Anul XV. Arad, Sâmbătă, 2|15jlulie 1911 Nr. 143

ABONAMENTUL Pe un an . 28 Cor. [PC an um. . 14 < Pe o luni . 2.40 • [Namărul de zi pentru Ro­nţăia si străinătate pe

an 40 franci. fctefon pentru oraş ş{

comitat 502. TRIBUNA REDACŢIAf şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc la administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

Reciprocitatea chestiilor naţionale.

I Arad, 14 Iulie.

^ „Tribuna1'1 a adus zilele t recute ştirea ;ii guvernul unguresc este ho tă râ t să a-plice şcoalelor româneş t i aceleaşi măsur i cari se aplică în România şcoalelor frec­ventate de copii neromâni , supuşi români . Guvernul nostru vrea cu alte cuvinte să ne aplice vechiul principiu juridic al talio­nului, după care făptuitorul unei crime era pedepsit, cu aceiaş leziune t rupească pe care o pricinuise victimei sale. Dinte pen­tru dinte, oehiu pentru óchiu.

Nu mai discutăm deosebirea ce există între un s ta t naţional şi unul poliglot, şi absurditatea talionului în politică, prin­cipiu învechit şi părăsi t şi de dreptul pe­nal.

Să admi tem o clipă principiul acesta da reciprocitate. Dacă scopul guvernului ungar nu-i decât acela de a obţine dela guvernul român o soar tă mai bună şi drep­turi naţionale pentru ciangăii din Moldova ţ şi dacă în baza principiului de reciproci­ta te el se obligă a acorda aceleaşi drepturi român/fior din Ungairia, solur^iuneal este foarte uşoară. Nu vedem nici un mot iv pentru care Bomânia nu ar pu tea înzestra pe Ciangăii cu toa te drepturile naţ ionale posibile, cu condiţia reciprocităţi i pentru noi, Români i din Ungaria .

Facem chiar apel la guvernul român

să propuie soluţia asta guvernului ungar spre a se convinge, dacă scopul lui este într 'adevăr de a ajuta mimai pe Ciangăi, sau de a găsi un pretext pentru noi mă suri do desnaţionalizare contra noas t ră

Care ar fi u rmarea acordări i tu turor drepturilor naţ ionale în scoale, în politică şi administraţ ie în Moldova şi în Ungar ia?

Urmarea ar fi că în Ungar ia v ia ţa na­ţ ională a Românilor ar lua un avânt ne­bănuit , pe când, în România , desnaţionali-zarea finală a Ciangăilor ar putea fi întâr­ziată, dar nu ar putça fi împedecată prin nici un mijloc. Românii ar cuceri oraşele, ar forma o clasă puternică de mijloc şi ar întemeia o nouă lume româriească.. . pe ruinele vieţii ungureşti care azi pe pă­mântul lor duce o viaţă factice şi bu­getară.

Vor pu tea Ciangăii să aibă acelaş re­zultat, chj,ar şi cu ajutorul bugetului ro­mânesc ? De sigur nu. Mai întâi ei nu vor putea cuceri nici odată un oraş, oricât de mic, fiind prea puţini şi pe deasupra risi­piţi în vre-o trei-patru judeţe, Bacăul, Romanul şi, dacă nu ne înşelăm, Neamţul şi Fălciul. Vor rămâne deci o poporaţ ie pur rurală, condusă de câţiva învăţători , preoţi şi funcţionari. Autorul acestor rân­duri a umblat între Ciangăii din Bacău, unde e grosul lor, şi a văzut cu ochii că azi nu ma i este aproape nici un Ciangău care nu ştie binişor, adesea foarte bine româneş te . Căsătoriile mixte sunt to t mai dese şi-i reduc necontenit . Por tu l lor nu se ma i deosebeşte de portul românesc : fe­meile umblă cu fotă, bărbaţ i i cu i ţari şi

cămaşa scoasă. Jocuri le pe cari aceşti unguri le joacă în zilele Duminecei sunt... Brâul, Hora, Corăbeasca, Ţânţărelul etc. În t r 'un cuvânt sunt jocuri curat româneşt i din Moldova, pe când jocurile Săcuilor din Ardealul învecinat, între ele Ciardaşul, a tâ t de caracterist ic unguresc, sunt cu de­săvârşire necunoscute.

Popor care şi-a perdut obiceiurile, por­tul şi ajuns la faza bilingvismului, în­conjuraţi de toa te părţile de marea româ­nească în care ei sunt ca o salbă pierdută şi risipită la întâmplare pe o întindere în­semnată , Ciangăii din Moldova nu vor putea să scape de soarta fraţilor lor ro­mânizaţ i mai de mul t în judeţele Iaşi şi Fălciu.

Ajutorul bugetar ar putea să-i mai galvanizeze poate, dar nu le-ar mai putea reda cură ţenia şi vigoarea etnică pier­dută. Sunt osândiţi fără apel la moar te naţ ională, deşi agonia lor, mul ţămi tă şi spiritului de to leranţă al guvernelor ro­mâneşt i , se va prelungi poate mul tă vre­me.

Guvernul român nu va avea deci nici un motiv de a refuza de a t r a t a pe Ciangăi cu aceiaş măsură dacă guvernul ungu­resc în schimb se obligă a ne acorda nouă, Românilor din Ungaria, drepturile naţio­nale ce revindecăm de a tâ ta vreme. El nu • va pierde nimic şi va câştiga totul ; guvernul unguresc în schimb va pierde mult din privilegiile sale nedrepte, dar nu va câştiga nimic sau aproape nimic căci ar fi un câştig iluzoriu dreptul Ciangăilor

ГОГГА ZIABULÜI „ T U B U N A "

Nopţi bucureştene. De Vasile Savel.

Bucureşteni i simt o adevărată plăcere să po­vestească „provincialilor" despre farmecul vieţii dela centru şi atunci fantázia lor nu întâlneşte nici o margine. Când pleacă din capitală, apar brutali în exuberanţa veseliei lor, când se reîn­torc sunt trişti şi posomorâţi.

Dispar toate visurile, când se urcă iarăşi în tren, cuprinşi de nostalgia capitalei, de dorul de a afla locurile cele mai noi, de dorinţa de a-şi da seamă „prin ei înşişi" dc schimbările întâmplate în Hpsa lor şi la care îşi închipuie că prezenţa lor contribue mult în acest oraş mare, pl in de cele mai zguduitoare contraste.

Cu fiecare clipă însă, realitatea se apropie, o realitate cu atât mai crudă cu cât fusese învă­luită mai înainte, de bună voe, din dorinţa de a înşela pe alţii, dar mai cu seamă din dorinţa de a se înşela pe sine, căci trebuinţa aceastş e o ca­racteristică a sufletelor slabe, care nu vor să vadă ceia ce se petrece în jurul lor, ci ceîa ce ar trebui să se petreacă.

Când bucureşteanul înşiră vrute şi nevrute provincialilor, ochii lor se aprind, urechile se ascuţesc şi acela dintre dânşi care a fos t prin Bucureşti, se grăbeşte să afirme cele auzite şi să ofteze din când în când: Hei , acolo-u viaţă! Petreci nene şi nici nu simţi când trece nţbaptea... Muzică, teatru, şosea, Flora. N u ştiu când m'oi

putea duce pe la Bucureşti că tare mi-i dor să-1 văd !

Prieteni i îl privesc, îl admiră, visează... La noi, provincia ar vrea să trăiască numai la

Bucureşti, iar gândul ei nu e îndreptat decât spre acest oraş mare,; ciudat, a cărui inimă e Calea Victoriei.

Da, capitala României nu e decât o singură stradă şi nici aceia întreagă: Calea Victoriei. Ce oameni ridicoli, pentru care Calea Victoriei e de câteva ori pe zi idealul fericirei omeneşti, al senzaţiilor celor mai rafinate. Oraş de faţadă!

Oraş în care crimele dau un contingent tot mai mare pe fiecare an, oraş în care în timpul ernei sute de copiii vagabonzi aleargă pe străzile principale cu cutiuţi în mână, cerşindu-ţi banul pentru ace, cremă, şireturi de ghete, jucării şi fel de mărunţişuri dc care n'ai nevoie. Şi doar aceşti copii colindă numai pe Calea Victoriei, sub ochiul poliţiei şi al filantropilor dela Capsa care pot admira tenacitatea acestor fi inţe în zdrenţe, cu ghete rupte din care le ese degetele murdare, ori alergând desculţi şi cu capul gol, atunci când frigid goneşte lumea de pe străzi, gonindu-i şi pe ei să se ascundă la intrarea unei cafenele sau prin gangurile întunecoase de unde-i scot vardiştii trimiţându-i „acasă" să se culce.

Ce se fac, şi ce vor deveni aceşti copii, aceste păcate ale multor Bucureşteni, încă nu se ştie bine. Apar, şi dispar apoi după câţiva ani în în­chisori sau în morminte, şi alţii se grăbesc să le ia locul în mers febril. Dar, la urmă, n'ai avea de ce să te mai interesezi şi de aceştia, când ni­meni nu-i ia 'nseamă. Vin şi trec ca paserile că­lătoare, nimeni îngrijindu-se de e i ; te revoltă

însă reclama ce se face în jurul acestor fiinţe. In fiecare zi cetiţi prin gazete, de societăţi de patronaj înfiinţate pentru copiii găsiţi, vaga­bonzi, orfani, inf irmi; societăţi conduse de oa­meni care n'au ştiut nici odată în viaţă ce însem­nează să mănânci pânea în lacrimi, societăţi cu preşedinţi şi comitete care au localuri frumoase, dau baluri, încasează donaţii şi fel de fel de sub­venţii, pentru ca în fiecare zi să vezi circulând pe Calea Victoriei copii desculţi, desbrăcaţi, ne­mâncaţi, neîndrăsnind sa cerşească, fiindcă cer-şitoria în societatea modernă nu e decât un drept consacrat exclusiv celor în haine negre sau oelor ce-şi clădesc palate din veniturile societăţilor pentru patronarea unor nenorociţi... Aceşti copii fură când Ii-ö foame, scormonesc în canaluri, dau târcoale în preajma birturilor adunând rămăşi­ţele, pândesc în dosul halelor împreună cu cânii vagabonzi osul dela care se luptă ca să trăiască.

In acest oraş, alături de luxul orbitor e să­răcia şi jalea cea mai cumplită. O mizerie îns­păimântătoare stă ascunsă după zidurile ce-ţi iau vederile în zilele cu soare. Bătrânii sunt grozavi la vedere, cu feţele lor supte, brăzdate de sbâr-cituri ce arată amarul suferinţelor lor, cu ochii pierduţi, desnădăjduiţi, cu îmbrăcămintea lor pe­tecită cu îngrijire, petec peste petec, ca să for­meze o haină ce ascunde un trup istovit, oase ce nu şi-au putut căpăta odihna decât pe băncile pieţelor şi ale gradinelor publice şi câte odată când au putut să adune o „băncuţă", s'au odihnit şi ei o noapte în palatul dela Dacia, în tovărăşia celorlalţi asvârliţi din viaţă.

O, pentru bătrâni avem un azil confortabil, spune bucureşteanul nostru provincialilor uimiţi

Í

Pag. 2 / T R I B U N A " 1 5 Iulie n. 1911

do a se romaniza.. . ou 50 sau 60 de ani mai târziu.

Consideraţiile acosteigpe dovedesc deci încă odată cela ce la începutul acestor rânduri am voit să ocolim, anume că este absurd a se asemăna vin s ta t polig­lot cu unul naţ ional şi a voi să aplici în amândouă faţă cu alte naţ ional i tă ţ i ace­leaşi legi. In statele naţionale, ca Româ­nia, poporul s tăpâni tor este a tâ t de pu­ternic şi numeros, încât dispariţia şi asi­milarea micilor grupări străine nu poate ii împedecată nici prin îngrădirea cu drepturi naţ ionale artificiale. î n t r ' u n s ta t poliglot ca Ungaria dimpotrivă, na­ţionalităţi le zise . .străine" duc o via ţă na tura lă şi a t â t de viguroasă. încât nu pot fi desnaţionalizate în ciuda tu turor măsurilor de asuprire, precum se poafje constata la Români, Slovaci etc. din Un­garia.

* Acestea sunt, adevăruri fundamentale

de cari probabil şi guvernul unguresc îşi va da seama. Scopul lui nu este însă de a obţine drepturi naţionale pentru Cian-găii moldoveni. Lucrul acesta România Far putea acorda oricând cu condiţia re­ciprocităţii pentru Românii din Ungaria şi suntem siguri că l'ar acorda.

Scopul guvernului unguresc e a l tu l : acela de a găsi în situaţia Ciangăilor un pretext pentru maghiarizarea şcoalelor noastre.

Aici însă mai este, pe cât ştim, o pie-decă foarte însemnată . E însăş coroana. l a tă cum.

In anul 1907, luna Aprilie sau Mai, în par lamentul din Budapesta se desbătea proiectul de lege a lui Apponyi, faimoasa lex Apponyi. Un deputa t ungur kossuthist extrem, mi-se pare d. Bozóky Aladár, pro­puse, la discuţia pe articole, următorul amendament foarte simplu :

Limba de propunere în toa te şcoa­lele pr imare de orice categorie în sta­

de grija ce se poartă în capitală pentru acei ce nu mai pot munci.

M'au dus paşii într'o noapte şi acolo. Era o noapte de primăvară. In bucătărie se făcea cu­răţenie. O bucătărie mare, spaţioasă. Celelalte săli goale.

P e un gang, am ajuns în fundul unei curţi. Mândire aruncate în neregulă. P e unele din ele dormeau oameni îmbrăcaţi, cu marfa sub cap. Un bătrân, în colţul întunecos al gangului ofta, plângându-se de dureri de cap, iar ceva mai în­colo o faţă incultă, privea cu doi ochi mari, ce păreau că es din orbite, mişcările păzitorului, care cu un pumn îl isbi în cap să adoarmă odată. O femeie nu se ştia nici de unde vinise, nici nu putea spune cine e, sta pe o laviţă, plângându-se că-i e frig... Trecem pe lângă alt vagabond. Gar­dianul îi aplică un picior în spate să vadă dacă doarme şi trecem mai departe, în timp ce acel care nu durmea se văeta, rugându-se de gardian, cu vocea înecată în lacrimi, să nu mai dea în el. Lângă o streşină, un om îşi căuta culcuşul. P e acest l-a lăsat în pace. E un mut, îmi explică, şi de aceea l-am legat de picioare. Trei copii, ghe­muiţi unul într'altul, s'au îmbrăţoşat, şi unul din ei plânge prin somn. Nic i somnul nu le ticneşte. Felinarul arunca o lumină albă în juru-i, lumi­nând faţada caselor, firma: Azilul bătrânilor!

Nici nu ştii ce să crezi. Azilul căror bătrâni? al celor ce vin să moară aici după două ore de şe­dere, al celor ce colindă noaptea străzile, al ce­lor ce dorm în marginile părăsite ale mahalalelor cunoscute de Bucureşti ca şi capitala Chinei? La noi azilurile ßunt pentru cei ce nu pot eăpăta

tul ungar nu poate fi decât exclusiv cea ungurească.

Se putea închipui .un singur suflet de . .patriot" ungur care să nu aprobe ma­ghiarizarea completă a şcoalelor noastre, dintr 'un condei? Votarea proiectului pă­rea deci asigurată prin uriaşa major i ta te ungurească a camerei . Şi to tuş lucrurile luară alt curs. O ciudată nelinişte, o fierbere neînţeleasă intră înda tă în rân­durile intimilor contelui Apponyi şi ai gu­vernului. Se depuseră numai decît stăru-inţi pe lângă Bozóky ca să-şi re t ragă pro­punerea. Bozóky refuză, iar rândurile ma­jorităţi i coaliţioniste erau pline de indig­nare. E ra un noroc, că discuţia articolului nu se isprăvia încă, fiind înscrişi vre-o doi deputaţ i naţionalişt i . P â n ă când un depu­ta t ungur se adresă direct ministrului Ap­ponyi şi-1 întrebă pentru ce guvernul se împotriveşte unui amandament a tâ t de , ,patriotic".

— Pen t ru că dacă-1 votaţ i , guvernul a căzut, spuse ministrul, ne mai putând tăinui adevărul .

— Pent ru ce? — Majestatea Sa a refuzat să acorde

sancţiunea sa prealabilă unei asemenea măsuri, fu răspunsul ministrului.

Amendamentu l fu re t ras sau respins, nu mai ştiu bine, iar guvernul scăpă de o criză neprevăzută .

* Piedeca maghiarizări i complete a fost

deci însaş voinţa Majestăţi Sale împăra­tului. Din cuvintele ministrului Apponyi, rostite în incidentul de ma i sus, reiese că el în forma originală a proiectului său prevăzuse maghiar izarea completă a şcoa­lelor noastre, dar că însuş M. Sa împăra­tul i-a refuzat sancţ ionarea acestei mă­suri.

Se ştie însă că contele Apponyi a găsit to tuş mijloc de a eluda voinţa Coroanei : a introdus o parte însemnată a poftelor sale, nu în lege, ci în circulara ministerială

o slujbă, pentru directori, şi pentru toată cohorta de funcţionari care sălăşluesc în ele, înghiţând lefuri grase şi toate avantagiile ce pot decurge din asemenea situaţi binefăcătoare.

* Í Mă întorceam acasă. Drumul îmi e pe lângă

o biserică la spatele căreia e şi o şcoală primară. Locul bisericei e gol, neîmprejmuit. La dreapta ei un mălin mare, cu frunze multe, frunze tinere... Sub poalele mălinului un bătrân. î ş i aşternuse paltonul jos, se descălţase şi se freca pe picioare. Ce ai ? îl întreb. — Nimic ! — Te dor picioarele ? — Nimic îmi răspunse din nou. — N'ai casă? insist: Acuma nu-mi răspunse. î ş i ridică ochii spre cer, îndurător privi stelele, nu ştiu dacă le văzu, în urmă îşi pironi privirile în pământ şi suspină. — Lasă-mă ce ai cu mine? se rugă el apoi. Aruncai privirile în jur, nu era nimeni. O tăcere de mormânt mă împresura. N u vedeam sergentul şi chiar dacă l'aşi fi văzut ce-ar fi pu­tut el ajuta unui om, care îi da un prilej mai mult de supărare.

Bucureştii acolo viaţă! aşa spune toată lu­mea. Da, e viaţă aici şi încă ce viaţă! Se stre­coară prin mii de fibre, clocoteşte în sufletele atâtor însetaţi de viaţă, în sufletul robilor ca şi în al celorlalţi, se preface, mereu aceiaşi, cu în-căpăţinare şi cu o plăcere ascunsă a unei puteri nevăzute, ce ţine să rîdă, să prefacă 'n piatră sufletele înfrăţite cu suferinţa.

#

E noapte, târziu. Poate abia au bătut două­sprezece ceasuri. Centrul e luminat. Trăsurile aleargă grăbite pe calea Victoriei, lumea de pe

ce a dat despre aplicarea legii sale. Căci dispoziţia ca a tâ tea şi atâtea obiecte să se predea şi ungureşte în şcoalele noastre nu se găseşte în lege însăş nicăiri, ci se cu­prinde în circulara amint i tă . Şcoalele noa­stre nu au fost maghiar izate complet, dar în reali tate au fost prefăcute în scoale bi­lingve spre mul ţumirea dlui Bozóky.

Este însă acuma chestiunea dacă d. Zichy va putea face aşa tam-nesam, ceia ce nu a pu tu t face nici coaliţia şi contele Apponyi. Dacă va încerca-o, atunci va trebui să organizăm nu numai cea mai i înverşunată şi ex t remă rezistenţă, ci va trebui să avizăm şi Coroana, spre a afla dacă d. Zichy are învoirea ei sau nu. Şi atunci va fi în rîndul întâi datoria arhie­reilor noştri de a solicita o audienţă colec­tivă la M. Sa împăratul, spre a-i expune că aceia ce M. Sa a refuzat coaliţiei şi lui Apponyi, guvernul . , împăcării" cu Ro­mânii vrea să şi-o ia singur, fără ştirea Co­roanei.

Ia r pontra România se va pune măcar acuma chestiunea dacă mai poate menţine o alianţă care nu-i aduce nici un folos şi nonă mimai pagube. Dacă guvernul român nu se gândeşte la asta. poate se va găsi măcar o opinie publică conştientă care să i-o amintească.

Alegerea delà Orăştie. împotriva alegerii lui Farkas Pál la Orăştie, alegătorii dlui Dr. Vlad au înaintat protest la Curtea de casaţie din Bu­dapesta, care a ordonat ancheta pentru dovedi­rea abuzurilor electorale.

Interogatoriul martorilor va începe la 22 Au­gust n. şi va ţinea mai multe săptămâni, fiind nu­mărul lor foarte mare.

* Situaţia politică din Austria. Din Viena ni-se

scrie: Consfătuirile urmate de baronul Gautsch cu şefii partidelor parlamentare au dat rezultat po­zitiv numai în ce priveşte chestiunea băncii co­mune. .

D i n aceste consfătuiri noul ministru-preşe­dinte s'a convins că deocamdată nu poate să eâş-

trotuare pare eşită abea acuma, la acest ceas, ca să vadă urîtul nopţii. N u e nici o deosebire de miş­carea din timpul zilei. Femei cochete, al căror feţe sulemenite capătă o strălucire ciudată la lu­mina becurilor, aleargă grăbite, cu ochii în toate părţile, în prada vânatului. Glumele nu le supără, căci le doresc şi le p lac . . . D in nevoie? Poate.

Ce tină e şi sufletul acestor femei cari zugră­vesc în culori sinistre moralitatea unui popor. Sunt multe, şi tot mai multe saltă pe piciorele lo^, în mersul caracteristic din care trebue să le iasă în evidenţă formele, ademenitoare, pentru cei ce le cuată. Pentru ele Calea Victoriei e lu­minară, pentru ele se populează strada, pentru aceşti capi de mort ce nu pot suporta lumina zilei !

МеЛісіпа găseşte o scuză şi pentru aceste fiinţe: senzualitatea veacului, care dă naştere unei aşa de întinse prostituţii patronată de legi şi regulamente. Ce societate e aceia în care se regulameriitează până şi prostituţia, înainte de a se da leg i ' mulţimei flămânde şi de a o împedeca să ajungă în-braţele decăderei?

Cum mă întorceam acasă, la colţul străzei Eâurireanu, găsii o fiinţă plângând. La ora a-ceia, mi-,se părea ciudat. Mă uit la ea: o copilă, încearcă să zâmbească, dar faţa-i făcu o grimază îngrozitoare. Ha i cu mine! îmi zice. — Unde? — La mj^ne... Hotărât, o urmai.

O oda ie cu aparenţe de lux, în care abajurul roşu arunca o lumină trandafirie. Fata nu era veselă, n u avea acele mişcări care cuprind la sânu-le v/eşted pe primul venit. Privind-o, orice întrebaree îmi pieri de pe buze, scosei din buzunar

15 Iulie n. 1911 . T R I B U N A " Pag. 3

tige majori tatea pen t ru votarea proiectelor mi­litare şi, în consecinţă, s'a ho tă r î t să amâne pre­zentarea lor până la sesiunea de toamnă.

In sesiunea de vară , ce se va deschide Mar ţ i a viitoare şi care va fi de d u r a t ă scur tă , ba ronu l Gautsch va cerc numa i votarea pr iv i legiului băncii comune. I n aceiaş t imp va prez in tă Reiehsrathului şi proiectul de lege despre înfiin­ţarea unei un ivers i t ă ţ i i ta l iene .

Minis t rul -preşedinte a avut o consfă tu i re şi cu baronul H o r m u z a c h i , noul mareşa l al Bucovi­nei, care i-a a r ă t a t g ravamine lc Români lo r buco­vineni.

Consfătuir i le nu s'au t e r m i n a t încă şi se vor continua până la deschiderea Re iehs ra thu lu i .

• Administraţia noastră. Cu sentinţa dela Gyula,

prin care fraţii Zsilinszky, ucigaşii deputatului Achim, au fost achitaţi — nu s'au liniştit valurile. Mereu tre­buie să asistăm la câte un epilog care destăinuieşte câte un colţişor al corupţiei administrative.

Zilele trecute un martor, advocat în Ciaba, mărtu­risise că jandarmii luau dela Achim „împrumuturi", în schimbul cărora îi făceau mici hatâruri. Iar azi vine Ştirea că pretorele Seiler Elek, care a dresat primul proees-verbal cu fraţii ucigaşi, a fost suspendat şi tre­cut înaintea consiliului de disciplină.

La proces se constatase anume că procesul-verbal s'a încheiat după depărtarea fraţilor Zsilinszky; Sei­ler afirmase contrarul. S'a constatat că fraţii ucigaşi, când s'au prezintat pretorelui, aveau arme la ei; Seiler afirmase contrarul. Seiler afirmase că nu i-a arestat pe fraţii Zsilinszky fiindcă „cazul" nu i-se păruse grav, ?i tot el afirmase că n'a fost în stare să dreseze proce­sul-verbal în regu lă—fi ind adânc zgudui t de cazul acesta tragic...

* Şedinţă intimă. Camera depu ta ţ i lo r a avut ,

azi, Vineri , -prima sa şedinţă in t imă, — mijloc atât de des exp loa ta t de obs t rucţ ioniş t i .

Şedinţa a po rn i t şi azi în semnul obstrucţ ie i . Preşedintele Berzeviczy a a n u n ţ a t pet i ţ i i le adre­sate Camerei . D e obiceiu, aceste pet i ţ i i , f ă ră a se citi, se dau spre s tüd ia re comisiei p e n t r u pe­tiţii. Opoziţia a cerut , însă să fie ci t i te şi t ipă­rite.

S'a porn i t numai decât o discuţie apr insă , Ia care au luat pa r t e mai mul ţ i opoziţ ionali . P reşe­dintele a dispus c i t i rea pet i ţ i i lor . Opozi ţ ional i i în t re rupeau mereu şi cereau ca aceste în t re ru ­peri să fie t r ecu t e în ziarul s tenograf ie . Se naş te sgomot mare .

R u d n y á n s z k y G y ö r g y , guvernamenta l , le strigă a tunc i : Aşa procedează un par t id serios?

î n t r e r u p e r e a aceasta a provocat o f u r t u n ă de protes te . Opozi ţ ia se r idică în picioare şi cere dela preşedinte să-l chieme la ord ine pe Rud­nyánszky . Nefăcându-o , după ce secre ta ru l Ca­merei a t e r m i n a t cu ci t i rea pet i ţ i i lor , u n depu ta t kossti thist p rez in tă preşed in te lu i o coală p r in care se cere şedinţă in t imă.

Galer i i le se evacuiază şi depu ta ţ i i r ă m â n fă ră audi tor iu . Opozi ţ ia îl a tacă pe preşed in te pen­t rucă n 'a lua t apă ra rea opoziţiei împot r iva ofen­selor guvernamenta l i lo r . R u d n y á n s z k y dă expli­caţii , pe care apoi le repe tă şi în şedinţă pu­blică.

Acest incident a adus însă opoziţiei un câşt ig de doua ore.

In şedinţa publică, depu ta tu l opoziţ ional Be­nedek cere ca pet i ţ i i le ci t i te să fie t r ecu te în zia­rul s tenograf ie şi t ipăr i te .

P reşed in te le ia dispoziţi i le ceru te . Se in t r ă apoi în ord inea de zi: discuţ ia re formelor mili­ta re .

O r a t o r u l zilei a fost Bakony i Samu , care combate proiec tu l .

Discuţ ia se va cont inua mâne , Sâmbă tă .

Peler ina ju l m e m b r i l o r L ige i cu l tura le la mănăs t i r ea C o m a n a ,

In aceste zile de mizerii şi dureri ale nea inului nostru, pelerinajul membrilor Ligei Culturale la mănăst i rea Comana, pentru sărbătorirea aniversarei, de 300 de ani dela biruinţa strălucită a lui Radu Serbau Vodă asupra Ungurilor, lângă Braşov, — a fost un minuna t prilej do înăl ţare şi de întărire sufletească.

Serbarea a fost organizată de comite­tul central al Ligei Culturale, la propune­rea d-lui Nicolae Iorga, secretarul general, care. fiind în convalescenţă, n 'a putu t lua parte la pelerinaj.

La orele 7 jumăta te , comitetul secţiei Bucureşt i şi numeroşi membri i ai Ligei, pur tând cu fală steagul societăţii , erau în­truniţ i în gara de Nord. Din par tea comi­tetului central al Ligei s'au împăr ţ i t mem­brilor exemplare dintr 'o frumoasă bro­şură ocazională, scrisă de d. Nicolae Ior­ga. despre viaţa, faptele vitejeşti şi sfârşi­

tul jalnic al neuitatului Domn Radu Vodă Şerban.

In drum spre Comana, pe o vreme plină de soare şi senin, membri i Ligei, cari umpleau trenul, erau salutaţ i cu entu­ziasm în diferitele staţ iuni .

La Comana, în gară, excursioniştii au fost în tâmpinaţ i de câţiva delegaţi ai sec­ţiei Giurgiu şi de corul elevilor din locali­tate, cari cântau , ,Deşteaptă-te Române" . Gara şi satul îrnbrăcaseră haină de sărbă­toare . Protu t indenea fâlfăiau steaguri. P â n ă la mănăst i re , unde Legiştii s'au dus într 'un cortegiu impunător , se înăl ţau arcuri de triumf.

* I n t r e l acur i şi paj iş t i verzi, pe u n deal, se

a ra t ă z idur i l e în r u i n ă ale mănăs t i r c i Comana, s t ăpân ind tot ţ inu tu l .

I n biser ică lume mul tă , L ig i ş t i d in ţ a r a în­t reagă şi ţ ă r ă n i m e d in pa r t ea locului . E r a u re­prezenta te secţiile Lige i d in Bucureş t i , G iu rg iu , Ploeş t i , P i t e ş t i , Buzău , Craiova, Mihă i l en i etc. Membr i i bănci i popu la re „ S t e j a r u l " veniseră cu steagul lor.

P ro toe reu l Săndulescu şi preoţ i i Ion Nicu-lescu, Ghi ţă Mi l i t a ru , Gh. Popes tcu au s luj i t pa­ras tasul p e n t r u od ihna de veci a vi teazului R a d u Şerban Voevod şi a neamulu i său basarabean.

D. Gh. Bogdan Duică, în numele comite tului cent ra l al Lige i , a ţ i nu t o cuvân ta re de laudă în a m i n t i r e a domniei Voevodului , care a răsbu-na t omor î rea mişelească a lu i Miha i Vi teazul , Şe rban Voevod, a spus d. Bogdan , a cont inua t stă­pân i r ea glorioasă a lui Miha i şi a făcut aceeaş poli t ică, lup tând în cont ra păgâni lo r şi cer înd sp r i j i nu l î m p ă r a t u l u i creş t in dela Viena . D a r A u s t r i a c a , tâ rz i i ca în totdeauna nu l-au a ju ta t , cum se cuvenia, iar U n g u r i i t rufaş i au cău ta t să-l doboare. I n s ă domnul Viteaz i-a b i ru i t de două ori , în Ardeal , învă ţându- i a cunoaşte bărbă­ţ ia românească. P i l d a lui Şe rban Voevod, care a lup ta t şi a sufer i t p e n t r u ţ a r ă şi neam, să ne ara te , că n u m a i p r i n pu te r i l e noas t re p r o p r i i ne pu tem păs t r a na ţ iona l i t a tea şi n e a t â r n a r e a ţ ă r i i .

D , Aurel Scurtu, d in pa r t ea secţiei G i u r g i u

o piesă şi i-o dădui , g a t a să plec. Atunci , fe t i ţa isbucni î n t r ' u n hohot de p lâns , îmi luă mâna pe oare nu i-o pu t eam smulge şi o acoperi cu să­ru tă r i şi l ac r imi fe rb in ţ i , ca r i mă ardeau.

Mă aşezai pe scaun. î n c e p u să 'mi povestească: Tatăl meu era luc ră to r la fabr ica X... . , iar mama spăla ru fe în mahala . E r a m nouă g u r i acasă şi eu cea mai mare am fost dată , după ce cu greu­tate am învă ţa t cele p a t r u clase p r i m a r e , la un atelier, unde auzeam m u l t e da r în ţe legeam pu­ţine. Am învă ţa t des tul de bine croi tor ia . Aveam şaisprezece ani , duceam o via ţă r egu l a t ă acasă, şi câşt igul a t re i ne a jungea. î n t r ' o zi când a jung acasă, ţ ipe te la noi , vecinele se u i t a u sper ia te Ia mine , copiii p lângeau , m a m a p lângea , cine-va gemea, urla.. . . am năvăl i t în odăi ţă : t a t a cu o mână sd robi tă fusese adus acasă, căci la sp i ta l nu mai era loc. Am căzut în geminchi şi i-am să­rutat pe cealaltă. Am plâns mul t . I n locul manei drepte avea un enorm bandaj . . .

Toţi ban i i noşt r i , toată economia am cheltuit-o ou doctoria şi t r ă su r i l e la spi ta l , când t r ebu ia să-l ducem să i-se schimbe pansamente le . D e n i că i r i nici un ajutor , şi la atel ier p a t r o n u l îmi spunea că-s d r ă g u ţ ă şi că mi-ar m ă r i leafa dacă aş p r i m i

să'l las să mă sărute . Apoi , obişnuia să mă cheme în bi roul lu i . La începu t mă ţ inea pu ţ in , îmi da d i fe r i t e î n să r c ină r i , mai pe u r m ă mă ţ inea tot mai mul t , t r e m u r a când îmi vorbea, se ap rop ia de m i n e cu ven inu l în suflet şi cu zîmbet pe buze. Ş t i am ce doreşte şi zor iam să plec în atel ier , u n d e mă pr iveau fetele, r îzând, i a r altele, e rau geloase pe mine că e ram în bunele g r a ţ i i ale j u p a n u l u i , î n t r ' o zi îmi spuse : „Când pleci deseară, să t reci pe la mine" .

Şi acasă, t a ta fă ră o mână , l ips i t de a ju toru l celor pen t ru care şi-a pus via ţa în p r ime jd ie , ză­cea neşt i indu-se dacă va scăpa cu viaţă.

M'am urca t în birou. Mi-a vorbi t de afaceri mai în tâ i , însă î nda t ă schimbă vorba, mă cupr inse de după mijloc, cău tam să scap, p r iv i r ea lui mă îngrozea, am căzut leşinată , p ierdută . . .

Când m 'am deşteptat , am s imţ i t o d u r e r e ne­cunoscută până a tunci şi în cl ipa aceea mi-am dat seamă cum căzusem în prăpas t ie . De a tunci de câte ori voia să mă aibă, mă chema în bi rou, îmi trecea cu o bat i s tă pe la nas, ochii mi-se înch ideau şi când m ă deşteptam, mi-se pă rea că v in d i n t r ' o l u m e necunoscută, d in aceea a d u r e r i i nesfârş i te ,

împot r iva căreia nu poţi să ţ ip i , nu poţi să te revolţi , nu poţi să spui cuvântu l cel d rep t , căci eşti s t r iv i t ea o gângan ie . Ş t i i d-ta, die, ce în­seamnă să nu ai d rep ta te , să sufer i bat jocura , să î n d u r i toate p e n t r u ca să ajuţ i cu munca ta h r a n a a opt g u r i şi a unu i ta tă , i n f i rm , pe care îl do­boară şi su fe r in ţa morală şi sufer in ţa fizică, când se ştie neput inc ios de a mai lucra ?

Ş i toate a r fi t recut , dacă ta ta s 'ar fi făcut b ine .

D a r a m u r i t după o via ţă de muncă încorda tă , p e n t r u al ţ i i , că pen t ru ai lu i abia putea să aducă pâne neagră . A m u r i t , p lângându-se nu pe dânsul , ci pe cei rămaş i în u rmă . Şi p lângea ta ta , şi noi văzându-1 p lângând , p lângeam cu dânsul , da r ce au folosit planşetele noas t re ! O groapă pen t ru el, iar eu am fost da tă a fa ră de pa t roană p e n t r u p u r t ă r i rele, şi 'n astă seară dacă nu-mi dădeai d ta ban i i ăşt ia cura ţ i , nu şt iu dacă n u m'aş fi svâr-l i t în Dâmbovi ţa , să n u mai văd pe bia ta m a m ă scuipând sânge, slăbită, şi pe cei cinci , u i tân-du-se la pânea d in mani le mele când a jung acasă... Aici , am odaie cu chirie. . . D u p ă o mică pauză u r m ă : A m r ă m a s c inc i : ceilalţ i au mur i t . . . Asta-i v ia ţa mea acuma. A m încerca t să i n t r u în al te

„Asoeiaţlunea industriaşilor de mobile" din Braşov recomandă în aten- Щ _ Ш Щ pentru camere de dormit, sufragerie, camere garcon şi sa­pa on public depo I M É№ шШ I I Ж& Ioane Ia în întreprindere efeptuirea aranjamentului complect al * ' H F I I I ШьМ Ш^Ё I I locuinţelor şi bucătăriilor ; al edificiilor publice (soli, palate pu-zitul său bogat în Ыісе) împreună cu tapeţirăria lor.

Preţurile mo'erate, pe lângă condiţii favorabile. — Se poate privi fără a deobliga la cumpărare! — Cataloage gratuite!

A ^Brassói Bútorkészítő Iparosok Aracsarnok Szövetkezete*4, Strada Vămii nr. 36.

Pag. 4 „ T R I B U N A 4 * 15 Iulie n. 1911

a Ligei , a exprimat sentimentele de pietate naţio­nală ale Vlăscenilor, cari se mândresc că pe pă­mântul lor sunt Călugărenii, locul victoriei mă­reţe a lui Mihai Viteazul, şi mănăstirea Comana, eu moaştele vrednicului său urmaş Voevodul Ra­du Şerban.

Liga din Giurgiu, a declarat d. Scurtu, pro­mite că va lua iniţiativa pentru restaurarea mă-năstirei dela Comana, care este un monument istoric şi trebuie cinstită astfel.

D. Vasilescu, profesor şi advocat din Ploeşti , a rostit o frumoasă cuvântare despre puterea re­l igiei strămoşeşti, scutul de apărare al naţionali­tăţii noastre.

In faţa bisericei, d. Tudor Popescu a dat ex­cursioniştilor mai multe informaţiuni istorice cu privire la Şerban Vodă şi la mănăstirea Comana şi a îndemnat pe' Ligişt i i din Vlaşca să facă to­tul pentru restaurarea sfântului lăcaş.

D. General Drăgoescu din Craiova a făcut apologia dlui Nicolae Iorga, secretarul general al Ligei , care a dat ideea acestei serbări şi spre marea lui mâhnire a fost împiedecat de beală a lua parte. I n accente mişcătoare, d. general Dră­goescu a lăudat opera istorică monumentală a dlui Iorga şi propaganda sa culturală. Toată lu­mea, a aplaudat cu entusiasm propunerea dlui Drăgoescu de a se trimite o telegramă de salutare dlui Iorga.

După serbare, excursioniştii s'au dus în pă­durea Comanei, unde au luat masa pe iarbă verde, în cea mai voioasă dispoziţie.

D in partea Ligei , d. G. Bogdan Duică, a tri­mis Л. S. R. Principelui Carol, membru de onoare al Ligei , următoarea telegramă primită de excursionişti cu mare însufleţire:

Alteţei Sale Regale Principelui Carol

Excursioniştii Ligei Culturale întruniţi la mormântul Domnului Şerban V odu-V iteazul pre­zintă omagiile lor odraslei mândre a Dinastiei noastre şi Vă urează gloria viitorului profeţit de trecutul neamului nostru.

In timpul serbării s'a primit următoarea te­legramă din partea dlui Nicolae Iorga:

„Aş fi dorit din toată inima să fiu cu d-voa­stră. împiedecat de boală, Vă urez să primiţi cât mai puternica înrîurire a trecutului glorios".

Cu trenul de 4 d. a., excursioniştii au plecat la căminele lor, urmaţi de uralele ţăranilor din Comana.

ateliere, însă găseam pretutindeni duşmani, pa­tronii îmi cereau să le f iu amantă, nevestele lor mă dădeau afară, căci doamna acelui care m'a nenorocit a povestit tuturor prietenelor ei că sunt o femee primejdioasă şi aşa eram cunoscută în toate atelierele, unde mi-se închidea munca cin­stită^ unde mi-se cerea numai trupul. Şi desnădăj-duită, uitându-mă în jurul meu la cei care mă aşteptau cu drag, am căzut. Sunt plină de noroi şi niciodată nu-1 voi mai putea spăla. Dumneata eşti cel dintâi căruia i-am povestit viaţa mea. A-poi şi-a pus capul în pernă, a început să plângă şi tremura tot trupul ci fraged, cuprins de spas­muri.

Htgustori, industriaşi, me­seriaşi români.

Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­blou statistic al tuturor negustorilor, industria­şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.

Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă­mintea să ne comunice cât mai în grabă numele firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul sau prăvălia lor. „TRIBUNA"

Plecarea d-lui Bârseanu din Braşov.

Am anun ţa t şi noi că societatea ro­mână din Braşov pregăteşte un banchet de adio în onoarea Dlui A. Bârseanu, care pleacă la Sibiiu. Miercuri a fost acest ban­chet, la care au luat par te toţ i românii de seamă din Braşov, admirator i ai lui A. Bârseanu, distinsul profesor şi academi­cian, o fală a Braşovului pe care acum îl părăseşte. Dăm aici, după „Gazeta Tran­silvaniei", un raport dela banchetul fru­mos, care a luat proporţiile unei manife­staţii însufleţite de simpatie pentru D. Bârseanu, pe care suntem siguri că sibienii îl vor primi cu aceiaş dragoste, cu care l-au petrecut la despărţire românii din Braşov :

Mai rar ni-s'a dat ocaziunea în Braşov să ve­dem întrunit la un loc public atâta de ales şi nu­meros românesc ca la banchetul de adio aranjat în onoarea iubitului nostru profesor Andrei Bâr­seanu. Tot ce are Braşovul nostru mai ales şi mai bun şi-a dat eri seara întâlnire în sala spaţioasă a restaurantului „Transilvania" pentru a'şi ma­nifesta recunoştinţa şi simpatia faţă de distin­sul dascăl şi fruntaş ai neamului, pe care meritele sale, caracterul său integru şi recunoştinţa nea­mului l-au înălţat în fruntea celei dintâi socie­tăţi culturale româneşti: a „Asociaţiunei pentru literatura română şi cultura poporului român".

Şi nici că se putea altfel, căci Andrei Bâr­seanu s'a manifestat în toată viaţa sa, ca un om în adevăratul înţeles al cuvântului. Toate faptele sale şi întreaga sa activitate pe toate terenele au emanat din iubirea sa caldă de neam şi din dorul ferbinto de a face bine. Şi toţi oratorii sării: pă­rintele protopop Dr. Vasile Saftu, care a prezi­dat banchetul, directorul gimnaziului Virgi l Oni-ţiu, directorul şcoalei comerciale superioare A. Vlaicu, directorul desp. Braşov al „Asociaţiunii" prof. N . Bogdan, directorul şcoalei primare de fete R. Frateş şi inimosul advocat septuagenar I. Lengeru au găsit accente emoţionante, ca să scoată în relief în legătură cu faptele frumoase şi numeroase săvârşite de sărbătoritul sării, is-vorul cristalin şi dătător de viaţă din care au por­nit toate faptele sale închinate muncei şi binelui neamului românesc. Vorbirile ro­stite au stat la un nivel foarte înalt atât ca formă cât şi ca conţinut. A fost o puternică erup­ţie a iubirei şi stimei generale, de care se bucură dl Bârseanu şi vrednica sa consoartă în mijlocul Braşovenilor şi în acelaş timp s'a dat expresiune şi regretelor unanime pe care le simte societatea din Braşov la plecarea dlui Bârseanu la noul său post din fruntea Asociaţiunei. Fiecare orator a încheiat cu dorinţa ferbinto ca Atotputernicul Dumnezeu să-i dea dlui Bârseanu putere şi să­nătate, ca să'şi poată împlini frumoasa dar greaua chemare ca „apostol pe tribuna mare a neamului" — cum foarte nimerit a spus-o părintele Saftu în toastul său. Iar publicul prezent în număr de aproape 200, dame şi domni, au însoţit după fie­care toast aceste urări de bine cu oalde şi îndelun­gate aplauze şi aclamaţiuni.

Terminând oratorii designaţi s'a ridicat săr­bătoritul şi emoţionat până la lacrimi a exprimat în numele său şi al stimatei sale soţii tuturor mul-ţămite profunde pentru manifestaţi i le de dra­goste şi simpatie, ce i-s'au adus în seara aceasta.

Se făcuse o tăcere adâncă sărbătorească şi fie­care din cei prezenţi părea că soarbe cuvânt de cuvânt, ce izvorea din inima de aur a distinsului orator. Cu modestia, care l-a caracterizat totdea­una, dl Bârseanu şi-a rezumat viaţa şi activitatea începând din vârsta fragedă, pe care a petrecut-o şi desfăşurat-o în Braşov în jurul şcoalelor noa­stre ridicate cu atâtea jertfe. I n cuvinte înduioşă­toare până la lacrimi şi-a adus cu recunoştinţă aminte de dascălii săi de odinioară şi de bătrînii Braşovului, cărora şcoalele, pe care le-a urmat, absolvat şi la care a muncit 28 ani ca profesor, le-au fost mai scumpe decât inima ochilor lor.

A trecut apoi în revistă activitatea sa ca pro­fesor în mijlocul braşovenilor, în care a fost con­dus de două principii : iubirea, de neam şi dorul de a face bine, сдгі pr inc ip i i ' l e va urma şi în

viitor şi cari îi uşurează întru câtva despărţirea de Braşov şi instituţiile ei culturale naţionale. Termină invitând pe toţi, să închine un pahar în onoarea şcoalelor noastre, cel mai scump odor al nostru al tuturora şi în onoarea conducăto­rilor lor.

Aplauze frenetice au acoperit ultimele cuvinte ale dlui Bârseanu.

Terminându-se cu aceasta partea oficială a banchetului, s'a încins o veselă şi familiară petre­cere la mesele întinse. Cond tinerimei „Acordul" a executat câteva cântări, contribuind şi cu acest prilej la buna dispoziţie a publicului.

Intre oaspeţii nebraşoveni, veniţi la banchet, am remarcat cu plăcere pe dl prof. d e f m i v . Dr. Sextil Puşcariu, pe dnii advocaţi din Lugoj Dr. G. Dobrin şi Dr. Izidor Pop, şi pe mai mulţi re­prezentanţi ai agenturilor desp. Braşov al Asocia­ţiunii , între cari pe preoţii Z. Popovici, Nan , I. Ludu, pe înv. Boldor, Fărcaş, Crivăţ etc. I n de­cursul sării s'a dat cetire mai multor telegrame de salutare, ce-au sosit.

Car tea pas tora lă de despăr ţ i re a I. P, S . Sa le Mi t ropol i tu lu i P r imat .

I. P. S. Athanasie în urma demisiei a adresat următoarea carte pastorală de despărţire cătră toţi fraţii şi fiii duhovniceşti clerici şi mireni:

Athanasie Cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop şi Mitro­

polit al Ungro-Vlahiei Primat al României. Tuturor iubiţilor mei fraţi şi fii duhovniceşti,

clerici şi mireni, monahi şi monahii din această dc Dumnezeu păzită Eparhie a Mitropoliei Un­gro-Vlahiei, har fie voauă dela părintele îndură­rilor, iar dela smerenia mea dorinţă fierbinte de tot binele şi arhipăstorească binecuvântare.

Prin această carte a mea vă înştiinţez, iubiţi­lor, că gândindu-mă cu deadinsul la marele inte­rese ale Sf. noastre Biserici, pe care eu, smeritul întristat şi amărât de cele petrecute în timpul din urmă, nu mă. simt acum în putinţă de a le mai apăra şi înainta după cuviinţă, am depus de a mea bună voie paretesis în manile Maiestăţii Sale Regelui, dela care potrivit obiceiului pă­mântului nostru, am primit şi toiagul păstorirei acestei de Dumnezeu păzite Eparhii.

Făcut-am această jertfă cu mâhnire dar hotă­rât în ziua de 28 ale curgătoarei luni Iunie, aşa că dela zi întâi Iulie încetez de a mai purta câr­ma Sf. Mitropolii şi a mai fi povăţuitornl sufle­tesc al vostru.

De aceea vă zic acuma: „Rămânţi sănătoşi, rămâneţi cu Domnul" !

Despărţindu-mă cu multă întristare de voi, iu­biţii mei fraţi şi fii duhovniceşti, rog pe bunul Dumnezeu să trimită păstor mai destoinic spre cel mai mare folos al Sf. noastre Biserici şi al vostru, iubiţilor. 11 mai rog să reverse toate da­rurile sale asupra Bisericii şi a Patriei, pace, să­nătate şi bună înţelegere cârmuiturilor, îmbelşu-gare roadelor pământului şi bună l inişte văzdu­hului.

Vă mulţumesc tuturor iubiţilor mei pentru dragostea ce mi-aţi arătat în toate împrejurările şi de câte ori am avut prilej a vă vedea mai de aproape. Vă încredinţez că ori unde voi fi şi cât îmi! va da Dumnezeu viaţă?voi face totdeauna po­menire de voi în smeritele mele rugăciuni ca Atot­puternicul să vă dăruiască toate cele bune şi de folos sufleteşte şi trupeşte, să vă îndeplinească cererile cătră mântuire şi să vă ajute a petrece în pace şi a propăşi după bunul sfat şi dorirea inimii.

Precum în alte împrejurări aşa şi acum vă rog şi vă îndemn, iubiţilor, să iubiţi Sf. noastră Biserică ortodoxă strămoşească, să o apăraţi fie­care în marginele putinţei de cei ce ar căuta să vâre într'însa vrajbă şi împerechere. Să daţi cu­venită cinste păstorilor bisericeşti, căci ei prive-ghiază pentru sufletele voastre, să faceţi aceasta cu bucurie ca şi ei să se îndemne a sluji mai stă­ruitor în Biserica Domnului care sunteţi voi. Unul pe altul iubiţi, cum învaţă Apostolul, unul pe altul mai de cinste socotiţi. Pe toţi cinstiţi. Frăţia iubiţi. De Dumnezeu vă temeţi. P e Regele cinstiţi. Ca astfel să fiţi fii Tatălui ceresc, care pe toţi iubeşte şi de toţi se îngrijeşte, şi să vă învredniciţi de adevărata fericire în această

I- 15 Iul ie n . 1911 „ T R I B U N A " Pag. 5

viaţă şi în cea de veci , p r i n I sus H r i s t o s M â n t u i ­torul nostru. Căru ia , î m p r e u n ă cu T a t ă l şi cu Sf. Duh se cuvine toa tă slava, c ins tea şi închinăciu­nea acum şi p u r u r e a şi în veci vecilor. A m i n .

Dată în Sf. Mi t ropol ie d in B u c u r e ş t i la 30 Iunie 1911.

f Athanasie, Mi t ropo l i t P r i m a t .

Aure l P. B ă n u ţ la T i n e a . — Turneul artistic-teatral. —

Tinea, 10 I u l i e 1911.

De T i n e a se şt ie p rea p u ţ i n şi publ icu lu i ci­titor i-se dă ocaziunea să audă de T inea n u m a i «u ocaziunea a leger i lor d ie ta le .

T inea n u se poate m â n d r i , ca Be iuşu l d i n a-propiere, cu coroana cea f rumoasă de şcoli şi cu alte aşezăminte cu l tu ra le . E a este o comună în cre­ştere, ca re se desvoltă zi de zi şi' ia aspectul u n u i opid. E o m â n i sun t p u ţ i n i , î i poţ i n u m ă r a pe de­gete; şcoala şi b iser ica sun t aşezate î n o s implă faşă pe locul c u m p ă r a t şi d ă r u i t de mecenate le ÎT. Jiga. F o n d u l des t ina t p e n t r u edi f icarea biser icei

, din T inea (unde va fi şi sediul p ro topop ia tu lu i ) se r id ică zi de zi şi an de an d i n veni te le pet rece­rilor ce se aranjează la i n i ţ i a t i va ene rg i cu lu i şi înflăcăratului t î n ă r Komul B a r b u şi n u peste mult, m u l ţ u m i t ă ofertelor ma r in imoase ale in i ­milor l a rg i ca r i sp r i j inesc şi în tă resc î n a i n t a r e a noastră, — T i n e a va a j u n g e u n adevăra t cen t ru românesc şi i ndependen t .

T inea n ' a fost l ua tă î n t u r n e u l a r t i s t i c publ i ­cat deja cu l u n i de zile î n a i n t e în j u r n a l e . Ş i e ra teamă că in i ţ i a t iva f run taş i lo r de aici va fi ză­dărnici tă şi nu va fi publ ic , ca să asculte pe ar­tiştii noş t r i !

Sosiţ i de J o i seara , d. A u r e l P . B ă n u ţ cu t r u p a dsale şi cu m a i mul t e f ami l i i d in Be iuş , au fost încvar t i ra ţ i l a cele 5 fami l i i şi la t i ne r e tu l din loc. Sea ra în onoarea a r t i ş t i lo r , a r t i s te lor şi oaspeţilor a'at4ßt o cină comună. Oaspeţ i i au fost salutaţ i , în o vorb i re f rumoasă, de d. D r . A. I i l e , advocat, că ru ia i-a r ă s p u n s d. B ă n u ţ i u .

Au fost foarte mu l ţ i , peste aş teptare . Cu t r u p a dlui B ă n u ţ au veni t foar te m u l ţ i d in Beiuş , apoi din Oradea , d in A r a d şi Chiş ineu şi n ' a fost a-proape comună d i n j u r u l Tincei să n u fi l ua t ci­neva p a r t e la această sera tă ar t i s t ică- tea t ra lă .

Se ra t a a fost deschisă de d. A. B ă n u ţ care a declamat m a i m u l t e poezii de conţ inut serios şi comic, car i au p lăcu t mul t .

U r m e a z ă dşoara V a l e r i a Ştefănica , absolută > conservatorulu i d i n A u g s b u r g , f i ica directo-

1 rului d i n Be iuş , • o p i an i s t ă de for ţă . Acompa­niată de ba r i ton i s tu l l i r i c Ione l Cr i şan , au stors aplauze p r e l u n g i .

Cons tan t in Calmuschi declamă cu m u l t ă ori-! ginalitate. Când apa re î n costumul maha lag ioa i ­

cei, mu l ţ imea isbucneşte î n hohote de r î s . A t â t de mu l t a p lăcu t încâ t a t r ebu i t să a p a r ă de m a i

; mult or i pe scenă. i A p a r e apoi d. Ione l Cr i şan , care cu înfă ţ i şa-I rea sa serioasă, cu vocea sa p lăcu tă vo luminoasă •ţi caldă, ne-a cân ta t câteva doine, ca r i au s t â r n i t

Taluri de en tuz iasm.

% Un cântec mic tu cum îl faci încât aşa de mult să placif Puţină muzică şi foc. Puţin amor, puţin noroc Şi-o inimă întreagă!...

Deasemenea ne-a cân ta t admi rab i l ba lada „Ştefan V o d ă şi codru l" .

S'au j u c a t apoi piesele t ea t ra le : „ J e r t f a " , dramă de I . Miclescu şi „ U n i c a f i ică" , comedie localizată de E l e n a de Jacobich.

„ Je r t f a " j u c a t ă de dşoarele Gen i şi E e l i P o p a Eadu a fost r e d a t ă cu adevăra t s imţ şi cu cel m a i

perfect joc de scenă. Dşoare le Gen i şi E e l i P o p a E a d u au u n ta len t deosebit şi s 'au a r ă t a t s tăpâne pe ro lur i l e p r i m i t e . E l e g a n ţ a mişcăr i lor , jocul prec is şi n a t u r a l , l imbă c lară şi accent românesc sun t tot a tâ tea cal i tă ţ i de ar t i s te , pe car i dlor le posed pe depl in .

P u n c t u l f ina l a fost „Unica f i ică" , comedie în 2 acte juca tă cu acelaş efect ca şi „ J e r t f a " . E o l u r i l e au fost sus ţ inu te de d n i i : A u r e l P . Bă­nu ţ , Ione l Cr i şan şi Cons t an t in Calmuschi şi dşoarele E e l i şi Geni P o p a E a d u apoi d i l e tan ţ i , d n i i : E . G. Cimi jo , G. Cosma, P . Teochar , dşoa­re le E l i s a S tefan ică şi I . T i t .

A fost u n joc de t ea t ru cum n u am m a i avut p r i l e ju l să vedem p r i n aceste p ă r ţ i .

D u p ă sera tă s'a servi t o cină comună. D l D . O. P i n ţ e a a m u l ţ ă m i t î n numele pub l icu lu i adu­n a t d lu i A. P . B ă n u ţ p e n t r u servici i le ce le-a adus neamulu i , p r i n această reprezen ta ţ ie , i a r dl B ă n u ţ a r ă s p u n s , m u l ţ ă m i n d de p r i m i r e a şi spr i ­j i n u l ce se dă a r te i române, p r i n aceste p ă r ţ i măr ­g inaşe ale român i smu lu i ,

A u r m a t apoi dansul care a ţ i n u t p â n ă în zori de zi , î n mij locul celei ma i m a r i an ima ţ i i .

A doua zi iubi ţ i i noş t r i a r t i ş t i au pă ră s i t T inea , p a r t e î n t r ă s u r i , p a r t e î n automobi lu l tâ­n ă r u l u i Sever P o p , ducând cu ei a m i n t i r e a unor zile p lăcute i a r nouă lăsându-ne nădejdea , că d in sămânţa a runca t ă de ei va r ă s ă r i odată f loarea cu mi re sme dulci care ne va vindeca sufletul de s t r ă in i sm. u

Voi t i n e r i f ă r ă exper ien ţă car i vă î m p r ă ş t i a ţ i r i s ip i to r t i ne re ţ a şi bogăţ ia t a len tu lu i vostru, fără . să p r i m i ţ i î n schimb t i t l u r i ci vă m u l ţ ă m i ţ i cu r ă sp l a t a săracă a unor aplauze în ţe legă toare du­ceţi l up t a adevăra tă a acestui neam p u r t â n d făclia eu l ture i şi a r te i r o m â n e ! S.

Sftrşitnl lnmei prin ştiinţă. F r é d é r i c Passy , celebrul apostol al păci i un i ­

versale , publ ică u r m ă t o r u l ar t icol î n t r ' u n z ia r p a r i s i a n :

„ U n savant a publ ica t acum vre-o 50 de ani , u n memor iu re la t iv la s fârş i tu l lumei .

E l a r ă t a cum ş t i in ţa a r m â n d u m a n i t a t e a cu noui p u t e r i , p u n â n d mereu la dispozi ţ iunea sa diversele forţe ale ma te r i e i , îi p rocu ră î n acelaş t i m p mijloacele de p roduc ţ iune şi mij loace de d i s t ruge re , şi-i pe rmi t e , d u p ă î n t r e b u i n ţ a r e a ce a r face de aceste resurse , sau de a-şi m ă r i la in­f in i t avuţ ia , pu te rea şi b u n a s ta re , sau de a chema la ea mizer ia , r u i n a şi moar tea .

Or , cum omul este o f i re invidioasă, geloasă şi «rea, ma i preocupa t de a aduce v ă t ă m a r e a l tu i a decât a-şi face b ine sieşi, r ă u l va învige , conchi­dea s avan tu l ; noi sau descendenţ i i noş t r i , î n t r ' u n acces de nebun ie fur ioasă, vom face să sa ră în aer locuinţa noas t ră , şi, p e n t r u cea m a i m a r e glo­r i e a ş t i in ţe i , vom d i s t ruge păcătoasa speţă la care ne l ăudăm că a p a r ţ i n e m .

S'a s t r iga t că aceasta este u n pa radox . A m s t r i ga t şi eu aşa şi v reau să pers i s t a s t r iga încă. S u n t momente când, văzând cum p r i n mi j locul f i e ru lu i şi al oameni lor , î n loc de-a se face ins­t r u m e n t e u t i le şi fer ic i te , se inventează in s t ru ­men te de r u i n ă şi de cadavre , sun tem t en t a ţ i de a ne în t r eba dacă s in i s t ra prez icere n u e ra o pro­feţ ie şi dacă n u suntem în a j u n u l de a vedea rea­l izarea ei . Mora l i ş t i , filosofi şi poeţ i , delà obâr­şie, condamnă violenţa (şi r ă sbou l ; r e l ig iun i l e , o r i ca r i ar fi formule le şi r i t u a l u l , p r ed ică con­cord ia şi f r a t e rn i t a t ea . Ş i p r e tu t i ndenea , sub

toate drapele le şi î n toate r eg iun i l e , oameni i n u se gândesc decât cum să se d i s t r u g ă şi să se sără­cească rec iproc . D u p ă p u m n u l , boxul, a rcu l , l an­cea, au succedat a rmele d in ce în ce m a i perfec­ţ iona te , p is to lul , revolverul , puşca cu repe t i ţ i e , t u n u l , mi t ra i l eza , sub-mar inu l , m i n a f lotantă , ex-

ploeibile... Şi la f iecare da tă , a ră tându-ni -se mi ­n u n ă ţ i i l e acestor ingenioase maş in i , ni-ѳе spune , că este sfârş i tul a r te i de a d i s t r u g e ; că î n a i n t e a temere i de a se s u p r i m a pe ele însăle , popoarele vor r e n u n ţ a î n f ine de a-şi r egu la p r i n for ţa (care n u regulează n imic ) d i fe rendele şi ce r tu r i l e l o r ; şi că de acum îna in t e , ma i în ţe lep ţ i te , popoarele vor face ca să fie judeca te , ca n i ş te paşnic i bur ­ghezi , de că t ră n iş te oneşt i a r b i t r i .

D a r de f iecare da tă o nouă per fec ţ ionare a a r sena lu lu i omorî tor ese la l umină . Şi , dacă vre-o m a r e descoper i re ş t i in ţ i f ică apa re , dacă vre-o m a r e cucer i re a omulu i v ine să a f i rme şi să ma­nifesteze p rogresu l p u t e r i i sale a supra n a t u r e i , dacă, î n fa ţa une i oare-cari m a r i evolu ţ iuni a g â n d i r e i şi a i ndus t r i e i , u n s t r igă t de bucur i e şi de t r i u m f ese d in p i ep tu l savanţ i lor şi d in i n i m a m u l ţ i m i i , ca r i se cred î n f ine l ibera te de g r e u l t r i b u t al sudoarei şi al sângelui pe care-1 plătesc mizer ie i şi mor ţ i i , î n d a t ă ceata bles temată a fău­r i to r i lo r de u r ă şi de r u i n ă se r id ică , şi d in acest da r neaş tepta t , d i n această a r m ă des t ina tă a su­p u n e oarba n a t u r ă şi a glor i f ica pu te rea l ibe ră a f i in ţe i cugetă toare , cau tă să facă u n agen t su­per ior de sufe r in ţă şi de doliu.

D u p ă d r u m u l şi barcă , ca r i au p e r m i s s t rămo­şilor noş t r i de a ieşi d in izolarea p r i m i t i v ă şi a în lpsni pjrimele a p r o p i e r i şi comunicaţiuniiî Hé luc ru şi de i d e i ; d u p ă locomoţiune cu abu r i pe uscat şi pe a p ă ; d u p ă te legrafu l şi telefonul , ca r i pă r eau că va t r ebu i să consacre u n i r e a gen iu lu i u n u i an în t r ' o comuni ta te de laboare şi de sat is-fac ţ iun i , s'a câş t iga t o u l t i m ă victor ie . Smulgân -du-se p ă m â n t u l u i , unde-1 re ţ inea g r e u l l an ţ al a-t r ac ţ i un i i , desp re ţu ind căile i e r i a d m i r a t e ce cu for ţa perseverenţe i şi-a croi t î n osa tura pama tu ­lu i , omul , r iva l de acum î n a i n t e al păsă r i lo r m a r i ale ceru lu i , se avân tă î n f ine î n aer . Vas tu l spa­ţ iu , spa ţ iu f ă r ă l imi te , f ă r ă b a r i e r i şi f ă r ă fron-t i e r i î i apa r ţ i ne . Şi toate popoarele , î n t r ' u n sin­g u r glas , sa lu tând această l i be ra re s imul tană , vor pu tea să repe te ca poetul sub l imul cânt al l iberă­r i i şi al f r a t e rn i t ă ţ i i .

S ă r m a n a mul ţ ime , pe când tu te da i bucur ie i , pe când t u a d m i r i şi b inecuvintezi , sp i r i t u l r ău ­lu i , sp i r i t u l aceluia care la f iecare p rogres zice „nu", acest sp i r i t de m i n c i u n ă şi de c r imă s'a p u s pe lucru , şi, n e m u l ţ u m i t de a opune speranţe lor car i exal tă desmin ţ i r ea s in is t re lor sale pronost i ­cur i , se încăpă ţ înează a t r ans fo rma în a p a r a t e perfec ţ ionate de uc ider i aceste for ţe de concordie şi de bunăvoin ţă .

U n j u r n a l , pe care nu-1 numesc, p r e p a r ă u n pe le r ina j aer ian , care t rebuie , socoteşte el, să a-f i rme so l idar i ta tea u m a n ă . Şi revolta maeş t r i lo r de discordie, pune rea î n a i n t e a u n u i p re ­t i n s pa t r i o t i sm de d iv iz iune şi de u r ă este aşa de violent că se vede for ţa t , p e n t r u a n u vedea să se ia în r ă u ceea ce el socotea că e b ine , de a re­n u n ţ a la î n t r e p r i n d e r e a sa.

Confe r in ţa delà H a g a , d i n 1899, p r i n t r ' u n a d in rezolu ţ iuni le sale, t r an s fo rma te în legi in te r ­na ţ iona le p r i n acordul pu te r i lo r , in terzisese de-a asvâr l i d in înă l ţ imea b a b a n e l o r ' 'a tunci n u e ra încă vorba de av ia ţ iune p rac t i că ) substanţe ex-plosibi le sau asf ix iante . Ş i i n s t i t u t u l de d r e p t i n t e rna ţ iona l , onora t acum vre-o t r e i an i , cu u n u l d i n p r emi i l e Nobel p e n t r u pace, î n loc de a re­clama cont ra u i t ă r i i acestei in te rz ice r i pe care guverne le au neg l i j a t a o re îno i , p u n e în discu-ţ i une ches t iunea de a se şti dacă aerop lane le vor pu tea fi î n t r e b u i n ţ a t e ca maş ine de răsboi şi p a r e că a r vrea să rezolve chest iunea î n t r ' u n sens a-f i rma t iv .

Sper că n u are să fie aşa şi că decis iuni le cor­pu r i l o r savante , ale i n s t i t u tu lu i de d r e p t in te r ­na ţ iona l , ca şi ale Conferenţe i delà H a g a , şi vo­t u r i l e Congreselor Societăţ i lor p e n t r u pace vor fi1

u n a n i m e p e n t r u a protes ta contra or i cărei p re ­ten ţ i i de a da î n t r e b u i n ţ ă r i i omor î toa re a avia ţ iu-n i i consecra ţ iunea oficială.

Ş t i u ce se poate zice cont ra idei i de a u m a n i z a răsboiul . Eăsbo iu l n u se umanizează , el se su-

O B I L E pentru dormitor sufragerie

locuinţe, garton în garnitură de f a b r i c a n t d e m o b i l e • • ЩаѴ ШШШ Ш шшш în garnitură de

In cea mai moderni execuţie s e pot procura l a : « Ь і а - Н і І У 5 І в Ь в И , Stf. Sabina Hf. 7.

Pag, б „ T R I B U N A 1 15 Iulie n. 1911

p r i m ă , sau se réduce. D a r , dacă n u se poa te spera să se reglementeze lupte le încă posibile d i n t r e n a ţ i u n i , t r ebu ie cel p u ţ i n a n e abţ inea de a aco­peri cu o ap roba re complezantă cele ma i atroce dez lăn ţu i r i ale b ru ta l i t ă ţ e i savante sau nu . D r u ­mul de f ie r , zicea Gheorghe Stephenson f iu lu i său, va fi î n t r ' o zi mare le d r u m al popoa­re lor şi al regi lor . Căile fe ra te şi vapoarele cu a-b u r i , a zis d u p ă dânsu l i lu s t ru l Gladstone, sun t pu t e rn i ce suveici car i înlesnesc închegarea un i ­t ă ţ i i umane .

Avia ţ iunea , p e n t r u a jus t i f ica ceea ce costă eroici lor p romotor i de pericole şi de sacr if ic i i , t r ebu ie să fie u n sbor magn i f i c că t r ă u n i r e , jus ­t i ţ i e şi pace. Es t e sa lu tu l f r a t e rn al F r a n ţ e i că t ră I t a l i a , că t r ă Span ia , că t ră Marea B r i t a n i e , zic deopotr ivă, la sosirea avia tor i lor , guverne le şi popoarele care-i aclamă. T r e b u i e ca p re tu t indenea , delà capi ta lă la capi ta lă , şi delà na ţ i une la na­ţ iune , să r ă s u n e aceiaş s t r i g ă t ; şi ca, pe de-asupra vechilor e ror i şi vechilor ne în ţe leger i , să a p a r ă în f ine semnele în ţe lepc iun i i şi ale so l idar i t ă ţ i i necesare.

Con t inau ţ i da r , n roi toţi car i aveţi la i n i m ă altceva decât inv id ia şi u r a , voi toţi ca r i perzis-t a ţ i a crede î n t r i u m f u l adevăru lu i şi al jus t i ţ i e i a sup ra violenţei şi oroare i , s for ţăr i le voastre pen­t r u a păs t r a nea t inse de or i ce pa t ă şi de or i ce m u r d ă r i e a r ip i l e acestor m a r i porumbei , anun­ţă tor i (dacă vom şti să voim) a i s fâ rş i tu lu i delu-v iu lu i de fier şi de sânge" .

Invitare la abonament. Stăm în fafa unui nou semestru de abona­

ment. Acum când o campanie detestabilă, nelo­ială şi ingrată s'a pornit împotriva ziarului no­stru, drept răsplată pentru nesfârşitele sale ser­vicii aduse cauzei nationale, avem îndoită nevoie de sprijinul prietenilor şi a cetitorilor noştri! statornici şi credincioşi, cari nu s'au lăsat misti­ficaţi nici terorizaţi.

ІІ rugăm pe toţi să grăbească cu reînoirea a-bonamentelor, şi să facă o propagandă în cercul lor, pentru câştigarea de noui abonaţi, pe re-stanţieri să-şi achite datoriile lor, căci ziarul no­stru este avizat acum la propriile sale puteri în lupta grea ce o duce pentru interesele naţionale.

In faţă, loviţi cu şeaptesprezece procese de presă, dintre cari cel dintâiu se va desbate la 16 August în spate loviţi de focul concentric al anei propagande organizate de calomnii, min­ciuni şi invective, nădejdea noastră se reazămă pe acea parte sănătoasă a publicului nostru care are independenţa sa de judecată, spiritul de dis­cernement şi devotament adânc, desinteresat şi sincer pentru cauza naţională.

Apelăm deci la ce e mai bun în societatea noastră, la acea parte a publicului nostru care poate crede în îndemnurile cinstite ale unui ziar, în mărturisirile sale de credinţe loiale şi drepte, fiindcă cugetarea ei însaş este nestricată, loială, dreaptă şi cinstită.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe un an — — — — 28.— cor.

i pe 1j2 an — — — — 14.— cor.

f pe J / 4 an — — — —- 7 , — cor. Г pe 1 lună — — — — 2.40 cor.

\ In România:

Г pe un an — r — — — 40.— cor. I pe 1I2 an — — —• — 20.— cor.

Redacţia şi Administraţia „Tribunei."

cu motive româ­neşti şi cu vederi din România ş. a.

se pot căpăta la » Librăria Tribunei >.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 14 Iulie n. 1911.

— Buletin m e t e r e o l o g i c Institutul metereologic anunţă o neînsemnată scădere a temperat urei, cu ploi şi, pe alocuri, furtună.

Temperatura la amiazi a fost de 21*8 % Celsius.

— Şcoalele noastre. In revista „Transilvania" dl Dr. Onisifor Ghibu publică nişte scurte monografii asu­pra şcoalelor noastre scrise de învăţători. Sunt ex­trem de importante datele pe cari le dau în vileag bieţii noştri apostoli ai culturii. Iată ce spune dl A. Che-taii, despre trecutul apropiat al şcoalei din Frâua, co­mitatul Sibiiului.

In anul 1892/3 a venit ca învăţător unul cu numele Vezan. Acest învăţător a refuzat cvartirul învăţătoresc constatator din o singură odaie, luându'şi cvartir mai cinstit pe punga sa proprie. Progresul, după spusele oamenilor, a fost lăudabil. In a. 1893/4 a funcţionat ca învăţător Nicolae Popovici din Moşna, — om cu pu­tină pregătire şi cu putină diliginţă. In a. 1894/5 a fost ales învăţător Tilon Albu, actualul învăţător din Cu-rim, desvoltând o activitate lăudabilă. E de însemnat că dintre toţi învăţătorii de până aci, nici unul n'a avut pregătiri pedagogice moderne. Filon Albu este pri­mul. In a. 1895/6 urmează la postul de învăţător iarăşi Nie. Popovici, om stăpânit de patima beţiei, care se dimitea la petreceri cu ţăranii prin crîşmele satului. In a. 1896/7 ocupă postul de învăţător preotul actual Teofil Holerga, care funcţionează totodată şi ca preot. Din salarul învăţătoresc nu primeşte decât foarte puţin. In a. 1897/8 urmează de învăţător Nie. Andrei, actua­lul preot din Dupusdorf. Salar după tocmeală. In a. 1898/9 urmează de învăţător Ioan Mănica, salar 200 fl. din repartiţie delà popor, dar socotind fiind şi un prînz în acei bani. In a. 1899/900 urmează la postul de. învăţător un bătrîn cu numele Băeilă, întunecând mai tot ce au muncit antecesorii lui. In a. 1901/2 urmează învăţător Miron Racoţa şi Axente Trif. Miron Ra-cota vine toamna, conform uzului vecluu. făcând toc­meală cu poporul, iar Axente Trif vine mai târziu cu vre-o lună, fiind numit de P. V. Consistor. In urma acestei încurcături M. Racoţa a trebuit să plece în alt sat, unde l-a numit Ven. Consistor. Axente Trif a fost om impunător şi totodată şi cu pregătiri bune, dar du­cea o mizerie cumplită; "în ciât nevasta trebuia să lucreze cu ziua pe la Saşi, cu cei mai demoralizaţi oameni de rînd, la sapă şi la alte lucruri ordinare incompatibile cu cariera învăţătorească. Cu toate acestea tot i-se zicea „doamnă".

Iată soarta unei scoale româneşti din mijlocul Ar­dealului. Ce-o fi prin alte părţi?!

— Pentru bustul lui Eminescu am pr imi t azi delà d. Mihaiu Novac , clin Şona, suma de 2 co­roane .

— Alegere de preot. Din Gepiu ( t r ac tu l Tin-cei) ni-se scr ie : La 29 Iunie v. (11 Iu l i e n.) a avu t loc a legerea de preot î n comuna noas t ră . Alegerea a fost condusă de d. p ro topop Ni«olae Roxin . A u fost p a t r u candidaţ i , d i n t r e car i har ­nicul p reo t Vas i le F ă r c u ţ a p r i m i t 64 votur i , al doilea candida t Teodor R o x i n 3 vo tur i , iar 0 cei­la l ţ i cand ida ţ i ,Haşas şi Bona ţ , nici u n vot.

— Liber. D . N . Mi t ru p rop r i e t a ru l şi r edac to ru l „ P l u g a r u l u i R o m â n " din Timişoara , împl in in-du-şi pedeapsa de 8 zile p e n t r u ag i ta ţ i e în tem­n i ţ a d in Lugo j la 13 Iu l ie a. c. a ieşit depl in sănă­tos, şi d in nou şi-a început ac t iv i ta tea .

— Regele Ferdinand al Bulgariei în Austria. D i n Sofia se anun ţă , că regele F e r d i n a n d va că­lă to r i în cursu l ver i i în A u s t r i a spre a face o vi­zită domni to ru lu i nosti-u. Rege le va fi însoţ i t de min is t ru l -preşed in te Gesoff. Ziua plecăr i i nu este încă s tabi l i tă .

— Incendiu din Moreni continuă Se anun ţă din Ploieşti : Focul teribil din Moreni continuă şi acuma. Gazele ar-zânde formează o coloană de aproape 200 rr». i luminând împrejurimile pe o dis tanţă de aproape 20—30 klm.

Azi au fost în Moreni d. prim procuror Anastasiade, însoţit de Zagorici şi Pău-nescu, care au ancheta t . Din câte a tran­spirat din anchetă vinovat pare a fi d. in­giner Popescu Celarian care era şeful

schelei Bana, deoarece d-sa nu s'a confor­m a t ar t . 58 din legea minieră spre a a-nunţa din t imp că sonda No. 7 prezintă s imptome de erupţie.

Inginerul Pepa va fi înmormântat mâne.

Corpul lui a fost găsit carbonizat şi micşorat la 1 m. 20. t răgând o foarte mica greuta te . Corpul lui a fost recunoscut după verigheta ce o pur ta în deget.

Azi după amiază la 2 a mai murit în spitalul delà Moreni mecanicul Stelian Bă-doscu.

S tarea celorlalţi 0 este disperată şi e imposibil ca vre-unui din ei să scape cu viaţă .

F o c u l continuă şi nimeni n u se poate apropia de gurile sondei mai aproape ca 40 metr i .

— Cutremurul din Kecskemét. Popu la ţ i a s't l iniş t i t aproape cu desăvârş i re , deşi s 'au mai re­simţi t c u t r e m u r e mici şi zilele din u rmă . '

P e n t r u a ju to ra rea celor l ipsi ţ i sosesc de pre­tu t inden i sume însemna te . Ma j . Sa a deschis ji­ru l con t r ibu i r i lo r cu suma de 100.000 de coroane.

La Kecskemét au sosit 3 compani i de pionerù

— Nou advocat român în Siria. P r i m i m urmă­toru l aviz: A m onoare a Vă încunoşt i inţa , că' mi-am deschis cancelar ia advocaţ ia lă în Siria. Cu s t imă: D r . Ioan Suciu , advocat .

— Cutremur de pământ în Messina. Apa ra ­tele ins t i tu te lor seismografice din Viena şi Buda­pesta au semnala t a la l tă ier i un mare cu t remur de p ă m â n t la câteva mii de klm. Azi vine ş t i rea că şi acest c u t r e m u r a avut. loc la Messina, Miercuri după amiazi . S 'au res imţ i t ăoviă. zgudui r i mai slabe şi unu l mai pu te rn ic , făcând pagube enorme.

F i i n d ziua, n ' a căzut nici o v ia ţă jer tfă cutre­m u r u l u i .

Abia au trecut doi an i şi jumăta te delà marea catastrofă care a n i m i c i t acest oraş înfloritor şi acum i a ră ş a căzut p radă forţelor tainice ale pă­m â n t u l u i .

— Date statistice privitoare la Ungaria. Numărul din urmă al monitorului oficiului de statistică public* următoarele :

In luna Mai s'au născut în ţările de sub согоал* sfântului Stefan 60.145 copii; au murit 42.151 persoaw. Sporul firesc e deci 17.994.

In cursul lunii Mai s'au încheiat 15.923 căsătorii, între evrei şi creştini s'au încheiat 86 (în 36 cazuri mireasa a fost creştină).

In cursul lunei Mai s'au liberat 9630 de paşapoarte (în luna Aprilie 9177); dintre cari 4435 paşapoarte pen­tru 6235 persoane cari emigrează (5274 emigrează în America).

In cursul lunii Maiu au fost 1092 cazuri de incendii în 899 de comune. 1855 de persoane au suferit pagub» de 3,568.061 coroane.

— încetarea apariţiei unor ziare din Constau-tînopol. I n l egă tu ră cu o m o r u l pol i t ic săvârşit a supra redac toru lu i delà z iaru l „ S c h r a h " im Constant inopol , p a t r u z iare şi-au s is ta t pe timp neho tă r î t apar i ţ ia . I n u l t i m u l n u m ă r au publicat o declaraţ ie , a n u n ţ â n d , că d in l ipsa l ibertăţ i i de presă n u vor apa re , până când făptui tor i i ne îşi vor lua pedeapsa mer i t a t ă . Cele p a t r u ziare au p r o g r a m l ibera l .

— Victimele insolaţieî. D i n New-York se a-n u n ţ ă că a la l tă ie r i au m u r i t douăzeci şi şase de oameni în u r m a insolaţ iei . N u m ă r u l victimelor se u r că până acum la două sute trezeci şi patru. Cu toa tă ploaia de ieri , că ldur i le se menţin de & fi insupor tab i le şi amen in ţă toa re .

— Somn de 100 de zile. U n caz interesant de somn le ta rg ic p reocupă autor i tă ţ i le delà Ickate-r inoslav din Rus ia . A n u m e era să se ţină jude­ca tă a supra şefului de bandiţ i Matvejev, care j e -fuise u n t r e n accelerat . I n ziua procesului însă acuza tu l a căzut î n t r ' u n somn, din care nu 1'ati p u t u t t rezi , cu toafe mijloacele aplicate. Au t re-

c

15 Iulie n. 1911 mm . i l r r

. T R I B U N A ' Pag. 7

«ut de atunci aproape 100 de zi le; ş i band i tu l n ' a p u t ü t - f i r e a d u 9 l a s t a r e a de c o n ş t i i n ţ ă . Cazul i ă -

•când "mare senzaţ ie bă rba ţ i de ş t i in ţă au p leca t »Ii faţa locului, « a să-1 s tudieze .

Dr. VICTOR GRAUR. фф} universal, medic şcolar calificai, profesor de Igbţi.

Institut de dantîstică. % r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I 4л faţa palatului administrativ (comitatului)

lişctre culturală şi sociali. — P e t r e c e r i , concerte. —

16 Iulie n. Rişca: producţiimo tea t ra lă cu prilejul

adunării cercuale a despăr ţământulu i îiad al . .Asociaţiunii". După reprezenta-

•|«— joc. începutul la orele 7 şi j u m ă t a t e ^seara. I Programul e următoru l :

1. . .Ruga delà Chisetău" de I . Vulcan, '(dată de diletanţi din Rişca).

i 2. . .Cârlanii" de I . Negruzzi. (dată de \ diletanţi din Brad). \ ? 3. ..Cine a adus sărăcia în lume' ' , dia-Í log. (predată de diletanţi din Rişca). I In t rarea : de persoană 1 cor., de fami­

lie 2 coroane, ţărani i 50 de fileri de per­soană.

Venitul curat e pentru sporirea biblio-ießü poporale din Rişca şi pentru renova­t a bisericei.

* Sângeorgiul-român: pe t r ece re cu joc în salo-

tal de cură al băi lor „ H e b e " . î n c e p u t u l la orele Í seara.

Va avea loc pe t recere , tot acolo, şi î n Dumi -lecile u r m ă t o a r e 23, 30 Iu l ie şi 6 A u g u s t n .

ECONOMIE.

| :Un mare succes economic. Fruntaşul nostru institut de credit şi

ţmomii „Victoria'", în frumoasa sa ca­bra, a reportat un nou succes strălucit*.

ţ„ Precum suntem informaţi jím' parte g p p e & e n f d , .direjQrţimiea a'cestui institut a tut ieri o şedinţă plenară, în care s'a

statat, că emisia nouă (a patra) de ( i i , în valoare nominală de Coroane

1.00.— a succes perfect, fiind sub-ţ . e toate acţiile în terminul din pro-I t , şi totodată s ' a arătat, că delà 15

íMeb~30 Iunie 1911, din preţul acţiilor tftï s ' a vărsat la Cassa institutului peste

Prin această nouă operaţiune, capita-de acţii al institutului „Victoria" se

la suma de Cor. 2,500.000.—; iar iurile sale de réserva fac aproape sit­ae Cor. 2,000.000.—, şi astfel averea

p r i e a institutului Cor. 4,500.000.—. | о і т і încheierile primului semestru al iui, s ' a constatat, că toate operaţiu-

institutului cresc în măsură neaştep-Dintre aceste amintim, pentru o

ilustrare, faptul, că la finea semes-fki depunerile spre fructificare au a-

juns la suma considerabilă 'de Coroane 13,000.000.—, iar escontul la cifra de Cor. 16,000.000.—.

r

Noi înregistrăm cu bucurie această veste bună.

BIBLIOGRAFII. Tânărul editor este titlul unei broşuri, apărute de

curînd în editura „Reuniunii sodalilor români din Si­biiu". Ea formează numărul 3 din „Biblioteca meseria­şilor români", întemeiată de numita Reuniune. Bro-

j gura, scrisă în nemţeşte de Carol F . Pfau, este tradusă de tânărul librar Radu P. Barcianu şi dedicată memo­riei iubiţilor şi neuitaţilor săi părinţi. Ea serveşte drept îndreptar pentru începători şi pentru cei ce voesc a se ocupa cu editura. „Lucrarea de fată, zice traducă­torul, va putea servi de un modest povătuitor tuturor librarilor români şi acelora, cari doresc să se dedice acestei frumoase şi de Dumnezeu binecuvântate ca­riere". Preţul broşurei 60 bani, cu portul postai 70 bani. Se poate procura delà „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu" şi delà librăria arhidiecezană din Sibiiu.

L a L i b r ă r i a „ T r i b u n a " se află de vânzare u r ­mătoare le albumuri:

Expoziţia Naţională Română 1906 K 2 . — Expoziţia generală Română K 2 . — Porturi naţionale K 2.

Amintiri di România. E x p o z i ţ i a Naţ ional 'ă K o m â n ă 1906. Cu ocaziunea iub i l eu lu i de 40 an i de domnie a M. S. Eege lu i Carol I . K . 2 . —

Din Bucovina. Vederi şi porturi naţionale K 4 . —

Din Ardeal. Vede r i şi p o r t u r i na ţ iona le . K 4.

Amintiri din „Răsboiul Independenţei" 1877 1878 fo rma t 2 5 X 1 6 cm. broşa t K 2 .— 1877—78 legat î n pânză, fo rmat 3 3 X 2 5 cm. K 6.

Armata Română. L e g a t î n pânză . O r i g i n a ­lele luc ra te de p ic to ru l T . Ajdukiewicz . U n al­b u m m a r e de 2 5 X 4 1 cm. K 12 .—

Albumul Armatei Române 1877—902 legat , de lux în pânză în fo rma t de 4 7 X 3 6 cm cu 134 p a g i n i fo tograf i i şi 37 p a g i n i i s tor icul a r m a t e i r o m â n e K 22.—•

Albumul Armatelor Europene, 120 g r u p u r i m i l i t a r e î n aquare le f ine şi 52 f i g u r i negre . Le­g a t î n pânză K 6.—

* Au a p ă r u t şiise găsesc de vânzare la „Libră­

ria „Tribuna":

^ L . - v . ' T ' a n ţ u : Introducere în contabilitate" şi contabilitatea în partidă simplă, 8° m a r e , I — V I I I + 2 1 4 p a g i n e Cor. 2.

Ştiinţa conturilor sau Contabilitatea în par­tidă duplă scr isă şi expl ica tă pe baza teoriei ac­tua le ma te r i a l i s t e , 8° m a r e , I — V I I I - f 324 pag . Cor. 4.

Al doilea capitol din contabilitatea duplă. Afacer i de bancă, 8° m a r e , 70 pag ine . Cor 1.

Procent, Promit, Interese şi teoria conturi­lor curente. E d i ţ i a я doua, p r e l u c r a t ă şi comple­ta tă , 8° m a r e , I — I X + 1 6 0 pag ine . Cor. 3 .

Curs complet de corespondenţă comercială, cu expl icarea t e rmin i lo r comercia l i . E d i ţ i a a doua p r e l u c r a t ă şi augmen ta t ă , 8° m a r e , I — X + 3 2 2 pag ine . Cor. 3.50.

Puncte nouă de vedere Ы Calcularea Contu­rilor Curente. Cor. —.60 .

L a comande să se aduage şi chel tuie l i le de poştă (por to ) .

* La Librăria „Tribunei" să află de vânzare lo-

suri delà „Reuniunea Femeilor Române". Bucata Cor. 1 - f 10 fileri porto. Recomandat 35 fileri.

A apărut şi şe găseşte de vânzare Ia librăria «Tribună» cu preţul d e 5 0 bani :

«Ce. e Tribuna zilelor noastre» de Octavian Goga.

Cuprinsul broşurii e: 1. Noua harţă şi urzitorii ei. 2. Adevăraţii «proprietari» ai «Tribunei*. 3. Un paradox frivol : Tovărăşia «Tri­

buna» — Mangra. 4. Tabu. 5. Rostul scriitorilor în «politică». -6. Două^mentalităţi : Budapesta — Bucu­

reşti. 7. Prin noi înşine. 8. Adevăruri. 9. Scrisoare deschisă cătră dl dr. A. Vaida.

A apărut şi se găseşte de vânzare la , Li­brăria Tribuna" cu preţul de 2 cor. plus 20 bani porto:

Iuliu Tr. Mera: Din Ţâri străine. Stu­dii şi schiţe de călătorie. Un elegant volum de 160 pagini, cu portretul autorului şi o prefaţă de R. Ciorogariu.

Cuprinsul volumului e ; Raffael; O ţară fericită (Germania) ; Pictura olandeză ; Michelangelo ; Rembrandt; Tizian ; Din ţara morilor de vânt ; Capri ; Cel mai mare idealist; Sora lui Leopardi; Sorrento ;

§ Savonarola.

Ilustrate româneşti. Librăria „Tri­buna" a editat o serie de 12 bucăţi de ilustrate frumoase reprezintând portu­rile delà balul constumat din Arad.

Bucata costă 24 fileri ; Seria de 12 ilustrate 2 coroane 50 fileri ; 50 bucăţi 9 coroane ; 100 bucăţi 16 coroane.

O frumoasă ilustrată e şi carta po­ştală reprezintând pe dl Octavian Goga alături de primul nostru aviator dl Aurel Vlaicu. Bucata 16 fileri ; 50 6ucâp ? c o r o ä i i t - V D u c ă t i 1 2 c o " roane. ..

Căluşer i i , delà balul costumat dia Arad, bucata 14 fileri; 50 bucăţi 6 coroane : 100 bucăţi 10 coroane.

* In Biblioteca pentru popor, editura casei şcoa­

lelor, au apârut următoarele cărţi : No. 1. « Alexandria >, cuprinzând isprăvile ma­

relui împărat Alexandru cei Mare Macedón, care s'a luptat cu craii şi împăraţii din vechime şi pe toţi i-a biruit. Preţul 30 bani.

No. 2. cIstoria prea frumosului Arghir şi prea frumoasei Elena», sau o închipuire prin care se tălmăceşte cucerirea Ardealului de cătră marele Traian, împăratul Ramului. Preţul 25 bani.

N. 3. «Esopia», cuprinzând viaţa prea înţelep ului Esop, cum şi minunatele lui pilde, din care orice om poate tragej multe şi folositoare învă­ţături. Preţul 40 bani.

No. 4. <Genoveva de Brabant», istoria care vor beste de viaţa plină de suferinţe a unei sfinte femei din vremea veche în pustietate şi în car«-se arată cum Dumnezeu a apărat o şi a făcut sâ lasă la lumină dreptatea ei. Această carte cuprinde multe învăţături bune din legea noastră creşti­nească. Preţul 45 bani.

Pag. 8 „ T R I B U N A*1 15 Iulie n. 1911

Fosta Administraţiei. Dlui Ioan Codrea, Hoszupatak. Vă dăm.

Redac to r responsabi l : Iulia Giurgiu, „ T r i b u n a " ins t i tu t t ipograf ic , Nichin şi o ie»

E l S Z M I K S A

de

I N

O r a d e a - m a r e - N a g y v á r a d

Calea Bákoczi-ut Ho 14. (Lângă ^Ѵ |ЭОІО).

1

GRÜBER DEZSŐ MAGAZIN D E PĂLĂRII ŞI ARTICOLE

D E M O D Ă PENTRU BĂRBAŢI.

Cluj—KL olozsvâr, Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Fesz!«

Noutăţi în PĂLĂRII de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

F^re^uri solide!

^ Ш WB№"i Servie '" conştiinţios! | JG ggŞT

I

4 Dentist in Cluj.

B specialist pentru dinţi artïrTcfaïî ftrt jSod în si CLUJ-KOLOZSVÁR.

(La capătul străzii Jókai, in casa proprie.) Pune dinţi şl cu plătire în rate pelângă garantă de 10 ani.

Dentist in Cluj-

C O N C U R S .

La societatea de consum »Bratka és vi­déke fogyasztási és értékesítő szövetkezet « imediat capătă aplicare un

c o n d u c ă t o r d e d ü c h i a n pelângă salar anual de 1000 cor., cvartir şi 1 % delà suma de întoarcere. (Spre orien­tare în anul trecut întoarcerea a fost 60.000 coroane). Se recere cauţiune de 1000 cor. Celelalte condiţiuni se pot şti delà subscrisul.

B r á t k a , (Bihermegye). STEFAN D O M O C O Ş ,

director-preş.

m ю р g и i i

• I K Á D I F E R E N C călţunar ortopedic pentru bărbaţi şi femei

Temesvárjosefstadt, Hunyadi-ut i i

•H

I

1

1

I

îşi recomandă depozitul său bogat asortat cu

ghete p. bărbaţi, femei şi copii calitatea cea mai bună cum şi comande după măsură pelângă preturi convenabile. Repa­raturile se primesc pelângă preturi ieftine.

m i

Géante moderne pentru dame (Ridikiil)

O rugare modestă, care nu vă costă nici o oboseală, dar administraţiei ziarului nostru poate fi de mare folos. Ziarul nostru roagă pe onoratul public că la cererea preţurilor curente sau la o.i-ce cerere sau cumpărare să se provoace că adresa firmei a cetit-o în — — ziarul » Tribuna» din Arad. — —

a

S E R Ţ I U N 1 SE PRIMESC CU PREŢURI MODERATE

LA ADMINISTR. „ T R I B U N E I " ARAD

precum şi portmoaeiiri, portofolii $i poriţigarete în diferite ca/ităţi

delà cele mai simple până la cele mai fine, se pot cumpăra pelângă ipreţur moderate şi serviciu conştiinţios la:

György Gergely primul atelier de obiecte din piele de lux

Mirasvásárhalv. Psata Széchenyivér.

Leon Tolstoi. 59

RĂSBOIU ŞI FACE. > - -

Trad. de A. C. Corbul . ..... (Urmare).

— Nu cred, domnilor, să profit de ospitalitatea d-voastră, tatu prinţul Andrei privindu'şi ceasornicul. Şi acum trebuie să vă spun rămas bun.

— Unde te duci"? — La împărat.

— Oh!... oh!... — Atunci, au revoir, Bolkonsky. — Le revedere, prinţe, şi reveniţi în curînd... de

acum ne aparţineţi. — In convorbirea d-tale cu împăratul, sileşte-te

mai ales să lauzi buna orînduială a intendenţei şi a marşurilor, spuse Bilibin însoţindu'l până la eşire.

•— Aş vrea să le laud, dar nu pot, răspunse Bol­konsky cu un zâmbet.

— Sileşte-te în orice caz, să vorbeşti cât mai mult cu putinţă. împăratul are patima audienţelor, dar, o să vezi asta şi d-ta, nu-i place şi nu ştie să vorbească.

XXXVII.

In timpul recepţiunei, împăratul Francise se mul­ţumi să privească ţintă pe prinţul Andrei, care se afla la locul indicat între doi ofiţeri austriaca, şi îi făcu un semn uşor cu capul său lungueţ. Dar la sfârşitul recep­ţiunei, Bolkonsky fu înştiinţat de un aghiotant că Ma-jestatea Sa doreşte să-i acorde o audienţă.

împăratul Francise îl primi stând în picioare, în mijlocul odăii. Prinţul Andrei fu izbit de faptul că, înainte de a-i adresa cuvântul, împăratul se roşi şi părea a şovăi, .şi când vorbească, el avea ae­rai unui om care ţine să pue un anumit HU2iă.r de în­trebări, fără a se sinchisi de răspunsuri.

— La ce oră a început bătălia? întrebă împăratul. — Nu pot spune Maiestăţii voastre la ce oră a în­

ceput lupta în front, răspunse prinţul Andrei; dar la Durenstein, unde mă aflam eu, atacul a început la orele şase seara.

Prinţul Andrei se încălzi, închipuindu'şi că o să i-se ceară o descriere amănunţită a celor văzute, dar împă­ratul zâmbi şi-1 întrerupse:

— Câte mile? —> Delà care oraş până la care, Maiestate? Delà Durenstein până la Krems. — Trei mile şi jumătate, Maiestatea Voastră. — Francezii au părăsit ei malul stâng? — După veştile aduse de spionii noştri, ultimele

batalioane au trecut fluviul nopţii, pe plute. — Proviziunile au fost îndestulătoare? — Furagiul n'a fost furnizat în cantitatea... împăratul îl întrerupse: — La ce ceas a fost ucis generalul Schmidt? — Pe la orele şapte, îmi pare. — La orele şapte! E foarte trist, foarte trist! Apoi împăratul mulţămi prinţului Andrei şi îi făcu

un salut. La eşire, Bolkonsky fu înconjurat de curteni. Din

toate părţile îi se adresară cuvinte amabile. Aghiotan­tul îi reproşa că n'a descins la palai; şi îi puse casa sa la dispoziţie. Ministrul de răsboi îl felicită, anun-ţându-1 că împăratul îl s a decora cu ordinul Maria-

Theresia, al 3-lea rang. Şambelanul împărătesei îl in-i vită la Majestatea Sa; arhiducesa dorea şi ea s iw vadă.

Nici nu ştia cui să răspundă mai întâi, când AMHTS sadorul rusesc îl luă de umeri, îl duse la fereastraй intră în vorbă cu dânsul.

Cu toate prognosticurile lui Bilibin, vestea pe m l o aducea fu î.ntimpinată cu bucurie. Fn Te Deum/u celebrat. Kutuzow' pruni mărea cruce a ordinului Jia-1 ' ria Theresia şi daruri fură împărţite întregei arautc,.;

Pe la cinci seara, prinţul Andrei se întoarse ACASIX compunând în mintea-i o scrisoare cătră tatăl său asu-f pra celor din urmă evenimente. In faţa casei zári 1 brişcă pe jumătate încărcată cu bagaje, şi pe Franz, servitorul lui Bilibin, care ţâra cu anevoe un c\iiîr greu.

— Ce s'a întâmplat? întrebă prinţul Andrei. — Ah! Excelenţă! răspunse servitorul. Plecăm d i

nou ; tălharul e pe urmele noastre. Bilibin veni întru întâmpinarea prinţului Andrei, .

şi chipul său de obicei calm, exprima agitaţia. — Nu, făcu el, mărturiseşte că povestea punţii dii

Thabor e din cale afară de nostimă. Bolkonsky nu ştia de ce era vorba. — Dar de unde vii, că nu ştii încă, ceeace ştiu deja

toţi birjarii.

— Viu delà arhiducesă şi n'am aflat nimic.

— Şi n'ai băgat de seamă că toată lumea se preglj J teste de drum?

— N'am văzut nimic.

(Va urma).

Nr. 143 — 1911 Рщ. 9

L u c a E . Â L E S I E V I T S pregătitor de haine preo|e?ti

NEOPLAFTA - ÚJVIDÉK.

foarte frumos.

Recomandă atelie­rul săa asortat ca totfelul de recvizite şi haine preoţeşti de îmbrăcat in vremea s'njbei în biserică. Pregăteşte tot-felnl de icoane sfinte le gate frpmos cu aur ţi mătasă, steaguri, pr^pore şi altele. Icoana Mormântul lui Christos îl face La cerere trimite

c a t a l o g şi preţ-curant g r a t u i t .

Intenţie Nouă. Iuventie Nouă. M o a r ă de ©tel

pentru întrebuinţare în economie şi acasă, ma­rina excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se în­vârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat de şasă ani, un kilogram pe minut pelângă girantă şi se capătă numai într'o mărime.

Frefal 14 coroane Face aparate pentru desfacerea sămânţel

de lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu mâna cu puterea ori cu mâna, de aplicat în ma­cină de îmbătit ori de sine stătătoare. Preţurile d se întrebe la

K a d a r G y u l a abrică de aparate de desfăcut sămânţa Molului şi atelier de reparat maşini în

\\gyvárad, Villanytelep mellett.

tóra f e m e i ş i b ă r b a ţ i CAPSULELE SÄNID

! s'au adeverid ca cel mai sigur remediu fără nici o injecţie, contra pleuoragiilor subite şi cronice. O cutie cu instrucţia apiicăr Conţinând 100 capsule) 6 cor. Unicul re­mediu sigur contra slàbirei şi impotenţiei funcţionale sunt renumitele capsu le l e în­tăritoare ale Drului Timkó, sticla cos tă 10 cor. şi se trimite contra ramburs delà

Farmac ia „ M a g y a r K i r á l y " V., Marokkó i -u tca 2 ,

Piaţa Erzsébet . Corespondenţa să se facă în limba română.

- Premiat la Expoziţie cu medalie de aur.

H. PÁLLÁN s u c c e s o r S f t y â s a m s J ó z s e f

№ (lirica ardeleană de biliarde şi tîmplăiie Kolozsvár, Dávid Ferenc-u . 3 .

Wmeşte aranjarea complectă a cafenelelor, h «ere trimite instalatorul de biliarde şi în Nude. — Ţine mare asortiment de biliarde «oii $i vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată

1815. — La dorinţă face şi tîrg de schimb.

[ s 2

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E 1 N H O L D D E X T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă L U G O Ş , STR. B O N N Á C Z .

Pentru sezonul de primăvară! Recomand magazinul meu bogat

asortat in

fi albituri, cravate şi miţe m Mare asortiment în pălării de băieţi ф pelângă preţuri fixe. Totodată recomand

fl atelierul meu de blănărie ф pentru efectuarea a totfelul de lucrări ţgl ce cad în branşa aceasta pelângă pre Hm {uri moderate şi serviciu prompt.

Cu deosebită stimă :

:

Joan Bálint (János) T i m i ş O a r a - М г І С . Palatul orăşănesc. J •

mmmmm

D U L A P U R I d e G H I A Ţ Ă , v a n e d e s c ă l d a t

provăzute cu cuptor de încălzit

Vane de legănat, de şezutfşi pentru cop ;i pre- i cum şi orice articole igienice în execuţie solidă -se află în asortiment bogat, pelângă preţuri con­venabile. Totfelul de lucrări de tinichea pentru clădiri, apaducte cu gaz aerian, instalaţii electrice. H. M. W O L L N E R , B u d a p e s t V., Arany János-utcza 22/H. (Co !ţul Bálvány u.)

Telefon 36—63. Catalog gratis şi franco.

M I S T U I Ï 1 I 1 văps î tor de haine, curăţftor chi­mic, broder ie , ş! institut pentru spălatul rufe lor cu aburi, în ALBA I U L I A G y u l a f e h é r v à - . S z é c h e n y i - u . (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­răţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi vopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţuri moder.

A . S l e p á k ,

Marosvásárhely, Széchenyi-tér 43. sz.

GIUVAERGIU ŞI CEASORNICAR

Mare asortiment în ceasuri de buzunar de aur, argint şi nickel, în ceasuri de părete. Oiuvaericale fine, cu briliante, obiecte de lux în argint şi articole optice. In atelierul meu se reparează ca nouă, lucrurile vechi, anume giuvaericale şi ceasuri, pe lângă garantă

Preţuri sol ide! — Serviciu prompt j

Sa lon de ha ine bărbăteşt i

J * S c h n e i d e r , S i b i i u H e r m a n n s p l a t z 8, etagiul I.

Palatul Habermann. (Nagyszeben).

D E R E R A E D E S U C C E S O R U L L U I R A D O C S A Y

Timişoara-Cetate, Piaţa Lend ie r i

Mare depozit în dulape frigorifere, maşini pentru îngheţată şi unt, mase de bucătărie şi spălat (patentate), aran­jament de aluminiu pentru bucătării şi unelte de aramă, tinichea şi cu smalţ. Depozit pentru meseriaşi. Fabricaţii de mâna întâi pe lângă preţuri ieftine şi fixe.

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 143 - 1911

R u d o l f M e r l a u * S i b i i u — N a g y s z e b e n ,

A t e l i e r u l : R o s e n f e l d g a s s e 6 a ; L o c u i n ţ a : W a g n e r g a s s e 2 3

Primeşte lucrări de lăcătuşerie, precum : grilaje la case noui, porţi trepte, balcoane, îngrădituri la gradine şi morminte. Casse de bani contra focului în ori-ce execuţie. Telefoane de casă, teleg­rafe şi sonerii electrice, apoi, apaducte, aranjament pentru camere debaie, closette şi fântâni cu pompă pe lângă preţuri moderate şi execuţie artistică. Ori-ce reparaturi se efeptuiesc repede cu pre­

ţurile cele mai ieftine şi pe lângă garantă.

4h Ai,

m m m

AÏ S Ai Aï

Aï t s Aï

51 Aï

L e i t n e r S á n d o r m e c h a n i c ş i e l e c t r o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30 .

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: c a s s e d e bani , bic ic lete ,

maş in i d e cusut , g r a m a f o a n e şi maş in i d e scr i s . — Primeşte ori-ce muncă de branşă, precum : in­troducerea soneriilor, a lumini de electrice şi a diferitelor motoare.

R o t h & B a l d a u f depozit de cămine de majolica şi teracotă

Braşov, Strada-Lungă Nr. 5. Recomandă în atenţia publicului, de­pozitul său bogat în cămine, fabricaţie, yW proprie cu desemn ori fără, delà cele mai înfrumseţate până la cele mai simple. Pregăteşte cămine după comandă, con­form gustului, în timpul cel mai scurt.

Repataturi se efeptuiesc repede pe lângă preţuri moderate. Primeşte ori­ce lucrare de branşe, după comandă.

WS*

i i A

A t e l i e r u l d e f o t o g r a r a f i a t a l u i —•

C s i z b c g y i S á n d o r Cluj-Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26.

( I ^ЛГІ £,-Л í í i i - m í i c i í i l u i H i n t z ) . Aici se fac şi se măresc cele mai frumoase foto* grafii , deasemenea âcvarele , picturi în o le i , special i tăţ i în p â n z e ori mătase , cari prin spă­lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă n'o confundaţi, Cluj - Kolozsvár, Piaţa Mátyás király tér No 26, lângă farmacia lui Hintz. Referindu-vă la acest ziar veţi avea favor in preţuri.

• •

•

Biroul arcli.itectM.lvii

J f j . C z a t t f £a jos Kolozsvár

M o n o s t o r i - u t 6 0 . T e l e f o n N o 9 3 6 .

Primeşte orice lucrări din acest ram, p l a n u r i , preliminare de spese, conducerea şi suprave-ghiarea edificărilor, controlarea şi şi valorarea lor, cum şi edificări complete, atât în loc cât şi în proviucie, pelângă preţurile cele mat moderate.

Oroloage de turn 1 /

C a t a l o a g e ş i s p e c i ­ficări d e p r e ţ u r i t r i ­m i t £ ţ ra t i t i ç i f r a n c o

pentru palate , c a s e c o m u ­nale , fabrici , l o c u i t e private regulează şi aranjază mai favorabil:

Müller János, Succesorul lui Mayer Károly

delà prima aranjare cu vapor a fabricei de oroloage din •:

Budapesta, YIL, Tököly-ut 52. — (Casa proprie). —

l o s i f H a a s zugrav

Nagyszeben Sibi iu-Saggasse N o 13. PEIMEŞTE :

Inst, de zugrăvire artistică. Comandele se execută cu cea mai mare specialitate La cerere face s c h i ţ e l e necesare, iar la angaja­ment merge în persoana

şi ia în itreprindere z u ­grăvirea d e biseric i , în tot stilul, împodobirea lor, p ictarea a l tare lor şi icoanelor sfinte precum şi lucrări de aurărie .

Execuţie splendidă.

de Ъіserici în

Preţuri moderate

•soana.

iá Orice reparaturi cu promptitudine şi cu preţuri i e M

Mare asortiment de factoant,

t r ă s u r i

închise şi deschise,

t r ă s u l e u un cal c a r a f e

pentru economie, lucrate foarte solid, Ie recomandă

CAROL WEINDEL, fabricant de «răsuri SIBIIU—NAGYSZEBEN, str. Şaguna No 19.

O o m p o a s i ţ i i d i n c e l m a i b u n m a t e r i a l i i *

Nr. 143 - 1011 . . T f t î B U N À" Pag. 11

L U C Z A J Ó Z S E F atelier chimic p. curăţitul hainelor

S z e g e d , L a u d o n - u . 9. i PRIMEŞTE : « « ш ® ™

vopsirea şi curăţirea hainelor bărbăteşti ferne eşti de copii şi p r e o ţe ş t i , postav, de mobile, ha ine de d o l i u etc. Mai departe primeşte

c u r ă ţ i r e a p e n e l o r d e p a t , cu maşina piin ce îşi redobândesc culoarea albă şi uscăţimea originală şi vor fi scutite de praf. Comandele din provincie se efeptuiesc imediat.

Ш I i I ' î î : i

? I Iii

E n g e l t h a l l e r B é l a /

Segedin—Szeged, Lechner-tér 10. sz.

In atelierul său se află totdeauna cămine pentru camera de baie, conform încălzirii cu lemne, ori cu gaz, precum şi accesorii în orice cantitate şi cu preţ convenabil.

Catalog ilustrat la cerere trimit gratis şi franco.

I Urmaşul lui Francise Mirko ДРОП? L O G O F E T Timişoarajosef in , Str. Fröbel N o 16.

Primeşte spre efectuire totfelul de lucrări de iabricâri de căruţe

pelângă serviciu

V

•

•

•

doresc a p a d u c t e i e f t i ne să se adreseze Ia antepriza Iui

ÎS Mihály, Marosvásárhely, g ţ î s Primeşte pelângă garantie orice lucrări din acest ram ca Introducerea de apaducte şl canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărmi ti scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase Surea in ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru tinerea în bună rinduială a caselor şi peti­ta repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clătirea closetelor - nouţ care nu reclamă spese şi de fiecare bucată dă garantă de 3 ani. —

Mann Spiler ÜSSE ţ Sibi iu-Nagyszeben, Neustiftgasse 2,

Atrage atenţiunea on. public, că primeşte

P a j pregătirea a ori-ce fel de

cuptoare descărcare şi zidirea vetrelor de fiert cu

preţuri convenabile şi pe lângă serviciu

prompt şi conştiintios.

Comandele se execută imediat.

Anunţăm că mai avem 2 maşini de treerat cu 8 cai putere, 2 maşini cu 6 cai putere, 1 ma­şină cu 4% cai putere şi mai multe motoare

cu benzin de trierat, pe cari le putem pune

imediat la dispoziţia celor cari au lipsă de ele.

Garantă. — Condiţiuni avantajioasă de plătire în rate.

Fraţ i i Borza Arad,

Boros Béni-tér nr. 1. (Casa proprie].

Cele mai modeme WT mobile &ш fier şi aramă şi cele mai practice

bănci higie­nice de şcoală şl mobilarea lo­cuinţelor, hotele-lor, spitalelor şi

a şcoalelor, precum şl obiecte fabricate din cele mai b u n e ma­teriale din ţară, lucrările cele mai solide de artă şi construcţie se life-

rează numai de cătră firma

B e r n h a r d t Rezső etéda Brassó, etr. Neagră nr. 33.

— Tot acolo e cancelaria şi fabrica montată cu cele mai noi maşinării.—

C A R L G U R T L E R l ă c ă t u ş a r t i s t i c ş i p e n t r u edif ici i

SIBIIU Str. Elisabeta 26 se recomandă Ia toate lucrările ce se ţin de specialitate mai ales

T ^ A . Z I D I R I N O I . Lucrări ornamentice, precum peatră grilaj, grilaj h morminte şi galerii, se pregătesc conform gustului în niodul cel mai succes.

Paratonere şi montarea lor. Instalat iuni deapaiucte, closete, baie, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc. Mare magazin de căminuri perpetue în diferite mărimi.

Cari Gurilor junior

Pag. 12 „ T R I B U N A" N r . 143 — 19П

POLACSEK HENRIK, Budapesta VIL, Nagymezőutca 31.

strungar artistic

Recomandă fabricatele sale pregătite din lemn de prima calitate, ca bile pentru popiei Lingnum-Sanctum, apoi articole pentrn aranjamentul cafenelelor, precum, bile, dacuri pentru biliard, şahuri, domino, rame p. ziare, în preturi foarte moderate. Totodată iau in interprin-dere totfelul de reparaţii în branşa mea, în preţ mic. Comandele din provincie se execută prompt şi solid.

SIBIIU (Nagyszeben), Strada Cisnădiei 47. neguţătorie pentru articlii de sticlă, porcelan şi metal ; farfurii şi blide II înflorate, rame p. Icoane şi jloburi, lămpi, oglinzi, ţljle de sticla etc.

Recomandă scule bisericeşti : Cupă şi vas de botez ; Potire argintate şl pe dinăuntru aurite; C ă d e l n i ţ ă ; Căldăruşe pentru apă sfinţită; Candele de părete de bronz; C a n d e l e a r g i n t a t e ; C r u c i ; S f e ş n i c e d e a l t a r , C a n d é l a b r e s , a.

Ieltin de to t : MP* С а п с І е І а Ъ п я . a u r i t "ф | pentru 6 luminări, In mijloc cu vas pentru unt-de-Iemn şi glob de — sticlă roşie cu prisme de'sticlă cu tot preţul 43— Coroane -La dorinţă serveşte ca catalog gratis şi franco. — Telefon 190.

Friederich Schintzel jabrlcâ de mizeluri, salamă şl cămătărie Nagyszeben—Hermannstaut Jungerwald-Strasse Nro. 3.

îşi recomandă diferitele speciali­tăţi de cârnati de cea mai fină calitate, şunci, salamă, pariser, cârnătei de hrean şi Frankfurt, caş de ficat, sarfaladă, etc Slă­nină albă şi pipărată, unsoare curată de porc. — Liste de pre­ţuri gratuit. Vânzătorii primesc rabat. Comandele din provincie se efeptuiesc prompt, atât la ex­pediţia cu poşta cât şi cu trenul

Fabrica de prăj i toare de cafea şi E*-caurnuri brevetate a lacăt arul ui :: :: ®~

Ifj. F a z a k a s F e r e n c z

Szepsziszentgyörgy, Gróf Mikfo i8. Recomandă on. public p r ă j i t o a r e l e de cafea

brevetate şi c ă m i n u r i l e (şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre cari până acum s'au comandat peste 400 bucăţi.

Primesc şi ecsecut pelângă preţuri moderate orice lucrări de strungărie în fier, repararea ma-şinelor şi mechanismelor de fier, a casselor etc. pelângă garanţie.

Trimite franco fiecăruia care se referă la ziarul acesta preţ-curent despre, prăjitoarele şi că­minurile sale brevetate.

yîAi4|S^Aî4|î̂ î̂ î̂ |î.|î̂ «I»

ABONAŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI

„ T R I B U N A P O P O R U L U I FOAIE POLITICA SĂPTĂMÂNALĂ.

Ci

Abona, m entul:

Pe un an . . , 4 Cor. Pe un jumătate an 2 Cor.

Administraţia: Arad, Strada Deák Ferencz 20.

Pentru România şi America: Pe un an . . . 10 Cor.

S c h w a l b A d o l f f ia Vi lmos tinichigiu şi arăm ier.

Budapes t , V I I . V e r s e n y - u . 8. соіи *м»»mf Pregăteşte totfelul de lucrări de tinichigiu, articoţ pentru bucătărie şi gospodărie, unelte pentru stupărit, vase pentru miere Fabricate de specialitate: măsuri de, litru din tinichea albă ori nickel, cane pentru olei, lack ori petroleu, facle, lămpi de carbid şi alte articole technict

Cassete pentru bani.

Catalog gratuit şi franca