrimoniu definitca ansamblul drepturilor i obliga,iilor acestui comerciant.

De asemenea bilan,ul a fost i mai este nc+ recunoscut ca un instrument static.

.. Structura #ilan$ului conta#il.

/roced0nd la o reform+ inspirat+ de e(perien,a francez+ n acord cu dispozi,iile Directivei

a *-a europene normalizatorii rom0ni au optat pentru o scem+ de bilan, sub form+ de tablou cu dou+

p+r,i - partea st0ng+ numit+ activ si partea dreapt+ numit+ pasiv.

iziunea general+ asupra bilan,ului este una func,ional+. lementele natrimoniului

ntreprinderii sunt clasificate n activ i n pasiv conform destina,iei economice respectiv dup+

provenien,+ !natur+ )uridic+'. Criteriile de liciditate-e(igibilitate sunt numai criterii secundare de

clasificare n interiorul structurilor definite de primul criteriu activele sunt clasificate n ordinea cresc+toare

a licidit+,ii lor iar pasivele n ordinea cresc+toare a e(igibilit+,ii lor.

/entru o analiz+ financiar+ riguroas+ pe baza criteriilor de liciditate -e(igibilitate se

impun reclasific+ri pe termene aspect realizat cu a)utorul celui de al treilea cont anual ane(a.

5pelul la criteriile destina,ie economic+ - natur+ )uridic+ ca principale criterii de clasificare a avut ca scop

ini,ial s+ orienteze informa,ia bilan,ier+ spre cerin,ele contabilit+,ii na,ionale i ale analizei financiare e(terne

n acest mod s-arfi permis sase urm+reasc+ de la un an la altul flu(urile de resurse i de utiliz+ri deci s+ se

determine i s+ se valorifice informa,iile aferente unui tablou de finan,are de tipul tabloului de utiliz+ri i deresurse.


4/20

/rin aceast+ concep,ie bilan,ul !i ane(a' este mai pu,in traducerea unic+ i general+ a situa,iei

ntreprinderii ci o baz+ de date pe care fiecare poate s+ o prelucreze conform opticii i necesit+,ilor sale

!)uridice de gestiune financiare'.

6otui acest avanta) al modului de clasificare a structurilor bilan,iere nu pare sa fi avut ecoul scontat n

contabilitatea rom0neasc+.

7ormele contabile din ,ara noastr+ l+sau agen,ilor economici posibilitatea s+ ntocmeasc+ bilan,ul

contabil !i n general ntregul ansamblu al documentelor de sintez+' cu un grad diferen,iat de detaliere n

func,ie de m+rimea ntreprinderii. 5stfel unit+,ile patrimoniale mici i mi)loci urmau s+ ntocmeasc+ conturile

anuale n sistem simplificat iar cele mari n sistem de baz+. Criteriile de delimitare ntre cele dou+ categorii

de ntreprinderi respectau dispozi,iile Directivei a *-a europene. le se refereau la !i' totalul bilan,ier8 !ii'

cifra de afaceri8 !iii' num+rul mediu de salaria,i permanen,i. Starea de tranzi,ie restructurarea permanent+

a ,esutului economic rom0nesc i mai ales caracterul discutabil al pragurilor primtor doi indicatori !criterii' n

condi,iile cotelor nalte de infla,ie !n fapt iperinfla,ie' atinse de economia ,+rii noasrre au determinat o

renun,are !sau o am0nare' n fapt la practica diferen,ierii sistemelor documentare n func,ie de m+rimea

ntreprinderilor.

*ntr-o forma rezumativa bilantul intreprinderilor prezinta urmatoarele structuri

+ilant inc)eiat la...

9ii lei(erci,iulfinanciar

(erci,iulfinanciar

5C6* 7-1 7 /5S* 7-1 7AC3I' I4+I5I6A3*mobiliz+ri necorporale*mobiliz+ri corporale*mobiliz+ri financiare* 5ctive imobilizate -6otal

CAPI3A5URI PRPRIICapital social/rime legate de capitalDiferen,e din reevaluare:ezerve:ezultatul raportat:ezultatul e(erci,iului ;onduriSubven,ii pentru investi,ii/rovizioane reglementate* Capitaluri proprii - 6otal

AC3I' CIRCU5AN3Stocuri5lte active circulante** 5ctive circulante - 6otal

CN3URI 7 R8U5A%RI6AR 9l ASI4I5A3*** Conturi de regularizare iasimilate - 6otal

II PR'I6IANPN3RU RISCURI 9lC:53UI5I

I' PRI4 7 RA4+UR%SARA +5I8A;IUNI5R

7A3RII*mprumuturi i datorii asimilate;urnizori i conturi asimilateClien,i - creditori5lte datorii*** Datorii - 6otalCN3URI 7 R8U5ARI%6AR 9l ASI4I5A3

* Conturi de regularizare iasimilate - 6otal


5/20

33A5 AC3I'


6/20

/asivul prin structura sa delimiteraza cele trei modalitati de formare a resurselor si

anume

:esurse permanente sau pe termen lung furnizate de proprietar !individual sau asociatii'

resurse temporare curenteasigurate de terti !furnizori banci obligatari' si resurse rezultat sub

forma profiturilor realizate in cadrul fiecarui e(ercitiu financiar.

5stfel privind in genere putem spune ca activul prin componen,a sa evidentieaza

destinatia si liciditatea bunurilor economice iar pasivul clasificarea surselor de finantare in

functie de modul de constituire !surse proprii-straine' si e(igibilitatea lor.

5nalizat prin prisma teoriei modelariibilantul contabil este simultan un model structural

si global prin intermediul caruia se asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la partile

sale componente catre caracteristicile de ansamblu.

5stfel in cadrul bilantului contabil.patrimoniul este reprezentat prin prisma activului si

pasivului in cadrul activului elementele multimii de activ fiind grupate in raportul destinatiei

bunurilor economice utilizate si gradul de liciditate in active imobilizate circulante si active de

regularizare si asimilate. "a randul lor activele imobilizate sunt diferentiate in imobilizari

necorporale corporale si financiare cele circulantre sunt impartite in raport de forma pe care o

imbraca in stocuri de productie in curs de e(ecutie creante plasamente si disponibilitati banesti.

Cat priveste pasivul elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de

formare a surselor de finantare in capitaluri propriiprovizioane pentru riscuri si celtuieli si pasive

de regularizare precum si in functie de gradul lor de e(igibilitate permanente si curente.Dispunerea activului in cadrul bilantului contabil este de regula cea imversa liciditatii

activelor de la cele mai putin licide cum sunt imobilizarile necorporale pana la cele mai licide

adica catre disponibilitatile banesti care imbraca de)a forma de bani. 5nalizand elementele

pasivului putem observa dispunerea acestora imvers e(igbilitatii surselor de finantare incepand cu

elementele capitalului propriu continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe

termen scurt.

5stfel structura bilantiera poate prezenta mai multe forme !abordari' folosind elementelepatrimoniale in mai multe abordari

/rima dintre acestea se bazeaza pe conceptul de patrimoniu definit ca ansamblul

bunurilor corporale si necorporale al drepturilor si obligatiilor ce caracterizeaza situatia unei

entitati patrimoniale la un moment dat. 5stfel pornind de la acest concept bilantul poate fi privit in

mai multe moduri

- CO7O9*C

- ?@:*D*C

/5:65 CO7O9*C5 pune in fata utilizarile cu resursele generand urmatoarea

ecuatie


7/20

@6*"*A5:* :S@:S

sau

5C6* /5S*

5cest tip de bilant permite sa raspunda unor intrebaricum ar fi

- de unde provin fondurile necesare finanterii necesitaitlor inteprinderii

- care sunt necesitatile si care a fost utilizarea data resurselor de care intreprinderea a

dispus

5stfel de intrebari ofera posibilitatea unei previzionari si dezvoltarii viitoare a societatii.

5 doua si ultima abordare bilantiera patrimonialaE 5BO:D5:5 ?@:*6*C5 prezinta

bilantul ca o lista de drepturi de proprietate si creante inscrise in activ si de obligatii catre terti care

sunt inscrise in pasiv.

5ceasta abordare are la baza o relatie care este urmatoarea

S7 5 F D

S7 - situatia neta !capitalurii propri'

5 - active

D - datorii fata de terti

.&. Interpretarea financiar a #ilan$ului conta#il.

9odelul de bilan, lansat de noul sistem contabil rom0nesc !ncep0nd cu 1 ianuaria 1%%4'

inspirat ntr-o oarecare m+sur+ dup+ modelul francez prevede o structurare a activelor dup+ destina,ia

lor iar a pasivelor dup+ originea lor. /lec0nd de la bilan,ul ntocmit i prezentat de ntreprinderi printr-o

regrupare dup+ func,iile acesteia se poate a)unge la o abordare de tip func,ional.

/rezantarea functionala a bilantului

;unctia deinvestitii

;unctia dee(ploatare

;unctia detrezorerie

5ctiv imobilizat

Capitaluri proprii

;unctia definantare

Stocuri !G'

Creante clienti !-'

Datorii fata de furnizoriDatorii financiare

6itluri de plasament!G' Disponibilitati


8/20

/rintr-o prelucrare adecvat+ se poate face trecerea de la bilan,ul func,ional la bilan,ul

financiar. /entru aceasta elementele de activ i de pasiv trebuie reclasificate dup+ criteriul duratei

cu o durat+ peste un an8 cu o durat+ sub un an. /entru aceasta fie prin informa,iile de la baza bilan,ului

!modelul francez' fie prin ane(e !modelul francez dar i cel rom0nesc' se dau detalii asupra duratelor

unor posturi !elemente' din bilan,.

Sub aspect financiar orice bilan, se descompune n trei mari mase

- fondul de rulment

- necesarul n fond de rulment

- trezoreria.

5ceste trei mase informeaza asupra ecilibrului financiar al intreprinderii prin relatia

Fondul de rulment Necesarul in fond de rulment = Trezoreria

5ceasta relatie de ecilibru rod al abordarii de tip financiar evidentiaza faptul ca

ecilibrul financiar al intreprinderii este consecinta deciziilor luate de intreprindere pe termen

scurt privind gestiunea stocurilor politica de credit comercial fata de clienti relatiile de decontare

cu furnizorii cat si pe termen mediu si lung privind investitiile si acoperirea lor cu resurse de

finantare permanente.


9/20

Capitolul III. Contul de profit i pierdere.

3.1. Descrierea contului de profit i pierdere.

Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei inteprinderi la un

moment dat indicand si marimea rezultatului. 5pare insa necesara prezenta unui alt instrument de

modelare coontabila care sa e(plice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea

unor concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii. 5cest instrument este cea de-a doua

componena a situatiilor financiare si anume contul de profit si pierdere.

*n aceasta optica inteprinderea devine un centru de calcul economic calculul avand la

baza - valorile produse si vandute pe piata clientilor denumite generic venituri8

- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri care sunt constituite in costuri anga)ate

pe alte piete denumite celtuieli. 5ceasta reprezinta in fapt renumerarea factorilor de productie.

Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. 5cesta poate fi o marime

valorica pozitiva denumita profit atunci cand veniturile sunt mai mari decat celtuielile sau o

marime valorica negativa denumita pierdere atunci cand veniturile sunt mai mici decat

celtuielile.

*n conte(tul economiei de piata inteprinderea are ca obiectiv obtinerea profitului. 5stfel

profitul poate fi considerat o imbogatire deci o resursa pe cand pierderea este o saracie fiind

asimilata unor utilizari fara asigurarea unui contraecivalent valoric.

*n prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele de e(punere a

celtuielilor si veniturilor unul ia in considerare natura economica a acestora celalalt pleaca de la

functiile sau activitatile unei interprinderi !deci de la destinatia veniturilor si celtuielilor'.

Ca forma contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel

-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont !scema orizontala'

-sub forma de lista !scema verticala'

Contul de profit si pierdere sintetizeaza flu(urile economice respectiv veniturile si

celtuielile perioadei de gestiune.

eniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii legate sau nu de

activitatea sa normala si curenta. /artea preponderenta a veniturilor o reprezinta cifra de afaceri

realizata de inteprindere in cursul e(ercitiului.

Celtuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de inteprindere in

cursul e(ercitiului.


10/20

3.2. Structura contului de profit i pierdere

Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a intreprinderii contul

de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii inteprinderii a modului cum aceasta isi

gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor celtuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.

Directiva a * a europeana privind documentele contabile de sinteza ale societatilor de capitaluri

instituie sceme obligatorii pentru prezentarea contului de profit si pierdere. 6otusi datorita

diferentelor de cultura si traditie contabila din tarile comunitare obligativitatea prezentarii

standadizate a contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai multe

sceme de cont de profit si pierdere.


11/20

S6:@C6@:5 D65"*565 5 CO76@"@* D /:O;*6 S* /*:D: ;O:956 "*S65E C@

/:A765:5 CH"6@*"*"O: D@/5 756@:5 "O:1.

2.

3.4.

I.

J.

K.

#.

%.

1&.

11.

12.

13.

14.

1I.

1J.

1K.

1#.

1%.

2&.

21.

9arimea reala acifrei de afaceri.

ariati stocurilor de produse finite si lucrari in curs de e(ecutie.

"ucrari efectuate de intreprindere pentru sine si inregistrate in activ.5lte venituri de e(ploatare.

a' Celtuieli cu materii prime si materiale consumabile.

b' 5lte celtuieli e(terne.

Celtuieli de personal.

a' Corectarile de valoare privind celtuielile de constituire imobilizarile corporale si

necorporale.

b' Corectarile de valoare privind elementele activului circulant in masura in care eledepasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii.

5lte celtuieli de e(ploatare.

enituri ce provin din participatii cu mentionarea separata a celor ce provin de la

intreprinderile legate.

enituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat cu

mentionare separata a celor ce provin de la intreprinderile legate.

5lte dobanzi si venituri asimilate cu mentionarea separata a celor ce provin de laintreprinderile legate.

Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand

activului circulant.

Dobanzi si celtuieli asimilate cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile

legate.

*mpozitul asupra rezultatului care provine din activitatile ordinare.

:ezultatul care provine din activitatile ordinare dupa impozitare.

enituri e(ceptionale.

Celtuieli e(ceptionale.

:ezultate e(ceptionale.

*mpozitul asupra rezultatelor e(ceptionale.

5lte impozite care nu figureaza in posturile anterioare.

:ezultatul e(ercitiului


12/20

3.3. Abordri contemporane privind contul de profit i

pierderi

Organismul international de normalizare contabila !*5SC' considera contul de rezultate

ca un component al ansamblului de situatii financiare destinate procesului de informare financiara.*n Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiareE denumit uzual Cadru

conceptual *5SC a definit elementele care masoara performanta intreprinderii

- veniturile

- celtuielile

eniturile sunt cresteri de avanta)e economice in cursul perioadei de gestiune !e(ercitiul

financiar' sub forma de cresteri de active sau de diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea

capitalurilor proprii sub alte forme decat noile aporturi de capital. 5stfel spus un venit este orice

crestere de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. 5stfel spus un venit este orice

crestere de capitaluri proprii alta decat cresterea capitalului.

*n aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea curenta a

intreprinderii sau venituri propriuzise !vanzari onorarii comisioane dobanzi etc' cat si alte

venituri si plusuri de valori sau castiguri !plusurile de valoare din reevaluarea activelor profiturile

din cedarea imobilizarilor etc'

Celtuielile sunt definite de cadrul conceptual al *5SC ca diminuari de avanta)e

economice in cursul unui e(ercitiu sub forma diminuarii activelor sau cresterii datoriilor si care au

generat o scadere de capitaluri proprii alta decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice

diminuare de capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de

dividende constituie o celtuiala. Se pot distinge

- celtuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta !cum sunt costul

vanzarilor celtuielile de personal etc'.

- pierderile si minusurile de valoare !rezultand din catastrofe naturale din vanzarea

activelor imobilizate din variatia cursului imobiliar etc' si care pot sa rezulte sau nu din activitati

curente ale intreprinderii.


13/20

Capitolul I'. Analiza renta#ilit$ii

&.1. Considera$ii !enerale

5naliza financiara const+ ntr-un ansamblu de instrumente i metode care permit

aprecierea situa,iei financiare i a performan,elor unei ntreprinderi.

Scopul analizei financiare este de a aprecia situa,ia financiar+ a ntreprinderii. /e baza acestei

analizec are loc elaborarea unei noi strategii de men,inere i dezvoltare n mediul specific

economiei locale. Ln sens general finalitatea analizei financiare const+ n oferirea de informa,ii

financiare at0t celor din interiorul ntreprinderii c0t i celor interesa,i din afara acesteia.

C0nd problema analizei este pus+ din interiorul ntreprinderii !analiza financiara interna'

utilizatorii pot fi conduc+torii ac,ionarii actuali sau salaria,ii. Obiectivul urm+rit n acest caz este

de a detecta eventuale situa,ii de dezecilibru financiar i de a adopta noi decizii de gestionare a

ntreprinderii. 5ceste decizii se bazeaz+ pe identificarea originii i cauzelor dezecilibrelor pe de o

parte iar pe de alt+ parte pe stabilirea m+surilor de remediere a dezecilibrelor.

C0nd problema este pus+ din e(teriorul ntreprinderii !analiza financiara e(terna'

utilizatorii pot fi analitii financiari ac,ionarii poten,iali organisme bancare i financiare sau ciar

statul. Obiectivul urm+rit este capacitatea financiar+ a ntreprinderii de a genera profit capacitatea

ntreprinderii de a-i onora obliga,iile pe termen scurt sau lung !liciditatea i solvabilitatea

ntreprinderii' precum i valoarea ntreprinderii.

De cele mai multe ori utilizatorii e(terni au nevoie de o analiza financiara fie pentru

acordarea de credite ntreprinderilor !n special b+ncile' fie pentru luarea deciziilor de p+trundere

n capitalul unei ntreprinderi !ac,ionari poten,iali sau alte ntreprinderi'.

5t0t analiza pe plan intern c0t i cea e(tern+ au ca obiectiv aprecierea performan,elor

ntreprinderii i a riscurilor la care aceasta este pus+ i urm+resc analiza rentabilit+,ii8 analizariscului i analiza valorii ntreprinderii.

De obicei analiza este efectuat+ numai n caz de grave dificult+,i sau c0nd cineva cere o

astfel de lucrare. *ndependent de rezultatele nregistrate de ntreprindere sau de desf+urarea

evenimentelor elaborarea unei analize financiare trebuie s+ aib+ loc periodic. 5naliza financiara

identific+ factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a ntreprinderii.

De cele mai multe ori informa,iile danalizei financiare trebuie completate cu informa,ii

referitoare la mediul e(tern al ntreprinderii !starea economiei a sectorului de activitate' informa,iireferitoare la poten,ialul tenic i uman poten,ial comercial i )uridic managementul ntreprinderii


14/20

!informa,ii dependente de ntreprinderi'. 6oate aceste elemente influen,eaz+ performan,ele

financiare ale ntreprinderii determin0nd n final competitivitatea acesteia.

5naliza orientat+ c+tre studiul performan,elor furnizeaz+ informa,ii utile at0t

managerilor interni c0t i partenerilor e(terni care sunt interesa,i de rezultatele viitoare ale

ntreprinderii. 5stfel clien,ii vor s+ fie informa,i asupra capacit+,ii n care ntreprinderea le poate

furniza bunurile i serviciile de care au nevoie8 sindicatele sunt interesate s+ e(amineze

rezultatele n vederea negocierii de noi conven,ii colective8 guvernele utilizeaz+ informa,iile privind

rezultatele pentru fundamentarea politicilor economice i fiscale8 managerii utilizeaz+ contul de

profit i pierdere pentru evaluarea eficacit+,ii resurselor consumate i proiectarea de noi strategii

de firm+ n principal de,in+torii de titluri sau poten,ialii investitori sunt interesa,i de cunoaterea

capacit+,ii beneficiare a ntreprinderii care le garanteaz+ distribuirea dividendelor i realizarea

plus-valorilor de capital.

5precierea performan,elor ntreprinderii pe baza contului de profit i pierdere i a

elementelor din bilan, poate fi privit+ ntr-o dubl+ perspectiv+. Dac+ bilan,ul e(prim+ starea

patrimonial+ la care s-a a)uns la nceierea e(erci,iului atunci contul de rezultate e(prim+ cum

s-a a)uns la respectiva stare patrimonial+ care au fost flu(urile de venituri i celtuieli care au

marcat traiectoria evolu,iei ntreprinderii de la nceputul i p0n+ la sf0ritul e(erci,iului.

Definirea performan,ei firmei se face diferit n func,ie de interesele utilizatorilor de

informa,ie contabil+ i de postulatele i principiile contabile re,inute pentru determinarea

rezultatului. 5stfel unii utilizatori de informa,ie contabil+ sunt interesa,i mai mult deinforma,ia privind profitul ntreprinderii pe c0nd al,ii urm+resc flu(urile viitoare de trezorerie.

9+surarea tradi,ional+ a rezultatelor contabile se bazeaza pe o comparare ntre

celtuielile reale efectuate de ntreprindere n cursul unei perioade i veniturile reale produse de

activitatea sa n aceeai perioad+. eniturile i celtuielile unei ntreprinderi constituie punctul de

plecare n stabilirea rezultatelor financiare de aici rezult0nd importan,a strategiei i tacticii

financiare. 5stfel veniturile se vor analiza ca o creare de bog+,ie n timp ce celtuielile ca o

consumare de bog+,ie real+ n consecin,+ rezultatul va permite evaluarea unui c0tig sau al uneipierderi produs de activitatea ntreprinderii.

6oate prezent+rile contului de rezultate adoptate n toate ,+rile cu economie de pia,+ au

n comun modul de stabilire a surplusului global fondat pe o formul+ de forma

Rezultat - Venituri reale - Cheltuieli reale

Contul de profit i pierdere este i el un instrument un formular de raportare periodic

care arat+ modul n care a evoluat patrimoniul unei societ+,i ntre dou+ bilan,uri consecutive.


15/20

5stfel dac+ bilan,ul r+spunde la ntrebarea M@nde s-a a)unsM contul de profit i pierdere

r+spunde la ntrebarea Mcum s-a a)uns la aceast+ situa,ie patrimonial+M.

;olosind metode i tenici specifice analiza financiara permite aprecierea situa,iei

financiare trecut+ i actual+ pe baza informa,iilor furnizate pentru luarea deciziilor de c+tre

conducere acesta vizeaz+ viitorul.

*nforma,iile necesare pentru efectuarea analizei financiare sunt preluate din situa,iile

financiare simplificate care cuprind bilan,ul contul de profit i pierdere ane(a la bilan,.

&.. Analiza renta#ilit$ii.

:entabilitatea poate fi definit+ ca fiind capacitatea ntreprinderii de a ob,ine profit prin

utilizarea factorilor de produc,ie i a capitalurilor indiferent de provenien,a acestora. :entabilitateaeste una din formele cele mai sintetice de e(primare a eficien,ei ntregii activit+,i economico-

financiare a ntreprinderii respectiv a tuturor mi)loacelor de produc,ie utilizate i a for,ei de

munc+ din toate stadiile circuitului economic aprovizionare produc,ie i v0nzare.

/entru e(primarea rentabilit+,ii se utilizeaz+ doua categorii de indicatorii profitul i ratele

de rentabilitate.

9+rimea absolut+ a rentabilit+,ii este reflectat+ de profit iar gradul n care capitalul aduce

profit ntreprinderii este reflectat de rata rentabilit+,ii !indicatorii m+rimii relative a rentabilit+,ii'.Ca indicatori de reflectare n marime absolut+ a rentabilit+,ii se au n vedere

Rezultatul e-ploatarii!profit sau pierdere' masoar+ profitul economic al societ+,ii

independent de politica financiar+ fiscal+ i de distribu,ie a dividendelor ,in0nd cont

doar de consumul capitalului fi( !amortizare'

:eNultatul e(ploatarii enituri din e(ploatare F Celtuieli din e(ploatare

Rezultatul financiar

:eNultatul financiar enituri financiare F Celtuieli financiare Rezultatul e-traordinar

:ezultatul e(traordinar enituri e(traordinare F Celtuieli e(traordinare Rezultatul curent este rezultatul aferent activit+,ilor cu caracter repetitiv i normal.

5cest indicator nu include rezultatele e(traordinare care au o natura neobinuit+

permi,0nd analiza dinamicii rezultatelor curente ale ntreprinderii pe mai multe

e(erci,ii succesive.

:ezultatul curent :ezultatul e(ploatarii G :ezultatul financiar Rezultatul #rut

:ezultatul brut :ezultatul curent G :ezultatul e(traordinar


16/20

Rezultatul net

:ezultatul net :ezultatul brut F *npozitul pe profit

Rezultatul impozitului

:ezultatul impozitului :ezultatul brut G lemente nedeductibile fiscal

F lementa deductibile fiscal

:atele de rentabilitate

5naliza pe baza ratelor a fost ini,iat+ nc+ din secolul al * - lea de c+tre bancerii

comerciali i specialitii n comercializarea creditelor nainte ca informa,iile financiare s+ fie

prezentate ntr-o form+ dezvoltat+. 5stfel un raport important era cel dintre m+rimea surselor

proprii fa,+ de sursele mprumutate consider0ndu-se ca acceptabil raportul de 21. 5l+turi de acest

raport se folosete tot mai mult raportul dintre totalul pasivelor i valoarea net contabil+ a

capitalului propriu raportul normativ fiind de 11.

Ciar dac+ la un moment dat cercet+torii considerau c+ utilizarea ratelor n analiza

performan,elor financiare ar trebui eliminat+ datorit+ gradului redus de semnifica,ie totui

i ast+zi ea ocup+ un loc important n analiza financiar+.

9atematic e(ist+ posibilitatea formul+rii unui num+r mare de rate ca urmare a

combina,iilor ntre posturile bilan,iere ns+ selec,ia ratelor trebuie f+cut+ n func,ie de problemele

ce urmeaz+ a fi rezolvate c0t i de pozi,ia pe care se plaseaz+ analistul.

;iind un instrument tradi,ional i deosebit de r+sp0ndit al analizei financiare care a

cunoscut n ultimii ani importante actualiz+ri i aprofund+ri recurgerea la aceast+ metod+ se face

din dorin,a de a stabili norme praguri care s+ constituie criterii pentru a aprecia starea unei

ntreprinderi prin compararea ratelor calculate cu anumite valori de referin,+ n postura de

valori de referin,+ se pot afla

- aceleai rate stabilite la nivelul unui domeniu de activitate8

- aceleai rate nregistrate de o firm+ cu care ntreprinderea n cauz+ dorete s+

concureze sau pe care o consider+ un e(emplu8 - obiective pe care i le propun ac,ionarii sau managerii.

:atele de rentabilitate eviden,iaz+ caracteristicile economice i financiare ale

ntreprinderilor permi,0nd compararea performan,elor industriale i comerciale ale acestora. Ln

general aceste rate se determin+ ca raport ntre efectele economice i financiare ob,inute i

eforturile depuse pentru ob,inerea lor.

:ata de rentabilitate reprezint+ un raport ntre o form+ de e(primare a profitului i active

sau capitaluri !proprii sau permanente' sau un flu( activitate ! C5 resurse consumate'./entru e(primarea n m+rime relativ+ a rentabilit+,ii se utilizeaz+ urmatoarele rate de

rentabilitate


17/20

Rata renta#ilit$ii comerciale !:c' e(prima corela,ia dintre profitul total aferent

v0nzarilor i cifra de afaceri d0nd e(presie politicii comerciale a ntreprinderii.

/rofitul aferent cifrei de afaceri:ata rentabilit+,ii comerciale FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF ( 1&&

Cifra de afaceri

/rofitul aferente cifrei de afaceri P >vQp Rata profitului net !:p' e(prima rentabilitatea neta de dob0nzi i de impozit a

activului economic nvestit.

/rofit net:ata profitului net FFFFFFFFFFFFFFFF ( 1&& Cifra de afaceri

Rata renta#ilit$ii veniturilor totale !:v'

/rofitul brut:ata rentabilit+,ii veniturilor totale FFFFFFFFFFFFFFFF ( 1&& enituri totale

Rata renta#lit$ii resurselor consumate !:rc ' reflect+ corela,ia dintre rezultatul

aferent cifrei de afaceri i costurile totale aferente v0nzarii.

/rofit:ata rentabilit+,ii resurselor consumate FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF ( 1&&

Celtuieli aferente cifrei de afaceri

Celtuieli aferente cifrei de afaceri P >vQc Rata renta#ilit$ii economice !:e' m+soar+ eficien,a capitalului economic alocat

activit+,ii productive a ntreprinderii. ste independent+ de structura financiar+

gradul de ndatorare politica de impozitate a profitului precum i alte elemente

e(cep,ionale.

:ezultatul e(ploatarii

:ata rentabilit+,ii economice FFFFFFFFFFFFFFFFF ( 1&& 5ctive totale

Rata renta#ilit$ii financiare !:f' reprezinta capacitatea ntreprinderii de a dega)a

profit net prin capitalurile proprii anga)ate n activitatea sa. ste de dorit ca rata

rentabilit+,ii financiare s+ fie mai mare dec0t rata medie a dob0nzii de pia,a pentru a

face mai atractive ac,iunile ntrprinderii i a crete cursul lor bursier.

/rofit net:ata rentabilit+,ii financiare FFFFFFFFFFFFFFFF ( 1&& Capitaluri proprii


18/20

*ndicatorii prezenta,i anterior se constituie n instrumente de baz+ ale analizei financiare

folosite pentru caracterizarea performan,elor economico-financiare ale unei intreprinderi.

5naliza contului de profit i pierdere conduce la identificarea unor indicatori sintetici

ob,in0ndu-se aa numitul tablou !cascad+' al soldurilor intermediare de gestiune.

6abloul soldurilor intermediare de gestiune cuprinde principalii indicatori economico-

financiari stabili,i pe baza datelor din Contul de /rofit i /ierdere cu a)utorul c+rora se

caracterizeaz+ modul de folosin,a a resurselor materiale financiare i umane ale ntreprinderii.

@n sold intermediar al gestiunii este diferen,a dintre doua valori. /rin scaderi succesive se

ob,in indicatori de caracterizare a rentabilita,ii i gestiunii ntreprinderii !unii se reg+sesc ca atare

n Contul de /rofit i /ierdere iar al,ii se determin+ n situa,ia soldurilor intermediare ale

gestiunii'.

Soldurile intermediare ale gestiunii se prezinta ntr-un tablou care n esen,a este o alta

modalitate de prezentare a contului de rezultate.

4ar?a comercial !9C' sau adaosul comercial vizeaza n e(clusivitate

ntreprinderile comerciale sau numai activitatea comercial+ a ntreprinderilor cu

activitate mi(ta !industrial+ sau comercial+'. 5ctivitatea comercial+ presupune

cumpararea i rev0nzarea m+rfurilor n aceiasi stare.

9ar)a comerciala enituri din vanzarea marfurilor F Costul marfurilor vandute Produc$ia e-erci$iului !/' include valoarea bunurilor i serviciilor fabricate de

ntreprindere pentru a fi v0ndute stocate sau utilizate pentru nevoi proprii F

reflect0nd nivelul activit+,ii unei ntreprinderi mult mai fidel dec0t indicatorul C5

/roduc,ia e(erci,iului /roduc,ia v0ndut+ G /roduc,ia stocat+

G /roduc,ia imobilizat+ !la cost de produc,ie' 'aloarea adau!at !5' reprezint+ creterea de valoare rezultat+ din valoarea

factorilor de munc+ n special al for,ei de munc+ i a capitalurilor peste valoareabunurilor i serviciilor provenite de la ter,i in cadrul activit+,ii curente a

intreprinderii. 5cest indicator asigura legatura intre contabilitatea ntreprinderii i

contabilitatea na,ionala. 5gregarea valorii adaugate duce la determinarea /rodusului

*ntern Brut.

aloarea adaugat+ 9ar)a comercial+ G /roduc,ia e(erci,iului

F Consumuri de la ter,i

-cedentul #rut al e-ploatarii !B' masoar+ profitul economic brut care provinedin ciclul de e(ploatere este independent de politica financiar+ i de politica de

amortizare a intreprinderii admitand ca amortizarea i provizioanele sunt doar


19/20

celtuieli calculate nu i pl+tite. Constituie resursa principala a ntreprinderii care va

fi utilizat+ pentru men,inerea sau creterea capacit+,ii de produc,ie a ntreprinderii

plata celtuielilor financiare a impozitului pe profit i dividendelor rambursarea

mprumuturilor anga)ate anterior.

(cedentul brut al e(ploatarii aloarea adaugata G Subven,iile de e(ploatere F

Celtuieli cu personalul F Celtuieli cu impozite ta(e i vars+minte asimilate

6abloul soldurilor intermediare ale gestiunii sub forma de lista se prezint+ astfel

7r.

crt. *ndicatorii

(erci,iul financiarprecedent curent

1.

2.

0nzari de m+rfuri

Costul m+rfurilor v0ndute". 4ar?a comercial 4.

I.

J.

/roduc,ia v0nduta

aria,ia produc,iei stocate

enituri din produc,ia de imobilizari@. Produc$ia e-erci$iului

#. Consumurile e(erci,iului provenind de la ter,i. 'aloarea adu!at


20/20

Capitolul '. Analiza rentailit$ii pe #aza profitului.

(.1. Rezultatul e-ploatrii.

analizarentabilitatii-130606002948-phpapp01

Documents