anche tele

8/18/2019 Anche Tele

1/14

1


2/14

2

3. Clasificarea anchetelor epidemiologice

Anchetele epidemiologice se pot clasifica dupa mai multe criterii:directia studiului: relatia

temporala dintre

expunerea la factorii de risc şi efect în raport cu momentul studiului. Oalta abordare este în functie de obiectivele urmărite.

După obiectivul urmărit:

1. Anchete descriptive

2. Anchete analitice

prospective (de cohortă

retrospective (ca!"control

3. Anchete de interventie/experimentale

Anchetele descriptive

Anchetele descriptive pre!intă popula#ia #intă din punct de vedere al unor caracteristici:

caracteristici personale ale colectivită#ii (v$rstă% sex% categoria socială% etc.

caracteristici temporale: distribu#ia temporală a bolilor şi a factorilor de risc

caracteristici spa#iale: distribu#ia spa#ială a bolilor şi a factorilor de risc

Aplicaţii ale anchetelor descriptive:

1. &valuarea stării de sănătate a popula#iei

2. 'onitori!area stării de sănătate

. )lanificarea resurselor necesare în domeniul sănătă#ii popula#iei

*. &laborarea resurselor necesare în domeniul sănătă#ii popula#iei

+. ,escrierea istoriei naturale a bolilor

-. ,escrierea spectrului bolii pentru o anumită afec#iune

Descrierea distribuţiei bolilor şi a factorilor de risc n funcţie de caracteristice personaleale membrilor populaţiei ţintă

ele mai frecvente caracteristici personale anali!ate sunt: sexul% v$rsta% categoria socială.

!"rsta / interesea!ă dacă există diferen#e în modul de distribu#ie a frecven#ei bolilor saudeceselor între diferite grupe de v$rstă deoarece cu v$rsta se produc modificări metabolice%înaintarea în v$rstă produce fenomene de u!ură% iar re!isten#a organismului se reduce. 'ăsurarea


3/14

distribu#iei în func#ie de v$rstă se efectuea!ă în optică transversală. )rin efect de cohortă seîn#elege efectul pe care îl poate exercita o genera#ie asupra distribu#iei transversale pe cau!ede v$rstă a unui anumit atribut.


4/14

*

#exul / distribu#ia bolilor în func#ie de sex interesea!ă deoarece există o serie de boli care seînt$lnesc cu o frecven#ă mai mare la bărba#i fa#ă de femei. ,iferen#ele în distribu#ie se explică

prin:biologia diferită% rolul şi statutul diferen#iat al sexelor% expunerea diferită la factori de risc.0a femei predomină bolile endocrine% diabetul% afec#iunile colecistului% calculo!e%tumori benigne. 0a bărba#i predomină afec#iunile ulceroase% hernii% accidente%

aterosclero!ă% cancer pulmonar.,eosebirea între sexe a distribu#iei bolilor sau deceselor se măsoară prin calcularea unor

propor#ii simple% indici de frecven#ă sau de structură% indice de masculinitate.

$aracteristici sociale personale:

• locul naşterii este important de studiat în cercetările epidemiologice deoarece s"a constatatcă emigran#ii poartă timp de o genera#ie modele de morbiditate din #ara lor

• modele culturale% obiceiuri dictate de credin#e

• categoria socială propriu"!isă: ocupa#ia% nivel de instruire% stare civilă. &ste important de

studiat pentru

că incorporea!ă nivelul de cultură% anumite comportamente% venitul% nivelulde trai% tipul de locuin#ă% nivelul de confort

Descrierea distribuţiei frecvenţei bolilor sau a factorilor de risc n funcţie de caracteristicespaţiale

)rin acest tip de descriere este posibil să se identifice !one cu o frecven#ă neaşteptată a bolilorsau diferen#e între regiuni. ,escrierea distribu#iei bolilor (deceselor se poate face în func#ie de:• frontiere naturale

• frontiere administrative

%rontierele naturale delimitea!ă !one cu anumite caracteristici ecologice favorabilede!voltării unor boli sau dimpotrivă i!olea!ă popula#ii cu obiceiuri şi comportamente diferite%definesc !one cu o structură economică relativ omogenă ori circumscriu regiuni cu anumitecaracteristici din punct de vedere al accesibilită#ii la asisten#a medicală. rontierele naturale nu#in cont de frontierele administrative.%rontierele administrative creea!ă facilită#i de investigare şi raportare de datelorfrontierele na#ionale constituie bariere pentru bolile transmisibile supuse declarării.3n multe #ări există modele caracteristice ale morbidită#ii şi mortalită#ii determinate deanumi#i factori

economico"sociali şi culturali care influen#ea!ă starea de sănătate.4tandardi!area repre!intă metoda adecvată pentru compararea distribu#iei spa#iale a bolilor.5epre!entarea grafică care eviden#ia!ă frecven#a bolilor (sau factorilor de risc în profilteritorial este cartograma.

Descrierea distribuţiei frecvenţei bolilor şi a factorilor de risc n funcţie de caracteristicetemporale


5/14

+

&rendul reflectă schimbări ale modelelor distribu#iei bolilor în evolu#ia lor seculară. 6rendularată dacă tendin#a frecven#ei unor boli este în creştere sau în descreştere sau dacă apar

prăbuşiri sau v$rfuri în evolu#ie care pre!intă interes pentru explicarea trendului. 6rendul esteutili!at şi pentru a face predic#ii asupra evolu#iei frecven#ei unor boli. 7neori pot apare eroride interpretare a trendului legate de:• modificări ale criteriilor de diagnosticare a bolilor • modificarea factorilor care condi#ione!ă unele boli

• schimbări în clasificarea bolilor

• schimbări în compo!i#ia popula#iei

!ariaţiile ciclice (evolu#ii sinusoidale repre!intă creşteri sau descreşteri în evolu#iafrecven#ei unor boli sau decese. 8dentificarea lor pre!intă importan#ă în organi!area asisten#eimedicale şiplanificarea resurselor. luctua#iile ciclice sunt înt$lnite mai ales în ca!ul bolilor

infec#ioase% dar şi în unele boli cronice.

'voluţii neaşteptate / prin modificarea bruscă şi neaşteptată a unor factori de risc.


6/14

-

Anchete analitice

(biective educationale:

Anchetele analitice) sunt anchete epidemiolo*ice de tip observational% investighea!a relatiiledintre doua categorii de evenimente: factor de risc şi boala% permitand inferente de tip cau!al.8ndiferent de tipul de ancheta analitica% trebuie stabilit de la început:

• care este obiectul investigatiei

• care este populatia de studiu

• care sunt variabilele de cercetat

9ariabilele studiate într"o ancheta analitica sunt de doua tipuri:

• expunerea

• re!ultatul

'xpunerea: este repre!entata de pre!enta oricarui factor incriminat a fi cau!al sau responsabilde un anumit re!ultat.&xpunerea poate fi:

• activa% atribuita de investigator (administrarea unei anumite diete% a unui anumit tratament /in studiile experimentale

• pasiva (varsta% sexul"in anchetele observationale

O alta clasificare a expunerilor este urmatoarea:

• naturale

• cu variabila intrinseca (6A% greutate

• comporatamente (fumat% sedentarism

• tratmente prescrise de medic aceptate sau nu de persoane

• tratamente impuse de investigator / anchetele experimentale

&xpunerile din studiile observationale generea!a nesiguranta în functie de susceptibilitatea egalaa pers oanelor anterioara expunerii la un factor. ,e aceea în investigatiile de tipobservational potentialul de expunere este mult mai mare decat în investigatiile de tipexperimental.

+e,ultatul este repre!entat de efctul considerat ca s"ar datora unei anumiteexpuneri. 5e!ultatul trebuie definit anterior inceperii anchetei prin formularea decriterii:


7/14

• daca acestea sunt relationate caracteristicilor bolii vor fi de tipul ;moi< (in engle!a;soft and point

• daca acestea sunt relationate re!ultatului bolii vor fi de tipul ;tari< (in engle!a: hardand point


8/14

=

Anchetele epidemiologice experimentale şi de intervenţie

Anchetele experimentale, operaţionale şi de intervenţie repre!intă unul din principalele tipuride investiga#ie epidemiologică% alături de anchetele epidemiologice descriptive şi anchetele

epidemiologice

analitice.

3n timp ce anchetele descriptive eviden#ia!ă distribu#ia bolilor în popula#ie şi a factorilor derisc% în func#ie de varia#ia unor caracteristici de timp% de spa#iu şi de persoană% permi#$ndelaborarea ipote!elor epidemiologice% însă fără a putea să le verifice% iar anchetele analiticeverifică analitic% la nivel de individ% ipote!ele privind factorii de risc şi de protec#ie% ancheteleexperimentale% opera#ionale şi de interven#ie controlea!ă practic% cu suplimente de verificare% oipote!ă elaborată în cadrul anchetelor descriptive şi verificată analitic.

Anchetele experimentale şi de interven#ie pot fi definite drept studii de cohortă n carecercetătorul

manipulea,ă factorul studiat şi observă efectul asupra criteriului deraţionament) fiind sin*urele n măsură să dovedească relaţia cau,ală sau eficacitateaunor tratamente) intervenţii) deci,ii dia*nostice şi or*ani,atorice.

7nitatea de anali!ă poate fi repre!entată de: indivi!i% familii% grupuri mici% organi!a#ii saucomunită#i.

-rincipalele domenii în care pot fi aplicate anchetele experimentale şi de interven#ie sunt:

• &valuarea eficacită#ii vaccinurilor noi

• &xperimentarea medicamentelor noi

• &valuarea de noi conduite terapeutice

• &valuarea unor forme de organi!are a serviciilor de sănătate

• &valuarea unor programe de educa#ie

• &valuarea unor modalită#i noi de depistare a unor factori de risc sau maladii.

'tapele unei anchete epidemiolo*ice experimentale şi de intervenţie

Alegerea loturilor de studiu

onstituirea cohortei de studiu se face pe ba!a a două tipuri de criterii:

criterii de includere:

• clinice şi demografice (ex: v$rstă% gen etc% care definesc popula#ia poten#ială% lacare pot fi generali!ate re!ultatele studiului

• geografice şi temporale% care definesc popula#ia accesibilă% acea parte din popula#ia poten#ială care este disponibilă pentru studiu.


9/14

>

criterii de excludere:

• caracteristici care riscă să interfere!e calitatea datelor sau interpretarea re!ultatelor(ex. alcoolici% pacien#i cu afec#iuni psihiatrice% subiec#i susceptibili de a plecaîntr"o altă regiune

•

aspecte legate de etică sau dorin#a unui individ de a nu participa la studiu.'şantionarea poate fi de două tipuri:

probabilistică% prin intermediul căreia fiecare unitate popula#ională are o anumită probabilitate de selec#ie% specificată

• tragere la sor#i simplă% cu a?utorul unui tabel de numere la înt$mplare

• selec#ie sistematică% printr"un proces periodic

• tragere la sor#i stratificată% în cadrul unor subgrupe în care popula#ia a fostdivi!ată în func#ie de unele caracteristici precum v$rsta% genul etc

• tragere la sor#i a grupelor% prin care se aleg la înt$mplare grupe naturale de

indivi!i neprobabilistică% mult mai practică% însă mai pu#in riguroasă pentru că nu

specifică o probabilitate de selec#ie


10/14

1@

Principalele tipuri de anchete experimentale şi de intervenţie

Studiile clinice (clinical trials)

4tudiile experimentale clinice sunt experimente planificate% proiectate în vederea evaluării unuitratament pe subiec#i umani prin compararea re!ultatelor ob#inute într"un grup de pacien#itrata#i cu tratamentul testat cu cele observate într"un grup comparabil de pacien#i care primescun placebo% pacien#ii din ambele grupuri fiind incluşi în studiu% trata#i şi urmări#i de"a lungulaceleiaşi perioade de timp.• rupurile pot fi stabilite prin randomi!are sau altă metodă de alocare.

• 5e!ultatul măsurat poate fi decesul% un eveniment clinic nefatal sau un test de laborator.

• )erioada de observare poate fi scurtă sau lungă% în func#ie de re!ultatul măsurat.

onform acestei defini#ii% studiile presupun$nd grupuri test şi grupuri martor tratate şi urmăriteîn perioade de timp diferite% cum sunt studiile cu grup martor istoric% nu pot fi numite studiiexperimentale clinice. ,e asemenea% sunt excluse studiile comparative pe animale% sau studiileîn vitro cu substan#e biologice prelevate de la om.

4tudiile terapeutice sunt esen#iale pentru de!voltarea de noi tratamente. ,upă experimentarea învitro şi pe animale% care permite preci!area farmacologiei şi toxicologiei produsului% la omstudiul presupune patru fa!e:

• #tudiile de fa,a se efectuea!ă pe un număr mic de subiec#i şi au drept scoppreci,area si*uranţei şi toleranţei

•

#tudiile de fa,a preci!ea!ă eficacitatea optimală a tratamentului• #tudiile de fa,ă stabilesc eficacitatea tratamentului% cel mai frecvent prin teste

terapeutice comparative) ideal randomi,ate• #tudiile de fa,a !% după comerciali,area produsului% au drept scop preci!area

eventualelor indicaţii noi şi a efectelor nedorite% nedecelate în decursul etapelor precedente.


11/14

11

&xemple de studii experimentale clinice:

• olosirea în mod regulat a aspirinei pentru diverse afec#iuni şi mortalitatea cardio"vasculară

• B"carotenul şi inciden#a totală a cancerului• &ficacitatea practică a tratamentului cu medicamente hipoglicemiante pe

termen lung în prevenirea sau înt$r!ierea complica#iilor vasculare ale diabetului• Administrarea de aspirină şi dipiridamol la pacien#ii cu diabet şi boala vasculară avansată

• 8mpactul fotocoagulării la pacien#ii cu neovasculari!a#ie coroidală

• &ficacitatea şi siguran#a chenodiolului (acid chenodeoxicolic în di!olvarea pietrelor radiotransparente ale ve!icii biliare

• &ficacitatea tratamentului cu aspirină în creşterea duratei de supravie#uire a pacien#ilor cu antecedente de 8'

•

&ficacitatea scăderii colesterolemiei prin bC"pass ileal par#ial% la pacien#ii cucolesterolemie crescută şi antecedente de 8'% în creşterea duratei de supravie#uire şireducerea aterosclero!ei

Studiile !n teren" (trials !n the field)

4pre deosebire de studiile experimentale clinice% studiile experimentale care se efectuea!ă ;înteren


12/14

12

boli care pot avea o frecven#ă redusă% acest tip de studiu necesită uneori o evaluare logisticăşi financiară foarte atentă.&xemple de studii ;în teren


13/14

1

Avantaele şi limitele anchetelor experimentale şi de intervenţie

• )rincipalul avanta? al anchetelor experimentale şi de interven#ie constă în validitatealor în studierea proceselor cau!ale. Acestea au validitate internă ridicată (adică

re!ultatul are drept cau!ă

variabilele independente din ipote!ă şi mai pu#in altevariabile externe% acurate#ea cu care furni!ea!ă inferen#e despre cau!ă şi efect fiindrelativă.

• Anchetele experimentale sunt longitudinale% pentru că observarea subiec#ilor se faceîn cel pu#in două momente diferite (înainte şi după interven#ie% ele permi#$ndobservarea unei schimbări care survine într"un timp mai lung sau mai scurt. hiar dacădurata este mică% oportunitatea de a studia apari#ia unei schimbări este mai mare dec$tîn anchetele transversale% de exemplu.

• )rincipalul de!avanta? al anchetelor experimentale şi de interven#ie constă în validitateaexternă scă!ută (adică posibilitatea de generali!are a re!ultatelor la popula#ia generalăeste limitată.

• ,acă se urmăreşte atingerea în mod c$t mai riguros a obiectivului unui studiuexperimental% adesea acesta se dovedeşte a fi fe!abil numai pe grupuri mici sauatipice% situa#ie în care conclu!iile nu pot fi generali!ate.

,e exemplu% un comportament legat de sănătate% observat la indivi!ii interna#i în spital(institu#ionali!a#i% va fi substan#ial diferit sau nu se va manifesta deloc% atunci c$nd aceştia seaflă în mediul lor natural (;în teren


14/14

1*

anche tele

Documents