AnalizatoriiAnalizatoriiANALIZATORII ANALIZATORII Analizatorii sunt structuri morfofunctionale Analizatorii sunt structuri morfofunctionale

integrate sistemului nervos central alcatuite din integrate sistemului nervos central alcatuite din organe specializate in receptionarea stimulilor organe specializate in receptionarea stimulilor specifici din mediul extern si intern denumite specifici din mediul extern si intern denumite organe de simt. Fiecare analizator cuprinde organe de simt. Fiecare analizator cuprinde formatiuni receptoare, caile nervoase de formatiuni receptoare, caile nervoase de conducere a impulsului nervos specific si conducere a impulsului nervos specific si segmental central cortical, de analiza .segmental central cortical, de analiza .

Rolul analizatorilor este acela de integrare Rolul analizatorilor este acela de integrare functionala a organismului in mediul functionala a organismului in mediul inconjurator.inconjurator.

analizatorii au in componenta lor 3 analizatorii au in componenta lor 3 segmente :segmente :

1.1. Segmentul perifericSegmentul periferic sau receptorii sau receptorii

2.2. Segmentul de conducereSegmentul de conducere sau sau intermediar, prin care impulsul sau intermediar, prin care impulsul sau influxul nervos specific, se transmite de influxul nervos specific, se transmite de la receptorul periferic, la segmentul la receptorul periferic, la segmentul central , reprezentat de cortexul cerebral. central , reprezentat de cortexul cerebral. El este format de un lant de neuroni El este format de un lant de neuroni intercalati intre receptori si analizator.intercalati intre receptori si analizator.

3.3. Segmental centralSegmental central sau cortical primeste sau cortical primeste in sens aferent, impulsurile si are rol de in sens aferent, impulsurile si are rol de analiza, proces in urma caruia apare analiza, proces in urma caruia apare senzatia . senzatia .

Analizatorii prin componentele sale Analizatorii prin componentele sale au capacitatea de a elabora senzatiiau capacitatea de a elabora senzatii

Dupa natura senzatiilDupa natura senzatiilor elaborateor elaborate se se descriu 5 analizatoridescriu 5 analizatori::

AnalizatorulAnalizatorul cutanat ( tactil)cutanat ( tactil);; AnalizatorulAnalizatorul gustati gustativv;; AnalizatorulAnalizatorul olfactiv; olfactiv; AnalizatorulAnalizatorul optic sau optic sau vizualvizual;; AnalizatorulAnalizatorul auditiv sau auditiv sau acusticacustic . .

Analizatorul vizualAnalizatorul vizual

Segment de Segment de receptie – globul receptie – globul ocularocular

Segment Segment intermediar – intermediar – nervul opticnervul optic

Segment central – Segment central – scoarta cerebrala scoarta cerebrala ariile opticeariile optice

Globul ocularGlobul ocular Segmentul periferic al Segmentul periferic al analizatorului vizual este analizatorului vizual este constituit din globul ocular, constituit din globul ocular, situat in cavitatea orbitara. situat in cavitatea orbitara. Aceasta cavitate este Aceasta cavitate este delimitata de pereti ososi la delimitata de pereti ososi la formarea ei participand formarea ei participand oasele frontal, etmoid, oasele frontal, etmoid, sfenoid, temporal, zigomatic sfenoid, temporal, zigomatic si lacrimalsi lacrimal

Globul ocular prezinta o Globul ocular prezinta o serie de formatiuni care au serie de formatiuni care au rolul de a-l proteja, fixa, rolul de a-l proteja, fixa, misca si umecta. Toate misca si umecta. Toate acestea sunt denumite acestea sunt denumite anaxe ale globului ocularanaxe ale globului ocular

Anexele de protectie Anexele de protectie sunt reprezentate de:sunt reprezentate de:

- OrbitaOrbita- PeriorbitaPeriorbita- Capsula TenonCapsula Tenon

Anexele de fixare sunt Anexele de fixare sunt reprezentate de pleoape: reprezentate de pleoape:

- pleoapa - pleoapa superioarasuperioara

- pleoapa - pleoapa inferioarainferioara

- pleoapa a III-a- pleoapa a III-a

Anexele secretorii sunt Anexele secretorii sunt reprezentate de:reprezentate de:

- glanda lacrimala- glanda lacrimala

- glandele tarsale- glandele tarsale

- glandele pleoapei a III-a- glandele pleoapei a III-a

Anexele de miscare sunt Anexele de miscare sunt reprezentate de:reprezentate de:

- muschii oblici mare si mic- muschii oblici mare si mic- Muschii drepti ( lateral, medial, Muschii drepti ( lateral, medial,

dorsal si ventraldorsal si ventral- Muschiul retractor bulbarMuschiul retractor bulbar- Muschiul ridicator propriu al Muschiul ridicator propriu al

pleoapei superioarepleoapei superioare

Periorbita este formata de periostul Periorbita este formata de periostul regional care captuseste orbita. Are regional care captuseste orbita. Are forma conica, varful conului este forma conica, varful conului este situat pe creasta orbitara ce situat pe creasta orbitara ce delimiteaza hiatusul orbitar iar baza delimiteaza hiatusul orbitar iar baza conului este situata anterolateral in conului este situata anterolateral in jurul arcadei orbitare pe care se si jurul arcadei orbitare pe care se si insera. O parte din fibrele periorbitei insera. O parte din fibrele periorbitei se prelungesc de la marginea acadei se prelungesc de la marginea acadei orbitare in grosimea pleoapelor orbitare in grosimea pleoapelor inferioara si superioara sub forma inferioara si superioara sub forma ligamentului tars.ligamentului tars.

Periorbita Periorbita prezinta o bridaprezinta o brida prin care prin care alunecaaluneca tendonul muschiului oblic tendonul muschiului oblic dorsal al globului ocular. dorsal al globului ocular.

Sub teaca oculara se gaseste Sub teaca oculara se gaseste capsula capsula lui Tenonlui Tenon, strat conjunctiv fin, putin , strat conjunctiv fin, putin distinct la animale. Aceasta teaca distinct la animale. Aceasta teaca acopera intim sclerotica si emite acopera intim sclerotica si emite septumuri foarte fine si teci pentru septumuri foarte fine si teci pentru muschi extrinseci ai globului ocularmuschi extrinseci ai globului ocular

Pleoapele sunt in numar de 3:Pleoapele sunt in numar de 3:

- Pleoapa superioaraPleoapa superioara- Pleoapa inferioaraPleoapa inferioara- Pleoapa a III-aPleoapa a III-a

1.1. Pleoapa superioara si cea inferioaraPleoapa superioara si cea inferioara au au forma unor pliuri musculo tegumentare care forma unor pliuri musculo tegumentare care se unesc la nivelul se unesc la nivelul comisurilor internacomisurilor interna sau sau nazala si nazala si externa externa sau temporala. Prin sau temporala. Prin marginile lor libere delimiteaza fanta marginile lor libere delimiteaza fanta palpebrala.palpebrala.

2.2. Pleoapa a III-aPleoapa a III-a este situata la unghiul intern este situata la unghiul intern al ochiului si este reprezentata de un cartilaj al ochiului si este reprezentata de un cartilaj aplatizat cu un contur neregulat triunghiular aplatizat cu un contur neregulat triunghiular acoperit pe ambele fete de conjunctiva. Este acoperit pe ambele fete de conjunctiva. Este lipsita de stratul cutanat si de muschi. lipsita de stratul cutanat si de muschi.

Glanda lacrimala impreuna cu Glanda lacrimala impreuna cu multitudinea de canalicule care au rolul multitudinea de canalicule care au rolul de a drena produsul de secretie de a drena produsul de secretie ( lacrimile) formeaza - aparatul lacrimal:( lacrimile) formeaza - aparatul lacrimal:

Glanda lacrimalaGlanda lacrimala Canale higroftalmiceCanale higroftalmice Punctele lacrimalePunctele lacrimale Carunculul lacrimalCarunculul lacrimal Canalicule lacrimaleCanalicule lacrimale Sacul lacrimal Sacul lacrimal Conductul lacrimonazalConductul lacrimonazal

Glandele tarsale sunt glande diseminate Glandele tarsale sunt glande diseminate asociate ligamentului tars situate la asociate ligamentului tars situate la nivelul pleoapei inferioare respectiv nivelul pleoapei inferioare respectiv superioare. Canaliculele acestora se superioare. Canaliculele acestora se descid pe marginea libera a pleoapelor descid pe marginea libera a pleoapelor prin niste orificii cu diametru redus, prin niste orificii cu diametru redus, vizibile macroscopic, dispuse liniar pe vizibile macroscopic, dispuse liniar pe buza interna a marginii libere. Pe buza buza interna a marginii libere. Pe buza externa a marginii libere se gasesc cilii externa a marginii libere se gasesc cilii ( genele). ( genele).

Pleoapa a III-a prezinta glande proprii si Pleoapa a III-a prezinta glande proprii si glanda Harder. glanda Harder.

1. pielea1. pielea 2. m ridicator propriu al 2. m ridicator propriu al

pleoapei superioarepleoapei superioare 3. pleoapa superioara3. pleoapa superioara 4. marginea aderenta4. marginea aderenta 5. ligamentul tars5. ligamentul tars 6. marginea libera6. marginea libera 7. buza laterala7. buza laterala 8 buza mediala8 buza mediala 9. glande tarsale9. glande tarsale 10. gene10. gene 11. muschiul orbicular al 11. muschiul orbicular al

pleoapelorpleoapelor 12. fascia12. fascia

Anexele de miscareAnexele de miscare M. retractor bulbarM. retractor bulbar este format din patru este format din patru

fascicule. Se insera fix, in partea fundica a fascicule. Se insera fix, in partea fundica a hiatului orbital, iar mobil, pe sclerotica, la hiatului orbital, iar mobil, pe sclerotica, la nivelul polului caudal al globului ocular. nivelul polului caudal al globului ocular. Dispozitia celor patru fascicule – dorsal, Dispozitia celor patru fascicule – dorsal, ventral , medial si lateralventral , medial si lateral - alcatuiesc o - alcatuiesc o adevarata teaca in jurul nervului optic.adevarata teaca in jurul nervului optic.

Rol -Rol - prin contractia sa trage globul prin contractia sa trage globul ocular spre fundul orbitei, determinand ocular spre fundul orbitei, determinand astfel,astfel, acoperirea fetei anterioare a acoperirea fetei anterioare a globului ocular de catre pleoapa a treia. globului ocular de catre pleoapa a treia.

M.M. oblic ventraloblic ventral, numit si micul oblic, , numit si micul oblic, este situat pe fata ventrala a globului este situat pe fata ventrala a globului ocular,ocular, intr-o directie oblica medio-intr-o directie oblica medio-laterala. Are insertie fixa, pe planseul laterala. Are insertie fixa, pe planseul orbitei, in apropierea sacului lacrimal, orbitei, in apropierea sacului lacrimal, iar insertia mobila pe sclerotica, intre iar insertia mobila pe sclerotica, intre muschiul drept ventral si dremuschiul drept ventral si dreptpt lateral. lateral.

Rol - Rol - Muschiul imprima globului ocular Muschiul imprima globului ocular o miscare de rotatie , opusa miscarii o miscare de rotatie , opusa miscarii determinata de muschiul oblic dorsal. determinata de muschiul oblic dorsal.

M.oblic dorsalM.oblic dorsal, numit si marele , numit si marele oblic, este situat pe fata mediala a oblic, este situat pe fata mediala a globului ocular. Se insera posterior, globului ocular. Se insera posterior, pe creasta temporo-sfenoidala. pe creasta temporo-sfenoidala. Portiunea sa carnoasa trece pPortiunea sa carnoasa trece pe sube sub brida formata de periorbita, situatie brida formata de periorbita, situatie ce ii confera o directie oblica, ce ii confera o directie oblica, pentru a se insera anterior, intre pentru a se insera anterior, intre insertiile muschilor drept dorsal si insertiile muschilor drept dorsal si drept lateral. drept lateral.

Rolul lui este de a roti globul ocular Rolul lui este de a roti globul ocular in sens latero-medial. in sens latero-medial.

Mm. drepti lateral, medial, Mm. drepti lateral, medial, dorsal si ventraldorsal si ventralSunt fascicule musculare care Sunt fascicule musculare care au insertia mobila pe fata au insertia mobila pe fata externa a scleroticii in externa a scleroticii in portiunile corespunzatoare portiunile corespunzatoare denumirii fiecaruia si au denumirii fiecaruia si au originea la nivelul orbitei. originea la nivelul orbitei. Rolul este specific fiecarui Rolul este specific fiecarui muschi in functie de pozitia muschi in functie de pozitia lui: mobilizeaza globul ocular lui: mobilizeaza globul ocular in sens lateral sau medial, in sens lateral sau medial, dorsal, ventral.dorsal, ventral.

M ridicator al pleoapei M ridicator al pleoapei superioaresuperioareOriginea la nivelul orbitei si Originea la nivelul orbitei si insertia in grosimea pleoapei insertia in grosimea pleoapei superioare pe ligamentul tars. superioare pe ligamentul tars. Rol ridicator al pleoapei Rol ridicator al pleoapei superioare. superioare.

Anexele secretorii:Anexele secretorii:- Glandele tarsale – situate in Glandele tarsale – situate in

grosimea pleoapelor superioara si grosimea pleoapelor superioara si inferioara se deschid prin niste inferioara se deschid prin niste canalicule pe marginea libera a canalicule pe marginea libera a pleoapelor orificiile acestora fiind pleoapelor orificiile acestora fiind vizibile macroscopic.vizibile macroscopic.

- Galanda pleoapei a – III aGalanda pleoapei a – III a- Glanda Harder Glanda Harder - Glanda lacrimala – Aparatul lacrimal Glanda lacrimala – Aparatul lacrimal

Aparatul lacrimalAparatul lacrimal Glanda lacrimala este Glanda lacrimala este

situata la nivelul situata la nivelul pleoapei superioare pleoapei superioare fiind adapostita in fosa fiind adapostita in fosa glandei lacrimale glandei lacrimale

( procesul zigomatic al osului frontal)( procesul zigomatic al osului frontal)

Canalele higroftalmice Canalele higroftalmice conduc lacrimile la conduc lacrimile la nivelul sacului nivelul sacului conjunctival superior de conjunctival superior de unde sunt antrenate unde sunt antrenate prin miscarea pleoapei prin miscarea pleoapei superioare in sacul superioare in sacul conjunctival inferior si conjunctival inferior si catre unghiul intern al catre unghiul intern al ochiului. ochiului.

Carunculul lacrimalCarunculul lacrimal – se afla la unghiul – se afla la unghiul intern al ochiului si are aspectul unei intern al ochiului si are aspectul unei proeminente acoperita de conjunctiva.proeminente acoperita de conjunctiva.

Punctele lacrimalePunctele lacrimale – sunt doua orificii – sunt doua orificii care se gasesc de o parte si de alta a care se gasesc de o parte si de alta a carunculului lacrimal, acestea preiau carunculului lacrimal, acestea preiau lacrimile si le conduc prin lacrimile si le conduc prin canaliculele canaliculele lacrimalelacrimale in in sacul lacrimalsacul lacrimal de unde de unde sunt directionate prin sunt directionate prin canalul canalul lacrimonazallacrimonazal in vestibulul nazal unde in vestibulul nazal unde se deschide acesta.se deschide acesta.

globului ocular globului ocular prezintaprezinta doi poli: doi poli:

pol anteriorpol anterior, , corespunzator centrului corespunzator centrului corneei transparente si corneei transparente si

pol posteriorpol posterior. Polul . Polul posterior este situat posterior este situat putin mai lateral fata de putin mai lateral fata de orificiul nervului optic. orificiul nervului optic.

planul ecuatorialplanul ecuatorial - u- un n plan perpendicular pe plan perpendicular pe axul antero-posterior al axul antero-posterior al globului ocular, ce-l globului ocular, ce-l desparte in doua desparte in doua jumatati – anterioara si jumatati – anterioara si posterioara –Infinitatea posterioara –Infinitatea de planuri care trec prin de planuri care trec prin cei doi poli, poarta cei doi poli, poarta denumirea de denumirea de planuri planuri meridiane. meridiane.

Membranele invelitoare ale Membranele invelitoare ale globului ocularglobului ocular

Globul ocular este un organ cavitar. Globul ocular este un organ cavitar. Cavitatile sale sunt invelite de trei Cavitatile sale sunt invelite de trei membrane sau tunici, suprapuse. De la membrane sau tunici, suprapuse. De la exterior spre interior, aceste teci sunt :exterior spre interior, aceste teci sunt :

I . I . Tunica externaTunica externa, de natura fibroasa, de natura fibroasa II .II .Tunica mijlocieTunica mijlocie, care este foarte , care este foarte

vascularizata, musculara si bogat vascularizata, musculara si bogat pigmentata. Aceste particularitati ii pigmentata. Aceste particularitati ii confera denumirea de tunica vasculara-confera denumirea de tunica vasculara-musculara si pigmentata;musculara si pigmentata;

III . III . Tunica internaTunica interna este de origine este de origine nervoasa si se numeste retina. nervoasa si se numeste retina.

Tunica fibroasaTunica fibroasa a globului ocular este a globului ocular este foarte rezistenta si inextensibila. foarte rezistenta si inextensibila. Anatomic, tunicii externe i se descriu Anatomic, tunicii externe i se descriu doua portiuni inegale:doua portiuni inegale:

o portiune posterioarao portiune posterioara, care ocupa cea , care ocupa cea mai mare parte a supafetei globului ocular mai mare parte a supafetei globului ocular si care se numeste si care se numeste scleroticasclerotica;;

o portiune anterioara,o portiune anterioara, care ocupa o care ocupa o suprafata mai reduse, numita suprafata mai reduse, numita corneea corneea transparentatransparenta

ScleroticaSclerotica este o membrana fibroasa, este o membrana fibroasa, care prezinta care prezinta 2/32/3 posterioare ale tunicii posterioare ale tunicii externe. Forma scleroticii este de externe. Forma scleroticii este de segment de sfera. In partea ei anterioara segment de sfera. In partea ei anterioara prezinta o larga deschidere, prezinta o larga deschidere, astupata deastupata de corneea transparenta. In partea corneea transparenta. In partea posterioara prezinta orificiul nervului posterioara prezinta orificiul nervului optic. Rezulta ca sclerotica are forma unui optic. Rezulta ca sclerotica are forma unui segment de sfera cu doua orificii – segment de sfera cu doua orificii – anterior si posterior. De asemenea, mai anterior si posterior. De asemenea, mai prezinta o fata interna si o fata externa. prezinta o fata interna si o fata externa.

1. cornea, 2. sclerotica, 3. 1. cornea, 2. sclerotica, 3. inelul scleral, 4. plexul inelul scleral, 4. plexul venos scleral, 5. santul venos scleral, 5. santul scleral, 6. limbul scleral, 6. limbul sclerocornean, 7. lama sclerocornean, 7. lama perforata a scleroticii, 8. perforata a scleroticii, 8. filetele nervului optic, 9. filetele nervului optic, 9. continuarea cu duramater, continuarea cu duramater, 10. lamina fusca, 11. 10. lamina fusca, 11. coroida, 12 vasele coroida, 12 vasele coroidiene, 13. baza coroidiene, 13. baza corpului ciliar, 14. corpului ciliar, 14. procesele ciliare, 16. procesele ciliare, 16. muschiul ciliar, 17. muschiul ciliar, 17. cristalinul, 18. muschiul cristalinul, 18. muschiul cristalinului, 19, 19. irisul, cristalinului, 19, 19. irisul, 20, pupila, 21. unghiul 20, pupila, 21. unghiul iridicorneean, 22, spatiile iridicorneean, 22, spatiile fontana, 23, retina, 24. fontana, 23, retina, 24. canalul hialoid, canalul hialoid,

Fata externa vine in raport intim cu planul Fata externa vine in raport intim cu planul conjunctiv al capsulei lui Tenon, cu exceptia conjunctiv al capsulei lui Tenon, cu exceptia unor spatii reduse, prin care circula limfa – unor spatii reduse, prin care circula limfa – spatiile supra-sclerale sau spatiile Tenon. spatiile supra-sclerale sau spatiile Tenon. Fata externa confera locuri de insertie pentru Fata externa confera locuri de insertie pentru muschii extrinseci ai globului ocular. Pe muschii extrinseci ai globului ocular. Pe suprafata scleroticii se gasesc multiple suprafata scleroticii se gasesc multiple orificii, prin care patrund vasele si nervii orificii, prin care patrund vasele si nervii globului ocular. Aceste orificii sunt grupate globului ocular. Aceste orificii sunt grupate dupa locul care il ocupa, in : posterioare, dupa locul care il ocupa, in : posterioare, mijlocii si anterioare. Orificiile posterioare mijlocii si anterioare. Orificiile posterioare sunt situate in jurul nervului optic, fiind sunt situate in jurul nervului optic, fiind destinate patrunderii vaselor ciliare scurte si destinate patrunderii vaselor ciliare scurte si lungi , precum si nervilor ciliarilungi , precum si nervilor ciliari

In vecinatatea planului ecuatorial se In vecinatatea planului ecuatorial se afla orificiile mijlocii, prin care ies afla orificiile mijlocii, prin care ies venele coroidiene, cunoscute si sub venele coroidiene, cunoscute si sub denumirea de vase vorticoase si vasele denumirea de vase vorticoase si vasele limfatice, prin care se face legatura limfatice, prin care se face legatura intre spatiile supracoroidiene si spatiile intre spatiile supracoroidiene si spatiile suprasclerale. Orificiile anterioare sunt suprasclerale. Orificiile anterioare sunt dispuse in cerc, in jurul orificiului dispuse in cerc, in jurul orificiului cornean al scleroticii. Prin ele patrund cornean al scleroticii. Prin ele patrund arterele ciliare si ies numeroase venule arterele ciliare si ies numeroase venule si canalicule limfatice. si canalicule limfatice.

Fata externa a scleroticii are o culoare Fata externa a scleroticii are o culoare alb-sidefie, dar cu varsta, poatealb-sidefie, dar cu varsta, poate capata o capata o culoare alb-galbuie. La ecvine , suine si la culoare alb-galbuie. La ecvine , suine si la caine, are o culoare alb-albastruie, iar la caine, are o culoare alb-albastruie, iar la rumegatoare usor albastruie. rumegatoare usor albastruie.

Fata interna a scleroticii este concava si Fata interna a scleroticii este concava si prezinta o culoare bruna. Ea prezinta o culoare bruna. Ea este atasataeste atasata pe toata suprafata sape toata suprafata sa fetei externe a fetei externe a tunicii medii (coroida). Legatura dintre tunicii medii (coroida). Legatura dintre sclerotica (sau sclera) si coroida printr-un sclerotica (sau sclera) si coroida printr-un strat de celule pigmentate, denumit strat de celule pigmentate, denumit lamina fuscalamina fusca. .

Deschiderea posterioara este Deschiderea posterioara este destinata patrunderii nervului optic. destinata patrunderii nervului optic. Ea nu corespunde exact polului Ea nu corespunde exact polului posterior al globului ocular , ci este posterior al globului ocular , ci este situata putin lateral. Este inconjurata situata putin lateral. Este inconjurata de orificiile vaselor si nervilor ciliari, de orificiile vaselor si nervilor ciliari, luand aspectul unei suprafete ciuruite luand aspectul unei suprafete ciuruite –– lamina criblamina cribrrosaosa. La nivelul . La nivelul orificiului nervului optic, sclerotica se orificiului nervului optic, sclerotica se reflecta pe suprafata acestui nerv, reflecta pe suprafata acestui nerv, continuandu-se cu invelitoarea sa continuandu-se cu invelitoarea sa durala. durala.

Tunica mijlocieTunica mijlocie

CoroidaCoroida Corpul ciliarCorpul ciliar

- muschiul ciliar- muschiul ciliar

- procesele ciliare- procesele ciliare irisulirisul

coroidacoroida

coroida, este reprezentata de coroida, este reprezentata de portiunea posterioara a tunicii portiunea posterioara a tunicii mijlociimijlocii

Fata externa a coroidei corespunde Fata externa a coroidei corespunde scleroticii, la care este atasata prin scleroticii, la care este atasata prin vase, nervi si o lama fina de tesut vase, nervi si o lama fina de tesut conjunctiv lax si pigmentat – lamina conjunctiv lax si pigmentat – lamina fusca fusca

Fata interna a coroidei este concava si vine Fata interna a coroidei este concava si vine in raport cu tunica interna a globului ocular – in raport cu tunica interna a globului ocular – tunica nervoasa, reprezentata de retina. tunica nervoasa, reprezentata de retina. Intre coroida si retina nu este aderenta , ele Intre coroida si retina nu este aderenta , ele separandu-se usor una de alta. Fata interna a separandu-se usor una de alta. Fata interna a coroidei prezinta o zona pigmentata , numita coroidei prezinta o zona pigmentata , numita tapet stralucitortapet stralucitor (Tapetum lucidum), cu (Tapetum lucidum), cu reflexe irizante. Culorile tapetului stralucitor reflexe irizante. Culorile tapetului stralucitor sunt diferite, de la specie la specie, astfel :la sunt diferite, de la specie la specie, astfel :la ecvine este albastru-argintiu, la rumegatoare ecvine este albastru-argintiu, la rumegatoare este verde-auriu si se afla pe o suprafata mai este verde-auriu si se afla pe o suprafata mai intinsa decat la cal , la carnivore este de intinsa decat la cal , la carnivore este de culoare galben-aurie (mai culoare galben-aurie (mai alesales la pisica decat la pisica decat la caine). Tapetul lipseste la suine. la caine). Tapetul lipseste la suine.

In partea posterioara, coroida prezinta un In partea posterioara, coroida prezinta un orificiu prin care trece nervul optic, orificiu orificiu prin care trece nervul optic, orificiu care corespunde celui al sclereicare corespunde celui al sclerei

In partea anterioara, coroida In partea anterioara, coroida prezinta o zona festonata, numita prezinta o zona festonata, numita ora serrataora serrata, situata putin mai inainte , situata putin mai inainte fata de planul ecuatorial al globului fata de planul ecuatorial al globului ocular. Ora serata marcheza linia de ocular. Ora serata marcheza linia de la care se continua spre inainte la care se continua spre inainte coroida cu zona ciliara (corpul ciliar) coroida cu zona ciliara (corpul ciliar)

Corpul ciliarCorpul ciliar corpul ciliar, este situat la limita dintre coroida corpul ciliar, este situat la limita dintre coroida

propriu-zisa si iris. Corpul ciliar adera prin fata propriu-zisa si iris. Corpul ciliar adera prin fata sa externa, la sclerotica, iar prin fata interna, la sa externa, la sclerotica, iar prin fata interna, la retina si prin intermediul acesteia, la corpul retina si prin intermediul acesteia, la corpul vitros. Fata sa posterioara este subtire si se vitros. Fata sa posterioara este subtire si se prinde de circumferinta ecuatoriala a prinde de circumferinta ecuatoriala a cristalinului cristalinului

Corpul ciliar Corpul ciliar prezintaprezinta prezinta doua prezinta doua componentecomponente: : muschiul ciliarmuschiul ciliar, situat inainte si , situat inainte si procesele ciliareprocesele ciliare, , situate inapoi. situate inapoi. Procesele ciliare au aspectProcesele ciliare au aspect cutat cutat (cute dispuse neregulat) (zona festonata de (cute dispuse neregulat) (zona festonata de culoare inchisa-neagra). Fata anterioara a zonei culoare inchisa-neagra). Fata anterioara a zonei proceselor ciliare vine in raport cu muschiul proceselor ciliare vine in raport cu muschiul ciliar, la care adera intim. ciliar, la care adera intim.

Procesele ciliare prin epiteliu secretor Procesele ciliare prin epiteliu secretor propriu, au rolul de a elabora umoarea propriu, au rolul de a elabora umoarea apoasa, care se varsa in camera apoasa, care se varsa in camera posterioara, la nivelul unghiului cilio-irian posterioara, la nivelul unghiului cilio-irian sau retro-irian. In structura proceselor sau retro-irian. In structura proceselor ciliare intra un plex vascular extrem de fin ciliare intra un plex vascular extrem de fin si de bogat, avand numeroase flexuozitati. si de bogat, avand numeroase flexuozitati.

Muschiul ciliar , numit si muschi tensor al Muschiul ciliar , numit si muschi tensor al coroidei, este situat in partea anterioara a zonei coroidei, este situat in partea anterioara a zonei proceselor ciliare. Astfel, partea lui anterioara proceselor ciliare. Astfel, partea lui anterioara corespunde sclerei, iar partea posterioara, corespunde sclerei, iar partea posterioara, proceselor ciliare. Este constituit din fibre proceselor ciliare. Este constituit din fibre netede. Partea anterioara a muschiului este netede. Partea anterioara a muschiului este dispusa radiar (muschiul Brücke), iar partea dispusa radiar (muschiul Brücke), iar partea posterioara este dispusa circular (muschiul posterioara este dispusa circular (muschiul Rouget).Rouget).

Muschiul ciliar actioneaza asupra cristalinului Muschiul ciliar actioneaza asupra cristalinului prin zonula Zinn. prin zonula Zinn.

Zonula ZinnZonula Zinn este formata din fibre elastice este formata din fibre elastice si conjunctive, divergente, care se intind de si conjunctive, divergente, care se intind de la zona ciliara la circumferinta ecuatoriala la zona ciliara la circumferinta ecuatoriala a cristalinului. Actionand prin intermediul a cristalinului. Actionand prin intermediul zonulei Zinn asupra cristalinului, muschii zonulei Zinn asupra cristalinului, muschii ciliari intervin in procesul de acomodare a ciliari intervin in procesul de acomodare a vederii la distanta. La pasari , muschiul vederii la distanta. La pasari , muschiul ciliar este striat si este situat in grosimea ciliar este striat si este situat in grosimea sclerei, la nivelul unghiului sclero-sclerei, la nivelul unghiului sclero-corneean. Aici prezinta un inel osificat, care corneean. Aici prezinta un inel osificat, care serveste ca punct de insertie pentru serveste ca punct de insertie pentru muschi. Rezulta deci, o putere de muschi. Rezulta deci, o putere de acomodare rapida, la vederea la distanta. acomodare rapida, la vederea la distanta.

irisulirisul Irisul reprezinta segmentul cel mai anterior al Irisul reprezinta segmentul cel mai anterior al

membranei vascularemembranei vasculare

Forma irisului este de membrana discoidala. Forma irisului este de membrana discoidala. IIrisul risul poate fi asemuit unei diafragme de la aparatul de poate fi asemuit unei diafragme de la aparatul de fotografiat, care prin orificiul sau, situat central numit fotografiat, care prin orificiul sau, situat central numit pupilapupila, de forma si dimensiuni variabile, dozeaza , de forma si dimensiuni variabile, dozeaza cantitatea de raze luminoase care patrund in globul cantitatea de raze luminoase care patrund in globul ocular. Circumferinta irisului este situata la nivelul ocular. Circumferinta irisului este situata la nivelul jonctiunii dintre sclerotica si cornee. Aceasta este jonctiunii dintre sclerotica si cornee. Aceasta este circumferinta mare, iar circumferinta mica este circumferinta mare, iar circumferinta mica este reprezentata de marginile orificiului pupilar. reprezentata de marginile orificiului pupilar. Circumferinta irisului corepsunde zonei de trecere de la Circumferinta irisului corepsunde zonei de trecere de la sclerotica, la cornee – limbul sclero-corneeansclerotica, la cornee – limbul sclero-corneean de care se de care se leaga prin leaga prin ligamentul pectinatligamentul pectinat. Intre fasciculele acestui . Intre fasciculele acestui ligament se delimiteaza o serie de spatii lacunare, ligament se delimiteaza o serie de spatii lacunare, neregulate, numite neregulate, numite spatiile Fontana. spatiile Fontana.

Pupila are si ea, forme diferite de la o specie la alta . Pupila are si ea, forme diferite de la o specie la alta . Astfel, la cal are o forma eliptica, cu axul mare dispus Astfel, la cal are o forma eliptica, cu axul mare dispus transversal. Aceeasi forma eliptica o are pupila si la transversal. Aceeasi forma eliptica o are pupila si la rumegatoare si porc. La caine este rotunda, iar la pisica se rumegatoare si porc. La caine este rotunda, iar la pisica se prezinta sub forma unei fante verticale.(Fanta pupilara la prezinta sub forma unei fante verticale.(Fanta pupilara la pisica este foarte ingusta si verticala atunci cand lumina pisica este foarte ingusta si verticala atunci cand lumina este puternica si devine rotunda si mare in mediu este puternica si devine rotunda si mare in mediu intunecos). De mentionat este faptul ca, la ecvine, pe intunecos). De mentionat este faptul ca, la ecvine, pe marginea superioara a orificiului pupilar se pot observa marginea superioara a orificiului pupilar se pot observa mici depozite de pigmemici depozite de pigmentnt (aglomerari sub aspect de (aglomerari sub aspect de grauncioare pigmentare), numite funguus. Aceste grauncioare pigmentare), numite funguus. Aceste formatiuni se pot observa si la rumegatoare, pe ambele formatiuni se pot observa si la rumegatoare, pe ambele margini ale pupilei.margini ale pupilei.

Marirea sau micsorarea orificiului pupilar Marirea sau micsorarea orificiului pupilar este determinata de muschii netezi, care este determinata de muschii netezi, care intra in structura irisului. Fibrele intra in structura irisului. Fibrele musculare musculare radialeradiale, prin contractia lor, vor , prin contractia lor, vor mari pupila, efect cunoscut sub mari pupila, efect cunoscut sub denumirea de midriaza, iar contractia denumirea de midriaza, iar contractia fibrelor fibrelor circularecirculare au efect invers, de au efect invers, de micsorarea a pupileimicsorarea a pupilei - mioza. - mioza.

retinaretina

RetinaRetina este membrana cea mai interna a este membrana cea mai interna a globului ocular. Rolul sau esential in globului ocular. Rolul sau esential in simtul vederii, rezulta din structura ei simtul vederii, rezulta din structura ei nervoasa, fiind excitata de undele nervoasa, fiind excitata de undele luminoase. Astfel, retina are rolul luminoase. Astfel, retina are rolul important de receptor al organului important de receptor al organului vederii, transmitand prin intermediul vederii, transmitand prin intermediul nervului optic, influxul nervos , la creier. nervului optic, influxul nervos , la creier.

Retina captuseste in intregime globul ocular, de la Retina captuseste in intregime globul ocular, de la orificiul nervului optic , pana la pupila. Cu toate orificiul nervului optic , pana la pupila. Cu toate acestea, din punct de vedere functional, aceasta acestea, din punct de vedere functional, aceasta membrana este functionala , complet dezvoltata si membrana este functionala , complet dezvoltata si sensibila la excitatia produsa de catre razele sensibila la excitatia produsa de catre razele luminoase, numai in segmentul sau posterior. In luminoase, numai in segmentul sau posterior. In segmentul anterior, dezvoltarea sa ramane la stadiul segmentul anterior, dezvoltarea sa ramane la stadiul embrionar, neavand rol in receptia razelor luminoase. embrionar, neavand rol in receptia razelor luminoase. Din punct de vedere descriptiv, retina se imprate in Din punct de vedere descriptiv, retina se imprate in trei portiuni :trei portiuni :

portiunea posterioaraportiunea posterioara, care corespunde coroidei, , care corespunde coroidei, reprezinta retina propriu-zisa ;reprezinta retina propriu-zisa ;

portiunea mijlocie,portiunea mijlocie, corespunde zonei ciliare a corespunde zonei ciliare a coroidei, se mai numeste retina ciliara ;coroidei, se mai numeste retina ciliara ;

portiunea anterioaraportiunea anterioara, situata pe fata posterioara a , situata pe fata posterioara a irisului, motiv pentru care se numeste retina iriana irisului, motiv pentru care se numeste retina iriana

Aceasta portiune a retinei se intinde de la nivelul Aceasta portiune a retinei se intinde de la nivelul emergentei nervului optic, pana la ora serrata, emergentei nervului optic, pana la ora serrata, linie cu aspect festonat , situata putin anterior linie cu aspect festonat , situata putin anterior planului ecuatorial al globului ocular. planului ecuatorial al globului ocular.

Aspectul retinei propriu-zise este de membrana Aspectul retinei propriu-zise este de membrana perfect neteda. Vine in raport la coroida, prin perfect neteda. Vine in raport la coroida, prin fata sa externa, iar fata interna corespunde fata sa externa, iar fata interna corespunde corpului vitros. Culoarea retinei este alba si corpului vitros. Culoarea retinei este alba si perfect transparenta, facamd abstractie de perfect transparenta, facamd abstractie de stratul sau extern, care are o culoarea inchisa, stratul sau extern, care are o culoarea inchisa, datorita pigmentului continut. Retina se datorita pigmentului continut. Retina se detaseaza foarte usor de la fata interna a detaseaza foarte usor de la fata interna a coroidei, la care nu adera. coroidei, la care nu adera.

In partea posterioara se gaseste papila In partea posterioara se gaseste papila optica, nivel dela care se detaseaza nervul optica, nivel dela care se detaseaza nervul optic. Aceasta formatiune este mica si de optic. Aceasta formatiune este mica si de forma ovala, la cal si bou, rotunda si mai forma ovala, la cal si bou, rotunda si mai bine conturata la oaie si porc, usor bine conturata la oaie si porc, usor triunghiulara la carnivore. In centrul papilei triunghiulara la carnivore. In centrul papilei optice se gaseste o mica adancitura , ce optice se gaseste o mica adancitura , ce corespunde locului pe unde patrund in corespunde locului pe unde patrund in globul ocular, vasele retinei. Mentionam globul ocular, vasele retinei. Mentionam faptul ca, papila optica mai este denumita si faptul ca, papila optica mai este denumita si pata oarba (Punctum coecum), intrucat la pata oarba (Punctum coecum), intrucat la acest nivel nu se gasesc celule fotosensibile acest nivel nu se gasesc celule fotosensibile (zona nu este acoperita de retina). (zona nu este acoperita de retina).

Mediile refringenteMediile refringente Globul ocular este un organ cavitar. Cavitatea Globul ocular este un organ cavitar. Cavitatea

globului ocular este circumscrisa de catre cele globului ocular este circumscrisa de catre cele trei membranei descrise mai sus : sclerotica sau trei membranei descrise mai sus : sclerotica sau sclera , coroida sau tractusul uveal si retina sau sclera , coroida sau tractusul uveal si retina sau membrana fotosensibila. membrana fotosensibila.

In cavitatea globului ocular se gasesc mediile , In cavitatea globului ocular se gasesc mediile , care au particularitatea de a fi perfect care au particularitatea de a fi perfect trasnparente si rolul de a refracta razele de trasnparente si rolul de a refracta razele de lumina care patrund in globul ocular. lumina care patrund in globul ocular.

Umoarea apoasa Umoarea apoasa Umoarea apoasa este un lichid incolor, perfect Umoarea apoasa este un lichid incolor, perfect

limpede, produs al unui proces de filtratie a limpede, produs al unui proces de filtratie a vaselor din procesele ciliare. Umoarea apoasa se vaselor din procesele ciliare. Umoarea apoasa se gaseste intr-un proces de continua improspatare , gaseste intr-un proces de continua improspatare , pe masura ce ea se formeaza, se si elimina. O pe masura ce ea se formeaza, se si elimina. O parte din umoarea apoasa patrunde in canalul parte din umoarea apoasa patrunde in canalul Schlemm, trece apoi in venele sclerale , care se Schlemm, trece apoi in venele sclerale , care se deschidin venele musculare. O alta cale de deschidin venele musculare. O alta cale de resorbtie a umorii apoase este prin spatiile resorbtie a umorii apoase este prin spatiile lacunare ale irisului, de unde trece in tecile lacunare ale irisului, de unde trece in tecile perivasculare ale perivasculare ale venelor vorticoasevenelor vorticoase si apoi in si apoi in spatiile limfatice ale lui Tenon. Umoarea apoasa se spatiile limfatice ale lui Tenon. Umoarea apoasa se gaseste in camera anterioara si in camera gaseste in camera anterioara si in camera posterioara a globului ocular, camere ce comunica posterioara a globului ocular, camere ce comunica intre ele prin orificiul irian central – pupila . intre ele prin orificiul irian central – pupila .

Cristalinul Cristalinul Cristalinul este cel mai important mediu transparent si Cristalinul este cel mai important mediu transparent si

refringent al globului ocular. Acesta se prezinta sub refringent al globului ocular. Acesta se prezinta sub aspectul unei lentile biconvexe si este situat inapoia aspectul unei lentile biconvexe si este situat inapoia pupilei, intre iris si corpul vitros. Fata sa anterioara pupilei, intre iris si corpul vitros. Fata sa anterioara constituie peretele posterior al camerei posterioare a constituie peretele posterior al camerei posterioare a ochiului si este in contact direct cu umoarea aposa. ochiului si este in contact direct cu umoarea aposa. Fata posterioara vine in raport cu umoarea sticloasa Fata posterioara vine in raport cu umoarea sticloasa (corp vitros). (corp vitros).

Pozitia cristalinului este verticala, cu linia de curbura Pozitia cristalinului este verticala, cu linia de curbura maxima pe axul antero-posterior al globului ocular. In maxima pe axul antero-posterior al globului ocular. In functie de acomodarea la vederea la distanta, curbura functie de acomodarea la vederea la distanta, curbura lentilei cristalinului este variabila. Cristalinul este lentilei cristalinului este variabila. Cristalinul este mentinut in pozitia normala printr-o formatiune mentinut in pozitia normala printr-o formatiune membranoasa , elastica, denumita ligament suspensor membranoasa , elastica, denumita ligament suspensor al cristalinului, zona Zinn, sau zonula. al cristalinului, zona Zinn, sau zonula. ZonulaZonula se insera se insera pe linia ecuatoriala a cristalinului , in raport intim cu pe linia ecuatoriala a cristalinului , in raport intim cu fata posterioara a regiunii ciliare. fata posterioara a regiunii ciliare.

Fetele cristalinului apar sub aspectul de segmente de Fetele cristalinului apar sub aspectul de segmente de sfera, cu mentiunea ca linia de curbura a fetei posterioare sfera, cu mentiunea ca linia de curbura a fetei posterioare este mai mare, comparativ cu cea anterioara. este mai mare, comparativ cu cea anterioara.

Dintre proprietatile fizice ale cristalinului subliniem Dintre proprietatile fizice ale cristalinului subliniem elasticitatea, fiind cunoscut ca un corp care ceda usor elasticitatea, fiind cunoscut ca un corp care ceda usor tuturor cauzelor deformante, pentru a-si reveni la forma tuturor cauzelor deformante, pentru a-si reveni la forma initiala.initiala.

Culoarea Culoarea cristalinului variaza in functie de specie si de cristalinului variaza in functie de specie si de varsta. In general si in mod normal, cristalinul este varsta. In general si in mod normal, cristalinul este perfect transparent si are aspectul unui bloc de cristal. perfect transparent si are aspectul unui bloc de cristal.

Consistenta Consistenta cristalinului variaza in functie de varsta. cristalinului variaza in functie de varsta. Este mai moale la fetus si la tineret, pentru a primi o Este mai moale la fetus si la tineret, pentru a primi o consistenta mai ferma la adult. In general, cristalinul consistenta mai ferma la adult. In general, cristalinul prezinta trei straturi de consistenta : un strat superficial prezinta trei straturi de consistenta : un strat superficial relativ moale, un strat mijlociu, mai consistent, un strat relativ moale, un strat mijlociu, mai consistent, un strat central, cu o consistenta mai ferma, zona careia i se central, cu o consistenta mai ferma, zona careia i se atribuie denumirea de nucleu cristalinian. atribuie denumirea de nucleu cristalinian.

Ochiul la pasariOchiul la pasari La pasarile domestice , globii oculari sunt in La pasarile domestice , globii oculari sunt in

general mari si situati pe partile laterale ale general mari si situati pe partile laterale ale capului. Orbitele sunt cu arcade incomplete.capului. Orbitele sunt cu arcade incomplete.

Sclerotica prezinta in apropierea circumferintei Sclerotica prezinta in apropierea circumferintei corneei un inel cartilaginos anterior, care este corneei un inel cartilaginos anterior, care este osificat la pasarile rapitoare. Acest inel este osificat la pasarile rapitoare. Acest inel este alcatuit din placute ce se acopera una pe alta. alcatuit din placute ce se acopera una pe alta. Inelul cartilaginos (sau osificat) are functia de Inelul cartilaginos (sau osificat) are functia de completare a orbitei si de protectie a globului completare a orbitei si de protectie a globului ocular. ocular.

Coroida este puternic pigmentata, dar tapetul lucid Coroida este puternic pigmentata, dar tapetul lucid lipsestelipseste

In camera interna a globului ocular se gaseste o In camera interna a globului ocular se gaseste o membrana vasculara pigmentata, numite pieptene membrana vasculara pigmentata, numite pieptene (Pecten). Baza acestei formatiuni este situata pe un (Pecten). Baza acestei formatiuni este situata pe un plan ce trece pe deasupea patrunderii nervului optic. plan ce trece pe deasupea patrunderii nervului optic.

In structura pieptenului ocular, pe langa structuri In structura pieptenului ocular, pe langa structuri fotosensibile, se gasesc celule nevroglice.fotosensibile, se gasesc celule nevroglice.

Pieptenele are aspectul unei pense cu o lama centrala Pieptenele are aspectul unei pense cu o lama centrala si o serie de pliuri laterale secundare. Formatiunea si o serie de pliuri laterale secundare. Formatiunea este mai dezvoltata la gasca si la pasarile rapitoare este mai dezvoltata la gasca si la pasarile rapitoare diurne, la care diurne, la care vavarful pieptenului ajunge pana in rful pieptenului ajunge pana in apropierea fetei posterioare a cristalinului. apropierea fetei posterioare a cristalinului.

O alta particularitate este conferita de faptul ca, O alta particularitate este conferita de faptul ca, in structura irisului exista si fibre musculare in structura irisului exista si fibre musculare striate.striate.

Pleoapa superioara este mult mai dezvoltata Pleoapa superioara este mult mai dezvoltata decat cea inferioara. De asemenea, pleoapa decat cea inferioara. De asemenea, pleoapa superioara este mult mai mobila. Pleoapele sunt superioara este mult mai mobila. Pleoapele sunt lipsite de ligamentul tars. De asemenea in lipsite de ligamentul tars. De asemenea in structura pleapelor nu exista glande.structura pleapelor nu exista glande.

Genele sunt inlocuite de niste pene foarte fine Genele sunt inlocuite de niste pene foarte fine si scurte. Glanda Harder este mult mai si scurte. Glanda Harder este mult mai dezvoltata decat glanda lacrimala dezvoltata decat glanda lacrimala

Analizatorul auditivAnalizatorul auditiv receptorul receptorul segmentul segmentul

intermediarintermediar segmentul central sau segmentul central sau

analizatorul propriu-analizatorul propriu-zis, situat in cortexul zis, situat in cortexul cerebral. cerebral.

functia statica, de informare functia statica, de informare asupra pozitiei spatiale a asupra pozitiei spatiale a organismului in diferitele sale organismului in diferitele sale ipostaze dinamice in vederea ipostaze dinamice in vederea mentinerii echilibrului mentinerii echilibrului

functia auditiva sau simtul auzului.functia auditiva sau simtul auzului. Pentru ambele functii, structurile Pentru ambele functii, structurile

receptoare ale factorilor excitanti receptoare ale factorilor excitanti specifici se gasesc in ureche. specifici se gasesc in ureche.

URECHEAURECHEA

Urechea este un Urechea este un organ complex, organ complex, impartita in trei impartita in trei segmente:segmente:

urechea externaurechea externa urechea medieurechea medie urechea interna urechea interna

Urechea externaUrechea externa In alcatuirea urechii externe intra urmatoarele segmente In alcatuirea urechii externe intra urmatoarele segmente

anatomice : pavilionul urechii, conductul auditiv extern, anatomice : pavilionul urechii, conductul auditiv extern, membrana timpanica. membrana timpanica.

Pavilionul urechii In structura anatomica a pavilionului Pavilionul urechii In structura anatomica a pavilionului urechii sunt cuprinse urmatoarele formatiuni: urechii sunt cuprinse urmatoarele formatiuni:

Cartilajul Cartilajul PavilionuluiPavilionului este o lama mai subtire este o lama mai subtire, rulata, care , rulata, care constituie baza anatomica a pavilionului. Acesta are o fata constituie baza anatomica a pavilionului. Acesta are o fata externa convexa o fata interna concava, doua margini , un externa convexa o fata interna concava, doua margini , un varf si o baza care se articuleaza cu cartilajul inelarvarf si o baza care se articuleaza cu cartilajul inelar

CCartilaj inelarartilaj inelar formatiune cartilaginoasa cu aspect formatiune cartilaginoasa cu aspect unei unei lame rulate incompletlame rulate incomplet este dispusa intre baza pavilionului si este dispusa intre baza pavilionului si buza meatului osos al conductului auditiv extern.buza meatului osos al conductului auditiv extern.

CCartilaj scutiformartilaj scutiform sau scutular sau scutular. Acest cartilaj este situat in . Acest cartilaj este situat in fata pavilionului urechii si plasat pe muschiul temporal. fata pavilionului urechii si plasat pe muschiul temporal. Forma cartilajului scutular este aplatizata si cu un contur Forma cartilajului scutular este aplatizata si cu un contur aproximativ triunghiular, cu baza spre inapoi. Rolul aproximativ triunghiular, cu baza spre inapoi. Rolul cartilajului scutular este auxiliar, servind ca punct de insertie cartilajului scutular este auxiliar, servind ca punct de insertie pentru o parte din muschii care misca pavilionulpentru o parte din muschii care misca pavilionul..

Pavilionul prezinta:Pavilionul prezinta:- Fata externaFata externa convexa acoperita de piele convexa acoperita de piele- Fata internaFata interna concava acoperita de piele concava acoperita de piele- MarginiMargini care se continua cu care se continua cu varvulvarvul urechii urechii

iar catre baza prezinta iar catre baza prezinta cutele tragica si cutele tragica si antitragicaantitragica. Intre cele doua cute se afla . Intre cele doua cute se afla incizura intertragicaincizura intertragica. . Pielea de la fata Pielea de la fata interna a urechii se continua si pe fata interna a urechii se continua si pe fata externa a timpanului. La acest nivel pielea externa a timpanului. La acest nivel pielea prezinta fire de par si glande ceruminoase.prezinta fire de par si glande ceruminoase.

- Conductul auditiv extern Conductul auditiv extern este un conduct este un conduct osos, apartine osului temporalosos, apartine osului temporal

Structura:Structura: Piele ( n. auricular mare la exterior)Piele ( n. auricular mare la exterior) Cartilaj auricularCartilaj auricular Muschi ( extrinseci ai intrinseci)Muschi ( extrinseci ai intrinseci) Piele ( n. auricular intern la interior)Piele ( n. auricular intern la interior)

Urechea medieUrechea medie Urechea medie este o Urechea medie este o

camera umpluta cu camera umpluta cu aer, sapata in aer, sapata in grosimea osului grosimea osului temporal. Aceasta temporal. Aceasta cavitate este situata cavitate este situata intre conductul auditiv intre conductul auditiv extern si urechea extern si urechea interna. Prezinta un interna. Prezinta un perete lateral, un perete lateral, un perete medial si o perete medial si o circumferinta. circumferinta.

Peretele lateralPeretele lateral este format de este format de membrana membrana timpanicatimpanica si si inelul timpanalinelul timpanal. In jurul . In jurul inelului timpanic, osul este inelului timpanic, osul este compartimentat in mai multe spatii compartimentat in mai multe spatii dispuse radiar (la cal,dispuse radiar (la cal, bou si porc) bou si porc) constituind ceea ce este cunoscut sub constituind ceea ce este cunoscut sub denumirea de denumirea de celule timpanicecelule timpanice. La . La celelalte specii de animale domestice se celelalte specii de animale domestice se descrie un spatiu nedivizat (o singura descrie un spatiu nedivizat (o singura camera) in comunicare libera cu spatiul camera) in comunicare libera cu spatiul urechii medii. Aceasta cavitate reprezinta urechii medii. Aceasta cavitate reprezinta bula timpanicabula timpanica..

1 inelul osos1 inelul osos 2. inelul timpanal2. inelul timpanal 3. membrana 3. membrana

timpanicatimpanica 4. centrul 4. centrul

membranei membranei timpanicetimpanice

Peretele intern este format de catre portiunea Peretele intern este format de catre portiunea pietroasa a osului temporal. Pe acest perete se pietroasa a osului temporal. Pe acest perete se afla trei formatiuni anatomice : fereastra ovala, afla trei formatiuni anatomice : fereastra ovala, fereastra rotunda si promontoriul. fereastra rotunda si promontoriul.

Fereastra ovalaFereastra ovala sau fereastra vestibulara este un sau fereastra vestibulara este un orificiu usor alungit situat dorsorificiu usor alungit situat dorsalal fata de fata de promontoriupromontoriu. . Aceasta fereastra este astupata de Aceasta fereastra este astupata de talpa scaritei.talpa scaritei.

Fereastra rotundaFereastra rotunda sau fereastra cochleara , este sau fereastra cochleara , este un orificiu al carui contur este aproape circular, un orificiu al carui contur este aproape circular, situat situat ventralventral fata de promonoriu. Aceasta fata de promonoriu. Aceasta fereastra este acoperita de o membrana subtire fereastra este acoperita de o membrana subtire denumita timpan secundar. Membrana ferestrei denumita timpan secundar. Membrana ferestrei rotunde separa cavitatea urechii medii de rampa rotunde separa cavitatea urechii medii de rampa timpanica a melcului. timpanica a melcului.

Promontoriul Promontoriul este o eminenta osoasa alungita, este o eminenta osoasa alungita, care separa fereastra ovala de fereastra rotundacare separa fereastra ovala de fereastra rotunda

In partea infero-anterioara , cavitatea In partea infero-anterioara , cavitatea timpanica prezinta deschiderea Conductultimpanica prezinta deschiderea Conductuluiui faringo-timpanicfaringo-timpanic si deschiderea ventro-si deschiderea ventro-laterala a conductului lui Fallope, prin care laterala a conductului lui Fallope, prin care patrunde nervul coarda timpanului. patrunde nervul coarda timpanului.

Caudal, cavitatea timpanica este inchisa de Caudal, cavitatea timpanica este inchisa de un perete ingust dat de portiunea un perete ingust dat de portiunea mastoidiana a piramidei temporalului.mastoidiana a piramidei temporalului.

Cavitatea timpanica este captusita de Cavitatea timpanica este captusita de mucoasa care se gaseste in continuarea mucoasa care se gaseste in continuarea mucoasei faringelui – prin intermediul mucoasei faringelui – prin intermediul conductului farigotimpanicconductului farigotimpanic

Oscioarele acustice (Osicula tympani)Oscioarele acustice (Osicula tympani) In cavitatea timpanica se gasesc patru oscioare articulate intre ele, In cavitatea timpanica se gasesc patru oscioare articulate intre ele,

constiuind un sistem inlaconstiuind un sistem inlanntuit, cu rolul de a transmite vibratiile tuit, cu rolul de a transmite vibratiile membranei timpanice la fereastra ovala (fereastra vestibulara). membranei timpanice la fereastra ovala (fereastra vestibulara).

CiocanasulCiocanasul (Malleus) este prima piesa osoasa. Vine in raport cu (Malleus) este prima piesa osoasa. Vine in raport cu membrana timpanica si prezinta o coada lunga si subtire fixata in membrana timpanica si prezinta o coada lunga si subtire fixata in pozitie verticala la fata interna a timpanului si un gat indoit in unghi pozitie verticala la fata interna a timpanului si un gat indoit in unghi drept. De la gat se evidentiaza doua prelungiri inegale (superioara si drept. De la gat se evidentiaza doua prelungiri inegale (superioara si inferioara) si un cap gros si rotunjit, prevazut cu o suprafata de inferioara) si un cap gros si rotunjit, prevazut cu o suprafata de articulare cu cel de-al doilea oscior, care este nicovala. articulare cu cel de-al doilea oscior, care este nicovala.

NicovalaNicovala (Incus) este situata postero-medial fata de ciocanas. Forma sa (Incus) este situata postero-medial fata de ciocanas. Forma sa se aseamana cu un dinte molar prezentand un corp si doua ramuri. se aseamana cu un dinte molar prezentand un corp si doua ramuri. Corpul se articuleaza printr-un ligament la peretele cavitatii timpanice, Corpul se articuleaza printr-un ligament la peretele cavitatii timpanice, iar portiunea ventro-mediala se articuleaza cu scarita prin intermediul iar portiunea ventro-mediala se articuleaza cu scarita prin intermediul unui nucleu osos redus- al patrulea oscior – denumit unui nucleu osos redus- al patrulea oscior – denumit osul lenticularosul lenticular. .

ScaritaScarita (Stapes) dupa cum ii es (Stapes) dupa cum ii este te si denumirea, se aseamana cu scarita si denumirea, se aseamana cu scarita de la sa. Scarita prezinta un cap articulat prin intermediul osului de la sa. Scarita prezinta un cap articulat prin intermediul osului lenticular la ramura ventro –mediala a nicovalei, doua ramuri reunite la lenticular la ramura ventro –mediala a nicovalei, doua ramuri reunite la o placuta ovala – baza sau talpa scaritei- care este infundata in fereastra o placuta ovala – baza sau talpa scaritei- care este infundata in fereastra ovala, acoperind-o. Oscioarele urechii medii sunt articulate inter ele ovala, acoperind-o. Oscioarele urechii medii sunt articulate inter ele prin mici artrodii legate prin ligamente periferice capsulare. Fixarea prin mici artrodii legate prin ligamente periferice capsulare. Fixarea cozii ciocanasului la membrana timpanica, a ramurii superioare a cozii ciocanasului la membrana timpanica, a ramurii superioare a nicovalei la peretele cavitatii timpanice (pe spina timpanica) si talpa nicovalei la peretele cavitatii timpanice (pe spina timpanica) si talpa scaritei la ferescaritei la fereastra ovala se face prin articulatii fibroase.astra ovala se face prin articulatii fibroase.

Muschii oscioarelorMuschii oscioarelor - a- asupra oscioarelor acustice supra oscioarelor acustice actioneza doi muschi, care prin contractia lor determina actioneza doi muschi, care prin contractia lor determina in special, modificari ale pozitiei membranei timpanice in special, modificari ale pozitiei membranei timpanice sau a lamei scaritei. sau a lamei scaritei.

Muschiul tensor al timpanuluiMuschiul tensor al timpanului sau m.ciocanasului, se sau m.ciocanasului, se insera cu un capat in partea supero-anterioara a insera cu un capat in partea supero-anterioara a cavitatii timpanice, iar cu celalalt capat (insertia mobila) cavitatii timpanice, iar cu celalalt capat (insertia mobila) se fixeaza pe prelungirea inferioara (apofiza ventrala) a se fixeaza pe prelungirea inferioara (apofiza ventrala) a ciocanasului. Prin contractia sa trage spre inauntru ciocanasului. Prin contractia sa trage spre inauntru coada ciocanasului, iar acesta intinde membrana coada ciocanasului, iar acesta intinde membrana timpanica bomband-o spre cavitate. In acelasi timp, timpanica bomband-o spre cavitate. In acelasi timp, lama scaritei este presata in orificiul ferestrei ovale. lama scaritei este presata in orificiul ferestrei ovale. Rezulta astfel, o crestere a presiunii in urechea interna Rezulta astfel, o crestere a presiunii in urechea interna si in acelasi timp o blocare a sistemului vibrator timpan-si in acelasi timp o blocare a sistemului vibrator timpan-oscioare.oscioare.

Muschiul scariteiMuschiul scaritei se insera cu un capat intr-o se insera cu un capat intr-o depresiune situata supero-posterior de fereastra depresiune situata supero-posterior de fereastra rotunda , iar cu insertia mobila pe corpul scaritei. In rotunda , iar cu insertia mobila pe corpul scaritei. In timpul contractiei acestui muschi, talpa scaritei este timpul contractiei acestui muschi, talpa scaritei este trasa inspre camera timpanica (basculare in afara) trasa inspre camera timpanica (basculare in afara) rezultand astfel o scadere a presiunii in urechea interna. rezultand astfel o scadere a presiunii in urechea interna.

Conductul faringo –timpanicConductul faringo –timpanic, numit si tromp, numit si trompaa lui lui Eustache, este un conduct ce face legatura intre Eustache, este un conduct ce face legatura intre cavitatea faringiana si camera timpanica. Prin cavitatea faringiana si camera timpanica. Prin acest conduct, aerul din mediu exterior patrunde acest conduct, aerul din mediu exterior patrunde in urechea medie si se realizeaza o echilibrare a in urechea medie si se realizeaza o echilibrare a presiunii atmosferice de o parte si de alta a presiunii atmosferice de o parte si de alta a membranei timpanice. Pe de alta parte, prin membranei timpanice. Pe de alta parte, prin conductul faringo-timpanic se asigura o ventilatie conductul faringo-timpanic se asigura o ventilatie permanenta a cavitatii timpanice si o scurgere a permanenta a cavitatii timpanice si o scurgere a secretiilor din urechea medie, in faringe. secretiilor din urechea medie, in faringe. Deschiderea conductului faringo-timpanic se face Deschiderea conductului faringo-timpanic se face alternativ prin contractia muschilor peristafilini, alternativ prin contractia muschilor peristafilini, in timpul actului deglutitiei. in timpul actului deglutitiei.

la cal, la cal, conductul conductul nu are peretii complet nu are peretii complet inchisi, ci aproape pe toata lungimea inchisi, ci aproape pe toata lungimea portiunii cartilaginoase prezinta o fisura portiunii cartilaginoase prezinta o fisura infero-posterioara. Prin aceasta fisura, infero-posterioara. Prin aceasta fisura, mucoasa care captuseste conductul mucoasa care captuseste conductul herniaza formand un fund de sac, herniaza formand un fund de sac, cunoscut sub denumirea de cunoscut sub denumirea de punga punga guturalaguturala. .

Punga guturalaPunga guturala este o formatiune este o formatiune mucoasa caracteristica solipedelor (exista mucoasa caracteristica solipedelor (exista si la camila si lama). si la camila si lama).

In pungile guturale, in mod normal, se gaseste In pungile guturale, in mod normal, se gaseste aer, dar in unele situatii patologice cauzate de aer, dar in unele situatii patologice cauzate de afectiuni inflamatorii ale faringelui si mai grav, afectiuni inflamatorii ale faringelui si mai grav, ale urechii medii, aceste pungi se transforma in ale urechii medii, aceste pungi se transforma in adevarate buzunare pline cu secretii mucoase, adevarate buzunare pline cu secretii mucoase, purulente etc., foarte dificil de evacuat. Pentru purulente etc., foarte dificil de evacuat. Pentru drenarea colectiilor din pungile guturale se drenarea colectiilor din pungile guturale se recurge la punctia „fundurilor de sac” recurge la punctia „fundurilor de sac” inferioare acestora, operatie ce se efectueaza inferioare acestora, operatie ce se efectueaza prin spatiul anatomo-topografic cunoscut sub prin spatiul anatomo-topografic cunoscut sub denumirea de denumirea de triumghi al lui Viborgtriumghi al lui Viborg. Reamintim . Reamintim ca, triunghiul anatomic Viborg este delimitat de ca, triunghiul anatomic Viborg este delimitat de urmatoarele formatiuni : margineurmatoarele formatiuni : margineaa aborala a aborala a ramurei recurbate a mandibulei, tendonul ramurei recurbate a mandibulei, tendonul cranial al muschiului sternomandibular si vena cranial al muschiului sternomandibular si vena linguofacialalinguofaciala

Urechea interna (Auris interna)Urechea interna (Auris interna) Urechea interna constituie prin Urechea interna constituie prin

formatiunile pe care le adaposteste, formatiunile pe care le adaposteste, segmentul esential al organului auzului. segmentul esential al organului auzului. Aceasta parte a urechii se gaseste Aceasta parte a urechii se gaseste profund si medial fata de cavitatea profund si medial fata de cavitatea timpanica si este constituita din cavitati timpanica si este constituita din cavitati foarte complexe sapate in portiunea foarte complexe sapate in portiunea pietroasa a osului temporal. pietroasa a osului temporal. LLa acest nivel a acest nivel se gasesc formatiunile receptoare ale se gasesc formatiunile receptoare ale functiei auzului si ale informarii asupra functiei auzului si ale informarii asupra pozitiei spatiale a corpului, cu implicatii in pozitiei spatiale a corpului, cu implicatii in functia echilibrului. functia echilibrului.

Cavitatile urechii interne sunt foarte complexe, fapt ce Cavitatile urechii interne sunt foarte complexe, fapt ce justifica denumirea generala de labirint, conferita justifica denumirea generala de labirint, conferita acestui segment. acestui segment.

In alcatuirea labirintului sunt curpinse doua In alcatuirea labirintului sunt curpinse doua componente : componente : labirintul ososlabirintul osos si si labirintul membranoslabirintul membranos. . ((labirintul membranos este situat in interiorul labirintul membranos este situat in interiorul labirintului ososlabirintului osos)). .

Cele doua componente ale urechii interne contin un Cele doua componente ale urechii interne contin un lichid cunoscut sub denumirea de limfa auriculara.lichid cunoscut sub denumirea de limfa auriculara.

In functie In functie de topografiede topografie, acesteia i-au fost atribuite , acesteia i-au fost atribuite denumirile de perilimfa si endolimfa. denumirile de perilimfa si endolimfa. PerilimfaPerilimfa se se gaseste in afara labirintului membranos ocupand gaseste in afara labirintului membranos ocupand spatiul dintre peretii labirintului membranos si spatiul dintre peretii labirintului membranos si labirintul osos. labirintul osos. EndolimfaEndolimfa este acea parte a lichidului este acea parte a lichidului urechii interne, care umple cavitatile labirintului urechii interne, care umple cavitatile labirintului membranos. membranos.

Labirintul osos Labirintul osos Labirintul osos este Labirintul osos este

alcatuit dintr-un ansamblu alcatuit dintr-un ansamblu de cavitati delimitate de de cavitati delimitate de tesut osos compact, foarte tesut osos compact, foarte rezistent, apartinand rezistent, apartinand segementului pietros al segementului pietros al piramidei temporale. piramidei temporale.

Cavitatile labirintului osos Cavitatile labirintului osos sunt : vestibul, canale sunt : vestibul, canale semicirculare osoase, semicirculare osoase, melcul osos melcul osos

VestibululVestibulul este o cavitate osoasa, care ocupa prin este o cavitate osoasa, care ocupa prin pozitia sa, un loc intermediar intre canalele pozitia sa, un loc intermediar intre canalele semicirculare osoase, situate in partea superioara si semicirculare osoase, situate in partea superioara si melcul osos, situat in partea inferioara a vestibulului.melcul osos, situat in partea inferioara a vestibulului.

Se prezinta sub aspectul unei cavitati osoase, Se prezinta sub aspectul unei cavitati osoase, aplatizata in sens medio-lateral. Peretii vestibulului aplatizata in sens medio-lateral. Peretii vestibulului sunt: lateral,sunt: lateral, medial,medial, superior si inferior. Peretele superior si inferior. Peretele lateral corespunde camerei timpanice (cavitatea lateral corespunde camerei timpanice (cavitatea urechii medii). In acest perete sunt situate fereastra urechii medii). In acest perete sunt situate fereastra ovala, deschierea bazei melcului osos si fereastra ovala, deschierea bazei melcului osos si fereastra rotunda.rotunda.

Peretele medial este perforat de numeroase orificii Peretele medial este perforat de numeroase orificii vasculo-nervoase prin care trec vasele de sange vasculo-nervoase prin care trec vasele de sange proprii, precum si formatiuniele nervoase de proprii, precum si formatiuniele nervoase de dendritele neuronilor vestibulari din ganglionul lui dendritele neuronilor vestibulari din ganglionul lui Scarpa,. Scarpa,.

Peretele superior corepsunde deschiderilor canalelor Peretele superior corepsunde deschiderilor canalelor semicirculare osoase . semicirculare osoase .

Canalele semicirculare osoaseCanalele semicirculare osoase (Canales (Canales semicirculares ossei) in numar de trei, se semicirculares ossei) in numar de trei, se prezinat sub aspectul unor cavitati tubulare ale prezinat sub aspectul unor cavitati tubulare ale caror denumiri deriva din forma lor conturata in caror denumiri deriva din forma lor conturata in semicerc. Directia acestor canale, preucm si semicerc. Directia acestor canale, preucm si pozitia lor anatomica le confera urmatoarele pozitia lor anatomica le confera urmatoarele denumiri : vertical in sens antero-posterior, denumiri : vertical in sens antero-posterior, numit si canumit si cannal superioral superior,, canalul posterior dispus canalul posterior dispus in sens transversal si canalul extern dispus in in sens transversal si canalul extern dispus in sens orizontal. sens orizontal.

Canalele semicirculare osoase se deschid prin Canalele semicirculare osoase se deschid prin extremitatile lor in vestibul. Deschiderile extremitatile lor in vestibul. Deschiderile vestibulare sunt in numar de patru la animale. vestibulare sunt in numar de patru la animale. Numarul mai mic de orificii vestibulare decat Numarul mai mic de orificii vestibulare decat numarul real al extremitatilor canalelor (sase) numarul real al extremitatilor canalelor (sase) este determinat de faptul ca unele extremitati ale este determinat de faptul ca unele extremitati ale canalelor se deschid in comun. canalelor se deschid in comun.

Melcul ososMelcul osos (Cochlea) (Cochlea) Melcul osos, parte componenta a Melcul osos, parte componenta a

labirintului osos este un canal conturat labirintului osos este un canal conturat asemanator cochiliei unui melc. In ceea asemanator cochiliei unui melc. In ceea ce priveste directia de spiralare a ce priveste directia de spiralare a canalului melcului se retine faptul ca canalului melcului se retine faptul ca aceasta este inversa la urechea stanga aceasta este inversa la urechea stanga fata de cea dreapta. De asemenea, fata de cea dreapta. De asemenea, numarul spirelor este variabil de la o numarul spirelor este variabil de la o specie la alta. specie la alta.

la cal melcul are doua ture si jumatate. la cal melcul are doua ture si jumatate. La bou melcul are trei ture si La bou melcul are trei ture si jumatatejumatate, , la porc are patru ture, la caine are trei la porc are patru ture, la caine are trei ture, iar la oaie si capra o tura si ture, iar la oaie si capra o tura si jumatate. jumatate.

Lumenul melcului este despartit in sens Lumenul melcului este despartit in sens orizontal si incomplet de catre o lama orizontal si incomplet de catre o lama osoasa ce are baza de fixare pe peretele osoasa ce are baza de fixare pe peretele intern al canalului osos, iar varful intern al canalului osos, iar varful ajunge aproximativ pana la jumatatea ajunge aproximativ pana la jumatatea lumenului melculuilumenului melcului - - lama spiralalama spirala (Lamina spiralis ossea). Lama spirala (Lamina spiralis ossea). Lama spirala osoasa tine de la baza melcului, pana la osoasa tine de la baza melcului, pana la extremitatea lui superioara nivel la care extremitatea lui superioara nivel la care varful melcului se termina in forma de varful melcului se termina in forma de infundibul, numit infundibul, numit cupolacupola. .

Peretii melcului sunt formati din tesut osos Peretii melcului sunt formati din tesut osos compact, foarte dur. El are rolul de a proteja compact, foarte dur. El are rolul de a proteja melcul membranos – melcul membranos – Canalul cohlear,Canalul cohlear, situat in situat in interior. In partea sa posteriora , peretele interior. In partea sa posteriora , peretele osos prezinta un orificiu vasculo-nervos prin osos prezinta un orificiu vasculo-nervos prin care patrund vasele de sange si filetele care patrund vasele de sange si filetele nervoase ce abordeaza formatiunile proprii nervoase ce abordeaza formatiunile proprii din interiorul melcului. La randul ei, lama din interiorul melcului. La randul ei, lama spirala osoasa este perforata la baza de spirala osoasa este perforata la baza de numeroase orificii, constituind o adevarata numeroase orificii, constituind o adevarata lama ciuruita spirala. Spiralele melcului osos lama ciuruita spirala. Spiralele melcului osos se afla pe o formatiune axiala numita modiol se afla pe o formatiune axiala numita modiol sau sau columela.columela.

Modiolul sau Modiolul sau columelacolumela, este alcatuit din os , este alcatuit din os poros, cu lamele foarte delicate. Forma poros, cu lamele foarte delicate. Forma columelei este conica , cu baza fixata intre columelei este conica , cu baza fixata intre fereastra ovala si fereastra rotunda. Baza fereastra ovala si fereastra rotunda. Baza columelei precum si prima tura a melcului columelei precum si prima tura a melcului proemina in cavitatea timpanica sub forma unei proemina in cavitatea timpanica sub forma unei eminente denumita eminente denumita promontoriupromontoriu. Varful . Varful columelei este ascutit, sub forma de carlig numit columelei este ascutit, sub forma de carlig numit hamulus. hamulus.

In interiorul columelei se gaseste un canal In interiorul columelei se gaseste un canal spiral – Canalul spiral a lui Rosenthal – in care spiral – Canalul spiral a lui Rosenthal – in care este adapostit ganglionul spiralat a lui Corti. este adapostit ganglionul spiralat a lui Corti.

GGanglionul lui Cortianglionul lui Corti. Acest ganglion . Acest ganglion adapostit in canalul spiral a lui Rosenthal adapostit in canalul spiral a lui Rosenthal din interiorul columelei este alcatuit din din interiorul columelei este alcatuit din protoneuronii caii auditive. Dendritele protoneuronii caii auditive. Dendritele neuronilor din ganglionul Corti patrund neuronilor din ganglionul Corti patrund prin lama ciuruita spirala in baza lamei prin lama ciuruita spirala in baza lamei spirale osoase, pentru a ajunge la epiteliul spirale osoase, pentru a ajunge la epiteliul senzorial din canalul cochlearsenzorial din canalul cochlear . Axonii . Axonii neuronilor din ganglionul Corti parasesc neuronilor din ganglionul Corti parasesc melcul pe la baza columelei si prin gaurile melcul pe la baza columelei si prin gaurile fosetei cochleare si ajung in conductul fosetei cochleare si ajung in conductul auditiv intern unde formeaza nervul auditiv intern unde formeaza nervul cochlear (N.acustic.). cochlear (N.acustic.).

Labirintul membranosLabirintul membranos

Componentele labirintului membranos Componentele labirintului membranos sunt reprezentate de: sunt reprezentate de: utriculautricula , , saculasacula , , canalele semicircularecanalele semicirculare membranoase si melcul membranos membranoase si melcul membranos (canalul cochlear). (canalul cochlear).

UtriculaUtricula se gaseste in partea superioara se gaseste in partea superioara a vestibulului osos. Se prezinta sub a vestibulului osos. Se prezinta sub forma unei vezicule alungitforma unei vezicule alungitee aplatizata. aplatizata. Aceasta formatiune, cu diametrul de 1-2 Aceasta formatiune, cu diametrul de 1-2 mm la cal se numeste mm la cal se numeste pata pata sau sau maculamacula utriculara (Macula utriculi ). Pe peretele utriculara (Macula utriculi ). Pe peretele superior al utriculei se gasesc superior al utriculei se gasesc deschiderile ampulare sau neampulare deschiderile ampulare sau neampulare ale canalelor semicirculare ale canalelor semicirculare membranoase, iar pe partea sa membranoase, iar pe partea sa inferioara se gasestinferioara se gasestee canaliculul de canaliculul de comunicare dintre utricula si sacula. comunicare dintre utricula si sacula.

Sacula Sacula (Sacculus) , este cea de-a doua (Sacculus) , este cea de-a doua vezicula situata in vestibulul osos. Aspectul vezicula situata in vestibulul osos. Aspectul saculei este rotund si estesaculei este rotund si este mai mica decat mai mica decat utricula. Fata de utricula, sacula este situata utricula. Fata de utricula, sacula este situata ventral. Intre utricula si sacula exist o ventral. Intre utricula si sacula exist o comunicare realizata printr-un canalicul in comunicare realizata printr-un canalicul in forma de „V”. Din unghiul descris de acest forma de „V”. Din unghiul descris de acest canalicul utriculo-vestibular se detaseaza un canalicul utriculo-vestibular se detaseaza un alt canalicul numit canal endolimfatic. Canalul alt canalicul numit canal endolimfatic. Canalul endolimfatic strabate canalul osos al endolimfatic strabate canalul osos al apeductului vestibular si se termina cu apeductului vestibular si se termina cu aspectul unui fund de sac, ce ajunge pana sub aspectul unui fund de sac, ce ajunge pana sub duramater. Asemanator utriculei, sacula duramater. Asemanator utriculei, sacula prezinta si ea pe peretele medial o prezinta si ea pe peretele medial o proeminenta numita pata sau macula proeminenta numita pata sau macula sacularsacularaa. In partea inferioara sacula comunica . In partea inferioara sacula comunica cu melcul membranos printr-un canalicul cu melcul membranos printr-un canalicul numit ductus reuniens – sau canalul Hensen. numit ductus reuniens – sau canalul Hensen.

Structura maculelor Structura maculelor Inainte de a descrie strucutra maculelor utriculara si saculara este necesar de a Inainte de a descrie strucutra maculelor utriculara si saculara este necesar de a

preciza faptul ca aceste formatiuni sunt cunoscute si sub denumirea improprie de preciza faptul ca aceste formatiuni sunt cunoscute si sub denumirea improprie de pete acustice. Ele nu au nici un rol in functia auditiva, ci in exclusivitate au rol de pete acustice. Ele nu au nici un rol in functia auditiva, ci in exclusivitate au rol de informare, in complexul sistem de mentinere al echilibrului spatial al informare, in complexul sistem de mentinere al echilibrului spatial al corpului(sistemul vestibular). Prezentarea structurii maculelor evidentiaza functia corpului(sistemul vestibular). Prezentarea structurii maculelor evidentiaza functia lor. Intre structura maculei utriculara si cea saculara exista o identitate perfecta. lor. Intre structura maculei utriculara si cea saculara exista o identitate perfecta. Componentele structurala ale maculelor sunt : epiteliul si membrana otolitica. Componentele structurala ale maculelor sunt : epiteliul si membrana otolitica.

Epiteliul maculelor este separat de peretele fibroelastic al utricule, respectiv al Epiteliul maculelor este separat de peretele fibroelastic al utricule, respectiv al saculei, printr-o membrana bazala proprie. Pe membrana bazala sunt dispuse saculei, printr-o membrana bazala proprie. Pe membrana bazala sunt dispuse celulele epiteliale, de doua tipuri, celule senzoriale si celule de sustinere. celulele epiteliale, de doua tipuri, celule senzoriale si celule de sustinere.

Celulele senzoriale sunt celule stato si rotatoreceptoare dispuse in stratul Celulele senzoriale sunt celule stato si rotatoreceptoare dispuse in stratul superficial al epiteliului. Ele sunt dispuse pe celulele de sustinere, nu ating superficial al epiteliului. Ele sunt dispuse pe celulele de sustinere, nu ating membrana bazala. Intre celulele senzoriale sunt spatii prin care se strecoara membrana bazala. Intre celulele senzoriale sunt spatii prin care se strecoara prelungirile externe ale celulelor de sustinere. Polul apical al celulelor senzoriale prelungirile externe ale celulelor de sustinere. Polul apical al celulelor senzoriale este prevazut cu cili. este prevazut cu cili.

Membrana otolitica este formata dintr-un strat de mucus, produs de secretia Membrana otolitica este formata dintr-un strat de mucus, produs de secretia celulelor maculei. In acest strat de mucus care pare a fi o densificare a endolimfei se celulelor maculei. In acest strat de mucus care pare a fi o densificare a endolimfei se gasesc infipte prelungirile ciliare ale celulelor senzoriale. Tot in patura de mucus se gasesc infipte prelungirile ciliare ale celulelor senzoriale. Tot in patura de mucus se gasesc cristale prismatice , lungi de 1-5 microni, in structura carora intra carbonat gasesc cristale prismatice , lungi de 1-5 microni, in structura carora intra carbonat dublu de calciu si de magneziu (aragonit). Aceste cristale se numesc otolite, sau dublu de calciu si de magneziu (aragonit). Aceste cristale se numesc otolite, sau nisip auditiv. Otolitele se misca in patura de mucus , in functie de pozitia spatiala a nisip auditiv. Otolitele se misca in patura de mucus , in functie de pozitia spatiala a capului sau corpului. Astfel ele ating cilii celulelor senzoriale, constituind factorul capului sau corpului. Astfel ele ating cilii celulelor senzoriale, constituind factorul excitant al acestor celule. excitant al acestor celule.

1 celule cu cili1 celule cu cili 2. otolite2. otolite

Prin membrana bazala a epiteliului Prin membrana bazala a epiteliului maculelor patrund prelungirile maculelor patrund prelungirile dendritice ale neuronilor din dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular al lui Scarpa. ganglionul vestibular al lui Scarpa. Terminatiile butonate ale Terminatiile butonate ale dendritelor vin in raport de dendritelor vin in raport de contiguitate cu membrana celulelor contiguitate cu membrana celulelor senzoriale, de unde preiau senzoriale, de unde preiau potentialul bioelectric si il conduc potentialul bioelectric si il conduc centripet spre ganglionul de originecentripet spre ganglionul de origine

Canalele semicirculare membranoaseCanalele semicirculare membranoase (Ductus semicirculares (Ductus semicirculares membranaceus)membranaceus)

Sub denumirea de canale semicirculare membranoase se intelege Sub denumirea de canale semicirculare membranoase se intelege partea din labiritul membranos care captuseste canalele partea din labiritul membranos care captuseste canalele semicirculare osoase. In aceasta situatie si ele sunt in numar de semicirculare osoase. In aceasta situatie si ele sunt in numar de trei si au aceeasi pozitie cu a canalelor osoase : trei si au aceeasi pozitie cu a canalelor osoase : superior,posterior,si extern sau orizontal. superior,posterior,si extern sau orizontal.

Canalele semicirculare membranoase se deschid pe partea Canalele semicirculare membranoase se deschid pe partea superioara a utriculei. Deschiderile utriculei sunt in numar de superioara a utriculei. Deschiderile utriculei sunt in numar de patru la animale. O alta particularitate a canalelor semicirculare patru la animale. O alta particularitate a canalelor semicirculare membranoase consta in faptul ca, fiecare canal prezinta la unul membranoase consta in faptul ca, fiecare canal prezinta la unul din capete,din capete, la deschiderea corespunzatoare in utricula, o dilatatie la deschiderea corespunzatoare in utricula, o dilatatie numita ampula. Deschiderile comune nu prezinta dilatatii numita ampula. Deschiderile comune nu prezinta dilatatii ampulare dupa cum nu prezinta nici canalele independente la ampulare dupa cum nu prezinta nici canalele independente la unul din capete. Fiecare ampula prezinta pe fata interna, un mic unul din capete. Fiecare ampula prezinta pe fata interna, un mic pliu transversal denumit pliu transversal denumit creasta acusticacreasta acustica. Crestele acustice au . Crestele acustice au forma semilunara si sunt dispuse perpendicular pe axul ampulei.forma semilunara si sunt dispuse perpendicular pe axul ampulei.

Structura crestelor Structura crestelor Asemanator maculelor utriculara si saculara, in cazul Asemanator maculelor utriculara si saculara, in cazul

crestelor ampulare, le-a fost atribuita denumirea de crestelor ampulare, le-a fost atribuita denumirea de creste acustice, desi rolul lor functional nu are legatura creste acustice, desi rolul lor functional nu are legatura cu simtul auzului. Prin structura lor, crestele se cu simtul auzului. Prin structura lor, crestele se aseamana cu aceea a maculelor, cu deosebirea ca stratul aseamana cu aceea a maculelor, cu deosebirea ca stratul conjunctiv elastic subepitelial este mai gros, el permitand conjunctiv elastic subepitelial este mai gros, el permitand o creasta proeminenta, care patrunde in cavitatea o creasta proeminenta, care patrunde in cavitatea ampulei. ampulei.

Epiteliul este mai inalt decat cel din macule , iar celulele Epiteliul este mai inalt decat cel din macule , iar celulele senzoriale au la polul lor apical un cil mai lung. Celulele senzoriale au la polul lor apical un cil mai lung. Celulele epiteliale senzoriale sunt acoperite de o formatiune epiteliale senzoriale sunt acoperite de o formatiune gelatinoasa, moale si transparenta, care se numeste gelatinoasa, moale si transparenta, care se numeste cupola. Cupola gelatinoasa are un aspect fibrilar si nu cupola. Cupola gelatinoasa are un aspect fibrilar si nu contine otolite. Cilii celulelor senzoriale patrund in niste contine otolite. Cilii celulelor senzoriale patrund in niste canalicule fine ce strabat lungul cupolei gelatinoase. canalicule fine ce strabat lungul cupolei gelatinoase. Inclinarea cupolei in functie de pozitia corpului constituie Inclinarea cupolei in functie de pozitia corpului constituie factor excitant asupra celuleor senzoriale din epiteliul factor excitant asupra celuleor senzoriale din epiteliul crestelor. Asemenea situatiei descrise la maculele crestelor. Asemenea situatiei descrise la maculele vestibulare, la nivelul crestelor ajung dendritele vestibulare, la nivelul crestelor ajung dendritele neuronilor din ganglionul Scarpa, intrand in sistemul neuronilor din ganglionul Scarpa, intrand in sistemul functional al echilibrului. functional al echilibrului.

Melcul membranos Melcul membranos denumit si canal cochlear este situat in interiorul denumit si canal cochlear este situat in interiorul melcului osos . Precizam faptul ca, melcul membranos ocupa numai o melcului osos . Precizam faptul ca, melcul membranos ocupa numai o parte din lumenul melcului osos. In aceasta situatie, pentru a descrie parte din lumenul melcului osos. In aceasta situatie, pentru a descrie melcul membranos este necesar a reveni asupra melcului osos. Retinem melcul membranos este necesar a reveni asupra melcului osos. Retinem ca melcul osos este dispus in spirale, in jurul modiolului. Partea din melc ca melcul osos este dispus in spirale, in jurul modiolului. Partea din melc care se sprijina pe modiol se numeste perete intern. De la acest nivel spre care se sprijina pe modiol se numeste perete intern. De la acest nivel spre lumenul melcului osos se gaseste o lama osoasa orizontala ce urmareste lumenul melcului osos se gaseste o lama osoasa orizontala ce urmareste turele melcului, fiind denumita turele melcului, fiind denumita lama spiralalama spirala. Baza lamei spirala se gaseste . Baza lamei spirala se gaseste deci , pe peretel intern al melcului, iar varful ei ajunge numai pana la deci , pe peretel intern al melcului, iar varful ei ajunge numai pana la jumatatea lumenului acestuia. De la varful lamei spirale pana la peretele jumatatea lumenului acestuia. De la varful lamei spirale pana la peretele opus al melcului se gaseste o formatiune membranoasa , numita opus al melcului se gaseste o formatiune membranoasa , numita membrana spiralamembrana spirala. .

Lama spirala osoasa impreuna cu membrana spirala traversand de la Lama spirala osoasa impreuna cu membrana spirala traversand de la peretele intern la cel extern al melcului, separa lumenul acestuia in doua peretele intern la cel extern al melcului, separa lumenul acestuia in doua etaje numite rampe. Etajul superior este reprezentat de etaje numite rampe. Etajul superior este reprezentat de rampa rampa vestibularavestibulara, iar etajul inferior este ocupat de , iar etajul inferior este ocupat de rampa timpanicarampa timpanica. Cele doua . Cele doua rampe separate complet in lungul melcului , comunica intre ele la varful rampe separate complet in lungul melcului , comunica intre ele la varful acestuia, orificiul de comunicare fiind denumit acestuia, orificiul de comunicare fiind denumit helicotrema.helicotrema.

De la varful lamei osoase spirale, pe langa membrana spirala mai porneste De la varful lamei osoase spirale, pe langa membrana spirala mai porneste o membrana care are o directie oblica medio-lateral, in unghi de o membrana care are o directie oblica medio-lateral, in unghi de aproximativ 45o in sens dorsal , ajungand pe peretele osos al rampei aproximativ 45o in sens dorsal , ajungand pe peretele osos al rampei vestibulare. Aceasta membrana se numeste vestibulare. Aceasta membrana se numeste membrana Reissnermembrana Reissner (membrana vestibulara). (membrana vestibulara).

Din cele descrise rezulta ca, in interiorul rampei Din cele descrise rezulta ca, in interiorul rampei vestibulare se gaseste un canal ai carui pereti sunt vestibulare se gaseste un canal ai carui pereti sunt formati din lama spirala membranoasa ,membrana formati din lama spirala membranoasa ,membrana Reissner si peretele osos lateral al rampei vestibulare. Reissner si peretele osos lateral al rampei vestibulare. Pe sectiune transversala canalul are forma Pe sectiune transversala canalul are forma triunghiulara , cu varful situat la extremitatea libera a triunghiulara , cu varful situat la extremitatea libera a lamei spirale osoase. El poarta denumirea de lamei spirale osoase. El poarta denumirea de canal canal cochlearcochlear. In interiorul acestuia se gaseste endolimfa, . In interiorul acestuia se gaseste endolimfa, iar pe lama spirala membranoasa este situat iar pe lama spirala membranoasa este situat organul organul lui Cortilui Corti..

Organul lui Corti este alcatuit din formatiunile Organul lui Corti este alcatuit din formatiunile receptoare ale excitatiilor produse de vibratiile receptoare ale excitatiilor produse de vibratiile sonore. sonore.

Peretii interni ai rampelor vestibulara si timpanica Peretii interni ai rampelor vestibulara si timpanica sunt captusiti cu periost, iar in interiorul lor se sunt captusiti cu periost, iar in interiorul lor se gaseste perilimfa. Rampa vestibulara comunica la gaseste perilimfa. Rampa vestibulara comunica la baza melcului cu spatiul perilimfatic din jurul sacului. baza melcului cu spatiul perilimfatic din jurul sacului. Rampa timpanica corespunde la baza melcului , cu Rampa timpanica corespunde la baza melcului , cu fereastra rotunda. S-a aratat mai sus ca cele doua fereastra rotunda. S-a aratat mai sus ca cele doua rampe comunica intre ele la varful melcului prin rampe comunica intre ele la varful melcului prin orificiul numit helicotrema. orificiul numit helicotrema.

Urechea la pasariUrechea la pasari La pasari lipseste pavilionul urechii. In jurul deschiderii La pasari lipseste pavilionul urechii. In jurul deschiderii

conductului auditiv extern se gaseste o coroana de pene fine sau conductului auditiv extern se gaseste o coroana de pene fine sau la unele specii o cuta a pielii redusa. la unele specii o cuta a pielii redusa.

Conductul auditiv extern este scurt si lat, captusit de piele Conductul auditiv extern este scurt si lat, captusit de piele cecontine glande sebacee. cecontine glande sebacee.

Cavitatea urechii medii are forma neregulata. Conductele Cavitatea urechii medii are forma neregulata. Conductele faringo-timpanice prezinta deschiderea faringiana comuna , faringo-timpanice prezinta deschiderea faringiana comuna , printr-un singur orificiu cu aspecul unei fante. In urechea medie printr-un singur orificiu cu aspecul unei fante. In urechea medie exista un singur oscior de forma unui bastonas, numit columela. exista un singur oscior de forma unui bastonas, numit columela. Acest oscior prezinta un capat timpanal fixat pe membrana Acest oscior prezinta un capat timpanal fixat pe membrana timpanica si un capat vestibular, in contact cu fereastra ovala. timpanica si un capat vestibular, in contact cu fereastra ovala.

Urechea interna prezinta un vestibul membranos redus, in care Urechea interna prezinta un vestibul membranos redus, in care se deschid canalele semicirculare voluminoase si cu pereti se deschid canalele semicirculare voluminoase si cu pereti ingrosati. Melcul osos este reprezentat printr-un tub de forma ingrosati. Melcul osos este reprezentat printr-un tub de forma unei sfere turtite si este usor rasucit. Capatul inchis al canalului unei sfere turtite si este usor rasucit. Capatul inchis al canalului cochlear este in forma de ampula (corespunde lagenei cochlear este in forma de ampula (corespunde lagenei vertebratelor inferioare). vertebratelor inferioare).

Analizatotorul cutanatAnalizatotorul cutanat Sensibilitatea cutanata este cunoscuta si Sensibilitatea cutanata este cunoscuta si

sub denumirea de sensibilitate tactila. sub denumirea de sensibilitate tactila. Tegumentul sau pielea reprezinta organul Tegumentul sau pielea reprezinta organul cu cea mai mare intindere deoarece cu cea mai mare intindere deoarece imbraca toata suprafata corpului. imbraca toata suprafata corpului.

Pielea este in contact direct cu mediul Pielea este in contact direct cu mediul extern iar prin inermediul receptorilor extern iar prin inermediul receptorilor dispusi in grosimea ei este capabila sa dispusi in grosimea ei este capabila sa reactioneze direct la stimulii excitanti din reactioneze direct la stimulii excitanti din mediu, asigurand realizarea impresiilor mediu, asigurand realizarea impresiilor termicetermice, , dureroasedureroase si si tactiletactile. . La nivelul La nivelul orificiilor naturale pielea se continua cu orificiilor naturale pielea se continua cu mucoasa. mucoasa.

STRUCTURA STRUCTURA ANATOMICA A PIELII ANATOMICA A PIELII

Din punct de vedere Din punct de vedere anatomic anatomic pielea este pielea este constituita din constituita din 33 straturi straturi suprapuse:suprapuse:

un plan profund un plan profund - - hipodermhipoderm

un plan un plan mijlociumijlociu - - dermderm

Un plan superficial - Un plan superficial - epidermepiderm

EpidermulEpidermul – este planul – este planul superficial avand superficial avand un epiteliu un epiteliu pluristratificat, cheratinizat, pluristratificat, cheratinizat, care se regenereaza care se regenereaza permanent, nu prezinta vase permanent, nu prezinta vase de sange si nici limfatice, in de sange si nici limfatice, in schimb se gasesc numeroase schimb se gasesc numeroase terminatiuni nervoase libereterminatiuni nervoase libere

Prezinta o fata interna si o fata Prezinta o fata interna si o fata externa.externa.

Structural prezinta: Structural prezinta: - stratul bazal (generator) stratul bazal (generator) - stratul celulelor poliedricestratul celulelor poliedrice- stratul granular stratul granular - stratul lucid stratul lucid - stratul cornos stratul cornos

Straturile epidermului sunt Straturile epidermului sunt strabatute din profunzime spre strabatute din profunzime spre suprafata, de numeroase suprafata, de numeroase canalicule, fie ale glandelor canalicule, fie ale glandelor sudoripare si sebacee, fie cele de sudoripare si sebacee, fie cele de trecere ale firelor de par.trecere ale firelor de par.

stratul superficial cornos – stratul superficial cornos – exfoliator, este prevazut cu o serie exfoliator, este prevazut cu o serie de santuri si pliuri, Reprezinta de santuri si pliuri, Reprezinta planul care se cornifica in anumite planul care se cornifica in anumite portiuni generand productiile portiuni generand productiile cornoase ale pielii cornoase ale pielii

Fata profunda este in raport direct Fata profunda este in raport direct cu dermul, acoperind papilele cu dermul, acoperind papilele dermice, ale caror forme le dermice, ale caror forme le urmareste fidel. urmareste fidel.

DERMULDERMUL Dermul constituie planul Dermul constituie planul

mijlociu mijlociu al pielii. El confera al pielii. El confera rezistenta si elasticitatea rezistenta si elasticitatea pielii, reprezentand totodata pielii, reprezentand totodata membrana sensibila membrana sensibila principala, in ea fiind principala, in ea fiind diseminate aparatele diseminate aparatele terminatiunilor tactile. Dermul terminatiunilor tactile. Dermul prezinta 2 fete: una profunda prezinta 2 fete: una profunda si alta superficiala.si alta superficiala.

Fata profunda Fata profunda vine in contact cu vine in contact cu hipodermulhipodermul, plan care este prevazut cu , plan care este prevazut cu bogate depozite adipoase. Tot in planul bogate depozite adipoase. Tot in planul profund al dermului, mai mult sau mai profund al dermului, mai mult sau mai putin adanc, se gasesc bulbii firelor de par putin adanc, se gasesc bulbii firelor de par si galndele sudoripare cu canalele lor si galndele sudoripare cu canalele lor excretoare. Dermul este foarte bogat excretoare. Dermul este foarte bogat irigat si inervatirigat si inervat

Fata superficiFata superficiaala corespunde epidermului. la corespunde epidermului. Aceasta fata prezinta pe cea mai mare Aceasta fata prezinta pe cea mai mare parte a sa , numeroase eminente conice, parte a sa , numeroase eminente conice, cunoscute sub denumirea de cunoscute sub denumirea de papile papile dermicedermice. .

HIPOHIPODERMUL DERMUL In acest strat se gasesc numeroase In acest strat se gasesc numeroase

depozite adipoase, el face legatura depozite adipoase, el face legatura intre derm si starturile conjunctive intre derm si starturile conjunctive subcutanate.subcutanate.

ANEXELE PIELIIANEXELE PIELII

Anexele pielii sunt reprezentate de glande Anexele pielii sunt reprezentate de glande sudoripare, glandele sebacee, unghii si sudoripare, glandele sebacee, unghii si firele de firele de parpar

(penele)(penele) Glandele sudoripareGlandele sudoripare si si sebaceesebacee sunt situate sunt situate

in derm, putand fi gasite chiar si in in derm, putand fi gasite chiar si in straturile profunde subdermicestraturile profunde subdermice (gl.sudoripare) (gl.sudoripare)

UnghiileUnghiile si si parulparul sunt alcatuite din sunt alcatuite din elemente de provenienta epidermica. elemente de provenienta epidermica. Aceste anexe ale pielii fac parte din Aceste anexe ale pielii fac parte din formatiuni denumite formatiuni denumite fanerefanere..

Glandele sudoripareGlandele sudoripare

prin functia lor secretorie au rolul de prin functia lor secretorie au rolul de a produce si de excreta la suprafata a produce si de excreta la suprafata pielii sudoareapielii sudoarea (transpiratia). Glanda (transpiratia). Glanda sudoripara este alcatuita– sudoripara este alcatuita– glomerul glomerul glandularglandular,, canal sudoriparcanal sudoripar, iar orificiul , iar orificiul de deschidere la suprafata pielii de deschidere la suprafata pielii constituie constituie porul sudoriparporul sudoripar.. Glandele Glandele sudoripare sunt foarte numeroase, dar sudoripare sunt foarte numeroase, dar inegal repartizate pe suprafat pielii. inegal repartizate pe suprafat pielii.

Glandele ceruminoaseGlandele ceruminoase se gasesc in structurile epiteliului ce se gasesc in structurile epiteliului ce

captuseste conductul auditiv externcaptuseste conductul auditiv extern fac fac parte dupa unii autori, din categoria parte dupa unii autori, din categoria glandelor sudoripareglandelor sudoripare (glande sudoripare (glande sudoripare speciale). speciale).

Produsul de secretie este cerumenul, un Produsul de secretie este cerumenul, un produs de consistenta moale, semifluid, produs de consistenta moale, semifluid, care in contact cu aerul primeste care in contact cu aerul primeste consistenta si aspectul cerii, de culoare consistenta si aspectul cerii, de culoare brun-galbui si cu gust amar. brun-galbui si cu gust amar.

Glandele sebaceeGlandele sebacee SSunt glande de grup situate in planul unt glande de grup situate in planul

superficial al dermului. ele sunt mai putin superficial al dermului. ele sunt mai putin numeroase decat glandele sudoripare si numeroase decat glandele sudoripare si secreta o materie grasa numita secreta o materie grasa numita sebum sebum sau sau materie sebacee, care este deversata fie materie sebacee, care este deversata fie intr-un folicul pilos, fie direct la suprafata intr-un folicul pilos, fie direct la suprafata epidermei. epidermei.

GlandGlandaa sebacee ar sebacee aree doua parti : doua parti : partea secretoriepartea secretorie si si canalul excretorcanalul excretor. . Partea secretorie poate avea forma Partea secretorie poate avea forma de fund de sac simplu, sau ramificat. de fund de sac simplu, sau ramificat. Canalul excretor este scurt.Canalul excretor este scurt.

glande particulare la :glande particulare la : glande sinusului glande sinusului infraorbitarinfraorbitar, la ovine- provenite atat din , la ovine- provenite atat din glande sebacee, cat si sudoripare; glande sebacee, cat si sudoripare; glandele sinusului interdigitalglandele sinusului interdigital din din canalul biflex, de la ovine; canalul biflex, de la ovine; glandele glandele sinusului inghinalsinusului inghinal , la rumegatoare mici; , la rumegatoare mici; glandele carpaleglandele carpale situate pe fata mediala situate pe fata mediala a ca caarpului, la porc;rpului, la porc; glandele perianaleglandele perianale , , intalnite la carnivore si la iepure; intalnite la carnivore si la iepure; glandele mamareglandele mamare , care sunt glande , care sunt glande cutanate aflate intr-un stadiu foarte cutanate aflate intr-un stadiu foarte avansat de modificare si specializare. avansat de modificare si specializare.

PeriiPerii

Perii Perii sunt productii epidermice sunt productii epidermice cornoase, filiforme si flexibile. La cornoase, filiforme si flexibile. La conformatia unui fir de par se conformatia unui fir de par se disting: firul de par propiu-zis si disting: firul de par propiu-zis si folicul pilos folicul pilos

Foliculul pilosFoliculul pilos este reprezentat de este reprezentat de o cavitate a dermului, in care firul o cavitate a dermului, in care firul de par este implantat. de par este implantat.

Parul propiu-zis are doua segmente:Parul propiu-zis are doua segmente: partea libera sau partea libera sau tijatija si partea infipta in si partea infipta in folicul pilos, care este reprezentata de folicul pilos, care este reprezentata de radacina firului de parradacina firului de par. .

Radacina Radacina se termina printr-o ingrosare cu se termina printr-o ingrosare cu aspect ovoid sau piriform ce constituie aspect ovoid sau piriform ce constituie bulbul pilosbulbul pilos. In procesul de crestere a . In procesul de crestere a parului, la animale se remarca o parului, la animale se remarca o periodicitate, in functie de anotimp. periodicitate, in functie de anotimp. inlocuirea periodica a parului la animale, inlocuirea periodica a parului la animale, este cunoscuta sub denumirea de este cunoscuta sub denumirea de naparlire naparlire . .

Unghiile Unghiile

Unghiile sunt productii epidermice. Unghiile sunt productii epidermice. Ele sunt bine dezvoltate la animale Ele sunt bine dezvoltate la animale domesticedomestice -mamifere si pasari,-mamifere si pasari, constituind constituind cutia de corn a copiteicutia de corn a copitei la la solipede, solipede, ongloaneleongloanele la rumegatoare la rumegatoare si suine, si suine, gheareleghearele la carnivore si la carnivore si pasari si pasari si cutia de corn al coarnelorcutia de corn al coarnelor la rumegatoare . la rumegatoare .

CopitaCopita

Sub denumirea de Sub denumirea de copita se intelege copita se intelege un complex un complex anatomic - un anatomic - un ansamblu de ansamblu de formatiuni dure si formatiuni dure si moi, acoperite si moi, acoperite si protejate de cutia protejate de cutia de cornde corn (de (de unghie). unghie).

Formatiunile moi ale copitei sunt Formatiunile moi ale copitei sunt reprezentate de : reprezentate de : membrana membrana cheratogenacheratogena

formatiuni de amortizare ale copitei formatiuni de amortizare ale copitei - - fibrocartilajele complementare, fibrocartilajele complementare, cuzinetul palmar sau plantarcuzinetul palmar sau plantar

Membrana cheratogenaMembrana cheratogena

Membrana cheratogena este Membrana cheratogena este reprezentata de derm si de stratul reprezentata de derm si de stratul bazal sau generator Malpighi al bazal sau generator Malpighi al epidermeiepidermei

MEMBRANA CHERATOGENAMEMBRANA CHERATOGENA:: Bureletul perioplicBureletul perioplic este situat la este situat la

marginea superioara a copitei, respectiv marginea superioara a copitei, respectiv in subregiunea coroaneiin subregiunea coroanei,, cu o latime de cu o latime de 3-4 mm. La acest nivel papilele dermice 3-4 mm. La acest nivel papilele dermice sufera un proces de alungire, iar stratul sufera un proces de alungire, iar stratul generator epidermic, care le acopera, generator epidermic, care le acopera, produce un corn particular, lucios si produce un corn particular, lucios si rezistent. Acesta acopera ca o rezistent. Acesta acopera ca o membrana protectoare, cornul propiu-membrana protectoare, cornul propiu-zis al unghiei, numindu-se zis al unghiei, numindu-se glazura glazura cutiei de corncutiei de corn sau sau perioplaperiopla. periopla are . periopla are rolul de a proteja cornul unghiei rolul de a proteja cornul unghiei impotriva agentilor fizici de umiditate impotriva agentilor fizici de umiditate sau uscaciune exagerata.sau uscaciune exagerata.

Bureletul cutiduralBureletul cutidural este reprezentat de a este reprezentat de a doua ingrosare puternica a dermului, doua ingrosare puternica a dermului, ajungand la o latime de 1-1,5cm. Aceasta ajungand la o latime de 1-1,5cm. Aceasta formatiune se prezinta ca un guler formatiune se prezinta ca un guler circular in regiunea coroanei copitei si circular in regiunea coroanei copitei si este situat intre bureletul perioplic este situat intre bureletul perioplic (superior) si dermul parietal ce acopera (superior) si dermul parietal ce acopera falanga a ІІІ-a (inferior)falanga a ІІІ-a (inferior). .

La nivelul bureletului cutidural, dermul La nivelul bureletului cutidural, dermul prezinta papile dermice extrem de lungi. prezinta papile dermice extrem de lungi. Papilele dermice ale cuzinetului cutidural Papilele dermice ale cuzinetului cutidural sunt orientate ventro-cranial si patrund sunt orientate ventro-cranial si patrund in niste canalicule ce strabat in lungime, in niste canalicule ce strabat in lungime, peretele cutiei de corn. Aceste canalicule peretele cutiei de corn. Aceste canalicule longitudinale poarta denumirea de longitudinale poarta denumirea de tubi tubi de cornde corn . (Papilele dermice patrund in . (Papilele dermice patrund in tubii de corn asemanator degetelor de tubii de corn asemanator degetelor de manusa). Stratul generator epidermic de manusa). Stratul generator epidermic de la nivelul papilelor genereaza cornul la nivelul papilelor genereaza cornul (proces de cheratinizare), astfel ca prin (proces de cheratinizare), astfel ca prin acest proces fiziologic, unghia creste in acest proces fiziologic, unghia creste in lungime.lungime.

La nivelul bureletului cutidural, dermul La nivelul bureletului cutidural, dermul prezinta papile dermice extrem de lungi. prezinta papile dermice extrem de lungi. Papilele dermice ale cuzinetului cutidural sunt Papilele dermice ale cuzinetului cutidural sunt orientate ventro-cranial si patrund in niste orientate ventro-cranial si patrund in niste canalicule ce strabat in lungime, peretele canalicule ce strabat in lungime, peretele cutiei de corn. Aceste canalicule longitudinale cutiei de corn. Aceste canalicule longitudinale poarta denumirea de poarta denumirea de tubi de corntubi de corn . (Papilele . (Papilele dermice patrund in tubii de corn asemanator dermice patrund in tubii de corn asemanator degetelor de manusa). Stratul generator degetelor de manusa). Stratul generator epidermic de la nivelul papilelor genereaza epidermic de la nivelul papilelor genereaza cornul (proces de cheratinizare), astfel ca cornul (proces de cheratinizare), astfel ca prin acest proces fiziologic, unghia creste in prin acest proces fiziologic, unghia creste in lungime.lungime.

Tesutul podofilosTesutul podofilos este ciorapul de este ciorapul de carne propiu-zis El este reprezentat de carne propiu-zis El este reprezentat de continuarecontinuareaa dermelui in sens distal, de dermelui in sens distal, de la bureletul cutidural pe fata parietala a la bureletul cutidural pe fata parietala a falangei a ІІІ-a. falangei a ІІІ-a.

Particulariti: spre deosebire de cele Particulariti: spre deosebire de cele doua burelete descrise mai sus, tesutul doua burelete descrise mai sus, tesutul podofilos dermic se prezinta ca o panza podofilos dermic se prezinta ca o panza subtire, foate aderenta la retinaculul subtire, foate aderenta la retinaculul periostal al falangei ІІІ ; periostal al falangei ІІІ ;

papilele dermice corespunzatoare sunt papilele dermice corespunzatoare sunt transformate in lametransformate in lame:: lame podofiloaselame podofiloase

Tesutul velutosTesutul velutos reprezinta membrana reprezinta membrana cheratogena pe fata soleara a falangei cheratogena pe fata soleara a falangei a ІІІ-a si a furcutei (la cabaline). a ІІІ-a si a furcutei (la cabaline).

Tesutul velutos are doua zone: - Tesutul velutos are doua zone: - tesutul velutos al talpiitesutul velutos al talpii;;

tesutul velutos al furcuteitesutul velutos al furcutei – – la cal;la cal; in aceste zone, dermul prezinta papile in aceste zone, dermul prezinta papile

multiple si scurtemultiple si scurte astfel ca astfel ca tesutul tesutul velutos se aseama cu o catifea, de unde velutos se aseama cu o catifea, de unde si denumirea mai larg uzitata de tesut si denumirea mai larg uzitata de tesut catifelat al talpii . catifelat al talpii .

Copita Copita

Sub denumirea de copita se intelege Sub denumirea de copita se intelege un complex anatomic - un ansamblu un complex anatomic - un ansamblu de formatiuni dure si moi, acoperite de formatiuni dure si moi, acoperite si protejate de cutia de cornsi protejate de cutia de corn (de (de unghie). unghie).

Formatiunile dure sunt reprezentate Formatiunile dure sunt reprezentate de scheletul copitei sau de scheletul copitei sau baza baza anatomica anatomica a ansamblului. Astfel , in a ansamblului. Astfel , in scheletul copitei intra jumatatea scheletul copitei intra jumatatea distala a falangei a ІІ –a, falanga a distala a falangei a ІІ –a, falanga a ІІІ-a si osul mic sesamoid ІІІ-a si osul mic sesamoid

Formatiunile moi ale copitei sunt Formatiunile moi ale copitei sunt reprezentate dereprezentate de membrana cheratogenamembrana cheratogena

formatiunile de amortizareformatiunile de amortizare a socurilor, a socurilor, cunoscute sub denumirea de formatiuni cunoscute sub denumirea de formatiuni de amortizare ale copitei .de amortizare ale copitei .

Cuzinetul Cuzinetul CuzinetulCuzinetul, cunoscut si sub denumirea de , cunoscut si sub denumirea de

„furcuta de carne”„furcuta de carne”, este reprezentat de , este reprezentat de hipodermul cutanat, care in urma hipodermul cutanat, care in urma solicitarilor si-a insusit o structura solicitarilor si-a insusit o structura fibroasa-elastica El este situat pe fata fibroasa-elastica El este situat pe fata soleara, de sprijin a copitei. Fata ventrala soleara, de sprijin a copitei. Fata ventrala a cuzinetului este acoperita de membrana a cuzinetului este acoperita de membrana cheratogena, respectiv de zona cheratogena, respectiv de zona corepsunzatoare a tesutului velutos si are corepsunzatoare a tesutului velutos si are forma negativului fetei superioare a forma negativului fetei superioare a furcutei de corn. In consecinta, ii vom furcutei de corn. In consecinta, ii vom descrie un descrie un varfvarf, un , un relief medianrelief median si si doi doi bulbibulbi orientati caudal. orientati caudal.

Fibrocartilajele Fibrocartilajele complementarecomplementare

Fibrocartilajele complementareFibrocartilajele complementare -- aceste formatiuni aceste formatiuni sunt specifice ecvinelor.sunt specifice ecvinelor. Se prezinta sub aspectul a Se prezinta sub aspectul a doua placi fibrocartilaginoase si au forma doua placi fibrocartilaginoase si au forma aproximativ patrulatera. Ele sunt situate pe partile aproximativ patrulatera. Ele sunt situate pe partile laterale ale falangei a ІІІ-a (medial si lateral), fiind laterale ale falangei a ІІІ-a (medial si lateral), fiind acoperite de membrana cheratogena. Intre fata acoperite de membrana cheratogena. Intre fata profunda a fibrocartilajelor si falanga a ІІІ-a se profunda a fibrocartilajelor si falanga a ІІІ-a se gagasescsesc ligamentele ligamentele articulare articulare, precum si fundurile , precum si fundurile de sac laterale ale sinovialei articulare Partea de sac laterale ale sinovialei articulare Partea posterioara a fibrocartilajelor, in jumatatea distala a posterioara a fibrocartilajelor, in jumatatea distala a fetei lor profunde, adera la fetele laterale ale fetei lor profunde, adera la fetele laterale ale cuzinetului. Intrucat fibrocartilajele depasesc cu 1-2 cuzinetului. Intrucat fibrocartilajele depasesc cu 1-2 cm, marginea coronara a cutiei de corn, in aceasta cm, marginea coronara a cutiei de corn, in aceasta zona sunt acoperite de piele. zona sunt acoperite de piele.

Rolul fibrocartilajelor complementareRolul fibrocartilajelor complementare este de a este de a proteja formatiunilor moi articulare profundeproteja formatiunilor moi articulare profunde..

CUTIA DE CORN CUTIA DE CORN Cutia de corn sau Cutia de corn sau uunghia propiu-zisa nghia propiu-zisa

este o productie epidermica rezultata in este o productie epidermica rezultata in urma cheratinizarii (cornificarii) urma cheratinizarii (cornificarii) materialului precornos elaborat de catre materialului precornos elaborat de catre stratul bazal Malpighi, al membranei stratul bazal Malpighi, al membranei cheratogene. cheratogene.

La cal La cal : cutiei de corn i se descriu: cutiei de corn i se descriu urmatoarle parti componente :urmatoarle parti componente :

-peretele;-peretele; -talpa;-talpa; -furcuta-furcuta;;

Zona parietala a cutiei de corn este Zona parietala a cutiei de corn este reprezentata de partea din cutia de corn reprezentata de partea din cutia de corn care se observa atunci cand piciorul este care se observa atunci cand piciorul este in sprijin pe sol. Acest perete se prezinta in sprijin pe sol. Acest perete se prezinta incurbat bilateral in sens cranio-caudal, incurbat bilateral in sens cranio-caudal, astfel ca ia aspectul de trunchi de con astfel ca ia aspectul de trunchi de con sectionat oblic in directia ventro-caudala. sectionat oblic in directia ventro-caudala.

Zonei parietale a cutiei de corn i se Zonei parietale a cutiei de corn i se descriu urmatoarele:descriu urmatoarele:

o fata externa;o fata externa; o fata interna;o fata interna; o margine coronara (superioara);o margine coronara (superioara); o margine de sprijin –soleara o margine de sprijin –soleara

(inferioara).(inferioara).

Peretele exterior al cutiei de corn se sistematizeaza Peretele exterior al cutiei de corn se sistematizeaza in urmatoarele portiuni:in urmatoarele portiuni:

fruntea cutiefruntea cutieii de corn de corn este portiunea anterioara si este portiunea anterioara si cea mai inalta si masoara 2,5-3 cm de fiecare parte cea mai inalta si masoara 2,5-3 cm de fiecare parte a planului median. Partea inferioara a fruntii se a planului median. Partea inferioara a fruntii se numeste numeste pensapensa..

de o parte si de alta a fruntii se gasesc de o parte si de alta a fruntii se gasesc sferturile sferturile anterioareanterioare, numite si „mamele” Acestea au o , numite si „mamele” Acestea au o latime de cca 2 cm;latime de cca 2 cm;

sferturile posterioaresferturile posterioare urmeaza in sens caudal si se urmeaza in sens caudal si se mai numesc si sferturi propiu-zise. Au o latime de mai numesc si sferturi propiu-zise. Au o latime de cca 4-5 cm cca 4-5 cm

calcaielecalcaiele se gasesc in continuarea sferturilor se gasesc in continuarea sferturilor posterioare;posterioare;

barelebarele reprezinta portiunea in care peretele reprezinta portiunea in care peretele calcaielor se recurbeaza si se continua in sens calcaielor se recurbeaza si se continua in sens medialmedial.. Prin incurbarea peretelui parietal in zona Prin incurbarea peretelui parietal in zona calcaielor, barele patrund medial in zona talpii, pe calcaielor, barele patrund medial in zona talpii, pe o lungime de cca 5-5 cm o lungime de cca 5-5 cm

Marginea Marginea solearasoleara este data de zona de este data de zona de atingere a copitei cu solul , in timpul atingere a copitei cu solul , in timpul stationarii sau al deplasarii animalului. stationarii sau al deplasarii animalului. Din acest motiv mai poarta denumirea de Din acest motiv mai poarta denumirea de margine de sprijinmargine de sprijin. .

TalpaTalpa este partea din cutia de corn care este este partea din cutia de corn care este

indreptata spre sol. Forma talpii este indreptata spre sol. Forma talpii este semilunara, prezentand o circumferinta convexa semilunara, prezentand o circumferinta convexa si o concavitate situata caudal (la ecvine). De si o concavitate situata caudal (la ecvine). De asemenea, cornul talpii prezinta o fata asemenea, cornul talpii prezinta o fata superioara acoperita de tesutul velutos al superioara acoperita de tesutul velutos al membranei cheratogene si o fata inferioara, membranei cheratogene si o fata inferioara, externa. externa.

Circumferinta talpii este zimtata sub aspect de Circumferinta talpii este zimtata sub aspect de lame radiare. Aceste lame intra in angrenaj cu lame radiare. Aceste lame intra in angrenaj cu extremitatile inferioare ale lamelor cherafiloase extremitatile inferioare ale lamelor cherafiloase de pe fata interna a peretelui parietal al cutiei de pe fata interna a peretelui parietal al cutiei de corn. De retinut este faptul ca, se realizeaza de corn. De retinut este faptul ca, se realizeaza astfel o fixare extrem de solida intre cele doua astfel o fixare extrem de solida intre cele doua zone ale cutie de corn - perete parietal + talpa zone ale cutie de corn - perete parietal + talpa - - linia albalinia alba . Zona alba se intinde pe tot conturul . Zona alba se intinde pe tot conturul talpii, corespunde deci si zonei calcaielor si a talpii, corespunde deci si zonei calcaielor si a barelor. barelor.

Furcuta este o formatiune din corn, specifica Furcuta este o formatiune din corn, specifica copitei de ecvine, situata in concavitatea talpii. copitei de ecvine, situata in concavitatea talpii.

Cornul care formeaza furcuta are peretele Cornul care formeaza furcuta are peretele subtire si moale. Fata ei dorsala (interna) subtire si moale. Fata ei dorsala (interna) corespunde cuzinetului palmar (plantar). corespunde cuzinetului palmar (plantar).

Furcuta de corn are forma de pivot triunghiular, Furcuta de corn are forma de pivot triunghiular, caruia i se descriu caruia i se descriu un un varfvarf , , un corpun corp , care se , care se bifurca in sens caudal , in bifurca in sens caudal , in doua bratedoua brate (Crura (Crura cunei) terminate cu cate un cunei) terminate cu cate un bulbbulb. .

Pe langa aceste formatiuni se disting Pe langa aceste formatiuni se disting trei trei santurisanturi, denumite , denumite lacunelacune. Doua dinte lacune . Doua dinte lacune (laterala si mediala) sunt situate intre bratele (laterala si mediala) sunt situate intre bratele furcutei si bare, iar a treia lacuna este situata furcutei si bare, iar a treia lacuna este situata median, intre bratele furcutei. median, intre bratele furcutei.

PINTENII PINTENII Ca si cornul unghiei , pintenii sunt productii Ca si cornul unghiei , pintenii sunt productii

epidermice, intalniti la unele specii de animale epidermice, intalniti la unele specii de animale domestice. La ecvine, pintenii apar ca mici domestice. La ecvine, pintenii apar ca mici formatiuni cornoase situati la nivelul smocului formatiuni cornoase situati la nivelul smocului de par de pe fata palmara (plantara) a regiunii de par de pe fata palmara (plantara) a regiunii bureletului. Dimensiunile pintenului sunt de 1-bureletului. Dimensiunile pintenului sunt de 1-2 cm. Sunt considerati a fi vestigii ale 2 cm. Sunt considerati a fi vestigii ale degetelor ІІ si ІV. Cornul ce formeaza pintenii degetelor ІІ si ІV. Cornul ce formeaza pintenii are o slaba rezistenta. La rumegatoare, are o slaba rezistenta. La rumegatoare, pintenii reprezinta degetele ІІ si V Cornul pintenii reprezinta degetele ІІ si V Cornul pintenilor, la aceste specii de animale se pintenilor, la aceste specii de animale se prezinta sub forma de capsula cornoasa prezinta sub forma de capsula cornoasa conica, fara baza anatomica osoasa. conica, fara baza anatomica osoasa.

CASTANELECASTANELE Castanele sunt formatiuni epidermice Castanele sunt formatiuni epidermice

vestigiale, specifice ecvinelor (se considera a vestigiale, specifice ecvinelor (se considera a fi vestigii ale degetului І). Ele apar sub fi vestigii ale degetului І). Ele apar sub aspectul unor excrescente cornoase de forma aspectul unor excrescente cornoase de forma ovala, aplatizata, cu lungimea de cca 5 cm si ovala, aplatizata, cu lungimea de cca 5 cm si latimea de 1-1,5 cm (difera de la un individ la latimea de 1-1,5 cm (difera de la un individ la altul). Castanele se gasesc atat la membru altul). Castanele se gasesc atat la membru toracic, cat si la cel pelvin. La membru toracic, cat si la cel pelvin. La membru toracic castana este situata la extremitatea toracic castana este situata la extremitatea distala a subregiunii mediale ale distala a subregiunii mediale ale antebratului, la cca 10 cm proximal de antebratului, la cca 10 cm proximal de regiunea carpiana. La membru pelvin se regiunea carpiana. La membru pelvin se gaseste pe fata mediala a regiunii tarsiene. gaseste pe fata mediala a regiunii tarsiene.

ONGLOANELE ONGLOANELE Sub denumirea de onglon este cunoscuta cutia de Sub denumirea de onglon este cunoscuta cutia de

corn la speciile de animale care se sprijina pe sol corn la speciile de animale care se sprijina pe sol prin doua degete la fiecare picior (biongulateprin doua degete la fiecare picior (biongulate) ) --rumegatoarele mari, mici si suine . rumegatoarele mari, mici si suine .

Fata de cutia de corn de la ecvine, onglonul Fata de cutia de corn de la ecvine, onglonul prezinta unele particularitati de forma, dupa cum prezinta unele particularitati de forma, dupa cum urmeaza:urmeaza:

peretele parietalperetele parietal prezinta o portiunea laterala prezinta o portiunea laterala (abaxiala) , care este convexa si o portiune medial (abaxiala) , care este convexa si o portiune medial sau concentrica (axiala), care este concava. Lipsesc sau concentrica (axiala), care este concava. Lipsesc barele si furcuta barele si furcuta

fata solearafata soleara este reprezentata de talpa, formatiune este reprezentata de talpa, formatiune ascutita spre inainte si latita inapoi. Fata de planul ascutita spre inainte si latita inapoi. Fata de planul orizontal, talpa este usor adancita dorsal (concava);orizontal, talpa este usor adancita dorsal (concava);

lipsa lipsa furcutei si a cartilajelor complementare, ca furcutei si a cartilajelor complementare, ca sisteme de amortizare, este suplinita de o foarte sisteme de amortizare, este suplinita de o foarte buna dezvoltare a cuzinetului, ceea ce confera cea buna dezvoltare a cuzinetului, ceea ce confera cea mai mare parte a suprafetei soleare a copitei. mai mare parte a suprafetei soleare a copitei.

COARNELE COARNELE Coarnele reprezinta formatiuni specifice unor Coarnele reprezinta formatiuni specifice unor

specii de animale – la unele rase sunt specii de animale – la unele rase sunt dependente de sex si au ca baza anatomica dependente de sex si au ca baza anatomica osul frontal. Cornul prezinta si el, o baza osul frontal. Cornul prezinta si el, o baza anatomica osoasa, o membrana cheratogena anatomica osoasa, o membrana cheratogena si cutia de corn. Baza anatomica a cornului si cutia de corn. Baza anatomica a cornului este reprezentatat de este reprezentatat de apofiza cornuala apofiza cornuala a a osului frontal. Aceasta apofiza are in general, osului frontal. Aceasta apofiza are in general, o froma conica, cunoscuta sub denumirea o froma conica, cunoscuta sub denumirea uzuala de cep osos al cornului. Apofiza uzuala de cep osos al cornului. Apofiza cornuala are directii si lungimi variabile cornuala are directii si lungimi variabile determinand directia si lungimea coarnelor . determinand directia si lungimea coarnelor .

GHEARELE GHEARELE Denumirea de gheare este atribuita formatiunilor Denumirea de gheare este atribuita formatiunilor

cornoase corespunzatoare unghiilor si sunt specifice cornoase corespunzatoare unghiilor si sunt specifice carnivorelor (cainecarnivorelor (caine,,pisica) si iepurilor . Tot sub pisica) si iepurilor . Tot sub denumirea de gheare sunt cunoscute si unghiile denumirea de gheare sunt cunoscute si unghiile membrelor pelvine, la pasari. membrelor pelvine, la pasari.

Ghearele au forma unor capsule cornoase, conoide, Ghearele au forma unor capsule cornoase, conoide, recurbate in sens ventral, turtite pe laturi si cu varful recurbate in sens ventral, turtite pe laturi si cu varful foarte ascutit si taios. Ele acopera extremitatile foarte ascutit si taios. Ele acopera extremitatile distale ale degetelor, dar in timpul sprijinului nu iau distale ale degetelor, dar in timpul sprijinului nu iau contact cu solul . Aceasta situatie este conferita de contact cu solul . Aceasta situatie este conferita de faptul ca este foarte dezvoltat cuzinetul palmar faptul ca este foarte dezvoltat cuzinetul palmar (plantar) –mai ales la carnivore. Cuzinetul fiecarui (plantar) –mai ales la carnivore. Cuzinetul fiecarui deget este prezent si ia aspectul de perinita palmara deget este prezent si ia aspectul de perinita palmara (plantara), ((plantara), (Torus digitalisTorus digitalis) . Pe langa sprijinul pe ) . Pe langa sprijinul pe perinitele digitale , un rol foarte important in aceasta perinitele digitale , un rol foarte important in aceasta functie il are perinita metacarpiana (functie il are perinita metacarpiana (Torus Torus metacarpeusmetacarpeus) , de aspect triunghiular si deosebit de ) , de aspect triunghiular si deosebit de dezvoltata, care este situata caudal de periniteledezvoltata, care este situata caudal de perinitele digitale .digitale .

Tegumentul care acopera perinitele Tegumentul care acopera perinitele este foarte bogat in glande este foarte bogat in glande sudoripare. sudoripare.

Este de retinut faptul ca fiecare Este de retinut faptul ca fiecare gheara este adapostita intr-o gheara este adapostita intr-o indoitura a pielii regionale, indoitura a pielii regionale, realizandu-se adevarate teci in care realizandu-se adevarate teci in care ghearele sunt trase in sens dorso-ghearele sunt trase in sens dorso-caudal, de catre un ligament elastic. caudal, de catre un ligament elastic. Aceasta particularitate este Aceasta particularitate este marcanta indeosebi la pisica.marcanta indeosebi la pisica.

Productiile cornoase la Productiile cornoase la pasaripasari

la pasari pielea la pasari pielea nu prezinta in nu prezinta in structura sa glandestructura sa glande sudoripare si sudoripare si sebacee. sebacee.

Tesutul hipodermic subcutanat este Tesutul hipodermic subcutanat este foarte abundent si lax , fapt ce foarte abundent si lax , fapt ce confera o mare mobilitate si confera o mare mobilitate si detasabilitate a pielii de tesuturile detasabilitate a pielii de tesuturile subiacente . subiacente .

Hipodermul are in structura sa fibre Hipodermul are in structura sa fibre musculare netede inserate cu o musculare netede inserate cu o extremitate pe bulbii plumiferi, iar cu extremitate pe bulbii plumiferi, iar cu cealalta pe stratul fibrelor elastice ale cealalta pe stratul fibrelor elastice ale dermului . dermului .

Stratul celular gStratul celular grranular al dermului anular al dermului lipseste . lipseste .

Cornificarea se face direct, prin Cornificarea se face direct, prin ingrosarea continua a invelisului ingrosarea continua a invelisului celular malpighian. celular malpighian.

Aceasta ingrosare este mai intensa in Aceasta ingrosare este mai intensa in regiunile corporale care nu sunt regiunile corporale care nu sunt acoperite cu pene, in special epidermul acoperite cu pene, in special epidermul ciocului, unde formeaza cuticula ciocului, unde formeaza cuticula cornoasa a valvelor rostrale, in zona cornoasa a valvelor rostrale, in zona crestei, a solzilorde pe membrele crestei, a solzilorde pe membrele pelvine si a pintenilor, la cocos. Pe fata pelvine si a pintenilor, la cocos. Pe fata plantara a degetelor, in planul plantara a degetelor, in planul hipodermic se formeaza ingrosari hipodermic se formeaza ingrosari fibroadipoase cu rol in sprijin . fibroadipoase cu rol in sprijin .

GheareleGhearele sunt formatiuni cornoase situate la sunt formatiuni cornoase situate la extremitatile distale ale degetelor membrelor extremitatile distale ale degetelor membrelor pelvine.pelvine.

PenelePenele sunt tot productii epidermice cornoase. sunt tot productii epidermice cornoase. Ele acopera corpul pasarilor, avand un Ele acopera corpul pasarilor, avand un important rol in termoreglare si in zbor. important rol in termoreglare si in zbor.

Pana este formata dintr-o Pana este formata dintr-o tijatija si o si o lama lama dispusa dispusa pe cele doua laturi ale tijei. Fiecare parte a pe cele doua laturi ale tijei. Fiecare parte a lamei este alcatuita la randul ei, din lamei este alcatuita la randul ei, din tije tije secundaresecundare (Rami). Pe tijele secundare sunt (Rami). Pe tijele secundare sunt fixate ramificatiile fine numite fixate ramificatiile fine numite barbulebarbule . Tija . Tija penelor are un segment proximal numit penelor are un segment proximal numit calamus,calamus, care este cilindric si gol la interior. care este cilindric si gol la interior. Calamusul patrunde in piele , avand Calamusul patrunde in piele , avand extremitatea ascutita si se fixeaza in extremitatea ascutita si se fixeaza in folicul folicul plumosplumos. Extremitatea distala a calumusului , . Extremitatea distala a calumusului , numita numita rahis rahis este plina , fiind alcatuita dintr- este plina , fiind alcatuita dintr-un corn opac si flexibilun corn opac si flexibil..

Dupa forma si rolul lor se disting trei categorii de Dupa forma si rolul lor se disting trei categorii de pene :pene :

Pene paroase Pene paroase au forma de fire cu lama atrofiata au forma de fire cu lama atrofiata si tija filiforma . Aceasta categorie de pene se si tija filiforma . Aceasta categorie de pene se afla in regiunea capului , mai ales in jurul bazei afla in regiunea capului , mai ales in jurul bazei ciocului ;ciocului ;

Puful Puful constituit din rahis si lame constituit din rahis si lame mmooii, este dispus , este dispus la baza penelor lungi propiu-zise , care il si la baza penelor lungi propiu-zise , care il si acopera . Puful este mai abundent pe partile acopera . Puful este mai abundent pe partile ventrale ale corpuluiventrale ale corpului

Penele de acoperirePenele de acoperire lungi, cu tija si lama lungi, cu tija si lama dezvoltate, se impart la randul lor, dupa dezvoltate, se impart la randul lor, dupa regiunea in care se afla , in urmatoarele regiunea in care se afla , in urmatoarele categorii: categorii:

- - remige remige , pe aripi ; , pe aripi ; - - tectrice tectrice , pe corp ; , pe corp ; - - rectrice rectrice , pe coada , pe coada ; ;

Glanda uropigianaGlanda uropigiana este o glanda este o glanda cutanata specifica pasarilor. Ea este cutanata specifica pasarilor. Ea este situata dorsal de vertebra a ІІ-a situata dorsal de vertebra a ІІ-a coccigiana si este formata din 2 saci coccigiana si este formata din 2 saci ovoizi reuniti la extremitatile lor ovoizi reuniti la extremitatile lor craniale, acoperiti de tesut conjuctiv craniale, acoperiti de tesut conjuctiv elastic. Glanda uropigiana produce o elastic. Glanda uropigiana produce o secretie grasoasa, pe care pasarea o secretie grasoasa, pe care pasarea o recolteaza prin comprimarea glandei recolteaza prin comprimarea glandei cu ciocul , pe care o intinde pe pene, cu ciocul , pe care o intinde pe pene, pe care le unge si le protejeaza pe care le unge si le protejeaza astfel, impotriva umezelii . astfel, impotriva umezelii .

SIMTUL GUSTULUISIMTUL GUSTULUI Gustul este unul din cele cinci simturi, Gustul este unul din cele cinci simturi,

prin care se fac cunoscute calitatile prin care se fac cunoscute calitatile sapide ale corpurilorsapide ale corpurilor

Terminatiile nervoase care sunt Terminatiile nervoase care sunt impresionate de substantele sapide sunt impresionate de substantele sapide sunt situate in adevarate aparate diseminate situate in adevarate aparate diseminate pe suprafata limbii – pe fata dorsala a pe suprafata limbii – pe fata dorsala a limbii, fapt pentru care i se atribuie limbii, fapt pentru care i se atribuie acesteia acesteia denumirea de organ principal al denumirea de organ principal al gustului gustului

terminatiile nervoase snzoriale si terminatiile nervoase snzoriale si formatiuni specializate in functia de formatiuni specializate in functia de receptie a a excitatiilor gustative , se receptie a a excitatiilor gustative , se gasesc si in alte zone , respectiv in gasesc si in alte zone , respectiv in mucoasa valului stafilin(palatin), in mucoasa valului stafilin(palatin), in mucoasa faringelui , in mucoasa epiglotei, mucoasa faringelui , in mucoasa epiglotei, in mucoasa esofagului si chiar in mucoasa in mucoasa esofagului si chiar in mucoasa gingiilor si a buzelor . gingiilor si a buzelor .

RECEPTORUL gustativ este reprezentat RECEPTORUL gustativ este reprezentat de asa-zisii mugurii gustativi. Mugurii de asa-zisii mugurii gustativi. Mugurii gustativi se gasesc in epiteliu limbii. Mai gustativi se gasesc in epiteliu limbii. Mai precis ei sunt situati in structura unor precis ei sunt situati in structura unor papile ale mucoasei de pe fata dorsala a papile ale mucoasei de pe fata dorsala a limbii. limbii. PPapilele cu rol gustativ sunt cele apilele cu rol gustativ sunt cele fungiformefungiforme,, caliciforme si foliate. caliciforme si foliate. Celelalte categorii de papile linguale au Celelalte categorii de papile linguale au doar rol mecanic. Mugurii gustativi luand doar rol mecanic. Mugurii gustativi luand nastere din structurile epiteliale si fiind nastere din structurile epiteliale si fiind sensibili la excitatiile provocate de sensibili la excitatiile provocate de substantele sapide, se vor numi substantele sapide, se vor numi epitelii epitelii senzoriale senzoriale ale gustului. ale gustului.

Papilele fungiforme (Papillae Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) au aspect de fungiformes) au aspect de fungii(ciuperca). Acestora li se fungii(ciuperca). Acestora li se descrie o parte superioara mai descrie o parte superioara mai dezvoltata sau dezvoltata sau capul papileicapul papilei si o si o parte bazala mai ingusta,parte bazala mai ingusta, pediculul pediculul papileipapilei.. In structura capului papilei In structura capului papilei se gasesc mugurii gustativi. se gasesc mugurii gustativi.

Papilele caliciformePapilele caliciforme, denumite si , denumite si circumvalatecircumvalate sunt cele mai mari papile gustative si cu rol sunt cele mai mari papile gustative si cu rol principal in receptia excitatiilor gustative. Ele principal in receptia excitatiilor gustative. Ele sunt alcatuite dintr-un mamelon central sunt alcatuite dintr-un mamelon central inconjurat de un sant circular inconjurat de un sant circular (Sulcus papillae(Sulcus papillae) ) si de un cadru periferic (si de un cadru periferic (Vallum papillaeVallum papillae). In ). In ansamblu,papila caliciforma apare ca o mare ansamblu,papila caliciforma apare ca o mare papila fungiforma infundata in epiteliu mucoasei papila fungiforma infundata in epiteliu mucoasei linguale. Mugurii gustativi sunt situati in linguale. Mugurii gustativi sunt situati in mamelonul papilei,mamelonul papilei, dar si pe fata interna a dar si pe fata interna a cadrului papilar. Datorita existentei santului cadrului papilar. Datorita existentei santului perimamelonar, substantele sapide dizolvate in perimamelonar, substantele sapide dizolvate in saliva, sau in alte lichide, raman mai mult timp saliva, sau in alte lichide, raman mai mult timp in cntact cu celulele senzoriale ale mugurelui in cntact cu celulele senzoriale ale mugurelui gustativ. gustativ.

Papilele foliatePapilele foliate - dupa cum le arata si - dupa cum le arata si numele – au aspectul unor pliuri (foi) numele – au aspectul unor pliuri (foi) separate de santulete. Numarul pliurilor separate de santulete. Numarul pliurilor este variabil (6-8), in structura carora se este variabil (6-8), in structura carora se gasesc mugurii gustativi. A fost mentionat gasesc mugurii gustativi. A fost mentionat la descrierea mucoasei linguale ca la descrierea mucoasei linguale ca papilele foliate nu sunt prezente la toate papilele foliate nu sunt prezente la toate speciile de animale, ele lipsind la speciile de animale, ele lipsind la rumegatoarerumegatoare

Mugurele gustativ Mugurele gustativ reprezinta unitatea histo- reprezinta unitatea histo-anatomica a receptorului gustativ. Situati la anatomica a receptorului gustativ. Situati la nivelul papilelor gustative ale mucoasei nivelul papilelor gustative ale mucoasei linguale, acestia au urmatoarea structura:linguale, acestia au urmatoarea structura: membrana bazalamembrana bazala a epiteliului, a epiteliului, celulele celulele senzorialesenzoriale si si celulele de sustinerecelulele de sustinere. In ansamblu,. In ansamblu, aceste formatiuni epiteliale iau aspectul unui aceste formatiuni epiteliale iau aspectul unui mugure sau mugure sau butoiasbutoias. Celulele senzoriale . Celulele senzoriale alungite,fusiforme, au la polul apical , un alungite,fusiforme, au la polul apical , un bastonas. Extremitatile apicale ale celulelor bastonas. Extremitatile apicale ale celulelor senzoriale,senzoriale, cu bastonase, sunt adunate in cu bastonase, sunt adunate in manunchi, in dreptul unei deschideri a manunchi, in dreptul unei deschideri a mugurelui, deschidere numita mugurelui, deschidere numita por gustativpor gustativ. . Prin porul gustativ, substantele sapide Prin porul gustativ, substantele sapide dizolvate vin in contact cu bastonasele celulelor dizolvate vin in contact cu bastonasele celulelor gustative, determinand excitatia acestora. gustative, determinand excitatia acestora.

SIMTUL MIROSULUISIMTUL MIROSULUI

Terminatiunile nervoase destinate Terminatiunile nervoase destinate receptionarii senzatiei mirosului se gasesc receptionarii senzatiei mirosului se gasesc diseminate, pe peretele a doua cavitati, diseminate, pe peretele a doua cavitati, numite numite cavitati cavitati nazalnazalee

Aceste cavitati sunt captusite de mucoasa Aceste cavitati sunt captusite de mucoasa de tip respirator si mucoasa de tip olfactiv de tip respirator si mucoasa de tip olfactiv numita numita mucoasa pituitaramucoasa pituitara. .

Mucoasa olfactivaMucoasa olfactiva Mucoasa olfactiva este formata dintr-un Mucoasa olfactiva este formata dintr-un

epiteliu special, denumit neuroepiteliu, epiteliu special, denumit neuroepiteliu, prismatic si stratificat. Acesta este prismatic si stratificat. Acesta este compus compus din din doua tipuri de celule :doua tipuri de celule :

senzoriale, bipolare sau olfactive;senzoriale, bipolare sau olfactive; celule de sustinere; celule de sustinere;

Celulele olfactiveCelulele olfactive sunt celule senzoriale bipolare. Ele sunt celule senzoriale bipolare. Ele sunt celule nervoase a caror prelungire dendritica se sunt celule nervoase a caror prelungire dendritica se gaseste la polul apical al celulelor, venind in raport gaseste la polul apical al celulelor, venind in raport direct cu mediul extern (cu aerul inspirat), iar axonul direct cu mediul extern (cu aerul inspirat), iar axonul sau prelungirea nevraxiala, se continua spre organele sau prelungirea nevraxiala, se continua spre organele nervoase centrale, ca filet nervos olfactiv. Prelungirea nervoase centrale, ca filet nervos olfactiv. Prelungirea dendritica sau periferica, este groasa. Ea depaseste dendritica sau periferica, este groasa. Ea depaseste polul apical al celulelor de sustinere si se termina polul apical al celulelor de sustinere si se termina printr-o ingrosare globuloasa, cu aspect de gamalie de printr-o ingrosare globuloasa, cu aspect de gamalie de ac. Aceasta ingrosare poarta denumirea de bold olfactiv ac. Aceasta ingrosare poarta denumirea de bold olfactiv sau sau vezicula olfactivavezicula olfactiva si prezinta pe ea 6 – 8 cili sau si prezinta pe ea 6 – 8 cili sau peri olfactivi, cu o lungime de 3 – 4 microni. In peri olfactivi, cu o lungime de 3 – 4 microni. In prelungirile periferice se gasesc granulatii osmofile, prelungirile periferice se gasesc granulatii osmofile, carora pare sa li se datoreze culoarea galben-cafenie a carora pare sa li se datoreze culoarea galben-cafenie a mucoasei olfactive. Prelungirea axonica, prezenta la mucoasei olfactive. Prelungirea axonica, prezenta la polul bazal al celulelor olfactive, traverseaza membrana polul bazal al celulelor olfactive, traverseaza membrana bazala a epiteliului olfactiv si , trecand in corionul bazala a epiteliului olfactiv si , trecand in corionul mucoasei, va forma- dupa cum s-a mentionat si mai sus mucoasei, va forma- dupa cum s-a mentionat si mai sus – filetul nervului olfactiv. – filetul nervului olfactiv.

Segmentul perifericSegmentul periferic sau receptorul sau receptorul analizatorului olfactiv este situat in fosele nazale analizatorului olfactiv este situat in fosele nazale si este reprezentat de portiunea olfactiva a si este reprezentat de portiunea olfactiva a mucoasei pituitare. In functie de specie, aceasta mucoasei pituitare. In functie de specie, aceasta portiune a mucoasei nazale acopera o suprafata portiune a mucoasei nazale acopera o suprafata mai mult sau mai putin intinsa, din partea mai mult sau mai putin intinsa, din partea fundica a foselor nazale, corespunzator volutelor fundica a foselor nazale, corespunzator volutelor etmoidale (labirintul olfactiv etmoidal), etmoidale (labirintul olfactiv etmoidal), portiunea aborala a septumului nazal si a portiunea aborala a septumului nazal si a cornetului nazal superior. In plus, la cornetului nazal superior. In plus, la rumegatoare, suine, carnivore si rozatoare , rumegatoare, suine, carnivore si rozatoare , organul vomeronazalorganul vomeronazal prezinta mucoasa prezinta mucoasa olfactorie bine dezvoltata. (La aceste specii de olfactorie bine dezvoltata. (La aceste specii de animale canalul Stenson comunica atat cu animale canalul Stenson comunica atat cu cavitatea bucala, cat si cu cea nazala). cavitatea bucala, cat si cu cea nazala).

pituitara olfactiva este un pituitara olfactiva este un neuroepiteliu in care celulele neuroepiteliu in care celulele senzoriale receptive constituie senzoriale receptive constituie protoneuronii analizatorului olfactiv protoneuronii analizatorului olfactiv sau originea reala a perechii I de sau originea reala a perechii I de nervi cranieni (Nn.olfactivi).nervi cranieni (Nn.olfactivi).

In cavitatea craniana (in scurtul lor traiect In cavitatea craniana (in scurtul lor traiect de la lama ciuruita, la suprafata bulbului de la lama ciuruita, la suprafata bulbului olfactiv) filetele olfactive primesc olfactiv) filetele olfactive primesc invelitori meningeene. La suprafata invelitori meningeene. La suprafata bulbului olfactiv se afla originea aparenta bulbului olfactiv se afla originea aparenta a filetelor olfactive – perechea I de nervi a filetelor olfactive – perechea I de nervi cranieni. Filetelor olfactive sosite de la cranieni. Filetelor olfactive sosite de la mucoasa olfactiva, li se alatura nervul mucoasa olfactiva, li se alatura nervul vomeronazal (N.vomeronasalis) si nervul vomeronazal (N.vomeronasalis) si nervul terminal (N.terminalis). terminal (N.terminalis).

Nervul vomeronazalNervul vomeronazal este reprezentat de este reprezentat de cateva filete nervoase (axonice), cu origine in cateva filete nervoase (axonice), cu origine in neuronii mucoasei organului vomeronazal, neuronii mucoasei organului vomeronazal, care prezinta cateva schimburi de fibre cu care prezinta cateva schimburi de fibre cu nervul nazal, provenit din trigemen (nervul nervul nazal, provenit din trigemen (nervul maxilar), dupa care traverseaza lama ciuruita maxilar), dupa care traverseaza lama ciuruita a etmoidului prin orificii proprii, situate pe a etmoidului prin orificii proprii, situate pe versantii cristei galli si patrund pe partea versantii cristei galli si patrund pe partea dorso- mediala, in lobii olfactivi. dorso- mediala, in lobii olfactivi.

Nervul terminalNervul terminal numit si nervul Jacobson, numit si nervul Jacobson, este foarte fin. El are originea in mucoasa ce este foarte fin. El are originea in mucoasa ce captuseste portiunea aborala a captuseste portiunea aborala a infundibulului canalicular Jacobson. Strabate infundibulului canalicular Jacobson. Strabate lama ciuruita a etmoidului si se ataseaza la lama ciuruita a etmoidului si se ataseaza la originea aparenta a nervului vomeronazal. originea aparenta a nervului vomeronazal.

Lobii olfactiviLobii olfactivi sunt organe care se sunt organe care se intercaleaza in caile conducatoare ale intercaleaza in caile conducatoare ale impulsurilor nervoase olfactive. In structura impulsurilor nervoase olfactive. In structura acestora se gasesc acestora se gasesc celulele mitralecelulele mitrale, care sunt , care sunt neuroni ce fac prima sinapsa cu axonii neuroni ce fac prima sinapsa cu axonii protoneuronilor din mucoasa olfactiva. In protoneuronilor din mucoasa olfactiva. In acest mod, celulele mitrale constituie acest mod, celulele mitrale constituie deutoneuronii caii olfactive. Modul in care se deutoneuronii caii olfactive. Modul in care se realizeaza raporturile sinaptice dintre realizeaza raporturile sinaptice dintre protoneuronii olfactivi si deutoneuronii, protoneuronii olfactivi si deutoneuronii, explica diferentierea pe specii a acuitatii explica diferentierea pe specii a acuitatii olfactive, astfelolfactive, astfel deosebind deosebind Animalele Animalele macrosmaticemacrosmatice,, microsmatimicrosmaticece si si anosmatice anosmatice (ex. cetaceele). (ex. cetaceele).

Anatomie topograficaAnatomie topografica

Reprezinta capitolul de anatomie Reprezinta capitolul de anatomie care se ocupa cu studiul morfologiei care se ocupa cu studiul morfologiei organismului pe regiuni. Studiul se organismului pe regiuni. Studiul se bazeaza pe ansamblul de cunostinte bazeaza pe ansamblul de cunostinte dobandite de studenti pe parcursul dobandite de studenti pe parcursul celor trei semestre de stidiu celor trei semestre de stidiu anatomiei descriptive. anatomiei descriptive.

Regiunile capuluiRegiunile capului

Sunt clasificate in regiuni:Sunt clasificate in regiuni: rostrale;rostrale; dorsale;dorsale; laterale;laterale; ventrale;ventrale; aboraleaborale

Regiunile rostraleRegiunile rostrale

Regiunea varful nasuluiRegiunea varful nasului Delimitare: doua linii transversale ce Delimitare: doua linii transversale ce

unesc comisurile superioare si unesc comisurile superioare si comisurile inferioare ale narilor.comisurile inferioare ale narilor.

Baza antomica - cartilajele alare Baza antomica - cartilajele alare

Straturi anatomice:Straturi anatomice: Piele, Piele, tesut conjunctiv, (tesut conjunctiv, (a.v.n. nazal lateral)a.v.n. nazal lateral)

aponevraoza muschiului ridicator aponevraoza muschiului ridicator propriu al buzei superioare, propriu al buzei superioare,

muschiul transvers al nasului,muschiul transvers al nasului, cartilajele alare cartilajele alare ( lama)( lama)

Regiunea narilorRegiunea narilor

Delimitare: o linie ce inconjoara nara Delimitare: o linie ce inconjoara nara la 1- 1,5 cm de orificiul nazal.la 1- 1,5 cm de orificiul nazal.

Planul anatomic este reprezentat de Planul anatomic este reprezentat de cornul cartilajului alar si de fibroasa cornul cartilajului alar si de fibroasa ce delimiteaza nara falsa. ce delimiteaza nara falsa.

Planuri anatomice:Planuri anatomice: Pilea – fina si aderentaPilea – fina si aderenta Tesutul conjunctiv subcutanatTesutul conjunctiv subcutanat Planul musculo-aponevroticPlanul musculo-aponevrotic Mucoasa vestibulului nazal Mucoasa vestibulului nazal ( pe ( pe

planseul vestibulului la limita dintre piele si mucoasa planseul vestibulului la limita dintre piele si mucoasa se deschide conductul lacrimo-nazal)se deschide conductul lacrimo-nazal)

Inervatia – a.v.n. nazal lateralInervatia – a.v.n. nazal lateral

Regiunea nazala lateralaRegiunea nazala laterala

Are ca baza anatomica diverticulul nazal Are ca baza anatomica diverticulul nazal fiind situata la nivelul incizurii fiind situata la nivelul incizurii nazoincisive. Regiunea are forma nazoincisive. Regiunea are forma triunghiulara baza triunghilui fiind triunghiulara baza triunghilui fiind formata de linia ce uneste comisurile formata de linia ce uneste comisurile superioara si ventrala a narii iar varful superioara si ventrala a narii iar varful este situat in unghiul delimitat de este situat in unghiul delimitat de procesul nazal al osului nazal si procesul procesul nazal al osului nazal si procesul nazal al osului incisiv. nazal al osului incisiv.

Planurile anatomice sunt Planurile anatomice sunt reprezentate de:reprezentate de:

PielePiele Tes. ConjunctivTes. Conjunctiv M. nazal lateral M. nazal lateral – superior, aboral si ventral– superior, aboral si ventral

Tegumentul ce delimiteaza nara Tegumentul ce delimiteaza nara falsa.falsa.

Regiunea buzelorRegiunea buzelor

Delimitare: o linie ce inconjoara orificiul Delimitare: o linie ce inconjoara orificiul bucal la 2-3 cm. bucal la 2-3 cm.

Baza anatomica este reprezentata de m. Baza anatomica este reprezentata de m. orbicular al buzelor.orbicular al buzelor.

Descoperiri: trunchiul arterial incisiv – o Descoperiri: trunchiul arterial incisiv – o linie verticala ridicata dintre incisivii linie verticala ridicata dintre incisivii clesti. Se sectioneaza planul mucos si clesti. Se sectioneaza planul mucos si submucos.submucos.

Planuri anatomice:Planuri anatomice: Piele subtire si aderenta prevazuta cu peri fini si peri Piele subtire si aderenta prevazuta cu peri fini si peri

tactilitactili Tes.conjunctiv subcutanatTes.conjunctiv subcutanat Planul musculoaponevrotic – m. orbicular al buzelor, si Planul musculoaponevrotic – m. orbicular al buzelor, si

insertia pe acesta a: insertia pe acesta a: m. pielos al capului, m. zigomatic, m. ridicator nazolabial, m. pielos al capului, m. zigomatic, m. ridicator nazolabial,

m. coborator al buzei inferioare, m. ridicator propriu al m. coborator al buzei inferioare, m. ridicator propriu al buzei superioarebuzei superioare

Planul submucos in care se gasesc glande labialePlanul submucos in care se gasesc glande labiale Planul mucos care se continua pana la nivelul gingiei Planul mucos care se continua pana la nivelul gingiei

formand santurile gingivolabiale superior si inferior.formand santurile gingivolabiale superior si inferior.

Regiunile dorsale ale Regiunile dorsale ale capuluicapului

Regiunea dorsala a nasuluiRegiunea dorsala a nasului Delimitare: rostral o linie ce uneste Delimitare: rostral o linie ce uneste

comisurile dorsale ale narii, lateral o comisurile dorsale ale narii, lateral o linie ce uneste comisura dorsala de linie ce uneste comisura dorsala de comisura nazala a ochiului, aboral o comisura nazala a ochiului, aboral o linie ce uneste comisurile nazale linie ce uneste comisurile nazale intre ele.intre ele.

Straturi anatolmice:Straturi anatolmice: Pielea putin mobila si aderentaPielea putin mobila si aderenta Tesutul conjunctiv subcutanatTesutul conjunctiv subcutanat Muschiul ridicator nazolabial Muschiul ridicator nazolabial Fascia superficiala a capului;Fascia superficiala a capului; Planul osos al aselor nazale.Planul osos al aselor nazale. Inervatia: n. infratrohlear, n. frontal, n. Inervatia: n. infratrohlear, n. frontal, n.

infraorbitalinfraorbital Irigatia – artera laterala a nasului si a si Irigatia – artera laterala a nasului si a si

v dorsala a nasului.v dorsala a nasului.

Regiunea fruntiiRegiunea fruntii

Delimitare – rostral de o line ce Delimitare – rostral de o line ce uneste unghiurile nazale ale ochiului uneste unghiurile nazale ale ochiului lateral o linie ce uneste unghiul lateral o linie ce uneste unghiul temporal al ochiului cu creasta temporal al ochiului cu creasta sagitala externa si protuberanta sagitala externa si protuberanta occipitala. Baza anatomica este occipitala. Baza anatomica este reprezentata de oasele frontale si de reprezentata de oasele frontale si de oasele interparietale.oasele interparietale.

Straturi anatomice:Straturi anatomice: Pilea groasa si putin mobilaPilea groasa si putin mobila Tesutul conjunctiv subcutanat ce Tesutul conjunctiv subcutanat ce

include filete din nervul frontal si din include filete din nervul frontal si din nervul auricular anterior care participa nervul auricular anterior care participa la formarea plexului preauricular si a si la formarea plexului preauricular si a si v frontala;v frontala;

Muschiul frontal;Muschiul frontal; Fascia epicraniana;Fascia epicraniana; Osul frontal.Osul frontal.

Regiunea Regiunea parieto-temporalaparieto-temporala

Este delimitata de o linie ce uneste Este delimitata de o linie ce uneste protuberanta occipitala externa protuberanta occipitala externa creasta parietotemporala baza creasta parietotemporala baza procesului zigomatic al osului frontal procesului zigomatic al osului frontal , procesul zigomatic, creasta , procesul zigomatic, creasta superioara a arcadei zigomatice si superioara a arcadei zigomatice si baza urechii. baza urechii.

Descoperiri – n. zigomatotemporalDescoperiri – n. zigomatotemporal Straturi anatomiceStraturi anatomice PileaPilea Tesutul conjunctiv subcutanat in care Tesutul conjunctiv subcutanat in care

se gasesc filete nervoase ale plexului se gasesc filete nervoase ale plexului preauricular;preauricular;

Cartilajul scutular si musculatura Cartilajul scutular si musculatura auriculara;auriculara;

Muschiul temporalMuschiul temporal Tes. adipos retrobulbarTes. adipos retrobulbar

Regiunea auricularaRegiunea auriculara Se delimiteaza printr-o linie circulara ce Se delimiteaza printr-o linie circulara ce

inconjoara baza cartilajului auricular la 1- 2 cm.inconjoara baza cartilajului auricular la 1- 2 cm. Planuri anatomice:Planuri anatomice: Pilea inveleste cartilajul auricular si pe fata Pilea inveleste cartilajul auricular si pe fata

externa si pe fata interna si prezinta peri de externa si pe fata interna si prezinta peri de diferite lungimi;diferite lungimi;

Musculatura extrinseca a urechii;Musculatura extrinseca a urechii; Cartilajul auricular;Cartilajul auricular; Musculatura intrinsecaMusculatura intrinseca Pielea de pe fata interna a urechii.;Pielea de pe fata interna a urechii.; Cartilajul inelar, conductul auditiv externCartilajul inelar, conductul auditiv extern

Regiunea palpebralaRegiunea palpebrala

Delimitarea regiunii se realizeaza prin Delimitarea regiunii se realizeaza prin intermediul unei linii circulare imaginare intermediul unei linii circulare imaginare ce inconjoara fanta palpebrala;ce inconjoara fanta palpebrala;

Cuprinde pleoapele si toate componentele Cuprinde pleoapele si toate componentele analizatorului vizualanalizatorului vizual

Descoperiri: n. zigomatic; n infratroclearDescoperiri: n. zigomatic; n infratroclear

Planuri anatomice:Planuri anatomice: Pielea fina cu gene pe marginea Pielea fina cu gene pe marginea

libera a pleoapelorlibera a pleoapelor Tesut conjunctiv prezent numai in Tesut conjunctiv prezent numai in

regiunea periorbitararegiunea periorbitara Muschiul orbicular al pleoapelorMuschiul orbicular al pleoapelor Ligamentul tarsLigamentul tars Glandele tarsaleGlandele tarsale ConjunctivaConjunctiva

Regiunile infraorbitala si Regiunile infraorbitala si maxilaramaxilara

Delimitare: dorsal o linie ce uneste Delimitare: dorsal o linie ce uneste comisura dorsala a narii cu comisura comisura dorsala a narii cu comisura nazala a ochiului, ventral o linie ce uneste nazala a ochiului, ventral o linie ce uneste unghiul temporal al ochiului spina unghiul temporal al ochiului spina maxilara cu comisura ventrala a narii. maxilara cu comisura ventrala a narii.

Verticala ridicata din spina maxilara pe Verticala ridicata din spina maxilara pe fata dorsala a capului delimiteaza fata dorsala a capului delimiteaza regiunea maxilara dispusa rostral de regiunea maxilara dispusa rostral de regiunea infraorbitala dispusa aboral.regiunea infraorbitala dispusa aboral.

Descoperiri:Descoperiri: A si v angularaA si v angulara a ochiului – incizia a ochiului – incizia

pielii pe o line oblica ce uneste pielii pe o line oblica ce uneste spina maxilara cu unghiul nazal al spina maxilara cu unghiul nazal al ochiuluiochiului

N. infraorbitalN. infraorbital – incizie a pielii la – incizie a pielii la jumatatea distantei pe linia jumatatea distantei pe linia verticala ridicata din spina verticala ridicata din spina maxilara pe fata dorsala a nasuluimaxilara pe fata dorsala a nasului

Regiunea maxilaraRegiunea maxilara Straturi anatomiceStraturi anatomice Pielea, tesut conunctiv subcutanat avand Pielea, tesut conunctiv subcutanat avand

fibre din plexul infraorbital si ramuri din fibre din plexul infraorbital si ramuri din nervul bucal mijlociunervul bucal mijlociu

A si v nazala lateralaA si v nazala laterala M.ridicator nazolabial, m. canin, m. M.ridicator nazolabial, m. canin, m.

ridicator propriu al buzei superioare,ridicator propriu al buzei superioare, Plexul infraorbital, a si v. infraorbitalaPlexul infraorbital, a si v. infraorbitala Planul osos format de osul maxilarPlanul osos format de osul maxilar

Regiunea infraorbitalaRegiunea infraorbitala Straturi anatomice:Straturi anatomice: PieleaPielea Tesut conjunctiv subcutanat avand filete din Tesut conjunctiv subcutanat avand filete din

nervul bucal dorsal si din nervul infratrohlearnervul bucal dorsal si din nervul infratrohlear M. lacrimalM. lacrimal A si V angulara a ochiuluiA si V angulara a ochiului M. ridicator propriu al buzei superioareM. ridicator propriu al buzei superioare Planul osos al maxileiPlanul osos al maxilei Sinusul paranazal maxilarSinusul paranazal maxilar

Regiunea buccinatorieRegiunea buccinatorie

Delimitare: comisura buzelor Delimitare: comisura buzelor comisura ventrala a narii, spina comisura ventrala a narii, spina maxilara si creasta maxilofaciala, maxilara si creasta maxilofaciala, depresiunea rostrala a muschiului depresiunea rostrala a muschiului maseter si marginea ventrala a maseter si marginea ventrala a muschiului coborator al buzei muschiului coborator al buzei inferioareinferioare

Planuri anatomice: Planuri anatomice: Pielea foarte aderentaPielea foarte aderenta Tes.conj s.c cu fibre din nervii bucal Tes.conj s.c cu fibre din nervii bucal

dorsal si mijlociudorsal si mijlociu M. pielos al capuluiM. pielos al capului A.v. labiala superioaraA.v. labiala superioara A. v. labiala inferioaraA. v. labiala inferioara N. bucalN. bucal Glandele bucale superioare si inferioareGlandele bucale superioare si inferioare Muschiul buccinator Muschiul buccinator

Regiunea maseterinaRegiunea maseterina

Delimitare: linie ce pleaca de la baza Delimitare: linie ce pleaca de la baza urechii, urmareste ramura recurbata a urechii, urmareste ramura recurbata a madibulei ajunge la incizura vaselor madibulei ajunge la incizura vaselor faciale urmarind apoi depresiunea faciale urmarind apoi depresiunea rostrala a muschiului maseter pana la rostrala a muschiului maseter pana la spina maxilara apoi de-a lungul crestei spina maxilara apoi de-a lungul crestei maxilofaciale si a arcadei zigomatice pana maxilofaciale si a arcadei zigomatice pana la baza urechii.la baza urechii.

Descoperiri: Descoperiri: A.V.faciala Canalul glandei A.V.faciala Canalul glandei

parotideparotide Plexul suzigomaticPlexul suzigomatic Nervul maseterinNervul maseterin V. profunda a feteiV. profunda a fetei A.v. maseterina aboralaA.v. maseterina aborala

Planuri anatomicePlanuri anatomice PieleaPielea Tes conj. Sc cu fibre din plexul subzigomaticTes conj. Sc cu fibre din plexul subzigomatic M. pilos al capului,M. pilos al capului, M. zigomaticM. zigomatic M. maseterM. maseter A.V. facialaA.V. faciala Vena profunda a feteiVena profunda a fetei N. maseterinN. maseterin Planul osos al mandibuleiPlanul osos al mandibulei M. pterigoidian medialM. pterigoidian medial Formatiuni vasculare ale arterei maxilare si Formatiuni vasculare ale arterei maxilare si

nervii ramurei mandibulare a n. trigemennervii ramurei mandibulare a n. trigemen

Regiunea Regiunea intermandibularaintermandibulara

Delimitare: intre cele doua ramuri ale mandibulei Delimitare: intre cele doua ramuri ale mandibulei Planuri anatomice:Planuri anatomice: Pielea mobilaPielea mobila Tesut conjunctiv sc cu ramuri din n. jgheabuluiTesut conjunctiv sc cu ramuri din n. jgheabului M. milohioidianM. milohioidian M geniohioidianM geniohioidian Glanda mandibularaGlanda mandibulara A,v,faciala,canal parotidianA,v,faciala,canal parotidian Limfocentrul mandibularLimfocentrul mandibular

Regiunea parotidianaRegiunea parotidiana

DelimitareDelimitare O linie ce uneste baza urechii aripa O linie ce uneste baza urechii aripa

atlasului confluenta venei atlasului confluenta venei liguofaciale cu tendonul muschiului liguofaciale cu tendonul muschiului sternomandibular ramura recurbata sternomandibular ramura recurbata a mandibulei condilul mandibulei si a mandibulei condilul mandibulei si baza urechii.baza urechii.

Straturi anatomice:Straturi anatomice: PielePiele Tesut conjunctiv subcutanat care Tesut conjunctiv subcutanat care

include filetele nervului cutanat al include filetele nervului cutanat al gatului, nervul jegheabului, nervul gatului, nervul jegheabului, nervul C2 ramura ventrala;C2 ramura ventrala;

Glanda parotida prin care trece vena lugulara, Glanda parotida prin care trece vena lugulara, vena linguofaciala si vena maxilara;vena linguofaciala si vena maxilara;

limfocentrul parotidian ( a,v transversa a limfocentrul parotidian ( a,v transversa a fetei)fetei)

Nervul bucal dorsal si ventral, nervul Nervul bucal dorsal si ventral, nervul temporal superficialtemporal superficial

Nervul facial, nervul auricular anterior, nervul Nervul facial, nervul auricular anterior, nervul auricular mijlociu, nervul auricular posterior;auricular mijlociu, nervul auricular posterior;

Artera temporala supericiala, artera Artera temporala supericiala, artera transversa a fetei, artera auriculara transversa a fetei, artera auriculara anterioara, artera auriculara posterioaraanterioara, artera auriculara posterioara

Glanda mandiblaraGlanda mandiblara Nervul omohioidian, ramura Nervul omohioidian, ramura

sternomandibulara a nervului accesoriu, sternomandibulara a nervului accesoriu, nervul hipoglos, ansa hipoglosocervicala; nervul hipoglos, ansa hipoglosocervicala; nervul C1; artera carotida comuna, artera nervul C1; artera carotida comuna, artera carotida externa, artera carotida interna, carotida externa, artera carotida interna, artera occipitala, artera linguofaciala;artera occipitala, artera linguofaciala;

Nervul vag; conctivul cervical; nervul Nervul vag; conctivul cervical; nervul accesoriu al vagului; nervul laringian cranial;accesoriu al vagului; nervul laringian cranial;

Muschiul occipitomandibular, muschiul Muschiul occipitomandibular, muschiul digastric;digastric;

Nervul glosofaringian;Nervul glosofaringian; Punga guturalaPunga guturala

Regiunile gatuluiRegiunile gatului

Regiunea cefeiRegiunea cefei Regiunea dorsala a gatuluiRegiunea dorsala a gatului Regiunea laterala a gatului Regiunea laterala a gatului regiunea brahiocefalicaregiunea brahiocefalica Regiunea jgheabului jugularRegiunea jgheabului jugular Regiunea sternocefalicaRegiunea sternocefalica Regiunea trahealaRegiunea traheala Regiunea prescapularaRegiunea prescapulara

Regiunea cefeiRegiunea cefei

DelimitareDelimitare

anterior o linie ce uneste transversal anterior o linie ce uneste transversal marginile craniale ale aripilor atlasului marginile craniale ale aripilor atlasului trecand prin protuberanta occipitala trecand prin protuberanta occipitala externa, lateral o line ce urmareste aripile externa, lateral o line ce urmareste aripile atlasului, posterior o line ce uneste atlasului, posterior o line ce uneste transversal marginile caudale ale aripilor transversal marginile caudale ale aripilor atlasului.atlasului.

Straturi anatomice:Straturi anatomice: Pielea Pielea Tesut conjunctiv subcutanatTesut conjunctiv subcutanat Fascia cervicala superficialaFascia cervicala superficiala Aponevraoza muschiului brahiocefalicAponevraoza muschiului brahiocefalic Muschiul scalenMuschiul scalen Muschii marele lung al capului si marele lung Muschii marele lung al capului si marele lung

al atlasuluial atlasului Muschii oblic caudal si oblic cranial al capuluiMuschii oblic caudal si oblic cranial al capului A. si v. occipitomuscularaA. si v. occipitomusculara Nervul auricular mareNervul auricular mare

Regiunea cervicala Regiunea cervicala dorsaladorsala

Delimitare Delimitare Lateral o linie ce uneste aripa Lateral o linie ce uneste aripa

atlasului cu unghiul cervical al atlasului cu unghiul cervical al spetei, caudal o linie ce uneste spetei, caudal o linie ce uneste transversal unghiurile cervicale ale transversal unghiurile cervicale ale spetelor, cranial o linie ce uneste spetelor, cranial o linie ce uneste transversal aripile atlasuluitransversal aripile atlasului

Straturi anatomiceStraturi anatomice:: Pielea;Pielea; Tes. Conjunctiv care include filete Tes. Conjunctiv care include filete

ale ramurilor dorsale senzitive ale ale ramurilor dorsale senzitive ale nervilor cervicali; nervilor cervicali;

Fascia cervicala superficialaFascia cervicala superficiala Muschiul trapez cervicalMuschiul trapez cervical

M. romboidM. romboid M. spleniusM. splenius Plexul cervical profundPlexul cervical profund M.semispinalM.semispinal Ligamentul cervical portiunea Ligamentul cervical portiunea

lamelaralamelara

Regiunea cefalica Regiunea cefalica lateralalaterala

DelimitareDelimitare: : Ventral o linie ce uneste aripa Ventral o linie ce uneste aripa

atlasului cu tuberozitatea atlasului cu tuberozitatea olecranului, caudal santul olecranului, caudal santul prescapular, dorsal o linie ce uneste prescapular, dorsal o linie ce uneste aripa atlasului cu unghiul cervical al aripa atlasului cu unghiul cervical al speteispetei

Straturi anatomiceStraturi anatomice PieleaPielea Tes. Conjunctiv subcutanat cu fibre Tes. Conjunctiv subcutanat cu fibre

senzitive din plexul cervical dorsalsenzitive din plexul cervical dorsal Fascia cervicala superficialaFascia cervicala superficiala M. trapezM. trapez M. cleidotransversM. cleidotransvers N. spinal ( XI)N. spinal ( XI) M. dintat ventral cervicalM. dintat ventral cervical M. marele lung al capului si al atlasuluiM. marele lung al capului si al atlasului

Regiunea brahiocefalicaRegiunea brahiocefalica

Delimitare:Delimitare: dorsal linia ce uneste aripa atlasului dorsal linia ce uneste aripa atlasului

cu olecranul, ventral marginea cu olecranul, ventral marginea ventrala a muschiului brahiocefalic ventrala a muschiului brahiocefalic intre articulatia scapulohumerala si intre articulatia scapulohumerala si confluenta venei maxilare cu vena confluenta venei maxilare cu vena linguofaciala. linguofaciala.

Straturi anatomice:Straturi anatomice: PieleaPielea Tes. Conjunctv subcutanat incluzand ramuri Tes. Conjunctv subcutanat incluzand ramuri

din plexul cervical ventraldin plexul cervical ventral Fascia cervicala superficialaFascia cervicala superficiala Muschiul brahiocefalicMuschiul brahiocefalic M. scalen si m. omohioidian cuprinsi in fascia M. scalen si m. omohioidian cuprinsi in fascia

cervicala mijlocie;cervicala mijlocie; Nervul frenicNervul frenic Formatiuni nervoase ale plexului cervical Formatiuni nervoase ale plexului cervical

profund si ramuri vasculare musculareprofund si ramuri vasculare musculare Musculatura profunda grupata in jurul Musculatura profunda grupata in jurul

vertebrelor cervicale inveliti in fascia vertebrelor cervicale inveliti in fascia cervicala profundacervicala profunda

Regiunea jgheabului Regiunea jgheabului jugularjugular

Delimitare:Delimitare: Este o regiune cuprinsa intre marginea Este o regiune cuprinsa intre marginea

ventrala a muschiului brahiocefalic si ventrala a muschiului brahiocefalic si marginea dorsala a muschiului marginea dorsala a muschiului sternocefalicsternocefalic

Este regiunea cea mai importanta din Este regiunea cea mai importanta din punct de vedere clinic deoarece la acest punct de vedere clinic deoarece la acest nivel poate fi abordata vena jugularanivel poate fi abordata vena jugulara

Straturi anatomiceStraturi anatomice:: PieleaPielea Tesutul conjunctiv subcutanat care cuprinde Tesutul conjunctiv subcutanat care cuprinde

filete senzitivefilete senzitive( ram. ventrale ale nervilor cervicali ventrali) ( ram. ventrale ale nervilor cervicali ventrali)

fascia cervicala superficialafascia cervicala superficiala Vena jugulara acompaniata dorsal de nervul Vena jugulara acompaniata dorsal de nervul

cutanat al gatului ( VII)cutanat al gatului ( VII) Muschiul omohioidianMuschiul omohioidian Artera carotida acompaniata dorsal de Artera carotida acompaniata dorsal de

cordonul vagosimpatic si ventral de nervul cordonul vagosimpatic si ventral de nervul recurentrecurent

EsofagulEsofagul traheatrahea

Regiunea sternocefalicaRegiunea sternocefalica Delimitare:Delimitare: Corespunde culmii musculare a muschiului Corespunde culmii musculare a muschiului

sternocefalicsternocefalic Starturi anatomice:Starturi anatomice: PieleaPielea Tesutul conjunctiv cuprinzand filete senzitive;Tesutul conjunctiv cuprinzand filete senzitive; Muschiul pielos al gatuluiMuschiul pielos al gatului Fascia cervicala mijlocieFascia cervicala mijlocie Trahea insotita de trunchiurile limfatice trahealeTrahea insotita de trunchiurile limfatice traheale

Regiunea trahealaRegiunea traheala

Este o regiune situata pe fata Este o regiune situata pe fata ventrala a gatului intre cei doi ventrala a gatului intre cei doi muschi sternocefalici fiind cuprinsa muschi sternocefalici fiind cuprinsa intre apedincele traheal si intre apedincele traheal si confluentul radacinilor venei confluentul radacinilor venei jugularejugulare

Straturi anatomice:Straturi anatomice: PieleaPielea Tesutul conjunctiv subcutanatTesutul conjunctiv subcutanat Muschiul pielosMuschiul pielos Muschii sternotiroidieni si Muschii sternotiroidieni si

sternohioidienisternohioidieni traheatrahea Muschiul lungul gatuluiMuschiul lungul gatului

Regiunile trunchiuluiRegiunile trunchiului Regiunea grebanuluiRegiunea grebanului Regiunea dorsocostalaRegiunea dorsocostala Regiunea lombaraRegiunea lombara Regiunea costalaRegiunea costala Regiunea hipocondruluiRegiunea hipocondrului Regiunea axilaraRegiunea axilara Regiunea epigastricaRegiunea epigastrica Regiunea mezogastricaRegiunea mezogastrica Regiunea hipogastricaRegiunea hipogastrica Regiunea flanculuiRegiunea flancului Regiunea inghinalaRegiunea inghinala

Regiunea grebanuluiRegiunea grebanului Este situata pe partea Este situata pe partea

dorsala a trunchiului intre dorsala a trunchiului intre cele doua spete.cele doua spete.

Limata craniala este Limata craniala este reprezentata de linia ce reprezentata de linia ce uneste transversal uneste transversal unghiurile craniale ale unghiurile craniale ale spetelor iar cea caudala spetelor iar cea caudala este data de linia ce este data de linia ce uneste transversal uneste transversal unghiurile caudale ale unghiurile caudale ale spetelorspetelor

Straturi anatomiceStraturi anatomice PieleaPielea Tesut conj. ScTesut conj. Sc M. trapezM. trapez Lama elastica a m. Lama elastica a m.

romboidromboid M. romboidM. romboid M. marele lung M. marele lung

dorsolombardorsolombar M. multifiziM. multifizi Vertebrele toracaleVertebrele toracale Filete nervoase ale Filete nervoase ale

nervilor spinali toracalinervilor spinali toracali

Regiunea dorsocostalaRegiunea dorsocostala

Delimitare:Delimitare: Cranial o line ce uneste transversal Cranial o line ce uneste transversal

unghiurile caudale ale spetelor,unghiurile caudale ale spetelor, Caudal o linie ce uneste transversal Caudal o linie ce uneste transversal

unghiurile craniale ale foselor unghiurile craniale ale foselor paralombareparalombare

Straturi anatomiceStraturi anatomice PieleaPielea Tes conj subcutanatTes conj subcutanat M. trapezM. trapez M. marele dorsalM. marele dorsal Fascia Fascia

toracolombaratoracolombara M. dintat dorsalM. dintat dorsal M marele lungM marele lung M ridicator al M ridicator al

coastelor coastelor M. multifidM. multifid

Regiunea lombaraRegiunea lombara

DelimitareDelimitare Cranial o linie ce uneste transversal Cranial o linie ce uneste transversal

ungiurile craniale ale foselor ungiurile craniale ale foselor paralombare, caudal o linie ce paralombare, caudal o linie ce uneste unghiurile soldurilor intre uneste unghiurile soldurilor intre ele.ele.

Straturi anatomiceStraturi anatomice PieleaPielea Tes.conj.scTes.conj.sc M. marele dorsalM. marele dorsal Fascia toracolombaraFascia toracolombara Masa comunaMasa comuna Vetrtebrele lombareVetrtebrele lombare Filete nervoase ale nervilor spinali Filete nervoase ale nervilor spinali

lombari lombari

Regiunea flanculuiRegiunea flancului

Este regiunea Este regiunea delimitata intre delimitata intre ultima coasta si ultima coasta si linia ce uneste linia ce uneste unghiul soldului cu unghiul soldului cu rotula.rotula.

Straturi anatomice Straturi anatomice PieleaPielea Tes.conj.subcutanatTes.conj.subcutanat Filete senzitive ale nn.iliohipogastric si Filete senzitive ale nn.iliohipogastric si

ilioinghinalilioinghinal M.pielosM.pielos Fascia superficiala Fascia superficiala Tunica elasticaTunica elastica M. oblic extern al abdomenuluiM. oblic extern al abdomenului M. oblic intern al abdomenuluiM. oblic intern al abdomenului M drept abdominalM drept abdominal M. transvers al abdomenuluiM. transvers al abdomenului Fascia endoabdominalaFascia endoabdominala peritoneulperitoneul

Regiunea costalaRegiunea costala

Delimitare Delimitare Cranial o linie ce uneste tuberozitatea Cranial o linie ce uneste tuberozitatea

olecranului cu unghiul caudal al spetei olecranului cu unghiul caudal al spetei caudal o linie ce urmareste ultima coasta caudal o linie ce urmareste ultima coasta dorsal o linie ce uneste unghiul caudal al dorsal o linie ce uneste unghiul caudal al spetei cu unghiul cranial al fosei spetei cu unghiul cranial al fosei paralombare.paralombare.

Straturi anatomiceStraturi anatomice PielePiele Tes.conjTes.conj M. pielosM. pielos Fascia superficialaFascia superficiala M. marele dorsalM. marele dorsal M.dintat ventral M.dintat ventral

toracaltoracal M.intercostaliM.intercostali

Regiunea axilaraRegiunea axilara

Este delimitata anterior de o linie ce Este delimitata anterior de o linie ce uneste tuberculul mare al uneste tuberculul mare al humerusului cu apendicele traheal al humerusului cu apendicele traheal al sternului si caudal printr-o linie ce sternului si caudal printr-o linie ce uneste tuberozitatea olecranului cu uneste tuberozitatea olecranului cu apendicele xifoidian.apendicele xifoidian.

Straturi anatomice:Straturi anatomice: PieleaPielea Tes conjunctiv scTes conjunctiv sc Fascia antebrahiala medialaFascia antebrahiala mediala Musculatura pectoralaMusculatura pectorala Plexul brahialPlexul brahial Artera si vena axilaraArtera si vena axilara

Regiunile abdominale Regiunile abdominale ventraleventrale

Regiunea epigastricaRegiunea epigastrica Regiunea mezogastricaRegiunea mezogastrica Regiunea hipogastricaRegiunea hipogastrica Regiunea inghinalaRegiunea inghinala

Regiunea epigastricaRegiunea epigastrica Se mai numeste si regiunea xifoidianaSe mai numeste si regiunea xifoidiana Delimitare:Delimitare: Caudal este delimitata cu ajutorul unei Caudal este delimitata cu ajutorul unei

linii transversale situata la jumatatea linii transversale situata la jumatatea distantei dintre apendicele xifoidian si distantei dintre apendicele xifoidian si cicatricea ombilicalacicatricea ombilicala

Cranial se delimiteaza cu ajutorul unei Cranial se delimiteaza cu ajutorul unei linii ce trece tangent la apendicele linii ce trece tangent la apendicele xifoidian xifoidian

Regiunea mezogastricaRegiunea mezogastrica

Este delimitata cranial de linia Este delimitata cranial de linia caudala a regiunii epigastrice si caudala a regiunii epigastrice si caudal de o linie transversala c\caudal de o linie transversala c\situata la jumatatea distantei intre situata la jumatatea distantei intre cicatricea ombilicala si pubiscicatricea ombilicala si pubis

Regiunea hipogastricaRegiunea hipogastrica

Este situata intre linia transversala Este situata intre linia transversala ce delimiteaza regiunea ce delimiteaza regiunea mezogastrica caudal si linia mezogastrica caudal si linia transversala tangenta la pubis;transversala tangenta la pubis;

Cuprinde 3 subregiuni: pubiana si Cuprinde 3 subregiuni: pubiana si doua regiuni simetrice inghinaledoua regiuni simetrice inghinale

Regiunea pubiana Regiunea pubiana

Este situata pe linia mediana a Este situata pe linia mediana a abdomenului de o parte si de alta a abdomenului de o parte si de alta a liniei albe intre limita caudala a liniei albe intre limita caudala a regiunii mezogastrice si pubisregiunii mezogastrice si pubis

Regiunile inghinaleRegiunile inghinale

Sunt situate de o parte si de alta a Sunt situate de o parte si de alta a regiunii pubiene intre aceasta si fata regiunii pubiene intre aceasta si fata mediala a coapseimediala a coapsei

Straturi anatomiceStraturi anatomice:: PielePiele Tes conjunctiv – filete din perforantele Tes conjunctiv – filete din perforantele

distale ale nervilor intercostali precum distale ale nervilor intercostali precum si nervii iliohipogastric si ilionghinalsi nervii iliohipogastric si ilionghinal

A. si v. subcutanata abdominalaA. si v. subcutanata abdominala Tunica abdominalaTunica abdominala Aponevrozele mm oblici extern si internAponevrozele mm oblici extern si intern M. drept abdominalM. drept abdominal Aponevroza m. transvers al Aponevroza m. transvers al

abdomenuluiabdomenului Fascia transversa a abdomenului Fascia transversa a abdomenului

( endoabdominala)( endoabdominala)

Cavitatea toracicaCavitatea toracica

are ca baza anatomica are ca baza anatomica cusca cusca toracicatoracica aceasta este delimitata de aceasta este delimitata de coaste, stern si vertebrele toracalecoaste, stern si vertebrele toracale

Cusca toracica este completat de Cusca toracica este completat de formatiuni moi care completeaza formatiuni moi care completeaza peretii acesteia: muschii intercostali, peretii acesteia: muschii intercostali, muschiul lungul gatului, mm. psoasi, muschiul lungul gatului, mm. psoasi, m. transvers al toracelui, muschiul m. transvers al toracelui, muschiul diafragmdiafragm

Peretele cavitatii toracice este Peretele cavitatii toracice este captusit de o foita fibroasa care captusit de o foita fibroasa care adera la peretii acesteia – adera la peretii acesteia – fascia fascia endotoracicaendotoracica. In dreptul portiunii . In dreptul portiunii carnoase a diafragmei contine carnoase a diafragmei contine fibre elastice.fibre elastice.

De la nivelul aperturii toracale De la nivelul aperturii toracale craniale fascia este in directa craniale fascia este in directa continuare cu lama pretraheala a continuare cu lama pretraheala a fasciei cervicale.fasciei cervicale.

O parte din fibrele fasciei O parte din fibrele fasciei endotaoracice formeaza in planul endotaoracice formeaza in planul median al cavitatii toracale un median al cavitatii toracale un perete fibros in care sunt perete fibros in care sunt suspendate organele din cavitate si suspendate organele din cavitate si formatiuni care traverseaza prin formatiuni care traverseaza prin aceasta aceasta

( cordul, trahea, esofagul, timusul, limfocentri, aorta, ( cordul, trahea, esofagul, timusul, limfocentri, aorta, venele cave,venele cave,

nervi),nervi), formand – formand – MEDIASTINULMEDIASTINUL Peretele mediastinal separa cele Peretele mediastinal separa cele

doua jumatati ale toracelui:doua jumatati ale toracelui: hemitoracele drept si hemitoracele hemitoracele drept si hemitoracele stangstang

Fiecare hemitorace adaposteste plamanul Fiecare hemitorace adaposteste plamanul corespunzator care este invelit in corespunzator care este invelit in sacul sacul seros pleuralseros pleural. Pleura prezinta o foita . Pleura prezinta o foita viscerala sau pulmonara si o foita viscerala sau pulmonara si o foita parietala care este denumita in functie de parietala care este denumita in functie de peretele pe care il captuseste peretele pe care il captuseste ( medistinala, costala, diafragmatica).( medistinala, costala, diafragmatica).

Locul de continuitat dintre pleura Locul de continuitat dintre pleura viscerala si cea parietala formeaza viscerala si cea parietala formeaza ligamnetul pulmonarligamnetul pulmonar care impreuna cu care impreuna cu bifurcatia traheala si cele doua bronhii bifurcatia traheala si cele doua bronhii formeaza formeaza radicinile pulmonuluiradicinile pulmonului

La locurile de rasfrangere a pleurei La locurile de rasfrangere a pleurei paritale de pe un perete pe altul al paritale de pe un perete pe altul al hemitoracelui se formeaza fundurile hemitoracelui se formeaza fundurile de sac seroase – de sac seroase – recesuri pleurale:recesuri pleurale:

Cupola pleureiCupola pleurei ( care adaposteste ( care adaposteste varful plamanului)varful plamanului)

Recesul costodiafragmaticRecesul costodiafragmatic Recesul costomediastinalRecesul costomediastinal Recesul lombodiafragmaticRecesul lombodiafragmatic

Intre foitele viscerala si parietala se Intre foitele viscerala si parietala se formeaza o cavitate inchisa formeaza o cavitate inchisa denumita denumita cavitate pleuralacavitate pleurala in care se in care se gaseste gaseste lichid pleurallichid pleural

In dreptul mediastinului caudal In dreptul mediastinului caudal seroasa pleurala formeaza seroasa pleurala formeaza mezoul mezoul venei cave caudalevenei cave caudale

In functie de prezenta cordului In functie de prezenta cordului MEDIASTINUL este sistematizat in MEDIASTINUL este sistematizat in trei portiuni:trei portiuni:

MEDIASTINUL PRECARDIAL- MEDIASTINUL PRECARDIAL- CRANIALCRANIAL

MEDIASTINUL CARDIAL - MEDIASTINUL CARDIAL - MIJLOCIUMIJLOCIU

MEDIASTINUL POSTCARDIAL - MEDIASTINUL POSTCARDIAL - CAUDALCAUDAL

MEDIASTINUL MEDIASTINUL PRECARDIALPRECARDIAL

Cuprinde: originea marilor vase, Cuprinde: originea marilor vase, vena cava craniala, trunchiul vena cava craniala, trunchiul brahiocefalic, timusul, esofagul, brahiocefalic, timusul, esofagul, trahea, nervii vagi, plexurile trahea, nervii vagi, plexurile vegetative cervico toracale, vegetative cervico toracale, conductul toracic, limfocentri conductul toracic, limfocentri mediastinali cranialimediastinali craniali

MEDIASTINUL CARDIALMEDIASTINUL CARDIAL

INIMA ocupa compartimentul mijlociu al INIMA ocupa compartimentul mijlociu al mediastinului fascia endotoracala mediastinului fascia endotoracala formand la acest nivel formand la acest nivel sacul fibros sacul fibros pericardic, pericardic, care se rasfrange pe stern care se rasfrange pe stern unde formeazaunde formeaza ligamentul ligamentul sternopericardicsternopericardic

Alte formatiuni: trunchiul pulmonar, Alte formatiuni: trunchiul pulmonar, carja aortica, bifurcatia traheala, carja aortica, bifurcatia traheala, esofagul, radacinile plamanilor, nn vagi, esofagul, radacinile plamanilor, nn vagi, n frenicin frenici

MEDIASTINUL MEDIASTINUL POSTCARDIALPOSTCARDIAL

ADAPOSTESTE: aorta toracica, vena ADAPOSTESTE: aorta toracica, vena cava caudala, esofagul, nn frenici, cava caudala, esofagul, nn frenici, nn vagi, canalul toracicnn vagi, canalul toracic

REGIUNILE MEMBRULUI REGIUNILE MEMBRULUI TORACICTORACIC

REGIUNEA SPETEIREGIUNEA SPETEI REGIUNILE BRATULUIREGIUNILE BRATULUI REGIUNILE ANTEBRATULUIREGIUNILE ANTEBRATULUI REGIUNILE CARPIENEREGIUNILE CARPIENE REGIUNILE METACARPIENEREGIUNILE METACARPIENE REGIUNEA BULETULUIREGIUNEA BULETULUI REGIUNEA CHISITEIREGIUNEA CHISITEI REGIUNEA COROANEIREGIUNEA COROANEI REGIUNEA COPITEIREGIUNEA COPITEI

REGIUNEA SPETEIREGIUNEA SPETEI Delimitare:Delimitare:

Printr-o linie ce uneste Printr-o linie ce uneste unghiul cranial al spetrei cu unghiul cranial al spetrei cu unghiul caudal al spetei si cu unghiul caudal al spetei si cu varful marelui tubercul al varful marelui tubercul al humerusului.humerusului.

Straturi anatomiceStraturi anatomice:: - pielea- pielea - tes conj.( n. din plexul - tes conj.( n. din plexul

intercostobrahial)intercostobrahial) - m. pielos omobrahial- m. pielos omobrahial - fascia scapulara laterala- fascia scapulara laterala - m. deltoid- m. deltoid - m. supraspinos- m. supraspinos - m. infraspinos- m. infraspinos - m. mic rotund- m. mic rotund - spata- spata - m. subscapular- m. subscapular - fascia scapulara mediala- fascia scapulara mediala

REGIUNILE BRATULUIREGIUNILE BRATULUI

REGIUNEA CRANIALA A BRATULUIREGIUNEA CRANIALA A BRATULUI REGIUNEA CAUDALA A BRATULUIREGIUNEA CAUDALA A BRATULUI REGIUNEA LATERALA A BRATULUIREGIUNEA LATERALA A BRATULUI

Regiunea craniala a Regiunea craniala a bratuluibratului

Delimitare: o linie care uneste tuberculul Delimitare: o linie care uneste tuberculul cranial al humerusului, tuberozitatea cranial al humerusului, tuberozitatea deltoidiana si tuberozitatea olecranului si deltoidiana si tuberozitatea olecranului si o linie ce urmareste santul deltopectoralo linie ce urmareste santul deltopectoral

Baza anatomica a regiunii este Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul cleidobrahial reprezentata de muschiul cleidobrahial

Profilul cranial al bratului este dat de Profilul cranial al bratului este dat de muschiul cleidobrahialmuschiul cleidobrahial

Pielea este inervata de nervul Pielea este inervata de nervul supraclavicularsupraclavicular

Regiunea laterala a Regiunea laterala a bratuluibratului

Delimitare: linia ce uneste tuberculul cranial al Delimitare: linia ce uneste tuberculul cranial al humerusului, tuberozitatea deltoidiana si humerusului, tuberozitatea deltoidiana si tuberozitatea olecraniana si o linie cinvexa in tuberozitatea olecraniana si o linie cinvexa in sens proximal care uneste tuberculul cranial al sens proximal care uneste tuberculul cranial al humerusului si tuberozitatea olecraniana.humerusului si tuberozitatea olecraniana.

Baza anatomica a regiunii este reprezentata de Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul triceps portiunea lateralamuschiul triceps portiunea laterala

Sesibilitatea regionala este asigurata de nervul Sesibilitatea regionala este asigurata de nervul radial radial

( ramura proximala a n. cutanat cranial al ( ramura proximala a n. cutanat cranial al antebratului)antebratului)

Regiunea caudala a Regiunea caudala a bratuluibratului

Delimitare: o linie ce uneste unghiul Delimitare: o linie ce uneste unghiul caudal al spetei cu tuberozitatea caudal al spetei cu tuberozitatea olecraniana si tuberculul cranial al olecraniana si tuberculul cranial al humerusuluihumerusului

Baza anatomica a regiunii este Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul triceps reprezentata de muschiul triceps portiunea lungaportiunea lunga

Sensibilitatea cutanata este Sensibilitatea cutanata este asigurata de plexul intercostobrahialasigurata de plexul intercostobrahial

REGIUNILE REGIUNILE ANTEBRATULUIANTEBRATULUI

Delimitare:Delimitare:

- Proximal – santul brahioantebrahial- Proximal – santul brahioantebrahial

- Distal – linia orizontala tangenta la - Distal – linia orizontala tangenta la pisiformpisiform

Subregiunea cranio-lateralaSubregiunea cranio-laterala Subregiunea caudo-lateralaSubregiunea caudo-laterala Subregiunea mediala Subregiunea mediala

REGIUNEA CARPIANAREGIUNEA CARPIANA

REGIUNEA REGIUNEA METACARPIANAMETACARPIANA

Regiunea buletuluiRegiunea buletului

Delimitare: proximal o linie Delimitare: proximal o linie orizontala la 2 cm proximal de marii orizontala la 2 cm proximal de marii sesamoizi iar distal o linie orizontala sesamoizi iar distal o linie orizontala care trece la 2 cm sub marii care trece la 2 cm sub marii sesamoizisesamoizi

Baza anatomica a regiunii este Baza anatomica a regiunii este constituita de articulatia metacarpo - constituita de articulatia metacarpo - sesamo - falangianasesamo - falangiana

Straturi anatomiceStraturi anatomice Pielea, tes conjunctiv subcutanat cu Pielea, tes conjunctiv subcutanat cu

filete din nervii digitali, arterele si filete din nervii digitali, arterele si venele digitale proprii II si IIIvenele digitale proprii II si III

M. extensor digital comun, m. M. extensor digital comun, m. flexorul digital superficial, m flexor flexorul digital superficial, m flexor digital profund, m. interosos median, digital profund, m. interosos median, brida m. interosos median, brida m. interosos median, articulatia buletuluiarticulatia buletului

Regiunea chisiteiRegiunea chisitei

Delimitare: o linie orizontala care Delimitare: o linie orizontala care trece la 2 cm sub marii sesamoizi trece la 2 cm sub marii sesamoizi iar distal o linie orizontala care iar distal o linie orizontala care urmareste la 1 cm proximal urmareste la 1 cm proximal marginea coronara a copitei marginea coronara a copitei

Baza anatomica este reprezentata de Baza anatomica este reprezentata de falanga proximala (I)falanga proximala (I)

Straturi anatomiceStraturi anatomice Pielea, tes conjunctiv subcutanat cu Pielea, tes conjunctiv subcutanat cu

filete din nervii digitali, arterele si filete din nervii digitali, arterele si venele digitale proprii II si IIIvenele digitale proprii II si III

M. extensor digital comun, m. M. extensor digital comun, m. flexorul digital superficial, m flexor flexorul digital superficial, m flexor digital profund, bridele m. interosos digital profund, bridele m. interosos median, ligamentele sesamoidiene, median, ligamentele sesamoidiene, marele burelet glenoidalmarele burelet glenoidal

Regiunea coroanei si Regiunea coroanei si copiteicopitei

Baza anatomicaBaza anatomica - articulatia interfalango - articulatia interfalango sesamoidianasesamoidiana

Straturi anatomiceStraturi anatomice – pielea, tes conjunctiv cu – pielea, tes conjunctiv cu filete din nervul digital posterior, tendonul m. filete din nervul digital posterior, tendonul m. extensor digital comun, tendonul m. flexor digital extensor digital comun, tendonul m. flexor digital profund, lama transversa, fascia de intarire a profund, lama transversa, fascia de intarire a aponevrozei palmare, aponevroza palmara, aponevrozei palmare, aponevroza palmara, ligamentul pintenului, cuzinetul plamar si ligamentul pintenului, cuzinetul plamar si fibrocartilajele complementare, ligamentul fibrocartilajele complementare, ligamentul capsular, ligamnetele colaterale, micul burelet capsular, ligamnetele colaterale, micul burelet glenoidal, artera si vena digitala proprie II si III, glenoidal, artera si vena digitala proprie II si III, plexurile venoase cavernoase si velutoaseplexurile venoase cavernoase si velutoase

Regiunea chisiteiRegiunea chisitei

Regiunea coroanei si Regiunea coroanei si copiteicopitei

Regiunile membrului Regiunile membrului pelvinpelvin

Regiunea gluteanaRegiunea gluteana Regiunea coapseiRegiunea coapsei Regiunea genunchiuluiRegiunea genunchiului Regiunea gambeiRegiunea gambei Regiunea tarsianaRegiunea tarsiana Regiunea metatarsianaRegiunea metatarsiana

Regiunea gluteanaRegiunea gluteana

Delimitare: o linie care uneste Delimitare: o linie care uneste unghiul lateral al iliului ( unghiul unghiul lateral al iliului ( unghiul soldului) cu trohanterul III cu soldului) cu trohanterul III cu unghiul lateral al ischiului, baza unghiul lateral al ischiului, baza cozii, unghiul intern al iliului cozii, unghiul intern al iliului

Baza anatomica este reprezentata de Baza anatomica este reprezentata de musculatura gluteana impreuna cu musculatura gluteana impreuna cu osul coxal si ligamentul sciaticosul coxal si ligamentul sciatic

Regiunea coapseiRegiunea coapsei

Delimitare;Delimitare; proximal o linie care uneste proximal o linie care uneste unghiul lateral al iliului cu trohanterul al unghiul lateral al iliului cu trohanterul al III-lea si tuberozitatea ischiului iar distal III-lea si tuberozitatea ischiului iar distal printr-o linie orizontala ce trece tangent printr-o linie orizontala ce trece tangent la baza corzii jaretuluila baza corzii jaretului

Baza anatomica este reprezentata de osul Baza anatomica este reprezentata de osul femurfemur

SubregiunileSubregiunile: femurala craniolaterala, : femurala craniolaterala, femurala caudolaterala si femurala femurala caudolaterala si femurala mediala mediala

Regiunea grasetuluiRegiunea grasetului

Delimitare: o linie orizontala ce Delimitare: o linie orizontala ce trece tangent la extremitatea trece tangent la extremitatea proximala a rotulei si o linie paralela proximala a rotulei si o linie paralela cu aceasta ce trece tangent de cu aceasta ce trece tangent de extremitatea distala a rotuleiextremitatea distala a rotulei

Baza anatomica este reprezentata de Baza anatomica este reprezentata de articulatia grasetului ( femuro-tibio-articulatia grasetului ( femuro-tibio-rotuliana)rotuliana)

Regiunea gambeiRegiunea gambei

Delimitare: proximal prin Delimitare: proximal prin intermediul unei linii orizontale ce intermediul unei linii orizontale ce trece prin tuberozitatea trece prin tuberozitatea proximolaterala a tibiei si distal proximolaterala a tibiei si distal pritr-o linie orizontala ce trece pritr-o linie orizontala ce trece tangent la tuberozitatea calcaneuluitangent la tuberozitatea calcaneului

Baza anatomica este reprezentata de Baza anatomica este reprezentata de oasele gambei ( tibia si fibula)oasele gambei ( tibia si fibula)

Regiunea craniala a gambeiRegiunea craniala a gambei::

- muschi cu actiune proximala – - muschi cu actiune proximala – m. m. fibular al III-lea si m. tibial cranialfibular al III-lea si m. tibial cranial

- muschi cu actiune distala – - muschi cu actiune distala – m. m. extensor lung al degetului picioruluiextensor lung al degetului piciorului si si m. extensor digital lateralm. extensor digital lateral

- Artera tibiala craniala si 2 vene Artera tibiala craniala si 2 vene tibiale cranialetibiale craniale

- N. fibular profund N. fibular profund sisi superficialsuperficial

Regiunea caudala a gambeiRegiunea caudala a gambei Muschi cu actiune proximala – m. Muschi cu actiune proximala – m.

gastrocnemieni, m. soleargastrocnemieni, m. solear Muschi cu actiune distala – m. flexor Muschi cu actiune distala – m. flexor

superficial al degetelor, m. flexor profund superficial al degetelor, m. flexor profund al degeteloral degetelor

Muschiul flexor profund este format din Muschiul flexor profund este format din m. flexor lateral, flexorul medial si m. m. flexor lateral, flexorul medial si m. tibial caudaltibial caudal

N. tibial, n. safen, n. cutanat sural plantarN. tibial, n. safen, n. cutanat sural plantar A.tibiala caudala, a. safena, a. femurala A.tibiala caudala, a. safena, a. femurala

caudala, v. safenacaudala, v. safena

Regiunea tarsianaRegiunea tarsiana

Baza anatomica este reprezentata de Baza anatomica este reprezentata de articulatia tibio-tarso-metatarsianaarticulatia tibio-tarso-metatarsiana

Regiunea metatarsianaRegiunea metatarsiana

Baza anatomica este constituita de Baza anatomica este constituita de oasele metatarsieneoasele metatarsiene