Stiri 14 iulie 2020, prima parte

Cursul de schimb 14.07.2020 1 EUR 4.8430

1 USD 4.2615

ANM: vreme calda in urmatoarele doua saptamani, insa cu sanse de precipitatii iulie 14, 2020

Pentru urmatoarele doua saptamani, meteorologii estimeaza o vreme, in general, calda, insa variatiile termice nu vor lipsi si vor fi insotite de instabilitate atmosferica accentuata in majoritatea regiunilor, dupa data de 16 iulie 2020.

Conform prognozei Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), publicata luni, in Banat, vremea se va incalzi pana in data de 16 iulie, cand media maximelor termice se va situa in jurul a 30 de grade Celsius. In 17 iulie va fi o racire de aproximativ 6 grade, apoi maximele termice vor creste din nou, astfel incat, la sfarsitul intervalului de prognoza vremea va deveni calduroasa, iar media lor se va situa intre 30 si 32 de grade.

Media minimelor termice va creste de la 10 – 12 grade in primele zile, pana la 16 grade in dimineata de 17 iulie. In ziua urmatoare va cobori spre 13 grade, iar in zilele care vor urma va fi tot mai ridicata, pana spre 16 – 17 grade, in 26 iulie. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicata intre 16 si 20 iulie.

1

In Crisana, media maximelor termice va fi in crestere de la 23 de grade Celsius in prima zi, pana la 28 – 29 de grade in data de 16 iulie, apoi va scadea cu aproximativ 6 grade, pentru ca din 18 iulie sa fie din nou in crestere, pana spre 30 de grade in ultima zi. Media minimelor termice va urca de la 9 – 10 grade in primele zile ale intervalului, pana spre 15 – 16 grade in dimineata de 17 iulie. In 18 iulie va cobori la 13 grade, iar din 19 iulie va creste usor si treptat si va ajunge sa atinga, la finalul intervalului, in jurul a 16 grade. Probabilitatea pentru averse va fi mai ridicata in perioada 16 – 20 iulie.

In Transilvania, vremea va fi racoroasa in primele doua zile, cand, in medie, maximele termice vor fi in jurul a 21 de grade, iar minimele de 7 – 10 grade. Ulterior, temperatura aerului va fi in crestere, astfel ca in data de 16 iulie se va atinge o medie a maximelor de 27 – 28 de grade, iar in 17 iulie, a minimelor, de 12 – 13 grade. In urmatoarele doua zile se va raci cu pana la 2 – 3 grade, apoi media maximelor va fi din nou in crestere, pana la 28 de grade la finalul intervalului de prognoza, iar a minimelor nu va avea variatii semnificative si se va situa in jurul a 13 grade Celsius. Probabilitatea pentru averse va fi in crestere dupa data de 16 iulie.

In Maramures, la inceputul intervalului vremea va fi racoroasa, media maximelor fiind de 21 de grade, iar a minimelor de 8 – 9 grade, apoi se va incalzi, astfel ca, in 16 iulie maximele termice vor fi in medie de 26 – 27 de grade, iar in 17 iulie minimele termice vor atinge o medie de 14 grade Celsius. In urmatoarea zi se va raci, apoi se va relua treptat procesul de incalzire, care se va resimti mai mult la valorile diurne, decat la cele nocturne. Probabilitatea mai mare de averse va fi intre 16 si 20 iulie.

In Moldova, media temperaturilor maxime va fi in crestere de la 22 de grade in prima zi, cand va fi racoare, pana la 29 – 30 de grade in data de 16 iulie. In urmatoarele doua zile se va raci cu 4 – 5 grade, apoi maximele termice vor avea variatii in general intre 26 si 29 de grade. Media temperaturilor minime se va situa in jurul a 11 grade in primele trei zile, in urmatoarele doua va creste cu pana la 4 – 5 grade, apoi nu va mai avea variatii bruste. Probabilitatea mai mare de averse va fi intre 16 si 20 iulie.

In Dobrogea, in prima saptamana, media temperaturilor maxime va avea variatii intre 24 si 29 de grade, iar a minimelor intre 15 si 19 grade. In cea de-a doua saptamana nu vor mai fi modificari semnificative, maximele se vor situa, in medie, intre 27 si 29 de grade, iar media minimelor va fi intre 18 si 20 de grade. Conditii pentru averse vor fi la inceputul intervalului si trecator dupa data de 18 iulie.

2

In Muntenia, vremea se va incalzi treptat pana in jurul datei de 16 iulie, cand media maximelor termice se va situa in jurul a 32 de grade si va deveni calduroasa. In 18 iulie va fi o racire de aproximativ 4 grade Celsius, apoi maximele termice vor creste din nou treptat, astfel incat, in ultimele zile din intervalul de prognoza vremea va redeveni calduroasa. Media minimelor termice va creste pana la 17 grade Celsius in dimineata de 18 iulie, apoi nu se va mai modifica semnificativ. Probabilitatea mai ridicata de averse va fi la inceputul intervalului, precum si intre 17 si 20 iulie.

In Oltenia, media temperaturilor maxime va fi in crestere de la 26 de grade in prima zi, pana la 32 de grade in data de 16 iulie. In urmatoarele doua zile se va raci cu 5 – 6 grade, apoi maximele termice vor avea variatii in general intre 27 si 32 de grade. Media temperaturilor minime se va situa in jurul a 13 grade in primele trei zile, in urmatoarele doua va creste cu pana la 3 – 4 grade, apoi nu va mai avea variatii bruste. Probabilitatea pentru averse va fi mai mare la inceputul intervalului, precum si intre 17 si 19 iulie.

La munte, in prima saptamana a intervalului de prognoza, media maximelor termice se va situa intre 12 si 18 grade, iar a minimelor intre 4 si 9 grade Celsius, iar in cea de-a doua saptamana temperaturile maxime vor avea o medie cuprinsa intre 16 si 21 de grade, iar minimele intre 8 si 11 grade. Vor fi posibile averse aproape in fiecare zi, dar mai ales la inceputul intervalului, precum si intre 16 si 21 iulie.

APIA si SUBVENTII

OBLIGATORIU PENTRU CEA MAI MARE SUBVENȚIE APIA din ZOOTEHNIE! Agroinfo 14 iulie 2020 -

SCHIMBARE RADICALĂ. Ministrul agriculturii Adrian Oros a declarat că sprijinul cuplat trebuie obligatoriu legat de producție. Sprijinul cuplat este subvenția europeană cu cel mai mare cuantum din zootehnie și cu o valoare importantă pe hectar, în sectorul vegetal fiind acordată pentru anumite culturi agricole. Sprijinul cuplat din vegetal este legat și acum de obținerea unor producții, în schimb, în zootehnie, plata sprijinului cuplat nu a fost condiționată de producție.

Ministrul Adrian Oros a participat luni, 13 iulie 2020,  la a doua consultare online cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS), din cadrul Grupului de Lucru – Sprijin Cuplat, având ca temă versiunea a 2- a analizei SWOT – Obiectiv Specific 2 “Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității”, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis pentru AGROINFO.

3

La evenimentul organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AMPNDR), au participat Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul MADR, Daniela Rebega, director general adjunct AMPNDR, reprezentanți ai unor organizații importante din zona dezvoltării rurale și agriculturii, ai mediului asociativ, precum și directori și experți din cadrul MADR.

Ministrul Adrian Oros a menționat că instituția pe care o conduce va lua în considerare toate observațiile și propunerile membrilor grupului de lucru în vederea identificării tuturor nevoilor din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, iar referitor la tema evenimentului a declarat că sprijinul cuplat trebuie obligatoriu legat de producție.

Secretarul de stat Emil Dumitru a afirmat că vor fi incluse în analiza SWOT acele observații ale partenerilor bazate pe date statistice, declarând că au fost incluși mai mulți indicatori adiționali pentru o analiză de ansamblu. A subliniat că sprijinul cuplat se acordă pentru producție, subliniind că se va face raportarea la producțiile pe care fermierii le au.

Daniela Rebega a prezentat principalele modificări și actualizări operate în cadrul analizei SWOT în ceea ce privește sprijinul cuplat. Sprijinul cuplat a pornit în anul 2015 în vederea obținerii unei producții agricole ridicate atât în sectorul vegetal cât și zootehnic. Ultimele date disponibile în analiza SWOT sunt din anul 2018. Directorul general adjunct a precizat că pentru fiecare schemă a sprijinului cuplat a fost făcută o analiză și că acesta se acordă sectoarelor în dificultate, iar Statele Membre sunt responsabile să identifice acele dificultăți.

Participanții și-au exprimat punctele de vedere cu privire la sprijinul cuplat și au fost discuții bazate pe experiența actualului exercițiu financiar și pe lecțiile învățate pe fiecare sector pentru ca în viitor PNS să reflecte nevoile mediului rural din România.Analiza SWOT a PNS este postată pe site-ul www.madr.ro, la link-ul: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2020/analiza_swot_pns-versiunea_ii.pdf.

Vă reamintim cuantumurile pentru anul 2019 pentru sprijinul cuplat din vegetal și zootehnie:

SPRIJIN CUPLAT VEGETAL

Soia 212,88 euro/ha = 1.011,0948 lei/haLucernă 94,67 euro/ha = 449,6446 lei/ha

4

Leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe 118,05 euro/ha = 560,6902 lei/haCânepă pentru ulei şi/sau fibră 210,01 euro/ha = 997,4634 lei/haOrez 623,32 euro/ha = 2.960,5206 lei/haSămânță de cartof 1.386,05 euro/ha = 6.583,1830 lei/haHamei 528,94 euro/ha = 2.512,2534 lei/haSfeclă de zahăr 829,34 euro/ha = 3.939,0332 lei/ha Tomate cultivate în câmp procesare 1.717,99 euro/ha = 8.159,7653 lei/haCastraveți cultivați în câmp procesare 539,88 euro/ha = 2.564,2140 lei/haLegume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă 4.649,12 euro/ha = 22.081,4603 lei/haFructe pentru procesare, prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre 268,98 euro/ha = 1.277,5474 lei/haCartofi timpurii pentru industrializare 1000 euro/ha = 4.749,6 lei/ha

SPRIJIN CUPLAT ZOOTEHNIC!

Sprijin cuplat ovine/caprine  17,7173 euro/cap de animal = 84,1500 lei/cap de animal

Sprijin cuplat bivolițe de lapte 164,5207 euro/cap de animal = 781,4075 lei/cap de animal

Sprijin cuplat vaci de lapte 379,7155 euro/cap = 1.803,4967 lei/cap de animal

Sprijin cuplat taurine din rase de carne și metișii acestora 237,4446 euro/cap = 1.127,7668 lei/cap de animal

OFICIAL APIA! SITUAȚIA LA PLATA SUBVENȚIILOR APIA 2020 din FIECARE JUDEȚ! Agroinfo : 14 iulie 2020

STOP CERERI PENTRU SUBVENȚII APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță astăzi că nicio cerere unică de plată depusă de fermieri după data de 10 iulie 2020 nu este admisă la plata subvențiilor. Pentru acest an, vor încasa subvenții agricole un număr de 830.898 de fermieri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare.

APIA a transmis astăzi pentru AGROINFO un document cu situația din fiecare județ pentru plata subvențiilor agricole aferente acestui an, câți

5

fermieri au depus în fiecare județ cererea unică pentru subvenții și pentru ce suprafață.

ALBA 22,169 cereri, 217,682.15 haARAD 20,895 cereri, 368,215.80 haARGEȘ 21,148 cereri, 175,919.47 haBACĂU 17,121 cereri, 167,608.78 haBIHOR 35,526 cereri, 329,332.64 haBISTRIȚA NĂSĂUD 30,458 cereri, 190,231.70 haBOTOȘANI 31,988 cereri, 287,324.42 haBRAILA 13,210 cereri, 349,151.12 haBRAȘOV 15,515 cereri, 190,078.43 haBUCUREȘTI 659 cereri, 19,353.11 haBUZĂU 18,511 cereri,  270,728.36 haCĂLĂRAȘI 6,398 cereri, 375,999.40 haCARAS-SEVERIN 18,849 cereri, 178,402.21 haCLUJ 30,100 cereri, 233,768.70 haCONSTANȚA 10,417 cereri, 500,657.75 haCOVASNA 12,649 cereri, 116,351.45 haDÂMBOVIȚA 23,486 cereri, 127,524.93 haDOLJ 35,013 cereri, 424,522.65 haGALAȚI 17,952 cereri, 287,801.44 haGIURGIU 11,938 cereri, 193,845.52 haGORJ 17,755 cereri,  70,712.44 haHARGHITA 26,232 cereri, 181,695.70 haHUNEDOARA 16,967 cereri, 134,952.02 haIALOMIȚA 9,318 cereri, 378,820.00 haIAȘI 20,132 cereri,  281,461.55 haILFOV 2,229 cereri, 91,400.62 haMARAMUREȘ 33,878 cereri, 149,284.11 haMEHEDINȚI 21,352 cereri, 140,482.81 haMUREȘ 24,482 cereri, 262,893.84 haNEAMȚ 24,406 cereri, 177,886.05 haOLT 29,226 cereri, 333,767.27 haPRAHOVA 9,341 cereri, 139,768.02 haSALAJ 22,552 cereri, 138,508.39 haSATU MARE 18,287 cereri, 233,895.81 haSIBIU 13,630 cereri, 173,745.08 haSUCEAVA 45,800 cereri, 204,508.87 haTELEORMAN 15,785 cereri, 429,283.14 haTIMIȘ 17,659 cereri, 540,317.91 haTULCEA 9,323 cereri, 316,058.93 haVÂLCEA 18,911 cereri, 69,053.39 ha

6

VASLUI 18,580 cereri,  263,744.51 haVRANCEA 21,051 cereri, 163,236.76 ha

TOTAL 830,898 cereri - 9,879,977.25 ha

Județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

SUBVENȚII APIA 2020 – situația pe județe: LISTA CU FERMIERII și hectarele înregistrate la plată! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează oficial printr-un comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a finalizat în data de 10 iulie, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare.

Reamintim că perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări, s-a desfășurat în intervalul 2 martie – 15 iunie 2020, fiind depuse un număr de 826.964 cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare. În ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost înregistrate 3.934 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 65.039,39 hectare.

Nicio cerere unică de plată depusă după data de 10 iulie 2020 nu mai este admisă.

APIA a transmis și o situaţie a depunerii Cererilor Unice de Plată pentru fiecare Centru Judeţean APIA. Astfel, se poate observa că județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

În comparație cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

7

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

APIA ANUNȚĂ ASTĂZI CÂȚI FERMIERI SUNT PENALIZAȚI DIN SUBVENȚII! Agroinfo 14 iulie 2020 -

OFICIAL APIA! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat în data de 10 iulie 2020, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 830.898 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 9.879.977,25 hectare.

Reamintim că perioada de depunere a cererilor unice de plată fără penalizări, s-a desfășurat în intervalul 2 martie - 15 iunie 2020, fiind depuse un număr de 826.964 cereri pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

În ce privește perioada de depunere a cererilor cu penalizări de 1 % pentru fiecare zi de întârziere, mai exact intervalul 16 iunie – 10 iulie 2020, au fost înregistrate 3.934 cereri, pentru o suprafață declarată la plată de 65.039,39 hectare.

Nicio cerere unică de plată depusă după data de 10 iulie 2020 nu mai este admisă.

Județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (45.800 cereri), Bihor (35.526 cereri), Dolj (35.013 cereri), Maramureș (33.878 cereri) și Botoșani (31.988 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (540.317,91 ha), Constanța (500.657,75 ha), Teleorman (429.283,14 ha), Dolj (424.522,65ha) și Ialomița (378.820 ha).

În comparație cu anul trecut, numărul cererilor a scăzut cu 13.373 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 235.245,94 ha, fapt care confirmă tendința de comasare a terenurilor de la an la an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

ANUNȚ MADR: BANI pentru PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 14 iulie 2020

8

OFICIAL. Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul oficial un proiect de hotărâre de Guvern care stabilește suma alocată pentru acest an pentru plata ajutorului de stat la motorina folosită în agricultură.

Potrivit proiectului de act normativ, care modifică Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020 este de 3.437.437,25 mii lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 este de 631.400,00 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse.

Șeful APIA, anunț de ultimă oră privind situația finală a subvențiilor în 2020! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020 Final de campanie pentru depunerea cererii unice pentru subvenții! Până pe 10 iulie fermierii au avut timp să depună cererea unică pentru vegetal și zootehnie, cu penalizări, după ce data-limită fără penalizări a expirat la 15 iunie. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a anunțat

9

pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO care sunt cifrele finale care încheie campania 2020!

”Pe 10 iulie am încheiat campania de depunere a cererii unice din 2020. Avem în total 830.898 de cereri și o suprafață de 9.879.977 ha”, a anunțat șeful APIA. Acesta a completat că în intervalul 16 iunie – 10 iulie, perioada cu aplicarea de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, s-au depus 3.934 de cereri pentru o suprafață de 65.039 hectare.

Reamintim că Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) a încheiat la 15 iunie Campania de depunere fără penalități a cererilor unice de plată aferentă anului 2020. Astfel, în perioada 2 martie – 15 iunie 2020 au fost depuse un număr de 826.964 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.814.937,86 hectare.

La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 17.307 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 170.206 ha, ceea ce demonstrează că fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață. Derulată în condițiile atipice impuse de răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus, Campania 2020 de primire a cererilor unice de plată a debutat la data de 2 martie, iar în intervalul 6 aprilie 2020 – 15 iunie 2020 aceasta s-a desfășurat exclusiv în mediul online, pentru a proteja sănătatea salariaților APIA și a beneficiarilor deopotrivă.

Consultare online privind Sprijinul Cuplat Subventii agricultura 14 Iulie 2020

Ministrul Adrian Oros a participat luni, 13 iulie 2020, la a doua consultare online cu entitatile publice si private implicate in elaborarea Planului National Strategic (PNS), din cadrul Grupului de Lucru – Sprijin Cuplat, avand ca tema versiunea a 2- a analizei SWOT –

10

Obiectiv Specific 2 “Consolidarea orientarii catre piata si cresterea competitivitatii”.

La evenimentul organizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), prin Directia Generala Dezvoltare Rurala - Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (AMPNDR), au participat Emil Dumitru, secretar de stat in cadrul MADR, Daniela Rebega, director general adjunct AMPNDR, reprezentanti ai unor organizatii importante din zona dezvoltarii rurale si agriculturii, ai mediului asociativ, precum si directori si experti din cadrul MADR.

Ministrul Adrian Oros a mentionat ca institutia pe care o conduce va lua in considerare toate observatiile si propunerile membrilor grupului de lucru in vederea identificarii tuturor nevoilor din domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, iar referitor la tema evenimentului a declarat ca sprijinul cuplat trebuie obligatoriu legat de productie. 

Secretarul de stat Emil Dumitru a afirmat ca vor fi incluse in analiza SWOT acele observatii ale partenerilor bazate pe date statistice, declarand ca au fost inclusi mai multi indicatori aditionali pentru o analiza de ansamblu. A subliniat ca sprijinul cuplat se acorda pentru productie, subliniind ca se va face raportarea la productiile pe care fermierii le au. 

Daniela Rebega a prezentat principalele modificari si actualizari operate in cadrul analizei SWOT in ceea ce priveste sprijinul cuplat. Sprijinul cuplat a pornit inanul 2015 in vederea obtinerii unei productii agricole ridicate atat in sectorul vegetal cat si zootehnic. Ultimele date disponibile in analiza SWOT sunt din anul 2018. Directorul general adjunct a precizat ca pentru fiecare schema a sprijinului cuplat a fost facuta o analiza si ca acesta se acorda sectoarelor in dificultate, iar Statele Membre sunt responsabile sa identifice acele dificultati.

Participantii si-au exprimat punctele de vedere cu privire la sprijinul cuplat si au fost discutii bazate pe experienta actualului exercitiu financiar si pe lectiile invatate pe fiecare sector pentru ca in viitor PNS sa reflecte nevoile mediului rural din Romania.

Analiza SWOT a PNS este postata pe site-ul www.madr.ro, la link-ul: https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2020/analiza_swot_pns-versiunea_ii.pdf.

11

AFIR si FINANTARI

AFIR simplifica modul in care puteti afla informatii despre finantarea tinerilor fermieri Fonduri europene agricultura 13 Iulie 2020

Submasura 6.1, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, este una din liniile de finantare care a fost intens solicitata de catre fermierii romani. Avand in vedere lansarea primei sesiuni de primire a cererilor de finantare din acest an, AFIR a aplicat mai multe masuri de simplificare a modului in care sunt oferite informatiile preliminare legate de aceasta submasura.

Felul in care este accesat PNDR 2020 este si o responsabilitate a noastra. Suntem extrem de atenti la modul in care furnizam informatii si cat de accesibile le facem celor care vor sa depuna un proiect de investitii. Nu doar numarul beneficiarilor, ci si numarul de solicitanti si a celor care au aflat despre PNDR este unul din rezultatele care trebuie cuantificate.

A sti din auzite despre fonduri europene nu este acelasi lucru cu a accesa – in speta a intelege cum functioneaza sistemul de implementare, cu tot ceea ce inseamna asta. Marea responsabilitate, pana la implementarea efectiva a proiectului, este aceea de a explica pe intelesul tuturor atat oportunitatile oferite de accesarea fondurilor europene, cat mai ales conditiile de accesare si modul efectiv in care se depune si implementeaza un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Tot acest efort de comunicare este dublat de conceperea unor proceduri clare si simplu de urmarit, proceduri care se actualizeaza permanent pentru a oferi o accesibilitate cat mai mare la fondurile disponibile prin Program. 

In acest context, pentru submasura 6.1, pe langa Ghidul Solicitantului tehnic si detaliat, am solicitat colegilor conceperea unui material construit special pentru a inlesni asimilarea facila a informatiilor privind accesarea submasurii. Materialul contine, in mod clar si concis, informatiile de baza, si anume: cuantumul fondurilor care pot fi accesate, beneficiarii eligibili,

12

criteriile de selectie sau conditiile de accesare. Acest material este disponibil si pe pagina noastra web la adresa: https://bit.ly/38EJcYi. 

O alta initiativa pe care am concretizat-o in aceste zile este si publicarea unei aplicatii suport, care ajuta solicitantii sa-si faca o idee clara si concreta despre dimensiunea economica a exploatatiei agricole pe care tinerii o preiau, lucru foarte important in procesul de eligibilitate a cererilor de finantare. Aceasta aplicatie este cea pentru calcularea coeficientilor de calcul ai productiei standard (Standard Output – SO) si poate fi accesata direct la http://so.afir.info/.  Aceste masuri pe care le-am luat acum vor fi dezvoltate si in viitorul Program, pentru toate liniile de finantare.  Mihai-Liviu MORARU, director general AFIR

Tinerii fermierii pot obtine 50.000 de euro drept suma forfetara Agroromania.ro 14 Iul. 2020

Prin proaspata lansata submasura 6.1 tinerii fermieri pot obtine 50.000 de euro drept suma forfetara. Banii vor fi acordati in doua transe.

Tags: tineri fermierifinantareeurosubmasura 6.1instalare tineri fermieri

prijinul financiar se acorda prin PNDR pentru toate cheltuielile propuse de fermier in Planul de afaceri, indiferent de natura acestora, inclusiv capitalul de lucru, achizitia de teren sau material biologic, efectuarea de studii in sectorul pomicol sau privind potentialul agricol, precum si alte activitati relevante pentru implementarea corecta a Planului respectiv.

 Sectoarele prioritare pentru obtinerea sumelor necesare sunt apicultura, bovinele, ovinele si caprinele in cadrul zootehniei. Legumele in camp, pomicultura si producerea de samanta sunt cele considerate importante pentru sectorul vegetal. Daca se cer bani pentru acestea mentionate, se vor obtine 30 de puncte. 

 Vor fi acordate 35 de puncte in functie de nivelul de calificare in domeniul agricol, 15 puncte pentru comasarea exploatatiilor prin preluarea integrala a

13

acestora, 15 puncte pentru potentialul agricol al fermierului si 5 puncte pentru detinerea, pastrarea si dezvoltarea nucleelor de soiuri si rase autohtone.

Bugetul complet al liniei de finantare este de 43 de milioane de euro.

 Conform ghidului in forma finala, instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de administrare a unei exploatatii, cu drepturi depline, în calitate de sefi sau manageri ai acesteia, pentru prima data. Transferul exploatatiei se realizeaza prin intermediul documentelor de proprietate, arenda si/sau concesionare.

 Beneficiari vor putea fi fermierii constituiti ca:

Persoane fizice autorizate (PFA); Intreprinderi individuale (II); Intreprinderi de familie (IF) sau asociat unic/ majoritar; administrator al unei Societati cu Raspundere Limitata (SRL).

 Cu banii obtinuti se poate realiza:

Retehnologizarea fermelor (achiziția de utilaje, echipamente, irigatii etc.);

Preluarea integrală a mai multor exploatații cu valoare economica mica;

Dezvoltarea unei ferme de subzistenta (prin cresterea SO); Plantarea soiurilor autohtone/ creșterea raselor de origine; Cresterea nivelului de calificare în domeniul agricol; Adaptarea fermelor la standarde de calitate si de protectie a mediului

(ex: gestionarea gunoiului de grajd).

 Inregistrarea se face in trei etape

 Etapa I

Inregistrarea tanarului fermier la Oficiul Registrului Comertului ca microintreprindere/ intreprindere mica, avand pentru prima data obiect de activitate in domeniul agricol, cu maximum 24 de luni inaintea depunerii Cererii de finantare, iar inscrierea la APIA si/sau la ANSVSA/DSVSA a exploatatiei detinute sub entitatea economica prin care solicita sprijin, se face in acelasi termen de maximum 24 de luni. Aceasta etapa trebuie sa fie incheiata inaintea depunerii Cererii de finantare.

 Etapa II

14

Depunerea si inregistrarea Cererii de finantare insotita de Planul de afaceri si documentele obligatorii, precum si documentele anexa.

sprijinul se va acorda sub forma de suma forfetara in doua transe, 75% din cuantum la semnarea Con- tractului si 25% la implementarea corecta a Planului de afaceri, fara a depasi trei ani de la semnarea acestuia;

implementarea Planului trebuie sa inceapa in termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;

inaintea solicitarii celei de-a doua transe de plata, beneficiarul face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe de plata.

 Etapa III

Instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranșe de plată).

solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.

 

Nu stii cum sa faci un plan de afaceri care sa-ti asigure obtinerea finantarii? Foloseste acest GHID! Te va ajuta sa intocmesti rapid cel mai bun plan de afaceri.

 Sanctiuni

 In cazul in care tinerii fermieri nu respecta intocmai Planul de afaceri (PA) si obligatiile contractuale, exista riscul ca cea de-a doua transa de plata sa nu mai fie acordata si sa se recupereze integral sprijinul platit in cadrul primei transe.

 Principalele cauze sunt:

Neindeplinirea obiectivelor din PA, mentinerea criteriilor de selectie si eligibilitate, pe toata perioa- da de implementare si monitorizare a proiectului de 3 ani de la data ultimei plati efectuate de AFIR.

Obiective obligatorii: comercializarea productiei agricole proprii in procent de minim 20% din valoarea primei transe de plata, gestionarea gunoiu- lui de grajd si imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole.

15

Nedemararea implementarii PA in termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului.

Neindeplinirea uneia dintre cele 3 preconditii privind stabilirea domiciliului, a sediului social si a locului de munca in UAT-ul in care este inregis- trata exploatatia pana la depunerea dosarului cererii pentru transa a doua de plata. 

 De acesti bani vor beneficia si tinerii din Diaspora!

 Vor beneficia de alocare distincta tinerii cetateni romani din afara granitelor tarii care se instaleaza ca sefi sau manageri ai exploatatiei si care au absolvit un program de studiu in domeniul agricol sau care au avut un loc de munca in domeniul agricol (cel putin 3 luni) in ultimul an dinaintea depunerii Cererii de finantare.

 Pentru dovada locului de munca, solicitantii din diaspora vor prezenta un document oficial a carui origine va fi autentificata prin apostila emisa conform Conventiei de la Haga. In cazul statelor nesemnatare a Conventiei de la Haga se va face dovada rezidentei (de cel putin 3 luni in ultimul an dinaintea depunerii Cererii de finantare).

 Conditiile minime necesare sunt urmatoarele. Fermierul trebuie sa:

se încadreze în categoria microîntreprinderilor și întreprinderilor mici; să dețină o exploatație agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă

între 12.000 și 50.000 SO; să dețină competențe și aptitudini profesionale adecvate și să prezinte

un Plan de afaceri; să își stabilească domiciliul în UAT-ul* în care exploatația este

înregistrată; locul de muncă al acestuia (sediul social/ punctul de lucru al

angajatorului) trebuie să fie în același UAT sau zona limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația (în cazul în care tânărul fermier care se instalează, este/ va fi încadrat într-o activitate salarizată);

sediul social al beneficiarului trebuie să fie localizat în același UAT în care este înregistrată exploatația.

 Romania obtine primul imprumut EaSI in valoare de 35 MIL LEI pentru sectorul agricol In iul. 13, 2020

35 de milioane de lei (7,3 milioane de euro) vor sprijini aproximativ 700 de micro-întreprinderi în cadrul programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

16

Aceasta este prima tranzacție finanțată de EaSI care a fost implementată în România.

Fondul European de Investiții (FEI) și Uniunea Europeană au anunțat luni, 13 iulie 2020, prima tranzacție de împrumut EaSI (programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială) în România, în valoare de 7,3 milioane EUR, echivalentul a 35 milioane de RON, se arată în comunicatul oficial. Împrumutul va permite Agricover, singurul furnizor de servicii financiare specializate pentru fermieri de pe piața românească, să-și sporească gradul de informare în sectorul micro-agricol. Agricover joacă un rol esențial în economia locală prin îmbunătățirea accesului fermierilor la diverse produse de împrumut.

Tranzacția va spori capacitatea de creditare a Agricover, a cărei ofertă financiară este completată de servicii nefinanciare. De exemplu, în 2019, Agricover a lansat Clubul Fermierilor Români, o platformă de schimb de cunoștințe și bune practici, care are ca scop creșterea participării fermierilor români la procesul de consultare și elaborare a politicilor și reglementărilor naționale și UE. De asemenea, a pus în aplicare un program de formare și gestionare a riscurilor pentru tineret pentru a îmbunătăți educația financiară a fermierilor, în special a generației tinere.

„Tranzacția finanțată de EaSI va permite FEI și Agricover să sprijine producătorii agricoli, inclusiv micro-fermierii din toată România. Acest lucru va contribui la dezvoltarea sectorului agricol din țară, la consolidarea competitivității acestuia și la susținerea locurilor de muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile agricole locale”, a declarat Alain Godard, directorul executiv al FEI.

Potrivit Nicolas Schmit, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, dee acest program vor beneficia sectorul agricol, fermierii și economia locală din România

„Suntem onorați și încântați să fim prima instituție agrofinanciară din România care a obținut finanțare în cadrul programului EaSI furnizat de FEI și Uniunea Europeană. Acesta deschide o gamă largă de oportunități pentru a ajuta micro-fermieri, precum și fermierii mici și medii să-și înceapă activitățile și să se dezvolte în continuare. Finanțarea agriculturii este principala noastră activitate și ne mândrim cu capacitatea noastră de a înțelege nevoile specifice ale unui fermier și de a dezvolta soluții de finanțare specializate și unice pentru a răspunde cerințelor lor. Finanțarea fermierilor micro, mici și mijlocii este o prioritate strategică pentru Agriover Credit IFN în următorii ani”, a declarat Robert Rekkers, CEO al Agricover Credit IFN.

17

Aceasta este a patra operațiune între Agricover și Grupul BEI, care valorifică relația puternic dezvoltată în ultimii doi ani, deoarece extinde și completează baza de finanțare a Agricover. Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) are ca scop susținerea obiectivului UE privind ocuparea forței de muncă la nivel înalt, protecție socială adecvată, combaterea excluziunii sociale și a sărăciei și îmbunătățirea condițiilor de muncă. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding SA îşi desfăşoară activitatea peste 1.050 de angajaţi. Grupul deserveşte un portofoliu de peste 6.500 de clienţi fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional.

O nouă sesiune de depunere a proiectelor la MADR Marți, 14 Iulie 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat, începând de luni,13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană”, cu o alocare totală de 12.930.334 euro.

ALTELE

MADR: Intalnire de lucru cu actorii din industria alimentara. Cerintele inaintate de reprezentanti In iul. 14, 2020

18

Ministrul Adrian Oros a participat în data de 13 iulie 2020 la ședința de lucru organizată la sediul MADR cu reprezentanții Federației Romalimenta, membrii Asociației Române a Cărnii – ACR și ai Asociației Patronale Române din industria Laptelui – APRIL, precum și ai Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase. La întâlnire au luat parte secretarii de stat Aurel Simion și Emil Dumitru, directori și experți ai direcțiilor de specialitate din cadrul MADR, precum și reprezentanți ai ANSVSA și ANPC. 

Convocată la inițiativa secretarului de stat Aurel Simion, întâlnirea a vizat dezbaterea următoarelor subiecte:

demersuri legislative privind evitarea suprapunerilor de competențe ale autorităților de control in industria alimentară,

propuneri de modificare a  Ordinului 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești,

schema de calitate voluntară privind atestarea produselor agroalimentare marcate cu mențiunea ”Calitate premium”,

schemele de calitate naționale, normele de aplicare ale Legii nr. 28/2020 privind comercializarea

produselor alimentare, propunerile înaintate de Romalimenta și ARC pe marginea

transpunerii Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi, precum și armonizarea legislativă națională cu cea europeană privind alimentele.

În cadrul reuniunii, ministrul Adrian Oros a subliniat necesitatea ca la nivelul instituțiilor publice să existe:

o legislație clară și coerentă personal de specialitate dotări și logistică adecvată

Astfel încât instituțiile să fie puternice și credibile și să-și poată îndeplini în mod eficient obiectivele din domeniul de activitate. 

Ministrul a susținut că este necesar ca lucrurile să fie clarificate la nivel instituțional, iar regulamentele să fie interpretate și în spiritul legii, nu doar în litera legii, în acest fel putând facilita atingerea obiectivelor propuse. 

Referitor la situația privind controalele din partea autorităților competente în sectorul industriei alimentare, Mihai Vișan, reprezentantul Romalimenta a făcut apel către ministrul Agriculturii pentru impulsionarea procesului de

19

înlesnire a poverii administrative. În acest sens, ministrul Adrian Oros a declarat că va avea discuții cu omologii săi din celelalte ministere implicate. 

Secretarul de stat Simion a transmis către responsabilii instituțiilor cu atribuții în desfășurarea controalelor  cerința ca verificările să fie efectuate într-un mod mai organizat și mai eficient, pentru a nu bloca activitatea operatorilor economici. 

Secretarul de stat Simion a evidențiat oportunitatea promovării produselor românești și a celor atestate pe scheme de calitate și a transmis către participanți rugămintea de a sprijini Ministerul să notifice la Comisia Europeană rețeta consacrată. Astfel, va exista posibilitatea accesării de fonduri pentru promovare. Pe parcursul discuțiilor s-a agreat, de asemenea, demararea draftului schemei de calitate ”rețetă consacrată” în vederea notificării la Comisia Europeană. 

La rândul lor, operatorii din sectorul carne, lapte, panificație au transmis cerința de a beneficia de sprijin pentru a face față provocărilor crizei legate de pandemie cât și pentru a crește calitatea. 

Directorul direcției generale politici în industrie alimentară și comerț, Amelia Rus, a detaliat propunerea legată de un prim aspect aferent modificării Ordinului 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești: potrivit propunerii documentația ar putea fi depusă direct la sediul MADR, iar aceasta va fi completată de specificațiile tehnice, prin care se face dovada că respectiva rețetă este veche.    

Pentru modificarea Ordinului 394/2014 s-a agreat elaborarea unei propuneri care se va transmite participanților spre completare. 

Referitor la propunerile transmise de către reprezentanții Romalimenta și ARC pe marginea transpunerii Directivei 633/2019 a Consiliului European privind practicile comerciale neloiale în legislația din România, secretarul de stat Aurel Simion a afirmat că sugestiile înaintate au fost preluate și vor fi analizate. 

În încheierea discuțiilor, secretarul de stat a mulțumit participanților pentru buna colaborare din perioada pandemiei și și-a exprimat speranța ca dialogul să fie unul constructiv și fructuos. 

20

Situatia sectorului alimentar, discutata de MADR cu reprezentantii industriei alimentare 14 Iulie 2020 Ministrul Adrian Oros a participat in data de 13 iulie 2020 la sedinta de lucru organizata la sediul MADR cu reprezentantii Federatiei Romalimenta, membrii Asociatiei Romane a Carnii – ACR si ai Asociatiei Patronale Romane din industria Laptelui – APRIL, precum si ai Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase.

La intalnire au luat parte secretarii de stat Aurel Simion si Emil Dumitru, directori si experti ai directiilor de specialitate din cadrul MADR, precum si reprezentanti ai ANSVSA si ANPC. Convocata la initiativa secretarului de stat Aurel Simion, intalnirea a vizat dezbaterea urmatoarelor subiecte: demersuri legislative privind evitarea suprapunerilor de competente aleautoritatilor de control in industria alimentara, propuneri de modificare a Ordinului 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obtinute conform retetelor consacrate romanesti, schema de calitate voluntara privind atestarea produselor agroalimentare marcate cu mentiunea ”Calitate premium”, schemele de calitate nationale, normele de aplicare ale Legii nr. 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare, propunerile inaintate de Romalimenta si ARC pe marginea transpunerii Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre intreprinderi, precum si armonizarea legislativa nationala cu cea europeana privind alimentele.

In cadrul reuniunii, ministrul Adrian Oros a subliniat necesitatea ca la nivelul institutiilor publice sa existe o legislatie clara si coerenta, personal de specialitate, dotari si logistica adecvata, astfel incat institutiile sa fie puternice si credibile si sa-si poata indeplini in mod eficient obiectivele din domeniul de activitate.  Ministrul a sustinut ca este necesar ca lucrurile sa fie clarificate la nivel institutional, iar regulamentele sa fie interpretate si in spiritul legii, nu doar in litera legii, in acest fel putand facilita atingerea obiectivelor propuse. Referitor la situatia privind controalele din partea autoritatilor competente in sectorul industriei alimentare, Mihai Visan, reprezentantul Romalimenta a facut apel catre ministrul Agriculturii pentru impulsionarea procesului de

21

inlesnire a poverii administrative. In acest sens, ministrul Adrian Oros a declarat ca va avea discutii cu omologii sai din celelalte ministere implicate. 

Secretarul de stat Simion a transmis catre responsabilii institutiilor cu atributii in desfasurarea controalelor cerinta ca verificarile sa fie efectuate intr-un mod mai organizat si mai eficient, pentru a nu bloca activitatea operatorilor economici. 

Secretarul de stat Simion a evidentiat oportunitatea promovarii produselor romanesti si a celor atestate pe scheme de calitate si a transmis catre participanti rugamintea de a sprijini Ministerul sa notifice la Comisia Europeana reteta consacrata. Astfel, va exista posibilitatea accesarii de fonduri pentru promovare. Pe parcursul discutiilor s-a agreat, de asemenea, demararea draftului schemei de calitate ”reteta consacrata” in vederea notificarii la Comisia Europeana. 

La randul lor, operatorii din sectorul carne, lapte, panificatie au transmis cerinta de a beneficia de sprijin pentru a face fata provocarilor crizei legate de pandemie cat si pentru a creste calitatea. 

Directorul directiei generale politici in industrie alimentara si comert, Amelia Rus, a detaliat propunerea legata de un prim aspect aferent modificarii Ordinului 394/2014 privind atestarea produselor alimentare obtinute conform retetelor consacrate romanesti: potrivit propunerii documentatia ar putea fi depusa direct la sediul MADR, iar aceasta va fi completata de specificatiile tehnice, prin care se face dovada ca respectiva reteta este veche. 

Pentru modificarea Ordinului 394/2014 s-a agreat elaborarea unei propuneri care se va transmite participantilor spre completare. 

Referitor la propunerile transmise de catre reprezentantii Romalimenta si ARC pe marginea transpunerii Directivei 633/2019 a Consiliului European privind practicile comerciale neloiale in legislatia din Romania, secretarul de stat Aurel Simion a afirmat ca sugestiile inaintate au fost preluate si vor fi analizate. 

In incheierea discutiilor, secretarul de stat a multumit participantilor pentru buna colaborare din perioada pandemiei si si-a exprimat speranta ca dialogul sa fie unul constructiv si fructuos.

22

MADR: Testele pentru scrapie la ovine și caprine vor fi gratuite meatmilk 14 iulie 2020

În Ședința Guvernului a fost aprobată o Hotărâre prin care testele de genotipizare a scrapiei se vor efectua gratuit, de către Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.

Testările vor fi efectuate în limita alocărilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru masculii din speciile ovine/caprine care intră la reproducție în anul 2020 în cadrul programelor de ameliorare aprobate.

Scopul măsurii este de a reduce incidența la scrapie în exploatațiile de creștere a ovinelor.

Resursele financiare necesare se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate pentru anul 2020 cu această destinație, în bugetul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”.

Fermierii ies la atac! Liderii din zootehnie ii cer DEMISIA sefului ANZ In iul. 14, 2020

Ordinul 180 din 30 iunie 2020 referitor la aprobarea normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate este departe de a veni în sprijinul fermierilor din zootehnie, susțin aceștia.

Crescătorii de ovine și caprine, prin vocea secretarului general Romovis, Ionică Nechifor, cer ca prevederea legislativă să fie îmbunătățită înainte de a fi publicată. Aceasta deoarece are unele lacune, atât pentru că anumite articole sunt contradictorii, cât și pentru că vine prea târziu pentru acest

23

sezon de montă. Iar răspunzător pentru toate neajunsurile ar fi, în opinia sa, Bela Vaida, director general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ).

”Pregătiți mai întâi logistica, infrastructura pentru genotipare, noi vă punem la dispoziție masculii ca să îi genotipați pentru a elimina în timp animalele sensibile la scrapie, dar nu mai confundați ameliorarea cu reproducția”, a subliniat Ionică Nechifor în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Mergând mai departe, acesta cere ca Bela Vaida, director general ANZ, să își dea demisia, lucru susținut și de către Nicolae Cioranu, președinte al Federaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine, Romovis.

”Nu am nimic cu Bela Vaida, poate este un om bun în altă parte, dar aici nu îi este locul, noi îi cerem demisia”, a mai spus Ionică Nechifor.

Nici fermierii din sectorul bovinelor nu sunt mai mulțumiți de activitatea șefului ANZ. Printre alții, președintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), Dumitru Grigorean, îi cere demisia lui Bela Vaida. Autor: Elena Picu

Ordinul 180, făcut „pe genunchi” la MADR, poate distruge ani de muncă în creșterea animalelor Mihaela Prevenda Marți, 14 Iulie 2020

Reprezentanții asociațiilor conducătoare de Registre Genealogice din sectorul de creștere a bovinelor de carne și de lapte au venit ieri, 13 iulie 2020, de urgență la București, la Ministerul Agriculturii, unde s-au întâlnit cu ministrul Adrian Oros și secretarul de stat George Scarlat. Proiectul de ordin pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea montei naturale autorizate (Ordinul nr. 180 din 30 iunie 2020),

24

publicat în vederea dezbaterii publice pe site-ul MADR în prima zi a lunii iulie, i-a pus pe jar pe crescătorii de animale, care susțin că, în forma actuală, acest ordin nu poate fi aplicat în ferme și că ar trebui rescris integral, în conformitate cu legislația europeană, cu programele de ameliorare aprobate și, totodată, cu interesele fermierilor.

„Taurii folosiți la montă naturală trebuie să fie autorizați de către societățile de ameliorare conform criteriilor și performanțelor stabilite în programele de ameliorare, deoarece aceștia sunt principalul instrument al ameliorării”, arată Ioan Gociman, director executiv al Asociației Aberdeen Angus România.

De asemenea, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), Dumitru Grigorean afirmă că în proiectul de ordin privind monta naturală autorizată sunt multe probleme tehnice, juridice care contravin legislației naționale, Legii Zootehniei, legislației europene, precum și intereselor fermierilor, fapt pentru care acest ordin nu trebuie aprobat și aplicat. „Nici măcar dacă se cosmetizează acum la minister nu poate fi ceea ce trebuie pentru crescători. Trebuie refăcut integral, împreună cu fermierii, cu organizațiile crescătorilor”, precizează președintele ACBCR.Dumitru Grigorean ne spune „Povestea Ordinului 180”: „Ordinul a fost preluat după Ordinul 861/2003, care la rândul său a fost conceput după alt ordin mai vechi, de dinainte de ‘89. Deci, modelul acestui Ordin, emis în anul de grație 2020, este un ordin valabil pe vremea IAS și CAP. Interesantă abordarea și a Autorității (in)Competente din România... Între timp, țara noastră a devenit membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte legislația UE și trebuie să țină cont de realtățile/necesitățile actuale ale zootehniei. Rugăm conducerea MADR, personal pe ministrul Adrian Oros, să ne comunice care au fost acei fermieri , cum ni s-a spus ieri la minister, care au solicitat/analizat/agreeat acest Ordin de ministru. Repetăm întrebarea/întrebările adresate de crescătorii de bovine și ovine referitoare la faptul că deși au existat cel puțin cinci adrese oficiale cu solicitări din partea asociațiilor conducătoare de Registre Genealogice, referitoare la acest Ordin și neconcordanțele pe care le cuprinde, de ce nu a existat nici un răspuns din partea ANZ (Agenția Națională pentru Zootehnie)/MADR?”.

Președintele ACBCR a punctat câteva probleme tehnice pe care le cuprinde ordinul disputat. Conform proiectului de act normativ, bonitarea se face de către reprezentanții Oficiului Județean pentru Zootehnie (OJZ), împreună cu medicul veterinar și reprezentantul Consiliului Local. „Bonitarea este o acțiune tehnică, efectuată de specialiști care dețin cunoștințe și au calificare în domeniu. În acest moment în România nu există bonitori calificați, care să fie recunoscuți oficial nici măcar în țară, cu atât mai puțin în stăinătate. Cum

25

poate un consilier local sau din cadrul unei primării să-și pună semnătura pe o fișă de bonitare? Cum întocmesc în luna ianuarie OJZ-urile necesarul de tauri și programul de montă pentru toți crescătorii din județ, pe ce bază, cu ce informații și cum vor gestiona aceste date, în cazul în care ar reuși să le adune? Apoi, în art.19 se spune că lunar, până în data de 10, punctele de montă vor transmite la Oficiile Județene pentru Zootehnie tabele nominale cu femelele montate și produșii obținuți, pentru luna anterioară, în vederea constituirii bazei de date pentru ameliorare și reproducție în zootehnie. Care bază de date, SICASA, care este nefuncțională și pe care am așteptat/rugat/solicitat ani de zile ANZ/MADR să o pună la punct, pentru a putea fi utilizată de Societățile de Ameliorare, fapt care nu s-a întâmplat, fiind nevoiți să dezvoltăm pe cont propriu și cu banii fermierilor aplicația ACBCR, pentru a putea gestiona multitudinea de date pe care noi le colectăm, prelucrăm, gestionăm în încercarea de a ameliora rasele pentru care efectuăm servicii către fermieri”, explică o parte din nemulțumiri și probleme Dumitru Grigorean.Ordinul 180/30 iunie 2020 nu este nici pe placul crescătorilor de ovine și caprine, care, prin vocea lui Ionică Nechifor – secretar general al Federației ROMOVIS, solicită ca proiectul de act normativ să fie modificat în interesul crescătorului. „Oricum vine prea târziu pentru acest sezon de montă. ANZ și MADR să pregătească mai întâi logistica, infrastructura pentru genotipare. Noi punem la dispoziție masculii ca să îi genotipeze pentru a elimina în timp animalele sensibile la scrapie. Îi rog pe cei din ANZ și MADR să nu mai confunde ameliorarea cu reproducția”, a spus Ionică Nechifor în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV.

Reprezentanții crescătorilor de animale prezenți la întâlnirea din 13 iulie 2020 de la Ministerul Agriculturii speră că cei din MADR au înțeles dorințele crescătorilor și argumentele pentru care se solicită revizuirea proiectului de ordin privind monta naturală autorizată. „Nu există deocamdată o concluzie oficială a întâlnirii de ieri. Așteptăm Ordinul modificat, după care vom lua o decizie. La cum arată lucrurile acum, ACBCR nu mai are cum să-și îndeplinească obligațiile/obiectivele. Este posibil chiar să renunțăm la activitate, este prea grav ce se întâmplă. Vom lua o decizie în zilele următoare”, a conchis Dumitru Grigorean.

Asociațiile crescătorilor români, încet-încet, s-au adaptat regulilor europene, mondiale și au fost primite chiar în rândul organizațiilor profesionale de prin toată lumea. S-au înființat societățile de ameliorare care furnizează servicii pentru fermieri, conduc Registrele Genealogice, toate făcându-se mai mult cu banii proprii, cu banii crescătorilor de animale.

26

Iată cum ani de muncă pot fi distruși cât ai clipi de lipsa unui dialog real între autoritățile statului și cel căruia i se adresează legislația, în speță, crescătorul de animale.

Bela Vaida, replica pentru fermieri! ”Nu am de ce sa imi dau demisia”In

iul. 14, 2020 După ce mai mulți lideri din sectorul zootehnic au ieșit la atac și i-au cerut demisia președintelui Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ), Bela Vaida le-a dat răspunsul. În cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, Vaida a explicat punctul său de vedere legate de neînțelegerile create de ordinul 180.

”Vreau să subliniez faptul că legea privind autorizarea reproducătorilor pentru monta naturală este și a fost și acum 3 ani și acum 4 ani, sigur, elaborată în baza legii 72, legea zootehniei. Domnii colegi (reprezentanții asociațiilor din zootehnie – n.r.) ar trebui să știe că în momentul în care o lege este abrogată, se abrogă tot ce decurge din fosta lege (…).

Referitor la întâlnirea de astăzi, aș vrea să le aduc aminte reprezentanților asociațiilor profesionale că acest proiect a fost postat pe site-ul ANZ acum două luni și jumătate.Am dorit să realizăm atunci o întâlnire, dar nu s-a putut realiza din cauza stării de urgență, așa că am așteptat propuneri. Vă rog să mă credeți pe cuvânt, nicio asociație, nici de la ovine, nici de la bovine, nu a trimis niciun punct de vedere, nicio propunere. Toate au decurs foarte frumos”, a precizat Bela Vaida în exclusivitate pentru AGRO TV.

În ceea ce privește demisia sa, cerută de mai mulți lideri din zootehnie, șeful ANZ a declarat că nu are pentru ce să-și dea demisia, dar că decizia este în mâinile ministrului Agriculturii.

”În momentul de față nu cred că este nevoie de așa ceva. Decizia este la domnul ministru, dar eu nu am pentru ce să îmi dau demisia, nu am motive în momentul de față. Eu sunt ferm convins că ceea ce facem este înspre binele fermierilor, al societăților de ameliorare. Toată treaba este să comunicăm mai bine și să discutăm chestii serioase și profesionale.

27

Dacă venim cu confuzii și cu aprecieri fără să cunoști un om… De exemplu, domnul Grigorean m-a făcut președinte de CAP… În variantele astea nu am de ce să-mi dau demisia”, a subliniat Bela Vaida.

Cine sunt vinovații din a căror cauză agricultura a ajuns pe loc de retrogradare. Cum poate fi salvată situația? Vlad Macovei Vlad Macovei - 14 iulie 2020

Ceea ce urmează să citiți va fi un duș rece pentru unii dintre dumneavoastră. Prezint scuze pentru pragmatismul feroce, care se va transforma în cinism uneori, și pentru evaluarea la sânge pe care urmează să o fac. Deși nu vă va plăcea, vă veți simți inconfortabil pe alocuri, consider că este primul pas ce trebuie făcut pentru ca fermierii României să se bucure de respectul pe care îl merită din partea decidenților politici și administrativi.

Resursele și atenția

La nivel guvernamental, s-a purtat, se poartă și se va purta o luptă dură, nemiloasă, în care nu se iau prizonieri, pentru resurse și atenție. Fiecare domeniu, fiecare ministru, încearcă să obțină maxim pentru zona de care răspunde. Energia vrea resurse și atenție, infrastructura la fel, IT-ul de asemenea, de agricultură și industrie alimentară nu mai vorbim. Resursele și atenția pe care le pot acorda președintele României, prim-ministrul, ministrul de finanțe sunt limitate și, de obicei, se bat mai multe domenii pentru același loc. Prioritățile tind să fie puține la număr, de asta sunt priorități. Nu vine totul la pachet. Unii câștigă și alții pierd în această luptă pentru resurse și atenție. Agricultura se află în această competiție, din care se vede că nu prea iese bine. Nici atenția și nici resursele nu sunt pe măsură. Noi, cei care suntem suporterii acestui sector, știm cât de important este sectorul agroalimentar pentru România, știm cât de multe s-ar putea face, ce bine am putea-o duce dar și cât de greu este acum pentru fermieri și procesatori.

Răspunderea ministrului și a secretarilor de stat

28

Dacă agricultura și industria alimentară nu se află acolo unde vă doriți din punct de vedere a atenției guvernamentale și a resurselor publice alocate atunci de vină nu este președintele României, primul-ministru sau ministrul de finanțe. Toți acești oameni lucrează cu mult mai multe variabile decât agricultura. Toată lumea încearcă să le atragă atenția. Din această cauză ei se află într-un permanent proces de evaluare și reevaluare pe bază de argumente, feedback de la opinia publică, informații de la consilieri și, foarte important, de la mediul asociativ din domeniul respectiv și de la conducerea ministerului de resort. Puiul de rândunică care se zbate cel mai tare, țipă cel mai tare și are ciocul cel mai sus primește primul de mâncare. Mâncare nu este niciodată pentru toți puii, în cantitate îndestulătoare. Este așadar treaba și răspunderea ministrului agriculturii și a secretarilor de stat, precum și a liderilor din mediul asociativ al agriculturii și industriei alimentare ca puiul acesta de rândunică să primească printre primii de mâncare. Dacă nu se întâmplă asta, este vina lor.

Nu toată lumea crede în agricultură

La nivel guvernamental, există un cerc de putere, decizie și influență care nu crede că agricultura ar trebui să fie o prioritate de nivel zero. Acest grup îl are ca exponent principal pe ministrul de finanțe, Florin Cîțu. Să fim bine înțeleși, ei nu au ceva cu fermierii, nu îi urăsc sau disprețuiesc, pur și simplu ei nu cred că agricultura ar trebui să fie sprijinită în primul rând. Și au argumentele lor. Existența subvențiilor europene, pe care le consideră niște anomalii, ponderea mica a agriculturii în PIB, lipsa de valoare adăugată, toate acestea, și multe altele, sunt argumentele lor. Sigur, criza pandemiei a schimbat un pic atitudinea dar mai degrabă în formă și nu în fond. Nu trebuie să vă revoltați ci doar să înțelegeți contextul. Să înțelegem cu toții că lupta pentru a adduce agricultura în ofensivă la nivel guvernamental nu va fi ușoară. Și aici vorbim de focus strategic nu de măsuri care dau bine doar în comunicare. Și întrucât e greu de crezut că, în mandatul președintelui Iohannis, PNL va fi exclus din formula guvernamentală, indiferent dacă va fi executiv monocolor, de coaliție sau de uniune națională, înseamnă că aceștia vor fi cei care trebuie convinși de importanța agriculturii și industriei alimentare. Repet, cei care nu cred în agricultură nu trebuie blamați ci trebuie aduși, cu argumente și cu presiune, pe direcția cea bună.

Gata cu prostiile!

Tocmai pentru că este nevoie de o forță de persuasiune suplimentară, eficientă și documentată, performanța decidenților din Ministerul Agriculturii și liderilor organizațiilor de fermieri trebuie să fie la cel mai înalt nivel. Nu mai este loc de jumătăți de măsură, de mediocrități, de

29

meschinării de doi lei, de aroganță, de comunicare la genunchiul broaștei, de jocuri netrasparente. Toate acestea nu vor face decât ca agricultura să rămână pe loc de retrogadare în prioritățile guvernamentale. Atenție, nu zic că agricultura nu este și acum în atenția Guvernului și nu beneficiază de resurse. Dar mi-aș dori să fim pe primul loc în acest clasament al priorităților economice și nu pe unul dintre ultimele locuri. Pentru aceasta este nevoie de oameni curajoși și pricepuți care să se lupte cu cercul guvernamental care nu crede în agricultură și în fermieri pentru a-i convinge că greșesc, că pentru România este bine să avem un sector agroalimentar puternic. Este bine inclusiv pentru viziunea lor economică, pe care trebuie să o înțelegem pentru ca mai apoi să găsim argumente să o combatem.

Curajul, elementul-cheie

Eu cred că ministrul Agriculturii, secretarii de stat, liderii organizațiilor de fermieri și din industria alimentară trebuie să își facă o autoevaluare dură, corectă și sinceră, și să înțeleagă că performanța lor slabă în susținerea intereselor sectorului agroalimentar la nivelul cel mai înalt al politicii guvernamentale din România va avea un efect dezastruos. Să privească în interiorul lor și să vadă dacă sunt ei cu adevărat oamenii care pot pune agricultura în ofensivă. Și să treacă la treabă. Este nevoie de curaj însă, de curaj de ăla adevărat, cu orice risc și în ciuda tuturor greutăților. Eu îi voi susține pe toți cei care vor da dovadă de curaj, e un moment zero și trecutul e trecut. Sau dacă nu vor/nu pot, să facă loc altora! Agricultura pe loc de retrogradare nu este o opțiune. Și vinovații vor plăti, mai devreme sau mai târziu.

Registrul Electronic al zilierilor – obligatoriu din 25 iulie: completare, date obligatorii, controale ITM Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Registrul electronic de evidență a zilierilor devine obligatoriu din 25 iulie. Decizia de trecere la registrul tipărit la cel electronic a fost anunțată de autoritățile din domeniul muncii de anul trecut. Totuși, pentru că nu a apărut și o metodologie de completare și transmitere registrului electronic al zilierilor, în prezent, el nu este obligatoriu, deși termenul stabilit inițial era luna februarie.

Pentru a remedia această situație și pentru a permite înlocuirea registrul tipărit al zilierilor cu unul electronic, luni a fost pus în dezbatere publică la Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) un ordin ce conține metodologia de completare a registrului electronic de evidență a zilierilor. Potrivit documentului citat, au obligația de a înființa, completa și transmite Registrul electronic de evidenţă a zilierilor, beneficiarii de lucrări, definiţi

30

conform art. 1 alin.(1) lit. b) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru înființarea Registrului, beneficiarul obține numele de utilizator și parola de la Inspectoratul teritorial de muncă (ITM) în a cărui rază teritorială își are sediul. În scopul obținerii numelui de utilizator și a parolei, beneficiarul depune la sediul ITM competent sau, după caz, transmite prin e-mail, următoarele documente:

a) cerere scrisă pentru eliberarea numelui de utilizator și a parolei, prevăzută conform modelului de la jos

b) împuternicire semnată de beneficiar, în cazul în care persoana care solicită obținerea numelui de utilizator și a parolei este alta decât reprezentantul legal al beneficiarului;

c) copie după actul de identitate al reprezentantului legal al beneficiarului sau, după caz, al persoanei împuternicite de către acesta;

d) copie după certificatul de înmatriculare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/certificatul de înregistrare fiscală;

e) copie după actul de înfiinţare sau actul constitutiv/statutul Beneficiarului, din care să rezulte codurile CAEN aferente domeniilor de activitate economică prevăzute la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

f) declarație pe proprie răspundere conform modelului de mai jos, prin care se atestă calitatea de reprezentant legal al beneficiarului sau, după caz, de împuternicit al acestuia, în cazul în care documentele prevăzute la lit. a) – e) se transmit prin e-mail.

În cazul în care documentele prevăzute se transmit prin e-mail, ITM competent, după verificarea acestora, transmite Beneficiarului numele de utilizator și parola, prin e-mail, la aceeași adresă de poștă electronică de la care s-au primit documentele, în termen de o zi lucrătoare de la data primirii solicitării. În cazul în care documentele prevăzute la alin. (1) transmise prin e-mail nu sunt corecte sau complete, ITM competent transmite Beneficiarului solicitarea de corectare/completare a acestora, prin e-mail, la aceeași adresă de poștă electronică, în termen de o zi lucrătoare de la data primirii acestora.

31

Numele de utilizator și parola obținute de către angajatori pentru accesarea spațiului privat al angajatorului din portalul Inspecției Muncii (https://www.inspectiamuncii.ro/) pot fi utilizate și pentru accesarea Registrului, în cazul în care aceștia au calitatea de Beneficiar și utilizează zilieri în condițiile legii. Pentru schimbarea parolei, beneficiarul prezintă sau, după caz, transmite prin e-mail la ITM competent, următoarele documente:

a) cerere scrisă, motivată pentru schimbarea parolei, prin bifarea rubricii aferente cererii inițiale de mai sus;

b) împuternicire semnată de beneficiar, în cazul în care persoana care solicită schimbarea parolei este alta decât Beneficiarul, prin completarea rubricii aferente cererii inițiale de mai sus;

c) copie după certificatul de înmatriculare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/certificatul de înregistrare fiscală;

d) copie după actul de înfiinţare sau actul constitutiv/statutul Beneficiarului din care să rezulte codurile CAEN aferente domeniilor de activitate economică prevăzute la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

e) copie după actul de identitate al reprezentantului legal al beneficiarului sau, după caz, al persoanei împuternicite de acesta;

f) declarație pe proprie răspundere prevăzută mai sus, prin care se atestă calitatea de reprezentant legal al Beneficiarului sau, după caz, de împuternicit al acestuia, în cazul în care documentele prevăzute la lit. a) – e) se transmit prin e-mail.

Aplicația „Inspecția Muncii”, pusă la dispoziție gratuit

Proiectul de ordin aflat pe site-ul Ministerului Muncii mai arată că, registrul se completează de către beneficiar sau de către una sau mai multe persoane împuternicite cu ajutorul aplicației informatice pentru dispozitive mobile „Inspecția Muncii”, în conformitate cu Instrucțiunile de utilizare obținute de pe pagina de internet a Inspecției Muncii.

Aplicația informatică este distribuită în mod gratuit de către Inspecția Muncii și este disponibilă, în funcție de sistemul de operare al dispozitivului mobil, prin accesarea aplicațiilor PlayStore sau AppStore. În vederea completării și transmiterii Registrului prin aplicația „Inspecția Muncii”, persoana împuternicită trebuie să solicite electronic și să obțină autorizarea

32

accesului din partea beneficiarului. Autorizarea accesului persoanei împuternicite care a completat și transmis solicitarea electronică de autorizare se realizează de către Beneficiar din portalul Inspecției Muncii (https://www.inspectiamuncii.ro/), unde se autentifică cu numele de utilizator și parola obținute de la ITM competent.

Autorizarea electronică e obține după descărcarea și instalarea aplicației „Inspecția Muncii”, prin transmiterea cererii de autorizare, completată, în prealabil, cu următoarele date:

a) CUI/CIF beneficiar;

b) Datele de identitate ale persoanei care solicită autorizarea: CNP, Nume, Prenume, Adresa e-mail.

Ce va conține și cum se completează Registrul electronic pentru zilieri

Beneficiarul și/sau persoanele împuternicite de către acesta completează în Registru, în ordine cronologică, în termenele prevăzute de lege, toţi zilierii care prestează pentru acesta activităţi necalificate, cu caracter ocazional, în condițiile legii, cu următoarele date:

Date cu caracter general privind profilul beneficiarului:

a) Datele Beneficiarului: CUI/CIF, denumire, listă coduri CAEN, sediu social – județ, localitate, adresă, e-mail;

b) Datele persoanei împuternicite: Nume, prenume, e-mail, CNP;

c) Datele privind locul de desfășurare a activității Beneficiarului: județ, localitate, adresă.

Date privind zilierii: CNP/alt identificator conform documentului de identitate al cetățenilor străini, nume, prenume, cetățenie/apatrid;

Date privind activitatea desfășurată de zilieri:

a) Data începerii activității;

b) Ora începerii activității zilierului;

c) Ocupație, respectiv denumirea activității desfășurate de ziler;

d) Număr ore lucrate de zilier/zi;

33

e) Remunerație brută , respectiv suma aferentă remunerației brute/zi acordată;

f) Remunerație netă, respectiv confirmarea acordării de către Beneficiar a remunerației nete către zilier;

g) Activitate economică conform CAEN – cod CAEN activitate desfășurată;

h) Instruire SSM, respectiv confirmarea participării la instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă.

Registrul Zilierilor se transmite online

Registrul se transmite online de către beneficiar sau de către persoanele împuternicite de acesta, prin aplicația informatică „Inspecția Muncii”, după completarea acestuia în cadrul aceleiași aplicații. Registrele transmise se regăsesc în baza de date centrală a sistemului informatic aferent Registrului Electronic de Evidență a Zilierilor, organizată la nivelul Inspecției Muncii.

Termenele de completare și transmitere a Registrului, cu datele prevăzute mai sus sunt stabilite după cum urmează:

a) zilnic, înainte de începerea activităţii fiecărei persoane care urmează să se afle într-un raport de muncă cu beneficiarul;

b) lunar, pentru situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) și art. 1311 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

Corectarea înregistrărilor eronate, ulterior transmiterii Registrului, se realizează de către beneficiar sau împuternicitul acestuia, la data constatării acestora.

Beneficiarul și/sau împuternicitul are obligația de a păstra Registrul electronic de evidență a zilierilor, prin arhivarea extraselor de Registru completate și transmise anterior. Extrasele sunt furnizate de sistemul informatic aferent Registrului electronic de evidenţă a zilierilor, prin e-mail, după fiecare transmitere de Registru efectuată.

România își pierde locuitorii. Suntem pe locul al treilea în UE, cu cea mai mare scădere a populaţiei în 2019 InCont.ro, 10 iulie 2020 Nouă din cele 27 de state membre ale UE au înregistrat în 2019 un declin al populaţiei, România situându-se pe locul al treilea, după Bulgaria și Letonia.

34

Totodată, în 18 state UE populaţia a crescut, arată datele prezentate vineri de Oficiul european de statistică Eurostat.

Rata variaţiei brute a populaţiei reprezintă raportul dintre creşterea sau scăderea populaţiei pe parcursul anului şi populaţia medie, la 1.000 de locuitori.

Cea mai are creştere a populaţiei s-a înregistrat în Malta (41,7‰), Luxemburg (19,7‰), Cipru (13,7‰), Irlanda (12,1‰) şi Suedia (9,5‰), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (minus 7‰), Letonia (minus 6,4‰), România (minus 5‰), Croaţia (minus 4,4‰) şi Italia (minus 1,9‰).

Scaderea populației României a continuat și în 2020. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat, în luna mai a acestui an, fiind de 1,5 ori mai mare decât cel din aceeaşi perioadă din 2019.

Astfel, la nivelul lunii mai din acest an, numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 3.561 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, în timp ce numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1.015 mai mic, la nivel comparativ. Populaţia României a înregistrat un spor negativ de 1,5 ori mai mare decât cel din luna mai 2019, de -7.376 persoane faţă de -4.830 persoane.

La 1 ianuarie 2020, populaţia în cele 27 de state membre ale UE era estimată la 447,7 milioane, în scădere cu 12,8% comparativ cu o populaţie de 513,5 milioane în cele 28 de ţări membre ale blocului comunitar la 1 ianuarie 2019. Această scădere vine în principal ca urmare a retragerii Marii Britanii (la 1 februarie 2020), ceea ce a dus la o scădere a populaţiei UE cu 13%.

35

Schimbările demografice în UE au fost pozitive în 2019, cu 0,9 milioane mai mulţi locuitori, în urma migraţiei nete. Din 2012, UE a avut un spor natural negativ, fiind înregistrate mai multe decese decât naşteri (4,7 milioane de decese şi 4,2 milioane de naşteri în 2019).

Germania este cea mai populată ţară din UE (83,2 milioane de rezidenţi, reprezentând 18,6% din totalul populaţiei UE la 1 ianuarie 2020), urmează Franţa (67,1 milioane sau 15%), Italia (60,2 milioane de sau 13,5%), Spania (47,3 milioane de sau 10,6%) şi Polonia (38 milioane sau 8,5%). 14 state membre au un procent între 1% şi 5% din populaţia UE (inclusiv România, cu 4,3%), iar opt ţări au sub 1%.

În 2019, s-au născut în UE 4,2 milioane de bebeluşi, cu 2,2% mai puţini decât în 2018. Cea mai ridicată natalitate se înregistra anul trecut în Irlanda (12,1 la 1.000 de rezidenţi), Franţa (11,2‰), Suedia (11,1‰), Cipru (10,9‰) şi Grecia (10,6‰), iar cea mai scăzută în Italia (7‰), Spania (7,6‰), Grecia (7,8‰), Finlanda (8,3‰) şi Portugalia (8,4‰).

La nivelul UE, rata natalităţii era de 9,3 la 1.000 de rezidenţi.

De asemenea, în 2019 s-au înregistrat în UE 4,7 milioane de decese, cu 0,9% mai puţine decât în 2019. Cea mai scăzută rată a mortalităţii se înregistra în Irlanda (6,3 la 1.000 de rezidenţi), Cipru (6,8‰), Luxemburg (6,9‰), Malta (7,3‰) şi Suedia (8,6‰), iar cea mai ridicată în Bulgaria (15,5‰), Letonia (14,5‰), Lituania (13,7‰), România (13,4‰) şi Ungaria (13,3‰).

Cât costă mâncarea la poarta fermei acum față de anul trecut. 14 iul, 2020 | ECONOMICA.net

Porcul și puiul s-au ieftinit, dar laptele și ouăle sunt mai scumpe Bulversată din cauza pandemiei cu noul coronavirus, industria alimentară joacă după alte reguli față de anul trecut.

36

Totul se reflectă la un moment dat în prețuri, care au scăzut semnificativ la unele produse, dar au crescut la altele. Conform ultimelor date ale Comisie Europene, s-au raportat ieftiniri la carnea de porc și pui, dar procesatorii cumpără mai scump laptele materie primă.

Prețul cărnii de porc la poarta fermei a ajuns în perioada aceasta cu 19% mai ieftină decât în perioada similară a anului trecut. Vorbim despre un preț de 155,3 euro suta de kilograme carcasa tip S, în creștere totuși comparativ cu ultima săptămână (5,4%), dar sub media europeană (163,2 euro). Din punct de vedere al prețurilor, suntem astfel în trend cu statele membre care ar raportat ieftiniri de până la 19,9% în Olanda. Singurele state unde carnea de porc la poarta fermei s-a scumpit au fost Suedia (11,4%), Finlanda (6,1%) și Croația (4,9%). Piața cărnii de porc este în continuare afectată de gripa porcină africană și este singurul tip de carne pentru care Comisia Europeană estimează creșteri ale producției (de minus 0,5%). Consumul ar putea fi pe minus însă (cu 2,7% sub nivelul din 2019), dar contrabalansează cu creșterea mare pe piața extracomunitară, care ar putea înregistra o creștere de 10% a cererii. China este cea mai mare piață pentru carnea de porc europeană. "Prețurile, care au crescut peste nivelurile din 2019 odată cu creșterea ofertei și a exporturilor, au început să se redreseze spre media ultimilor 5 ani, când cererea de servicii alimentare a scăzut. Prețurile au început să crească din nou în ultimele săptămâni, ca urmare a revenirii serviciilor alimentare și a cererii mondiale. S-au stabilizat la 163 EUR / 100 kg în săptămâna 25", se arată într-un raport al Comisiei Europene.

La carnea de pasăre, asistăm la același fenomen de ieftini în aproape întreaga Europa. La poarta fermei, kilogramul de pui broiler se comercializeză cu 131,6 euro suta de kilograme, cu 13,5% mai puțin față de anul trecut, în aceeași

37

perioadă. Ca și în cazul porcului, asistăm la a doua cea mai abruptă scădere a prețurilorla din UE, după Spania unde carnea s-a ieftinit cu 14,9%. În medie, la nivel european, kilogramul se vinde cu 183 de euro suta de kg, cu 5,8% sub prețul anului trecut.

"Declinul prețurilor în UE de la mijlocul lunii martie a fost determinat în principal de prăbușirea prețurilor în Polonia. Prețurile au scăzut odată cu reducerea exporturile (din cauza răspândirii gripei aviare în Polonia la începutul anului 2020), combinate cu cererea internă mai scăzută de servicii alimentare și oferta bogată", arată raporturile Comisiei Europene.

La laptele materie primă, trendul este unul pozitiv pentru fermierii care încasează, în medie, la poarta fermei 29,69 euro pe suta de kilograme, cu 4,1% mai mult decât în perioada similară a lui 2019.

Suntem însă sub media europeană, de 32,6 euro suta de kilograme și printre puținele state unde costul pe litru crește, alături de Malta (7,1%), Suedia (5,1%) și Finlanda (plus 3,5%).

Creșteri sunt și la prețul ouălor, cu 2,4% peste perioada similară a lui 2019, după un salt de 4,8% în ultima săptămână analizată (cea care a început cu 29 iunie).Prețul pentru 100 de kilograme a ajuns la 91.96 euro, față de 126,8 euro cât este media UE.

Prețul mediu în statele membre s-a majorat cu 6,3% față de perioada similară a anului trecut, vârful fiind atins în Slovacia unde oul costă cu 26,6% mai mult decât în 2019.

38

……………………….

LEGISLATIV

Legea Mirosurilor – în vigoare! A fost publicată în Monitorul Oficial! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Legea nr.123/2020 sau Legea ”Mirosurilor” a apărut în Monitorul Oficial după ce a fost promulgată pe data de 10 iulie de președintele Klaus Iohannis!

Actul normativ aduce modificări importante la textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și introduce termenul de ”disconfort olfactiv” adică un efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene și internaționale în vigoare.

Legislația include o prevedere prin care autoritățile locale, primarii, primesc dreptul a sancționa activitățile care generează mirosuri neplăcute, categorie în care pot intra și fermele zootehnice aflate în apropierea zonelor rezidențiale. Mai mult, se precizează în textul legii că emisiile şi/sau evacuările de la sursele care pot produce disconfort olfactiv, trebuie reținute și dirijate către un sistem adecvat de reducere a mirosului.

Cetățenii pot depune plângeri privind ”disconfortul olfactiv”

Legea mai prevede că în cazul existenţei unor plângeri din partea publicului care reclamă existenţa unui disconfort olfactiv autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate formulează răspunsurile la respectivele plângeri. În situația în care în urma investigațiilor autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate constată existența unei legături de cauzalitate între disconfortul olfactiv și starea de sănătate a populației, notifică autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare în domeniul protecției mediului pentru reexaminarea și actualizarea respectivelor acte.

Autoritățile mai au dreptul să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăşurarea unor activităţi generatoare de disconfort, disconfort olfactiv pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominanţă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului, unități sanitare şi unităţi de învătământ. În cazul zonelor rezidenţiale în vecinătatea cărora se desfăşoară activităţi existente cu impact

39

olfactiv la care distanţa minimă de protecţie sanitară în vigoare nu este respectată operatorul/titularul activităţii are obligaţia să ia toate măsurile necesare în vederea diminuării disconfortului produs, prin implementarea unui Plan de gestionare a disconfortului olfactiv avizat de autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate și/ sau autoritatea administrației publice locale, după caz. Pentru activitățile supuse procedurilor de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului Planul de gestionare a disconfortului olfactiv se avizează și de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structurile subordonate.

Tot prin această lege este introdus și ”planul de gestionare a disconfortului olfactiv – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii şi reducerii disconfortului olfactiv care se realizează atât în cazul unor instalaţii/activități noi sau a 2 instalaţiilor/activităților existente cât şi în cazul unor modificări substanţiale ale instalaţiilor/activităților existente”. La elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului se vor prevedea, obligatoriu, și măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv.

Conform noii legi, metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorității publice centrale cu responsabilități în domeniul protecției mediului și a autorității publice centrale cu responsabilități în domeniul sănătății, în termen de maximum 180 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Conținutul Planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru toate activităţile care pot crea disconfort olfactiv se stabileşte prin hotărâre a Guvernului la propunerea autorităţii publice centrale cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi a autorităţii publice centrale cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii, în termen de maximum 180 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

CCR a decis: Legea anti-secetă este neconstituțională! Despăgubirile și amânarea ratelor la bănci – în aer! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Judecătorii Curții Constituționale au aprobat obiecția de neconstituționalitate a Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, obiecție formulată de Guvernul României.

40

Fermierii afectați de secetă vor putea fi sprijiniți de statul român (foto: insideclimatenews.org)

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile este neconstituțională, în ansamblul său”, se arată în decizia Curții.

Curtea a statuat că actul normativ criticat contravine dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât conține dispoziții contradictorii care conduc la imposibilitatea de calificare a ajutorului de stat instituit ca fiind unul supus obligației de notificare a Comisiei Europene sau ca fiind unul exceptat de la această obligație. De asemenea, Curtea a constatat că în procedura de adoptare a legii criticate nu a fost solicitată fișa financiară de la Guvern, ceea ce contravine dispozițiilor art.138 alin.(5) din Constituție.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru”, arată cei de la CCR.

Deputatul Alexandru Stănescu a atras atenția că atacarea legii la CCR va bloca procedura de despăgubire

Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu, a declarat într-un interviu acordat recent pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că fără această lege, actualii guvernanți nu vor putea să acorde despăgubiri fermierilor afectați de secetă.

”Chestiunea este că dacă nu exista această lege, nu puteau să dea banii pentru că nu pot da pe un ordin de ministru banii, trebuie să aibă o lege, o hotărâre de guvern sau o ordonanță de urgență. Ei mi-au reproșat mie la un moment dat, în Comisia de Agricultură, că să-i lăsăm pe ei să dea ordonanță de urgență și le-am explicat că legea asta a fost inițiată acum două luni de zile și aveau timp să dea zece ordonanțe de urgență în timpul acesta. Le-am spus că această lege va intra mai repede în vigoare decât ordonanța de

41

urgență și așa s-a și întâmplat, pe 27 mai, a fost votată în Camera Deputaților și a plecat către Președintele României pentru promulgare. Repet, ei nu pot da ajutoare de stat dacă nu au bază legală, și baza legală poate fi legea, ordonanța de urgență sau o hotărâre de guvern în baza unei legi, sub umbrela unei legi”, a avertizat Alexandru Stănescu.

Reamintim că Legea anti-secetă a fost votată în Parlament cu 171 de voturi pentru, 1 împotrivă și 86 de abțineri și prevedea ca fermierii să primească despăgubiri pentru secetă, dar și amânarea ratelor pentru cei afectați de seceta pedologică.

Noua Lege a vânzării terenurilor este CONSTITUȚIONALĂ! Accesul străinilor la pământul românesc – limitat! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Noua lege a vânzării terenurilor agricole a fost declarată constituțională! Curtea Constituțională a României a respins astăzi, marți, 14 iulie, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii terenurilor. Curtea Constituțională a luat în discuție obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2011 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentar ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România.

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2011 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului este constituţională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, arată Curtea Constituțională.

De precizat că după decizia CCR, actul normativ, în forma aprobată în Parlament, merge pentru promulgare la Președintele României. Abia după promulgare și publicarea în Monitorul Oficial, legea intră în vigoare. Președintele Klaus Iohannis are dreptul ca o singură dată să retrimită această lege în Parlament pentru reexaminare.

42

Noua lege limitează accesul străinilor la cumpărarea pământului românesc

Legea terenurilor a fost votată la începutul lunii iunie în Camera Deputaților iar printre prevederile sale importante este și cea că limitează accesul străinilor la cumpărarea pământului românesc.

PNL și USR au formulat o sesizare de neconstituționalitate împotriva legii PSD care impune o serie de interdicții pentru cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri în România. Practic, liberalii și cei de la USR vor ataca la Curte legea votată de plenul Camerei Deputaților cu un număr mare de voturi: 205 pentru şi 96 de împotrivă.

Potrivit sesizării către CCR, citate de www.g4media.ro, legea este neconstituțională deoarece instituie obligația românilor deținători de terenuri de a se adresa cu prioritate anumitor latifundiari, mai exact celor care au societăți de exploatație agricolă de cel puțin cinci ani in zona agricolă respectivă.

Reamintim că proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului a fost votat pe 3 iunie de Camera Deputaților.

Principala prevedere din acest proiect este stabilirea interdicției către cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri în România.

Legea votată în Parlament, schimbă și categoriile de persoane care au dreptul de preemţiune. Astfel, arendașii care vor dori să cumpere un teren agricol trebuie să facă dovada reşedinţei sau domiciliului pe teritoriul naţional pe o perioadă de 5 ani anterior încercării de cumpărare, cu doi ani mai mult faţă de prevederile în vigoare. Dacă dreptul de preemţiune e exercitat de un tânăr fermier, adică de o persoană de sub 40 de ani, acesta trebuie să dovedească domiciliul stabilit pe teritoriu naţional cu cel puţin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole.

........................................................................

Legislaţie românească -

Ordinul nr. 1081/2020 pentru prelungirea termenului de valabilitate a Ordinului ministrului apelor şi pădurilor nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care

43

vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Abrogat de Ordin 1400/2020 la 13.07.2020

Ordinul nr. 1400/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 613 din 13.07.2020. A intrat în vigoare la 13.07.2020

Legea nr. 122/2020 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 613 din 13.07.2020. Va intra în vigoare la 16.07.2020

Legea nr. 123/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, Parlamentul României Publicat în Mof I nr. 613 din 13.07.2020. Va intra în vigoare la 16.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 997/2020 privind autorizarea substanţelor L-lizină bază, lichidă, sulfat de L-lizină şi monoclorhidrat de L-lizină, pure din punct de vedere tehnic, ca aditivi pentru hrana tuturor speciilor de animale (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 221 din 10.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr 998/2020 privind reînnoirea autorizaţiei pentru astaxantin dimetildisuccinat ca aditiv pentru hrana peştilor şi a crustaceelor şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 393/2008 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 221 din 10.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1004/2020 de aprobare a substanţei de bază lapte de vacă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 221 din 10.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1003/2020 de reînnoire a aprobării substanţelor active reprezentate de tulpinile VRA 1835, VRA 1984 şi FOC PG 410.3 ale Phlebiopsis gigantea ca substanţe cu risc mic, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare, şi de modificare a anexei la Regulamentul de punere în

44

aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 221 din 10.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1005/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 221 din 10.07.2020. A intrat în vigoare la 10.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1009/2020 de modificare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 şi (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte anumite măsuri de contracarare a crizei cauzate de epidemia de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 224 din 13.07.2020. A intrat în vigoare la 13.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 999/2020 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte aprobarea unităţilor de material germinativ şi trasabilitatea materialului germinativ provenit de la bovine, porcine, ovine, caprine şi ecvine (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 221 din 10.07.2020. Va intra în vigoare la 30.07.2020

………………….

INTERNE

CIOBANII ROMÂNI ERAU STĂPÂNII MUNTELUI și NU TRĂIAU DIN SUBVENȚII! PE UN POD CU LÂNĂ CUMPĂRAI O CASĂ! Agroinfo 14 iulie 2020

OAIA E FALIMENTARĂ ASTĂZI! Foarte mulți oieri din România, care în toată istoria au muls oaia pentru brânză, astăzi nu mai mulg. Cresc oi pentru subvenții și vând mieii la un preț foarte scăzut, spune prof.univ. Avram Fițiu, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii. Oierii nu mai sunt stăpănii munților, cum erau altădată, nu mai pot trăi din brânză, carne, lână pentru că totul are un preț mic și truda e multă. Părinții mei au cumpărat o casă pe un pod de lână, spune un oier din Brașov.  

S-a reorientat complet sistemul din România pe subvenții, în loc să fie construit pe o abordare strict economică. Adică, oierul să vândă carne, să vândă brânză, să vândă lână, să vândă alte subproduse legate de oierit, de la

45

lanolină până la fertilizanți pe care îi creează, din păcate, astăzi, aceste elemente nu le mai avem în economia țăranului, oierului. El și-a concentrat mare parte din efortul lui pe ceea ce se numește subvenție. De unde și efecte perverse, pentru că în momentul în care crești oi doar pentru a avea subvenție și nu pentru a produce resurse financiare din alte activități de natură economică înseamnă că de aici vin o serie de consecințe negative asupra vieții lui.

În acest moment, oierul în loc să mulgă oile, foarte mulți oieri din România, oieri de Sibiu, oieri de Brașov care în toată istoria au muls oaia pentru brânză, astăzi nu mai mulg. Vând mielul pe picior, de regulă, pe filiere arabe-turcești, la un preț, de regulă, foarte scăzut. Dar nu are relevanță pentru că venitul lui este construit din subvenție, nu este construit din vânzarea de carne sau de brânză. Asta ar fi, să zicem, prima consecință nefastă, zic eu, a acestei subvenții care, din oameni harnici cândva, în istorie, unii dintre ei au devenit extrem de comozi, spune prof. univ. Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj și subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii, într-un reportaj realizat de Trinitas TV.

Ciobanii români erau altădată stăpânii munților. Plecau în transhumanță din luna mai și coborau cu oile din munte în luna octombrie. Acum și anotimpurile s-au dat peste cap, iar în România dacă mai sunt 10 familii de oieri, cu tradiții vechi în creșterea ovinelor, care mai fac transhumanță, iar muntele e stăpânit în multe locuri de băieții deștepți care au simțit imediat profitul pe care-l aduc subvențiile de câteva sute de euro pe hectarul de pajiște montană.

În munte, o funcție importantă a oierului a fost straja, de aia și foarte multe sate în România și în Balcani, în Carpații păduroși până-n Polonia, pe unde eu merg destul de frecvent, sunt sate care vin de la această funcție pe care el a avut-o în istorie. El, având vreme, păzindu-și oile, având vreme multă în timpul zilei, putea să fie un bun observator a ce se întâmplă în munte. Asta înseamnă că în munte nu se tăia lemnul cum se întâmplă astăzi încât muntele să fie tăiat, în mod anarhic, de către unii și de către alții, pentru că oierul avea parte din muntele respectiv.

Asta înseamnă că era proprietar al muntelui, era membru al unui composesorat, era stăpânul muntelui, și nu era un stăpân individual, era într-o formă asociativă numită composesorat. Asta înseamnă că 10, 100, 1000 de țărani dintr-un sat erau stăpâni pe un munte de, să zicem, 1.000 de hectare. Oierul nu a făcut doar brânză. În toată istoria lui a avut o multitudine de funcții, aș merge până la oierul filantrop, ca să-i dau și altă dimensiune, explică prof.univ. Fițiu.

46

S-a terminat cu ciobănitul și cu oile. Nu mai sunt. Deci, tineretul în ziua de astăzi nu mai vine. Nu mai rentează. La asta ne bucurăm și noi, la mielușeii ăia pe care-i vindem, dar dăm de samsari de ăștia și ne dă mai nimic, spune un crescător de ovine din județul Mureș, intervievat de Trinitas TV.

Oaia, la ora aceasta, este falimentară. Nu poți să crești o oaie cu o subvenție de 24 de lei. Tratamentele sunt foarte grele, lâna nu are nicio valoare. Am tuns 2000 și ceva de oi, lâna am aruncat-o. Pieile, de asemenea, se aruncă. Când pe vremea comuniștilor, totul se valorifica absolut la un preț extraordinar. Vă dau un exemplu, părinții mei au avut un pod de lână și au cumpărat o casă cu un pod de lână. Acum, lâna o îngropăm, este dezamăgit un crescător de ovine din Bran, județul Brașov, care are stâna la 1.800 metri altitudine în Munții Bucegi.  

Profesorul Avram Fițiu, subsecretar de stat MADR, spune că în timp ce oierii din alte țări vând kilogramul de brânză cu 10 euro, un preț corect, ciobanii din România îl vând la jumătate de preț, 5 euro. Strategia de marketing este absentă în oieritul din România. Oierii polonezi, de exemplu, imprimă pe calupul de  brânză motive împrumutate de pe costumele populare vechi. Oierii noștri nu au strategie de marketing și au renunțat și la instrumentele muzicale care-i făceau altădată cunoscuți, fluierul și cimpoiul.Și totuși, străinii care dau de gustul brânzei românești, o apreciază la justa ei valoare.

La noi este cred că cea mai bună brânză din Europa. Vin străini din Germania, din Olanda, din Belgia, din Franța, care cumpără cu bani grei brânză de la noi. La noi încă se încheagă laptele cu cheag făcut din rânză de vițel sau de miei. Este un produs foarte curat, foarte natural și foarte sănătos, spune protoiereul Gheorghe Colțea din Bran Zărnești.

VIDEO REPORTAJUL REALIZAT DE TRINITAS TV.

Asistență juridică pentru crescătorii de animale din Asociația ”Bălțată Românească”! Roxana Dobre Roxana Dobre - 14 iulie 2020

Asociația Crescătorilor de vaci ”Bălțată Românească” tip Simmental – ACVBR-Sim, Societate de Ameliorare, a lansat un proiect, care să vină în ajutorul membrilor săi fermieri, prin care pune la dispoziție o gamă completă de servicii juridice care să rezolve eficient nevoile crescătorilor pe plan juridic.

47

Programul care se cheamă „Asistență juridică pentru fermieri”, oferă consultanță juridică, redactare acte, opinii juridice și reprezentare/susținere în fața autorităților și a Instanțelor Judecătorești.

”Prin acest proiect ACVBR-Sim dorește să ofere membrilor săi, prin intermediul unei Societăți de Avocați acreditată, o gamă completă de servicii juridice care să rezolve eficient nevoile crescătorilor pe plan juridic”, este mesajul transmis de ACVBR-Sim.

Membrii asociației trebuie să trimită o solicitare în scris

Serviciile oferite cuprind:

• Consultanță juridică;

• Redactare acte;

• Opinii juridice;

• Reprezentare și susținere în fața autorităților și a Instanțelor Judecătorești.

Pentru a putea beneficia de aceste servicii, membrii asociației sunt invitați să trimită o solicitare în scris la adresa de email: juridic@baltataromaneasca.ro, cu o minimă descriere a problemei, urmând să fie contactați de echipa ACVBR-Sim.

După ce a întors culturile de toamnă, fermierul DAN ARGHIR va avea producție ZERO și la porumb și floarea-soarelui! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 13 iulie 2020

Necaz după necaz pentru fermierii din zona de sud-est a țării! După ce au fost nevoiți să întoarcă masiv culturile de toamnă din cauza secetei extreme, acum se află

48

din nou într-un mare impas, iar de această dată nu mai au nicio alternativă. Într-o astfel de situație se află Dan Arghir, fermier din județul Galați, căruia culturile de toamnă i-au fost calamitate în proporție de 100%, iar acum scenariul se repetă și cu culturile de primăvară.

1.700 de hectare de porumb și floarea-soarelui, distruse din cauza secetei

În primăvară, după ce a întors culturile de grâu, de orz, de mazăre și de rapiță, care erau distruse în totalitate de secetă, a mizat pe porumb și floarea-soarelui, înființând 1.700 de hectare. Acum, la câteva luni distanță, porumbul și floarea sunt uscate de sus până jos.

”La noi, în Galați, pe teritoriul întregului județ s-a reinstaurat fenomenul de secetă. Am pierdut în primăvară culturile de grâu, orz, mazăre și rapiță, le-am întors din cauza secetei, avem și procesele de calamitate 100%, după care am înființat porumb și floarea-soarelui atât pe suprafețele calamitate, cât și pe suprafețele care erau destinate de la bun început culturilor de primăvară. La momentul acesta însă atât cultura de porumb cât și cultura de floare sunt uscate de sus până jos. Nicio ploaie nu le mai poate salva. Avem 900 de hectare de floare înființate și 800 de hectare de porumb, pe raza comunelor Cuca, Frumușița și Scânteiești, care sunt pierdute 100%. Și nu doar la mine se întâmplă acest lucru, ci la mai mulți fermieri, și nu este numai o problemă la nivelul județului Galați întrucât am fost prin țară și am văzut aceeași situație și la fermieri din Ialomița, Călărași, Brăila”, a declarat fermierul gălățean pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Așa arată cultura de floarea-soarelui din ferma lui Dan Arghir

A depus procesele verbale de calamitate la primărie

Gălățeanul Dan Arghir spune că a mers să depună procesele verbale de calamitate la primărie, însă până acum nu a primit nicio veste de la cei de la Direcția Agricolă, care trebuie să vină să facă constatarea în teren.

”Am depus procesele verbale de calamitate către primărie și urmează ca primăria să anunțe Direcția Agricolă. Procedura lor este însă să adune cât mai multe cereri din partea fermierilor astfel încât, după părerea dumnealor,

49

să se merite efortul să înștiințeze Direcțiile Agricole, care mai departe să înștiințeze prefecturile și tot așa până ajung la Ministerul Agriculturii. Majoritatea fermierilor mai așteaptă încă, adică sunt mulți care nu au trimis către primării cererile de calamitate”, susține fermierul.

Lipsa de umiditate din sol, cauza principală care a dus la uscarea culturilor de primăvară

Dan Arghir crede că factorul principal care a dus la distrugerea culturilor de porumb și de floare nu a fost neapărat lipsa precipitațiilor din ultimele săptămâni, ci mai degrabă lipsa umidității din sol.

”Nu este neapărat problema de ploi, ci problema este că terenul este uscat în profunzime, nu poți să ari la mai mult de 24 de cm adâncime, și culturile nu rezistă decât dacă sunt plouate săptămânal. Și cum a fost o săptămână fără ploaie, cum au început să se usuce și tot așa până s-au uscat de tot în trei săptămâni. Pe fondul secetei din toamnă și din primăvară s-au uscat culturile acum. Terenul neavând umiditate suficientă în profunzime, imediat culturile au avut de suferit. Dacă ar fi fost un an normal, 2-3 săptămâni fără ploaie nu ar fi condus la uscarea culturilor. Ca să se poată regla situația pentru anul viitor, avem nevoie de niște ploi susținute, cantitativ foarte bine și în același timp săptămânal sau la maximum două săptămâni ca să se poată ara și acumula apă suficientă în sol”, a declarat Dan Arghir, fermier din județul Galați.

800 de hectare de porumb, distruse de secetă

Despăgubiri pentru culturile de primăvară și îmbunătățiri pe partea de irigații

Fermierul Dan Arghir apreciază că statul trebuie să acorde despăgubiri și pentru culturile de primăvară distruse, și pe lângă asta, trebuie făcute eforturi mai mari în zona de irigații. ”În primă fază, noi avem nevoie ca autoritățile

50

să ofere fermierilor despăgubiri și pentru culturile de primăvară calamitate. Trebuie însă făcute eforturi și pe zona de irigații, adică acolo unde se poate, acolo unde există un canal, acolo unde nu sunt impedimente majore de aduce apă, trebuie găsite soluții în cel mai scurt timp. De asemenea, trebuie ușurată calea către înființarea OUAI-urilor și către accesarea fondurilor europene pentru OUAI-uri, în condițiile acestui an atât de greu și de secetos. La fel cum a fost stare de urgență din cauza COVID-19, la fel, pentru noi, pentru fermieri, este stare de urgență cu această secetă”, este de părere gălățeanul.

Cu recoltă zero, fermierii cer credite garantate de stat

Pe lângă despăgubiri, Dan Arghir spune că se impun și alte măsuri urgente, cum ar fi acordarea de credite garantate de stat pentru fermierii cu culturi calamitate.

”Dacă recolta este zero, autorităție trebuie să găsească o procedură astfel încât să putem accesa credite de la bănci, credite garantate de către stat, pentru că noi nu mai avem cu ce garanta pentru că am garantat deja în anii din urmă ca să trecem de alți doi ani secetoți care au fost. Dacă nu vom putea accesa credite nu vom avea cu ce să plătim inputurile și vom ajunge să ne blocăm cu toții, pe tot lanțul. Aceasta este o măsură care trebuie luată în cel mai scurt timp de către autorități pentru că recolta este zero. Deci, avem nevoie să faciliteze accesarea creditelor de către fermierii care dovedesc că sunt afectați de secetă, cu garanții guvernamentale, ca să ne putem plăti furnizorii pentru că nu sunt ei vinovați că la noi a fost secetă. Măcar atât pot face autoritățile pentru acest an”, a declarat fermierul gălățean.

AECTRA, prima companie care introduce DISCOUNT DE SOLIDARITATE pentru fermieri! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 13 iulie 2020

Discount de solidaritate! Inițiativa aparține Aectra, o companie 100% românească în cadrul căreia s-a luat nu doar decizia de a nu se majora prețul produselor din portofoliu pentru campania de toamnă, ci cel al aplicării unui discount de solidaritate menit să

51

vină în sprijinul fermierilor care se confruntă cu cel mai dificil din agricultura post-decembristă.

AECTRA este furnizor pentru fermierii români de 30 de ani și a fost prima companie care a adus pe piața românească și a promovat fertilizarea foliară și stimulatorii pentru plantele agricole. În anul ce marchează cele trei decenii de când compania este partener de nădejde al agriculturii, din solidaritate cu aceștia, AECTRA a decis să introducă un discount de solidaritate de 10% prin care să vină în sprijinul fermierilor ce ce confruntă cu mai dificil an pentru afacerile lor.

Decizia AECTRA privind introducerea discountului de solidaritate a fost anunțată de către președintele companiei, Dan Popescu, în cadrul unui interviu acordat Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Popescu a arătat că decizia a fost luată înainte de demararea campaniei de toamnă.

”În cadrul companiei noastre, în aceată perioadă dificilă pentru întreaga agricultură, noi ne-am pus problema cum putem ajuta fermierii români. Noi credem de 30 ani în investiții inteligente în tehnologie și întotdeauna am încercat să aducem în piață acele mecanisme care să îi încurajeje pe agricultori să investească, dar să investească inteligent. Am avut discuții intense în companie, am făcut analize de piață, am realizat și studiu în care am discutat cu fermierii despre nevoile lor, am avut și o consultare internă cu inginerii agronomi care sunt în relație directă cu fermierii. La finele acestor demersuri, am decis că AECTRA poate să ia o decizie puternică de a ajuta fermierii pentru această campanie de toamnă”, a explicat Dan Popescu.

Economic, la acest moment există o problemă reală pe care AECTRA, ca parte importantă din agribusiness-ul românesc, a decis că nu poate să o ignore. ”Mulți dintre fermieri au avut culturile compromise, au veniturile considerabil reduse. Sunt ajutoare de stat, dar rămâne de văzut cât de bine vor fi administrate și când vor fi ele plătite. Noi am considerat că trebuie să fim alături de fermieri printr-o decizie pe care am luat-o și anume să fim solidari. Pentru această campanie de toamnă, noi ne-am propus să venim îm întâmpinarea fermierilor cu…nici nu știu dacă este corect să îi spunem discount de solidaritate, ci un sprijin, un semnal prin care ne dorim ca toți fermierii să știe și să simtă că suntem aproape de dânșii și că înțelegem problemele economice cu care se confruntă. Începând cu cu campania de

52

toamnă, una foarte importantă pentru fermieri să repornească activitatea din câmp, noi oferim acest discount de solidaritate tuturor fermierilor care vor opta pentru produse AECTRA. Acest discount va fi aplicat pentru tot portofoliul de produse, este un discount de 10% aplicat prețul de listă începând de acum și până la sfârșitul campaniei de toamnă”.

Președintele AECTRA a subliniat că discountul de solidaritate nu este condiționat de produsele pentru care optează fermierul, de cantitatea comenzii și nici chiar de modalitatea de achiziție sau de furnizorul acestora. ”Politicile comerciale deja existente rămân valabile!”, a precizat Dan Popescu, subliniind că reducerea din campania de toamnă se aplică peste orice alt discount pe care fermierul îl negociază pentru ferma sa. ”Obiectivul nostru este să le oferim fermierilor o gură de oxigen, utilă sperăm, dar și o încredere de a investi în anumite tehnologii. AECTRA își dorește ca acum, când este cea mai mare nevoie, să fie alături de fermieri și să arate și pentru restul industriei că atunci când trebuie, este obligatoriu să fim alături de fermieri”.

Interviul integral cu Dan Popescu poate fi urmărit mai jos, sau pe YouTube: https://youtu.be/rANisMQKUJ4

Din portofoliul companiei AECTRA, lider pe piața fertilizanților foliari și a biostimulatorilor, fac parte cele mai cunoscute produse din aceste categorii: Atonik, Terra-Sorb, BlackJak, NHDelta, Millerplex, Nutrient Express, Agrocean sau gama de fertilizanți foliari Ferticig, produsă în România, la fabrica AECTRA de la Câmpia Turzii. Pentru a comanda produsele AECTRA, puteți suna la telefon 021 312 27 89, iar informații despre portofoliul complet al companiei găsiți pe www.aectra.ro

Agricultura după zece ani: fermierii sunt mai sofisticaţi, producţia de cereale s-a dublat, iar randamentul la hectar a crescut cu peste 50%. Sorin Ignat, Banca Tran sil vania: Trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării lanţurilor integrate în România Florentina Niţu 14.07.2020, Anul 2018 a fost cel mai bun pentru agricultura românească, deoarece producţia de cereale a atins un maxim record de 31,5 milioane de tone, cu un randament de 6 t/ha

53

Cei mai mari cultivatori de cereale din România sunt Agricost, companie controlată de arabii de la Al Dahra, ce lucrează în arendă o suprafaţă de 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, Intercereal din Ialomiţa şi JD Agro Cocora, din acelaşi judeţ.

România este una dintre ţările cu cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa, circa 10 milioane de hectare fiind cultivate anual, din care jumătate cu cereale, însă are un randament slab al producţiei medii la hectar, cu toate că în ultimii zece ani fermierii locali s-au dezvoltat din punct de vedere tehnologic, iar producţia de cereale s-a dublat faţă de acum un deceniu şi productivitatea la hectar a crescut cu peste 50%.

„Agricultura arată acum mult mai bine decât arăta în urmă cu zece ani şi am dori să arate cu totul altfel peste încă zece ani. Experienţa, capitalizarea, volumul şi valoarea sau calitatea activelor agricole au crescut simţitor şi asta se vede în creşterile de producţii şi productivităţii. Era digitală urmează să crească şi să îşi aducă contribuţia în următorii ani, însă pentru a culege roadele acestor dezvoltări trebuie să acordăm o mai mare atenţie dezvoltării lanţurilor integrate în România“, consideră Sorin Ignat, director agrobusiness în cadrul Băncii Transilvania.

 In cat timp ar putea Romania sa-si reduca importurile de fructe?! Agrostandard | 13 July, 2020

Importurile de fructe au crescut foarte mult in ultimul deceniu, pe fondul reducerii productiei locale, din cauza declinului plantatiilor, in mare parte imbatranite.

Situatia ar putea sa revina, insa, la normal, daca putem spune asa, undeva prin 2034, cand Romania va ajunge sa detina teoretic circa 50.000 ha de plantatii pomicole noi, potrivit datelor prezentate de Mihail Coman, directorul general al ICDP Maracineni – Pitesti, in cadrul celei de-a treia editii a FoodIntelForum.ro, eveniment desfasurat pe 25 iunie la ICDP Maracineni.

Statisticile arata ca in 2012, Romania importa circa 381 mii tone de fructe, dupa care volumul a tot crescut pana la 681 mii de tone, in 2017. In acelasi timp, productia s-a redus de la 1,99 milioane de tone, in anul 2012, pana la 1,05 milioane de tone, in 2017.

54

Ca punct de reper, ar trebui sa avem anul 1993, cand productia a depasit 2 milioane de tone, iar acesta ar fi un nivel normal pentru tara noastra, dupa cum a precizat Coman.

Odata cu intrarea pe rod a unor plantatii noi, ar urma sa screasca si consumul de fructe, dar in acelasi timp, sa se reduca si importurile. Cu alte cuvinte, peste vreo 14 ani ne vom putea intoarce la cifrele din 2013. La importuri, cel putin, ceea ce n-ar fi deloc rau, nu-i asa?

Prognoze ICDP Maracineni pentru urmatorii ani:

Importurile de lapte au crescut cu peste 40% comparativ cu anul trecut! Ramona Dascălu 13 iulie 2020

Importul de lapte brut a crescut cu aproape 41% în primele cinci luni ale anului, respectiv cu 18.206 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, totalizând 62.739 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

55

În perioada menţionată, producţia de lapte de consum a crescut cu 12% (16.677 tone), până la 155.766 tone, în timp unităţile de procesare au colectat cu 1,9% (9.147 tone) mai puţin lapte de vacă faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv 468.901 tone.

Potrivit INS, în primele 5 luni ale anului, au fost înregistrate creşteri ale producţiei la: unt cu 791 tone (+17,5%), lapte de consum cu 16.677 tone (+12%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.205 tone (+3,4%) şi smântână de consum cu 235 tone (+0,8%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 18.206 tone (+40,9%) în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2020 faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

Pe de altă parte, producţia de brânzeturi a scăzut cu 497 tone (-1,2%).

În luna mai 2020, comparativ cu aprilie a.c., unităţile de procesare au colectat cu 13,4% ( 12.733 tone) mai mult lapte de vacă, respectiv 107.567 tone. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 4.181 tone (+25,5%), brânzeturi cu 1270 tone (+15,2%), smântână de consum cu 285 tone (+5,1%), iar scăderi la unt cu 129 tone (-12%) şi lapte de consum cu 1.237 tone (-4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna mai 2020 faţă de luna precedentă cu 530 tone (-4,7%), la 10.636 tone.

Comparativ cu luna mai 2019, cantitatea de lapte de vacă adusă în unităţile procesatoare a scăzut cu 4.198 tone (-3,8%). De asemenea, producţia a scăzut la brânzeturi cu 278 tone (-2,8%), smântână de consum cu 97 tone (-1,6%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 259 tone (-1,2%).

Crestere MAJORA la importul de lapte, in timp ce fabricile de lactate se inchid!In iul. 13, 2020

Importul de lapte brut a crescut cu peste 40% în primele cinci luni ale acestui an, față de perioada similară a anului trecut, indică datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit specialiștilor, cantitatea totală de lapte importat în perioada ianuarie-mai a fost de 62.739 tone, în creștere cu 18.206 tone față de anul trecut.

56

În această perioadă, producția de lapte de consum a crescut cu aproximativ 12%, atingând 155.766 tone. În același timp, unitățile de procesare au colectat cu 9.147 tone mai puțin lapte față de aceeași perioadă a anului trecut, înregistrând o scădere de aproape 2%.

Datele INS arată că, în primele 5 luni ale anului, au crescut producțiile la: unt cu 791 tone (+17,5%), lapte de consum cu 16.677 tone (+12%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.205 tone (+3,4%) şi smântână de consum cu 235 tone (+0,8%). Per total, cantitatea de lapte brut importată a crescut cu 40,9% în perioada ianuarie-mai 2020.

Creșterea semnificativă a importurilor continuă trendul îngrijorător din industria românească a lactatelor, accelerat și mai mult odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus. După cum AGRO TV a anunțat în urmă cu mai bine de o săptămână, un concern multinațional de prelucrare a laptelului a decis să închidă fabricile din Floreni şi Vatra Dornei, lăsându-i pe fermierii din zonă fără un loc unde să-și vândă laptele. 

Eurostat: Romania, printre tarile din UE cu cea mai mica suprafata de teren folosita pentru agricultura organica iulie 14, 2020

Potrivit datelor Eurostat, in Uniunea Europeana, in anul 2018, suprafata de teren alocata agriculturii organice a fost de 13,4 milioane de hectare, adica echivalentul a 7,5% din totalul suprafetei agricole utilizate. Comparativ cu anul 2012, aceasta reprezinta o crestere de 34%.

Printre statele spatiului intracomunitar, printre ţările cu cele mai mari ponderi a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice, în 2018, se numără Austria (24,1% din totalul suprafeţei agricole utilizate), Estonia (20,6%) şi Suedia (20,3) %), urmată de Italia (15,2%), Cehia (14,8%), Letonia (14,5%), Finlanda (13,1%) şi Slovenia (10,0%).

De asemenea, în restul statelor europene, ponderea suprafeţei de teren alocat agriculturii organice a fost sub 10%. România este pe penultimul loc în UE

57

la această categorie, cu 2,4% din agricultură organică, Malta fiind pe ultimul loc (0,4%). Bulgaria, Irlanda şi Regatul Unit au fiecare 2,6%. Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) a precizat că suprafaţa totală este suma „suprafeţei în curs de conversie” şi a „zonei certificate”.

Înainte ca o zonă să poată fi certificată „organică”, aceasta trebuie să fie supusă unui proces de conversie, care poate dura 2-3 ani în funcţie de cultură.

Nou proiect de ajutor pentru fermieri, lansat de ACVBR-Sim In iul. 14, 2020

Asociația Crescătorilor de Vaci ”Bălțata Românească” tip Simmental a lansat un nou proiect în sprijinul fermierilor români. Este vorba despre proiectul „Asistență juridică pentru fermieri”.

”Prin acest proiect ACVBR-Sim dorește să ofere membrilor săi, prin intermediul unei Societăți de Avocați acreditate, o gamă completă de servicii juridice care să rezolve eficient nevoile crescătorilor pe plan juridic”, se arată într-un comunicat al asociației. 

Potrivit ACVBR-Sim, serviciile oferite cuprind:

Consultanță juridică Redactare acte Opinii juridice Reprezentare și susținere în fața autorităților și a Instanțelor

Judecătorești

Pentru a putea beneficia de aceste servicii, membrii asociației sunt invitați să trimită o solicitare în scris la adresa de email: juridic@baltataromaneasca.ro, cu o minimă descriere a problemei, urmând să fie contactați de echipa ACVBR-Sim.

58

Criterii privind agricultura ecologica In iul. 14, 2020 Marius Milea

În România se vorbește mult despre agricultura verde, dar acțiuni concrete sunt foarte puține. Pentru țara noastră producţia agroalimentară ecologică şi comercializarea acesteia este o şansă reală de a dezvolta producția atât pe piața locală, cât și pe cea externă. Iar cei care se apleacă spre această formă de agricultură trebuie să respecte un regulament implementat de UE. Și acest subiect a fost găzduit de multe ori pe toata platforma media AgroTV.

https://youtu.be/EwwJnUL__ck

Pret bun pentru oaia romaneasca In iul. 14, 2020 Marius Milea

România este unul dintre principalii exportatori de ovine din Uniunea Europeană. Anul trecut peste trei milioane de mioare au plecat către ţări precum Iordania, Libia, Grecia sau Iran. Datorită succesului înregistrat de berbecuții din stânele noastre pe piețele arabe, comerțul cu ovine a adus statului încasări importante la buget.

https://youtu.be/VSow79oerQM

59

Acestea sunt roadele tinerilor fermieri finantati prin PNDR In iul. 14, 2020

AFIR a acordat finanțare nerambursabilă în valoare de peste 400 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.000 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

https://youtu.be/W-pA—rbeas

INDUSTRIE ALIMENTARA

ZF Live. Adriana Szekely, preşedinte al cooperativei agricole Timlactagro: „Asocierea este singura cale ca fermierii mici şi mijlocii să se dezvolte. În cooperativă suntem scutiţi de impozite, cumpărăm inputuri mai ieftine şi vindem produsul finit mai scump.“ 13.07.2020, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/zf-agropower/zf-live-adriana-szekely-presedinte-cooperativei-agricole-timlactagro-19416936

60

Zootehnia din România, o ramură deficitară în prezent, având în vedere datele statistice în scădere privind efectivele de animale, se poate dezvolta numai dacă fermierii cu până în 10-50 de capete de animale se asociază în cooperative agricole, consideră Adriana Szekely, preşedinte al cooperativei Timlactagro.

„Asocierea este singura cale ca fermierii mici şi mijlocii să se dezvolte. În cooperativă dispunem de anumite facilităţi, suntem scutiţi de impozitele pe terenuri, pe imobile sau pe alte construcţii, putem să cumpărăm inputuri mai ieftine şi vindem produsul finit mai scump. În plus, de unul singur e greu să faci procesare, dar când sunt asociaţi mai mulţi fermieri care ştiu ce vor şi reuşesc să ajungă la aceeaşi masă, e mai uşor să treacă la procesare“, a spus Adriana Szekely în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Miniştrii de la Agricultură se laudă cu producţiile record de cereale, dar niciodată nu au vorbit despre fabricile de lapte sau de carne. Opt companii antreprenoriale, între cele mai mari 20 de fabrici din industria

laptelui Florentina Niţu 14.07.2020, Accelerarea procesării materiilor prime este următoarea etapă de care România se apropie, susţin oamenii din agrobusiness, dar e constrânsă de lipsa de interes a Ministerului Agriculturii.

Businessurile antreprenoriale din industria prelucrătoare a laptelui se luptă acum cu giganţi străini din vestul Europei să menţină producţia şi chiar să o crească prin investiţii în noi spaţii de procesare sau în extinderea celor existente.

Oamenii din agrobusiness susţin că următoarea etapă pentru România ar fi să-şi schimbe statutul din producător de materii prime în producător de produs finit, însă Ministerul Agriculturii, în mâinile căruia se află soarta industriei alimentare, nu are date privind numărul sau care sunt cele mai mari fabrici de lactate sau de carne din România.

De altfel, instituţia care are circa 15.000 de angajaţi a aflat din presă că grupul francez Lactalis, care deţine cinci din cele mai mari

61

20 de fabrici de lactate, închide două unităţi de producţie pentru eficientizarea activităţii, fapt ce arată modul în care se hotărăşte viitorul unei industrii - în lipsa unor informaţii clare şi mai ales în lipsa interesului - extrem de fragile, cea alimentară, de doar 50 mld. lei anual.

Miniştrii de la Agricultură s-au lăudat întotdeauna public cu producţiile record de cereale ale României, cu poziţiile fruntaşe la producţiile şi suprafeţele cultivate de porumb şi floarea-soarelui în UE, cu faptul că suntem unii dintre cei mai mari exportatori de grâu, dar niciodată nu au vorbit despre fabricile de lapte sau de carne din România.

Potenţial de dezvoltare a spaţiilor de procesare a materiilor prime agricole există, la fel şi dorinţă din partea investitorilor, dar şi oportunităţi, însă cât timp statisticile Ministerului Agriculturii se limitează la suprafeţe cultivate cu cereale, date preluate de la Institutul Naţional de Statistică, şi nu la cei mai mari procesatori din industria alimentară, cum se poate realiza acest lucru?

În prezent, cea mai mare fabrică de lactate după capacitatea de producţie din România este Fabrica de Lapte Braşov, subsidiara locală a grupului grec Olympus, singura investiţie mare de la zero făcută în ultimii 20 de ani în industria laptelui, cu peste 130 de milioane de euro, potrivit datelor de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

ANSVSA nu are date privind capacitatea totală sau capacitatea efectivă de producţie a celor mai mari fabrici din România. „Pentru informaţii detaliate, vă recomandăm să vă adresaţi Asociaţiei Române a Cărnii (ARC) şi Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).“

Afacerile pornite de antreprenori români în industria alimentară după 1990, de-a lungul vremii, fie au intrat în insolvenţă, fie au intrat în faliment, fie au fost vândute unor grupuri mari străine, iar astăzi numai opt fabrici de lapte cu acţionariat românesc au printre cele mai mari capacităţi de producţie interne. Iar, Ecolact Prod, compania de pe locul 19, deţinută de Gheorghe Petrache, este acum în faliment.

Jumătate din cele mai mari unităţi de producere a lactatelor sunt deţinute de investitori stăini, iar Lactalis are cinci dintre ele şi la începutul lunii iulie a anunţat că închide două dintre fabrici, de la Vatra Dornei (Suceava) şi Floreni (Vaslui), unde vor fi desfiinţate circa 150 de poziţii.

62

În tot acest context, o solicitare simplă rămâne fără un răspuns clar. Cine răspunde atunci de deficitul de peste 2,5 mld. euro din industria alimentară românească?

Lactalis are cinci din cele mai mari 20 de fabrici de lapte şi închide două. Cine răspunde pentru declinul din industria alimentară românească? Oamenii din agrobusiness discută despre importanţa procesării interne, dar Ministerul Agriculturii nu ştie câte fabrici de lapte avem şi care sunt cele mai mari Florentina Niţu 14.07.2020,

♦ ZF a solicitat Ministerului Agriculturii o listă cu cele mai mari 20 de fabrici de lapte din România, în contextul în care grupul francez Lactalis a decis să închidă două unităţi din judeţele Suceava şi Vaslui. Ministerul nu ştie care sunt aceste fabrici şi trimite pentru răspuns către ANSVSA ♦ ANSVSA are un top în funcţie de capacitatea de procesare, dar datele includ şi o companie în faliment  ♦ Situaţia de pe piaţa laptelui este identică pe piaţa cărnii, a biscuiţilor etc. ♦ Cine are datele despre cât şi ce produce industria alimentară românească? Cine răspunde de deficitul de peste 2,5 mld. euro din industria alimentară?

Investitorii din agrobusiness discută despre importanţa unui nivel mai ridicat de procesare internă, dar Ministerul Agriculturii nu ştie nici câte fabrici de lactate sau carne sunt în România ori care sunt cele mai mari, deşi Adrian Nechita Oros, ministrul de resort, menţionează mai mereu în conferinţele de presă că una dintre priorităţile sale este să dezvolte fermele de familie, să fie adevărate fabrici şi să stimuleze procesarea.

Faptul că instituţia care ia deciziile despre soarta agrobusinessului românesc „nu deţine date privind fabricile de lactate şi carne din România“ spune multe despre modul în care se hotărăşte viitorul unei industrii extrem de fragile, cea alimentară, de doar 50 de miliarde de lei anual.

63

Afaceri de la zero. Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe s-au întors în oraşul natal, Piteşti, şi au pus bazele Frez, un business unde adună activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar 14.07.2020, Florentina Niţu

„Frez înseamnă un stil de viaţă“, susţin cei doi tineri argeşeni, care după ce şi-au făcut bagajele să plece în străinătate odată cu finalizarea studiilor, s-au răzgândit şi s-au întors în oraşul natal să construiască propriul business, să adune o comunitate locală sub un brand tânăr. Ideea a apărut în 2014, iar un an mai târziu au înfiinţat firma, de la care aşteaptă în acest an afaceri de 250.000 de euro.

Iulia Dincă, absolventă de Arte, şi Alexandru Gheorghe, om de marketing, au considerat că cel mai bine îşi pot manifesta creativitatea printr-un business, iar aşa s-a născut Frez, o afacere ce reproduce reţetele cel mai râvnite de oameni, dar care înseamnă şi o băcănie şi un wine & coffee bar în Piteşti, un concept ce a adunat investiţii totale de jumătate de milion de euro în aproape cinci ani.

„Îmborcănăm idei de proiecte, dezvoltăm locaţii, dezvoltăm parteneriate. Am listat în cadrul Frez sortimente de cafea prăjite local, în Piteşti, suntem şi în magazine Mega Image. Producem dulceţuri, dar la nivel de artă. Am produs şi 10.000 de borcane într-un an. Ne propunem să transformăm unele clişee în gustări. (...) Obiectivul este să avem 100.000 de borcane pe an“, povesteşte Alexandru Gheorghe, co-fondator al Frez.

În 2014 a apărut ideea de a face ceva dulce, iar cei doi tineri experimentau tot felul de deserturi, din dorinţa de a crea ceva „frumos, durabil şi la noi acasă“, iar un an mai târziu a apărut Frez, care presupune  „o muncă continuă, e greu, dar mândria că am reuşit să facem ce ne doream depăşeşte

64

asta“, spun cei doi tineri, care recunosc că în continuare aduc bani de acasă. „Avem o casă întreagă pe care am împărţit-o în trei: producţie, băcănie, wine & coffee bar. Frez este un stil de viaţă. Am deschis în Vinerea Mare băcănia, în pandemie, cu 1.000 de produse adunate din ţară, precum pâine, carne, produse din vânat, câteva produse din diferite colţuri ale Europei şi multe băuturi. Sunt şi branduri cunoscute, dar şi branduri mici, pe care greu le descoperi şi le pui laolaltă“, explică Iulia Dincă.

65

Ea este cea care a desenat logo-ul businessului şi a ales numele brandului, Frez fiind un cuvânt pe care îl ştia de când eram mică, pentru că bunica sa îl folosea pentru a descrie culoarea zmeurii, roz spre roşu. „Mai departe, am mers la Arte şi eu le ziceam culorilor din spectrul acesta frez. Şi pentru că mi-a rămas în conştiinţă, am zis să îl înregistrăm ca nume şi ca domeniu, că sigur o să fac ceva cu el.“

Şi au făcut Frez House şi Frez Funky Express, locuri care au generat până anul trecut 20.000-30.000 de euro anual, iar anul acesta antreprenorii se aşteaptă la peste 250.000 de euro, după investiţiile în creşterea producţiei şi într-o băcănie. „Media bonului în băcănie este de 100 de lei, avem clienţi care creează cadouri sau iau produse pentru masa de duminică sau pentru o petrecere.“

„Am tatonat idei de produse, producţie, preluare de produse din cafea, am făcut mult muştar, sosuri şi gustări din legume, punem pasiune, dar şi ştiinţă. (...) Facem gustări cu ciuperci sălbatice din pădure, porumbe crescute la liziera pădurii, cu gust astringent, sau jeleuri cu gin. Tot ce e proaspăt luăm strict din Argeş şi le şi procesăm în acea zi sau în următoarea“, spune  Alexandru Gheorghe, care adaugă că este o muncă titanică.

Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe îşi propun ca în următorii ani să facă cunoscut  businessul Frez la nivel naţional şi să distribuie produsele în toată ţara.

  Afacerile producătorului de pâine Vel Pitar au crescut cu 15% în 2019, la peste 509 mil. lei. Anul 2019 este al nouălea consecutiv de creştere pentru producătorul care a anunţat în urmă cu doi ani o investiţie de 12 mil. lei într-o nouă fabrică în Bucureşti Laurentiu Cotu 14.07.2020,

Vel Pitar, liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie, controlat de fondul de investiţii american Broadhurst, a raportat pentru 2019 o cifră de afaceri de aproximativ 509,2 mil. lei (107,4 mil. euro), în creştere cu peste 15% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. 2019 este al nouălea an consecutiv de creştere pentru producătorul care a anunţat în urmă cu doi ani o investiţie de 12 mil. lei într-o nouă fabrică în Bucureşti. Compania a avut anul trecut un profit net de peste 43,9 mil. lei (9,3 mil. euro), în scădere cu 21% faţă de anul precedent, când producătorului de pâine a obţinut un câştig net de aproximativ 55,9 mil. lei (12 mil. euro), arată datele publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 2.269 de angajaţi.

...citeste si partea a doua ...

66