Stiri 07 ianuarie 2020

CURSUL DE SCHIMB 07.01.2020

1 EUR 4.7750

1 USD 4.2741

bGer la Întorsura Buzăului. A fost înregistrată cea mai scăzută temperatură a sezonului: minus 21,6 grade Celsius

Staţia meteo din Întorsura Buzăului a înregistrat, marţi dimineaţa, temperatura de minus 21,6 grade Celsius, cea mai scăzută temperatură din această iarnă în judeţul Covasna. Meteorologul de serviciu a declarat că minima a fost înregistrată în jurul orei 5.30, după care temperaturile au început să crească uşor.

„A fost cea mai scăzută temperatură din acest sezon, -21,6 grade Celsius la ora 5:30, dar în jurul orei 9:00 a urcat la minus 13 grade. (...) Au mai fost zile friguroase luna aceasta, spre exemplu pe 3 ianuarie au fost -15 grade Celsius la Întorsura Buzăului, iar pe 4 ianuarie au fost -17, dar luni au fost -5, a fost o vreme plăcută de Bobotează”, a declarat Viorica Ienea, pentru Agerpres.

„Temperaturile sunt influenţate de fronturile atmosferice, dar, în general, se înregistrează o tendinţă de încălzire a vremii. Vor mai fi episoade de ger şi viscol, dar nu vor mai fi cum au fost odată. Ierni cu temperaturi de plus 13, 14 grade Celsius în luna decembrie eu nu am prins până acum şi lucrez de 40 de ani la staţia meteo”, a mai spus Viorica Ienea.În anii trecuţi, în zona Întorsurii Buzăului s-au înregistrat temperaturi şi mai scăzute:

1

- 8 ianuarie 2015 Întorsura Buzăului: -34,6 grade Celsius- 10 ianuarie 2017 Întorsura Buzăului: - 32 grade Celsius

Cea mai scăzută temperatură înregistrată în ultima jumătate de secol în judeţul Covasna a fost de minus 35,8 grade Celsius în 8 februarie 2005, la Întorsura Buzăului, record care nu a mai fost atins din 1939, scrie digi24.ro.

APIA si SUBVENTII

TERMEN APIA LIMITĂ pentru PLATA SPRIJINULUI CUPLAT ÎN 2020! Agroinfo : 06 ianuarie 2020 ACTE NECESARE APIA! Subvențiile europene cu o valoare de peste 200 de euro pe hectar sunt achitate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) după ce fermierii care au cerut în 2019 sprijinul cuplat vegetal vor depune la APIA documentele justificative. Termenul final de depunere a actelor pentru subvențiile la lucernă, soia, orez și cânepă este 31 martie 2020.

TERMEN LIMITĂ SPRIJIN CUPLAT 31 MARTIE 2020!

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE SOIA

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:

a) factura de vânzare a mărfii sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentruminimum 1.300 kg boabe soia/ha comercializată;b) note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha utilizată în consumul propriu la nivelul fermei;c)contractul comercial de vanzare/cumparare a marfii, în cazul in care valorificarea productiei minime de 1.300kg/ha s-a facut in baza acestuia, însotit de documentele prevazute la lit. a);d) în situația în care fermierul are și calitatea de procesator, înregistrat pentru siguranța alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producției minime de 1,3 tone/ha prin documente contabile interne.e) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al

2

Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță. 

f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a) - e), fermierul prezintă:(i) factura pentru servicii multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare samanta soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau(ii) factura de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha emise către terţi ale caror exploatatii sunt situate pe teritoriul national;

Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5 din OrdinulM.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioareşi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere, conform art.42 alin.(5) din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la lit. a) -e) pentru spijinul cuplat la soia aferent anului de cerere 2019 este 31 martie 2020, iar pentru documentele prevăzute la lit. f) termenul final este 30 aprilie 2020.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE LUCERNĂ

Se acordă fermierilor activi care:a) au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 de kg de samanta certificata;b) au comercializat cel puţin producţia minimă de masa verde sau fan sau produse derivate din fan prevăzute la lit. a) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE si/sau a pasarilor pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sauc) au consumat cu animalele, înscrise în RNE, şi/sau cu pasarile pe care le detin si/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă de masa verde sau fan sau produse derivate din fân prevăzută la lit.

3

a) obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015 şi a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/soia/fan obţinută pe perioada anului de cerere prevăzute în anexa nr. 51 din O.M.A.D.R. nr. 619/2015, întocmită şi semnată de către fermier.d) în cazul loturilor semincere de lucernă, au comercializat cel puţin producţia minimă de 200 kg/ha sămânţă certificată cultivatorilor de lucernă a căror exploatații sunt situate pe teritoriul național, pe bază de factură şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;e) pentru obținerea producţiei de masă verde sau fân sau produse derivate din fân, prevăzute la lit. a), cât și în cazulloturilor semincere de lucernă prevăzute la lit. d), utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază și certificată.

Documentele privind utilizarea seminţei certificate oficial sunt: Factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor este însoțită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță. Cantităţile minime de sămânţănecesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 4. In cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/ha către cultivatori de lucernă ale căror exploatații sunt situate pe teritoriul național, sau factura pentru servicii multiplicare sămânță de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului

În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

4

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare, prevăzute mai sus, pentru sprijinul cuplat lucernă aferent anului de cerere 2019  este 31 martie 2020!

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CÂNEPĂ PENTRU ULEI ŞI/SAU FIBRĂ

Documentele doveditoare pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA sunt următoarele:

a) copie de pe certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de Oficiul Naţional alRegistrului Comerţului, din care să rezulte activitatea de procesare a unităţii către care a livrat producția;b) proces-verbal de recepţie însoțit de bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol,din care să reiasă ca s-a comercializat producția minimă prevăzută la alin. (1) lit. a);c) în situația în care fermierul areși calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerțului, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interned) raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibrăși semințe, emis de Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;e) factura sau bonul fiscal de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor desămânță.f) copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ.În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă.

Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare pentru sprijinul cuplat la cânepă aferent anului 2019 este 31 martie 2020, inclusiv.

5

ATENȚIE! De asemenea, pentru ajutorul național tranzitoriu, ANT 3, pentru cultura de cânepă, fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 martie 2020 inclusiv, acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de receptie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare.

SPRIJIN CUPLAT PENTRU CULTURA DE OREZ

Se acordă tuturor exploataţiilor orizicole care:a) valorifică o producţie minimă de 4.500 kg/ha orez pe bază de facturăsau pe baza filei/filelor din carnetul decomercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii prin documente contabile interne;b) fac dovada că utilizează sămânţă certificată însoțită de documentul oficial de calitate a seminței, certificată, înconformitate cu Legea nr. 266/2002 și cu Ordinul MADR nr. 149/2010 privind comercializarea semințelor de cereale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Factura de achiziţie a seminţelor este însoțită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea "sămânţă admisă pentru însămânţare", sau Buletinul de analiză oficială cu menţiunea "Necesar propriu" şi "Interzisă comercializarea" sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilorde sămânță.

Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare pentru sprijin cuplat orez aferent anului 2019 este 31 martie 2020.

Informații furnizate de APIA.

CUANTUM PE HECTAR ÎN 2020 pentru SUBVENȚIA APIA PE SUPRAFAȚĂ! Agroinfo  07 ianuarie 2020 DATE OFICIALE. Valoarea subvenției APIA pe suprafață de care beneficiază fermierii români este estimată în acest an la suma de 195,5

6

euro/hectar, susține Achim Irimescu, ministru plenipotențiar Reprezentanța permanentă a României la UE, Bruxelles.

În anul 2021, potrivit unui document elaborat de Achim Irimescu, fostul ministru al agriculturii, în prezent, ministru plenipotențiar Reprezentanța permanentă a României la UE, cuantumul subvenției pe hectar va crește ușor la suma de 205 euro/hectar.

Plățile directe cuvenite fermierilor români vor crește datorită propunerii Comisiei Europene de continuare a procesului de convergență externă.  Acest proces de convergență externă se referă la egalizarea cuantumului subvenției pe suprafață de care beneficiază agricultorii din statele vechi membre UE și cuantumul subvenției pe suprafață de care beneficiază fermierii, inclusiv cei români, din statele mai noi membre UE.

7

În pofida creșterii plății directe pe unitatea de suprafață, suma totală anuală nu va crește semnificativ deoarece suprafața de referință a României se va reduce de la 9,7 milioane de hectare actualmente la 9,24 milioane hectare cât a fost suprafață ce a beneficiat de plăți directe în anul de referință 2016.

 

ȘEFUL APIA: CEA MAI MARE SUMĂ PLĂTITĂ ÎN AVANS FERMIERILOR ROMÂNI! Agroinfo  07 ianuarie 2020 - SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI! Comisia Europeană rambursează astăzi, 7 ianuarie 2020, României peste 1,024 miliarde de euro, suma reprezentând plăţile în avans efectuate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în perioada 15 octombrie - 30 noiembrie 2019, a declarat directorul general al APIA, Adrian Pintea.

"Este cea mai mare sumă pe care a dat-o APIA ca avans din 2009 şi până astăzi, respectiv 1,024 miliarde de euro, 2009 fiind primul an în care s-a acordat avans pe schemele de plăţi directe. Declaraţia de cheltuieli pe care o facem la începutul lunii decembrie aferentă perioadei de avans 15 octombrie - 30 noiembrie 2019 se rambursează de către Comisie în a doua zi lucrătoare, respectiv marţi, 7 ianuarie", a declarat șeful APIA, luni, pentru Agerpres.

Adrian Pintea a precizat că banii intră într-un cont al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) deschis la Banca Naţională a României (BNR), urmând ca ulterior să fie viraţi la bugetul statului.

Ministrul agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a anunțat ieri, 6 ianuarie 2020, în debutul ședinței de Guvern că peste un miliard de euro este decontat astăzi de Comisia Europeană în contul plăților făcute fermierilor români pentru anul de cerere 2019. 

Domnule prim-ministru, stimați colegi, vreau să vă informez că, astăzi, BNR (Banca Națională Română n.r.) a confirmat că intră mâine (7 ianuarie 2020 n.r.) în contul Ministerului Agriculturii 1.024.250 de lei, conform declarației de cheltuieli APIA, pentru plățile pe care le-am făcut anul trecut. O corecție, euro, nu lei. Este vorba de un miliard de euro, a spus Oros.Potrivit datelor APIA, suma totală autorizată pentru plata în avans a subvenţiilor agricole pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 a fost de 1,335 miliarde de euro.

Din totalul autorizat la plată, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019, suma de 1,319 miliarde de euro reprezintă plăţi efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) plus cofinanţare de la Bugetul

8

Naţional, pentru un număr de 732.905 de fermieri, respectiv 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului.

De asemenea, 16,55 milioane euro au însemnat măsuri de piaţă, comerţ exterior, promovarea produselor agricole şi ajutoare de stat.

"Prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de până la 70% în cazul plăţilor directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală (...) menţionăm că suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând plăţi în avans acordate fermierilor în Campania 2019, este cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans", preciza APIA la finele lunii noiembrie 2019, într-un comunicat transmis media.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în Campania 2019 este de 1,943 miliarde de euro.

ALTELE

Infiintarea Camerelor Agricole, o prioritate pentru ministrul Oros In ian. 7, 2020   Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, a

vorbit în direct la AGRO TV despre planurile cu privire la înființarea Camerelor Agricole. Întrebat de către realizatorul Ovidiu Ghinea dacă se vor înființa aceste entități, șeful MADR a dat un răspuns pozitiv ferm.

”Fac camerele agricole pentru că cred în acest lucru, pentru că în toată Europa există camere agricole, nu structurile pe care le avem noi. În prima fază vor lua locul Direcțiilor Agricole, vor prelua și spațiile și angajații Direcțiilor Agricole și, între timp, vor prelua și alte atribuții ale statului, pe

9

măsură ce se vor consolida. Lucrul acesta nu se va întâmpla peste noapte”, a precizat Oros.

Întrebat cât va dura acest proces de transformare și preluare a sarcinilor de către Camerele Agricole, ministrul Agriculturii a precizat că cea mai optimistă variantă este în jur de 5 ani.

”În 5 ani, statul să se retragă total și să rămână doar Camere Agricole private. În prima fază statul trebuie să se implice neapărat, după care încet-încet să se retragă în mod regresiv. Eu am tot ieșit cu această idee în primele zile de mandat, iar cei din Comisia de Agricultură au și scos legea de la sertar, ceea ce mă bucură. Legea este veche, nu este nouă, a fost gândită în 2008. (…) Părerea mea este că aceste camere nu trebuie să fie politizate, pentru că altfel nu o să obținem ceea ce dorim. Trebuie lăsați agricultorii, indiferent de culoarea politică, să-și rezolve ei problemele, să-și aleagă conducerea și, în timp, lucrurile se reglează”, a adăugat Adrian Oros.

MINISTERUL AGRICULTURII TRANSFERĂ BANI LICEELOR AGRICOLE! Agroinfo : 07 ianuarie 2020 - OFICIAL. Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat pe 6 ianuarie 2020 decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2020. Potrivit legii, Ministerul Agriculturii va transfera sume de bani din bugetul alocat pentru acest an liceelor agricole. Sunt 58 de licee agricole care vor primi bani de la MADR.

Cu excepția Colegiului Tehnologic “Viaceslav Harnaj” București pentru care MADR va transfera 200.000 de lei credite de angajamente și 200.000 de lei credite bugetare, celelalte licee agricole aflate pe lista Ministerului Agriculturii vor primi175.000 de lei credite de angajament și 175.000 de lei credite bugetare. Singurul liceu în dreptul căruia nu este trecută nicio sumă este Liceul Tehnologic Emil Racoviță, Roșiorii de Vede, Teleorman.

Liceele care vor primi finanțare de la Ministerul Agriculturii sunt: Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea” Blaj, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Ciumbrud, județul Alba, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” Prejmer, jud. Brașov, Liceul Tehnologic „Petre Baniță” Călărași, jud. Dolj, Liceul Tehnologic nr. 1 Cudalbi, jud. Galați, Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza” Geoagiu, jud. Hunedoara, Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde” Seini, jud. Maramureș, Liceul Tehnologic „Ion Ionescu de la Brad” Horia, jud. Neamț, Colegiul Agricol „D. P. Barcianu” Sibiu, jud. Sibiu, Liceul Tehnologic de Silvicultură și Agricultură „Casa Verde” Timișoara, jud. Timiș, Liceul Tehnologic Agricol „Nicolae Cornățeanu” Tulcea, jud. Tulcea, Colegiul Tehnologic de Industrie

10

Alimentară, jud. Arad, Liceul Tehnologic “Constantin Dobrescu” Curtea de Argeș, jud. Argeș, Liceul Tehnologic “Jacques M. Elias” Sascut, jud. Bacău, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta și Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui Mihai, jud. Bihor, Liceul Tehnologic Agricol Bistrița și Liceul Tehnologic Agricol Beclean, jud. Bistrița Năsăud, Liceul “Demostene Botez” Trușești, jud. Botoșani, Liceul Tehnologic “Alexandru Vlahuță” Șendriceni și Liceul Tehnologic “Petru Rareș” Botoșani, jud. Botoșani, Liceul Tehnologic “Gh. K. Constantinescu” Brăila, jud. Brăila, Liceul Agricol “Dr. C. Angelescu” și Liceul Tehnologic Agricol Smeeni, jud. Buzău, Liceul Tehnologic “Mihai Novac” Oravița, jud. Caraș Severin, Liceul Tehnologic “Sandu Aldea” Călărași și Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, jud. Călărași, Colegiul “Emil Negruțiu” Turda, jud. Cluj, Liceul Tehnologic “Pontica” Constanța, jud. Constanța, Liceul Tehnologic “Apor Péter” Tg. Secuiesc, jud. Covasna, Liceul Tehnologic “Marin Grigore Năstase” Tărtășești și Liceul Tehnologic “Dr. C. Angelescu” Găești, jud. Dâmbovița, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, jud. Galați, Liceul Tehnologic “Mihai Viteazul” Călugăreni, jud. Giurgiu, Liceul Tehnologic Bârsești Tg. Jiu, jud. Gorj, Colegiul Tehnic “Batthyány Ignác” Gheorgheni, jud. Harghita, Liceul Tehnologic “Iordache Zossima” Armășești, jud. Ialomița, Liceul Tehnologic Agricol “Mihail Kogălniceanu” Miroslava, Liceul Tehnologic Haralamb Vasiliu Podu Iloaiei și Colegiul Agricol și de Indistrie Alimentară “Vasile Adamachi” Iași, jud. Iași, Liceul Tehnologic “Cezar Nicolau” Brănești, jud. Ilfov, Liceul Tehnologic “Tudor Vladimirescu” Șimian și Liceul Tehnologic Halânga, jud. Mehedinți, Liceul Tehnologic “Ioan Bojor” Reghin și Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” Tg. Mureș, jud. Mureș, Liceul Tehnologic “Dimitrie Petrescu” Caracal, jud. Olt, Liceul Tehnologic “Gheorghe Ionescu-Sisești” Valea Călugărească, jud. Prahova, Liceul Tehnologic “Ioan Ossian” Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, jud. Suceava, Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu” Alexandria și Liceul Tehnologic “Sf. Haralambie” Turnu Măgurele, jud. Teleorman, Liceul Tehnologic “Romulus Paraschivoiu” Lovrin, jud. Timiș, Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir” Huși, jud. Vaslui, Liceul Tehnologic Brătianu Drăgășani, jud. Vâlcea, Colegiul Tehnic “Valeriu D. Cotea” Focșani și Liceul Tehnologic Odobești, jud. Vrancea, Colegiul Tehnologic “Viaceslav Harnaj” București. 

Suma totală virată de ministerul de resort liceelor agricole pentru anul 2020 este 10.000.000 de lei.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească -

11

 

Ordinul nr. 714/2018 pentru aprobarea Normelor privind procedura de raportare cu privire la ingrediente şi emisii ale produselor din tutun, produselor din plante pentru fumat, ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 1950/2019 la 06.01.2020

Ordinul nr. 1950/2019 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 714/2018 pentru aprobarea Normelor privind procedura de raportare cu privire la ingrediente şi emisii ale produselor din tutun, produselor din plante pentru fumat, ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 1 din 06.01.2020. A intrat în vigoare la 06.01.2020

Ordinul nr. 714/2018 pentru aprobarea Normelor privind procedura de raportare cu privire la ingrediente şi emisii ale produselor din tutun, produselor din plante pentru fumat, ţigaretelor electronice şi flacoanelor de reumplere, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 1950/2019 la 06.01.2020

Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, Parlamentul României Va fi modificat de L 4/2020 la 10.01.2020

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 1 din 03.01.2020. A intrat în vigoare la 03.01.2020

Regulamentul delegat nr. 3/2020 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru scoicile Venus (Venus spp.) din anumite ape teritoriale ale Italiei, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 2 din 06.01.2020. A intrat în vigoare la 06.01.2020

Regulamentul delegat nr. 4/2020 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2017/86 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi

12

în mare pentru anumite activităţi de pescuit de specii demersale în Marea Mediterană, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 2 din 06.01.2020. A intrat în vigoare la 06.01.2020

………………….

INTERNE

Pretul graului scade. O alta cultura beneficiaza de crestera pretului, conform bursei pan-europene In ian. 7, 2020  84 0

În ultima zi a lui 2019, bursa pan-europeană cu sediul la Paris a închis în scădere în ceea ce priveşte cotaţiile anuale la grâu.

Potrivit agentiei Reuters, scăderea se datorează diminuării prețurilor, generată de o producție în creștere înregistrată la nivel european. Daca graul a fost cotat in scadere, rapița a terminat anul în forță, înregistrând creșteri substanțiale.

https://youtu.be/lfTqaZUQPXk

Se pune lacat Casei de Comert ”Unirea”? Ce spune ministrul Adrian Oros In ian. 7, 2020 

În prima ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea l-a avut invitat pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Printre subiectele abrodate, șeful MADR a vorbit și despre soarta Casei de Comerț Agroalimentaru

13

”Unirea”. În viziunea acestuia, Casa ”Unirea” nu este cea mai bună soluție de a-i sprijini pe micii producători.

”Eu nu sunt împotriva acestei idei. Ideea de a-i ajuta pe cei mici care produc și care nu reușesc să-și vândă marfa este una bună. Dar soluția realistă și corectă era să-i ajutăm să intre în cooperative, făcând această lege a cooperației care oferă facilități în așa fel încât membri să poată să-și vândă marfa. Există și exemple de bune practici (în acest sens n.r.).

Modalitatea aceasta prin care statul, făcând o entitate – Casa ”Unirea” – în care MADR era acționar 100%, care avea și un consiliu de administrație, avea și o AGA și avea și un executiv care nu răspundea comenzilor sau nu cerea voie consiliului de administrație, așa cum e normal, în luarea deciziilor. Eu, în prima zi după ce am fost numit ministru, am avut o întâlnire cu cei din consiliul de administrație al Casei ”Unirea”, la solicitarea domniilor lor, și mi-au spus că nu au fost consultați, că acele magazine sunt butaforii și că acolo se întâmplă lucruri penale. (…) Corpul de control este acolo, au fost foarte multe sesizări, chiar de la oameni care au dus marfă acolo și chiar de la angajați ai Casei de Comerț ”Unirea”, a precizat Adrian Oros în direct la AGRO TV.

Conform ministrului, în cardul acestui proiect s-au făcut niște cheltuieli care nu erau prevăzute, fără aprobarea consiliului de administrație, fiind practic ”sifonați niște bani publici”. Mai mult, niciunul dintre cele trei obiective principale prevăzute în proiect nu a fost îndeplinit.

”Vom vedea ce s-a întâmplat acolo, pentru că s-au cheltuit niște bani fără ca cei din consiliul de administrație să fie de acord și s-au cumpărat active și alte bunuri care practic nu erau trecute ca proiecte de investiții. Ei aveau trei obiective acolo. Bursa de pește, care a funcționat o singură zi, la inaugurare, când s-a tăiat panglica, s-au făcut două tranzacții și s-a închis. Iar comisia europeană ne-a somat să dăm înapoi aproape 5 milioane de euro, banii care s-au cheltuit pe această bursă de pește. Apoi, trebuiau să facă două centre de colectare a lânii, care nu s-au făcut, și trebuiau să apară 40 de piețe mobile pentru consolidarea lanțului scurt. Acestea erau cele trei obiective, însă niciunul nu a fost atins.

Eu nu am nimic împotriva (Casei de Comerț ”Unirea”  n.r.). S-a spus atunci că noul Guvern vrea să închidă o entitate care urma să ajute micii fermieri. Din tot ce s-a întâmplat în aceste puține luni, s-a demonstrat că nu i-a ajutat, sau pe unii i-a ajutat, dar pe majoritatea i-a încurcat. În schimb au fost sifonați niște bani publici și nu puțini”, a subliniat șeful MADR.

14

Ministrul a mai precizat că urmează să aibă o întâlnire cu membri consiliului de administrație, pentru a stabili în ce măsură mai poate fi redresată Casa de Comerț ”Unirea”, dar și eventuale soluții pentru această redresare.

”Vreau să am o întâlnire cu cei din consiliul de administrație, să văd cum au gândit acest proiect, pentru că spuneau că nu au dorit să se întâmple lucrurile care s-au întâmplat. Vreau să văd cum au gândit, dacă există vreo șansă să se redreseze această entitate și cum anume să se redreseze. Ei și-au alocat anul trecut 93 de milioane de lei. Să-i lăsăm să cheltuie banii aceștia, doar ca experiment și fără niciun fel de impact pozitiv, mie nu mi se pare un lucru bun”, a mai completat Oros în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”.

Ministrul Agriculturii: ”Anul acesta incepem un program de genotipare” In ian. 7, 2020  387 0

Invitat în emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit despre posibila începere în acest an a unui program de genotipare. Întrebat de către realizatrul AGRO TV, Ovidiu Ghinea, despre problemele din vechiul PNDR și corecțiile care vor fi făcute în noul Plan Național Strategic, șeful MADR a subliniat problema legată de cărțile de rase. Potrivit ministrului, doar unele entități aveau posibilitatea de a vinde anumite rase de berbeci, fără să aibă însă o certificare științifică.

”De 3-4 ani de zile i-am rugat pe cei de la ANZ (Agenția Națională pentru Zootehnie n.r.) să introducă această genotipare prin care cei care spun că dețin o anumită rasă să și demonstreze științific că dețin acea rasă. Iar odată cu această genotipare se pot rezolva și alte probleme”, a precizat Adrian Oros, în direct la AGRO TV.

Ministrul a dat ca exemplu problema scrapiei, o boală mai puțin pusă în atenția publică, dar care afectează efectivele de oi din țară.

”În cazul oilor putem rezolva și problema scrapiei, care este o problemă gravă și mai puțin pusă sub lupă, pentru că noi avem problema aceasta cu

15

pesta porcină africană, dar problema scrapiei devine din ce în ce mai mare și va trebui să o rezolvăm. Nu putem doar să constatăm că avem scrapie într-un efectiv, să eutanasiem și să despăgubim tot efectivul, fără să încercăm ca prin aceste genotipări să stabilim în primul rând și ce rase avem și să eliminăm toate exemplarele care sunt predispuse să contacteze această boală”, a subliniat șeful MADR.

Adrian Oros și-a declarat intenția de a începe în acest an un program de genotipare, pentru a corecta problemele existente.

”Noi avem de gând să începem anul acesta un program de genotipare care să aibă ambele valențe: și să demonstreze originea și apartenența la o anumită rasă sau o anumită varietate, dar să și eliminăm toți indivizii (predispuși la boli n.r.)”, a completat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros, lamuriri in privinta scandalului Bancii de Gene de la Buzau In ian. 7, 2020  29 0

Ministrul Agriculturii, Necita-Adrian Oros, rupe tăcerea în scandalul Băncii de Gene de la Buzău. Prezent în direct la AGRO TV, în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” moderată de Ovidiu Ghinea, șeful MADR a venit cu lămuiri legate de situația Băncii de Gene.

”Până în 2018, exista o Bancă de Gene, care există și acum, la Suceava – o Bancă de Gene care funcționează de ani de zile, recunoscută, care lucrează din ceea ce îmi spun cei de acolo undeva la 30-35% din capacitate și care era de interes strategic și conectată la toate instituțiile europene. În 2018, această Bancă a fost trecută, în opinia mea intenționat, de la Ministerul Agiculturii către ASAS (Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” n.r.), ca la câteva luni de zile să vină cei de la MADR de atunci și să spună că vor face o Bancă strategică, pentru că nu avem.

Această Bancă de Gene care s-a creat este doar un HG (hotărâre de Guvern n.r.), o bucată de hârtie. (…) Domnul Vînătoru nu era directorul Băncii de Gene, era angajat al Stațiunii Legumicole, unde a lucrat ani de zile și a făcut performanță, și era detașat să se ocupe de Bancă. Deci nu a fost demis, ci i s-a încetat delegarea. Domnul Chesnoiu a fost detașat și el, la fel, să vină cu

16

un program. El trebuia să îl ajute în acest sens pe domnul Vînătoru”, a precizat Adria Oros în direct la AGRO TV.

În legătură cu pașii care vor fi urmați în peioada următoare pentru clarificarea situației, șeful MADR a făcut următoarele precizări.

”Eu, împreună cu cei de la ASAS și cu specialiștii din cele patru Uiversități din țară, vom face o întâlire în care vom stabili ce ar trebui să facă aceste Bănci de Gene și dacă mai este nevoie de altă Bancă în afară de cea de la Suceava, care este recunoscută și face treabă. Dacă dânșii o să-mi spună că este suficientă pentru România o singură Bancă de Gene, va rămâne cea de la Suceava, care exită și care funcționează”, a subliniat Adrian Oros.

”Mie mi s-a părut forțată și total neavenită prima mișcare, adică să dai la o parte ceva ce funcționează, ca să creezi o altă nevoie. Sigur, atunci nu sa făcut mare tam-tam, când a fost dată de-o parte Banca de Gene care chiar exista. În schimb, sa făcut mare tam-tam când eu am încetat delegarea domnului Vînătoru de la o Bancă de Gene care nu există decât pe hârtie. (…) Eu nu-l cunosc pe domnul Vînătoru, cu siguranță este un personaj pozitiv, un cercetător, iar eu nu am avut nicio problemă cu domnia sa ca persoană, ci cu acea enitate care era doar pe hârtie”, a mai adăugat șeful MADR.

Romania, intre primele locuri in topul european al preturilor carnii de porc In ian. 7, 2020  40 0

Prețul cărnii de porc a fost, este și va fi o mare problemă pentru cei care “sunt obișnuiți” să-l mănâce pe ”Ghiță grăsunul”. Carnea macră sau preparatele din carne de porc au zguduit serios bugetul familiilor de rând, mai ales la noi în România. Suntem pe locul al doilea, după Grecia, în clasamentul european al prețurilor.

https://youtu.be/Ftwa14i_J6w

17

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Consumul privat, principala componentă a PIB, îşi va tempera creşterea la 5% în 2020 Cristina Bellu 07.01.2020,

Consumul privat, principala componentă a PIB, îşi va încetini ritmul anual de creştere de la 7,3% în 2018, la 5,3% în 2019, respectiv 5% în 2020, pe fondul perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne, este de părere Andrei Rădulescu, director Analiza Macroeconomică la Banca Transilvania.

“Pe de altă parte, prognozăm o redinamizare a consumului privat la 6% în 2021 şi 2022”, spune Andrei Rădulescu într-o analiză a băncii.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat astăzi datele cu privire la dinamica comerţului cu amănuntul (barometru pentru consumul privat) , principala componentă a PIB) în luna noiembrie 2019.

Statisticile indică încetinirea ritmului anual de creştere spre cel mai redus nivel din iunie, evoluţie care exprimă creşterea gradului de prudenţă în contextul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic.

“Cu toate acestea, comerţul cu amănuntul a evoluat la un ritm peste potenţial pentrua patra lună la rând în noiembrie, confirmându-se climatul pozitiv din sfera consumului, susţinut de mix-ul relaxat de politici economice”, susţine Andrei Rădulescu.

Astfel, conform INS volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut pentru a şasea lună consecutiv în noiembrie, cu un ritm lunar de 0,8%, în atenuare de la 0,9%, nivelul înregistrat în octombrie. Se evidenţiază creşterea vânzărilor de bunuri nealimentare cu o dinamică lunară de 3,5%, cea mai bună evoluţie din ianuarie.

De asemenea, vânzările de bunuri alimentare, băuturi şi tutun au consemnat un avans lunar de 0,3%. Pe de altă parte, vânzările de carburanţi în magazine specializate s-au ajustat cu un ritm lunar de 2,7% în noiembrie.

Datele INS mai indică o încetinire a ritmului de creştere anuală a comerţului cu amănuntul de la 6,8% în octombrie la 6,5% în noiembrie -minimul din iunie. Evoluţia afost determinată de temperarea vânzărilor de carburanţi în magazine specializate, de la 6,2% în octombrie la 1,8% în noiembrie, cea mai slabă evoluţie din iunie.

18

Afaceri de la zero. Trei antreprenori au investit 200.000 de euro într-o gelaterie artizanală sub brandul Friddi, deschisă în Piaţa Romană din Capitală 07.01.2020,

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la- zero-trei-antreprenori-au-investit-200-000-de-euro-intr-o-gelaterie-artizanala-sub-brandul-friddi-deschisa-in-piata-romana-din-capitala-18687348

„Ne aşteptăm să trecem de 500.000 de euro vânzări în 2020, cu o unitate nouă de la începutul sezonului şi apoi încă una stradală.“

Ciprian Sălceanu, Alexandru Becuţ şi Simona Retevoescu au deschis în iulie 2019 o gelaterie artizanală în zona Pieţei Romane din Capitală, iar ambiţia celor trei fondatori ai Friddi este de a-şi extinde prezenţa cu noi puncte de vânzare în acest an, extindere ce le-ar permite să ajungă la o cifră de afaceri de 500.000 de euro în 2020.

„Am deschis pe 11 iulie 2019, am prins jumătate din sezonul estival şi încă din prima lună de funcţionare am avut rezultate foarte bune, pentru că oame-nii au ieşit la terase. Suntem într-o grădină urbană la Piaţa Romană. E o zonă centrală, dar puţin ascunsă. Avantajul este că oamenii savurează îngheţata într-un mediu liniştit“, povesteşte Ciprian Sălceanu, acţionar al Friddi. El spune că ideea de a investi într-o gelaterie în Bucureşti le-a venit după mai multe călătorii prin Italia, unde au observat apetitul consumatorilor pentru acest tip de produs. „Ne-am gândit că şi românii pot să ajungă la un obicei de consum ca al italienilor“. De altfel, şi numele Friddi îşi are originea tot în Italia. Şi consumul redus de îngheţată din România, situat la o treime din media europeană, a contribuit la decizia celor trei antreprenori de a deschide o gelaterie în Capitală. Datele ZF arată că un român consumă doar 2,6 litri de îngheţată per capita anual din producţia locală (echivalentul a 28 de îngheţate la cornet), iar consumul total (producţie locaă şi importuri) ajunge la 4 litri per capita.

În funcţie de sezon, Friddi produce gelato şi sorbetto respectând reţetele autentice, în 12 arome, unele permanente, altele temporare. Printre aromele care se regăsesc în portofoliu se numără vanilia bio (Madagascar Bourbon), vanilia (Tahiti), fisticul bio, alunele de pădure bio, cafeaua, nuca de cocos, migdalele, ciocolata (Peru, Venezuela, Ecuador, Colombia), nucile, caisele sau fructul pasiunii. Anul acesta, compania vrea să extindă gama existentă, pentru că vara oamenii simt nevoia să încerce cât mai multe arome.

19

„Avem trei variante de porţii, care se pot servi la locaţie sau acasă. Nu am vrut să mergem pe varianta de cupe, deoarece ne dorim ca oamenii să încerce mai multe arome. Cea mai mică porţie, de 90 de grame, costă 9 lei. Aceasta este şi cea mai solicitată. Porţia mare are 240 de grame de îngheţată, pentru pasionaţii de îngheţată. De asemenea, avem şi variantele la cutie termică de 500 g sau 1.000 g“, a mai spus Sălceanu. Clienţii pot consuma îngheţata în interiorul spaţiului ce are disponibile 22 de locuri, dar vara spaţiul este mai generos şi cuprinde o terasă. Tot în locaţie se află şi un coffee corner, creat pentru adulţi. Clienţii îşi pot comanda direct acasă îngheţata prin intermediul platformei Uber Eats. „În cea mai bună lună am vândut 1.000 kg îngheţată.“

Ciprian Sălceanu spune că anul 2019 a fost foarte bun, iar lunile de vară au fost peste aşteptările lor legate de vânzări. În această lună, fondatorii Friddi vor să creeze un produs complementar, inspirat din Italia, pentru că îngheţata este mai puţin cerută iarna. „A fost un an provocator, am avut destul de muncă.“

În 2020, fondatorii Friddi îşi propun să deschidă spaţii mai mici, locaţii permanente, dar şi locaţii sezoniere în special în zona centrală a Bucureştiului, care oferă mai multe oportunităţi. În prezent, laboratorul din Piaţa Romană poate asigura producţia de îngheţată pentru încă trei locaţii. 

„Vedem foarte încrezători anul 2020, vom prinde un sezon întreg. 2019 a fost destul de bun din punct de vedere meteo, sperăm să fie şi acesta. Ne aşteptăm să trecem de 500.000 de euro vânzări, cu o unitate nouă de la începutul sezonului şi apoi încă una stradală. Ne adresăm oamenilor pasionaţi de îngheţată şi credem că Bucureştiul are potenţial“.

Ciprian Sălceanu spune că împreună cu asociaţii săi îşi doreşte să dezvolte noi direcţii pentru businessul Friddi, iar extinderea cu noi unităţi este o prioritate în 2020.

Lanţul de restaurante de tip fast-food McDonald’s vrea să angajeze 500 de oameni în 2020 dintre care 30 din Sri Lanka Ramona Cornea 07.01.2020,

Irina Ignătescu, HR Director Premier Restaurants România, compania care operează businessul McDonald’s pe plan local: Avem în desfăşurare un program de loializare extrem de complex, cu foarte multe programe şi beneficii pentru angajaţi

20

McDonald’s a încheiat anul 2019 cu 5.500 de angajaţi, iar în 2020 intenţionează să recruteze cel puţin 500 de persoane pentru cele opt noi restaurante pe care le va deschide.

Lanţul american de restaurante de tip fast-food McDonald’s va angaja 30 de persoane din Sri Lanka în luna ianuarie a acestui an, în cadrul unui program-pilot. Este pentru prima dată când lanţul de restaurante aduce muncitori din străinătate în România.

A intrat în vigoare noul regulament pentru protecția consumatorilor Corina Chiriac 7 ianuarie 2020

Comisia Europeană a salutat marţi intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecţia consumatorilor, pe care comisarul european pentru Justiţie. Didier Reynders le-a caracterizat ca fiind un avertisment puternic transmis comercianţilor cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.

Noul pachet legislativ de actualizare a normelor europene privind protecţia consumatorilor, parte a „Noilor avantaje pentru consumatori”, vizează o mai bună aplicare şi modernizare a normelor actuale ale UE privind protecţia consumatorilor, în conformitate cu evoluţiile digitale.Noile norme privind protecţia consumatorilor vor asigura, printre altele, o mai mare transparenţă a pieţelor online

 Va deveni mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi interzise, se menţionează în comunicatul Comisiei Europene.În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals reduceri de preţ, iar site-urile de comparare a preţurilor vor trebui să informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare. Noile norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin asigurarea de compensaţii pentru victimele practicilor comerciale neloiale şi prin aplicarea de sancţiuni în cazul unor situaţii de prejudiciu colectiv, care afectează consumatorii din întreaga UE, potrivit sursei.Statele membre au doi ani la dispoziţie, începând din ianuarie 2020, să transpună directiva în legislaţia lor naţională, pentru a se asigura că consumatorii din UE beneficiază de măsuri de protecţie mai solide.În acest context, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova, a atras atenţia că noile reguli vor proteja consumatorii de comercianţii necinstiţi doar dacă statele membre le vor pune în aplicare rapid.

21

„Noile norme vor spori protecţia consumatorilor în lumea digitală, protecţie pe care o merită cu prisosinţă. De asemenea, UE spune ‘NU’ produselor vândute ca fiind identice cu cele din alte state membre, atunci când este evident că nu e aşa. Însă aceste noi norme nu vor proteja consumatorii de comercianţii necinstiţi şi de escrocherii online decât dacă sunt implementate în mod strict. Încurajez cu fermitate toate statele membre să se asigure că noile norme sunt puse în aplicare fără întârziere”, a comentat vicepreşedintele Comisiei Europene.De asemenea, comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders, i-a avertizat pe comercianţi că o amendă pentru încălcarea drepturilor consumatorilor poate ajunge la 4% din cifra de afaceri anuală a companiei.„Astăzi transmitem un avertisment puternic comercianţilor cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească. Încălcarea la scară largă a normelor UE privind protecţia consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4% din cifra de afaceri anuală. Aceasta va fi o sancţiune suficient de descurajatoare şi eficace pentru a preveni fraudele comercianţilor necinstiţi. Salut această nouă legislaţie, deoarece stabileşte standarde cu adevărat europene de protecţie a consumatorilor”, a afirmat comisarul european pentru Justiţie.

DIVERSE

Scene îngrozitoare de Bobotează în Dâmboviţa. Cai schingiuiţi şi bătuţi în timpul unui concurs primitiv 7 ianuarie 2020, 09:16 deCorina Slămnoiu

Sursa foto: cronica-gaestiului.ro

Scene de o cruzime fără margini au avut loc luni, 6 ianuarie, în comuna dâmboviţeană Mogoşeşti, la sărbătoarea numită "Botezul cailor". Proprietarii de cai şi-au supus animalele la chinuri groznice, doar pentru amuzamentul celor prezenţi. Bucăţi de ciment de sute de kilograme au fost

22

aduse drept sarcini pentru sărmanele animale, care au fost bătute cu bestialitate de către stâpâni.   

Unii, neîncrezători în posibilitatea cailor de a trage sarcinile de ciment, s-au rezumat doar la a împiedica roţile căruţei şi a bate calul pentru a trage căruţa împiedicată.   

https://youtu.be/0vKlIcIwuZI

Sursa video: Columna Tv / Facebook Timp de aproape 4 ore, animalele au fost bătute cu bestialitate, iar mulţimea adunată din satele vecine părea să nu se mai sature de ororile la care asista.    Sursa foto: cronica-gaestiului.ro  

De ani buni, la Mogoşeşti există o adunare de acest fel, dar niciodată nu evenimentul nu are loc în prezenţa unui poliţist sau jandarm.   Politistii au deschis un dosar penal pentru rele tratamente aplicate unui animal iar cei vinovaţi vor fi daţi pe mâna justiţiei.

  „În cauză, poliţiştii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de rănirea sau schingiuirea animalelor, fapta prevăzută de art. 25, alin. (1), lit. e din Legea 205/2004 privind protecţia animalelor. Cercetările se efectuează sub coordonarea procurorului de caz, urmând că la finalizarea acestora să se propună soluţie prin unitatea de parchet competenţă”, a precizat IPJ Dâmboviţa.   Sursa foto: cronica-gaestiului.ro

23

Scoaterea navei cu oi moarte, răsturantă în portul Midia, operațiune amânată. Competitorii cer mai mult decât oferă statul Feri Predescu 7 ianuarie 2020

Operațiunea de scoatere a navei Queen Hind, răsturnată cu peste 14.000 de oi moarte în apropierea șenalului navigabil din portul Midia, este departe de a începe. O primă procedură de selecție a firmei care ar trebui să se ocupe de intervenție a fost anulată. Niciunul dintre competitori nu a acceptat suma de 4 milioane de euro, bugetul alocat de Administrația Porturilor Maritime Constanța. Iar Ministerul Transporturilor nu are bani în plus.

Nava Queen Hind continuă să blocheze parțial portul Midia, unde s-a răsturnat cu 14.600 de oi, în data de 24 noiembrie 2019. Doar câteva sute de oi au fost salvate. Este un accident naval unic în lume și, după ce au ajuns la concluzia că asiguratorul navei nu este dispus să plătească pentru ranfluare și ecarisaj, comandantul a abandonat vasul și l-a lăsat pe capul autorităților portuare române. Și echipajul a dispărut din țară.

În situația dată, sarcina de preluare a operațiunii de scoatere a revenit statului, mai exact Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC).Încercarea  Administrației Portului Constanța de a obține, printr-o hotărâre de guvern, fonduri suplimentare de la Ministerul Transporturilor, invocându-se caz de forță majoră, a eșuat. Portul a fost nevoit să folosească, astfel, bugetul de care dispune, urmând ca la final să se îndrepte, prin instanță, împotriva asiguratorului olandez al navei, care a refuzat să acopere costurile privind scoaterea navei cu oi moarte din portul Midia.Ultima zi a anului trecut a fost și cea în care s-a decis anularea primei proceduri de selecție, lansată de Administrația Portului Constanța, și relansarea unei noi proceduri de ranfluare și ecarisaj a navei Queen Hind. Din opt firme care se arătaseră interesate, au rămas doar trei, una din Turcia, a doua din Grecia și o companie românească.

24

„Este o procedură pe care am reluat-o. Inițial o parte din cei care au fost invitați nu au ajuns. Au rămas trei firme, dar, tot la fel, nu au avut toate documentele necesare și am rămas până la urmă cu singură firmă care îndeplinea condițiile tehnice. Neîncadrându-se însă în buget, am fost obligați să reluăm procedura. Sperăm că o să avem un câștigător și să semnăm contractul pentru a începe treaba cât mai repede. Bugetul stabilit este de 19,2 milioane de lei, nu mai mult”,  a declarat, pentru EVZ, noul director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC, Costel Stanca.

Se pare că firma care îndeplinea condițiile tehnice, dar nu se încadra în buget, a depus contestație. Oricum, în următoarele zile, cel mult până la jumătatea lunii ianuarie, Administrația Portului Constanța va desemna câștigătorul. Imediat după începerea lucrărilor de scoatere a navei, Autoritatea Navală Română intră practic în dispozitiv, 24 din 24 de ore.“Astfel, Căpitănia portului Midia va supraveghea îndeaproape toate acțiunile. Lucrările de ranfluare se vor desfășura zi și noapte și atunci personalul Căpităniei va trebui să fie foarte atent pentru a aviza corespunzător navele din port. Navele care urmează să efectueze manevre de intrare-ieșire și, posibil, perioade scurte atunci când șenalul va fi blocat din cauza lucrărilor. Noi vom încerca să nu ținem șenalul blocat pentru a nu afecta manevrele portuare”,  a explicat, pentru EVZ, noul director general al Autorității Navale Române, Cosmin Dumitrache.

Dezastrul ecologic din România, sancținat de UE. Se va declanșa procedura de infringement DE  OCTAVIA CONSTANTINESCU  07.01.2020 –

Comisia Europeană va declanșa, anul acesta, o procedură de infringement din cauza dezastrului ecologic reprezentat de gropile de gunoi din jurul marilor orașe din România, scrie G4Media.

25

Comisia Europeană a constatat că România a făcut progrese infime în sortarea, depozitarea și valorificarea deșeurilor municipale, în ciuda sumelor imense de bani alocate de UE.

Comisia Europeană avertizează că gropile de gunoi sunt focare de infecție pentru cetățenii români și vrea să oblige statul român să rezolve problema, mai scrie G4Media.

Conform sursei citate, Comisia Europeană arată că România nu a făcut din 2014 nici un progres în ceea ce privește deșeurile municipale și din acest motiv procedura de infrigement nu poate fi evitată în 2020. Procedura de infringement înseamnă că un stat este sancționat pentru că încalcă grav regulile comunității europene.

În aceste condiții, Comisia Europeană poate decide blocarea finanțărilor din sectorul vizat în cadrul procedurii de infrigement sau poate adopta o măsură intermediară, de blocare parțială a unor finanțări.  

GLOBAL

ANALIZA PwC: Economia globală creşte modest în 2020 A.I.G. Macroeconomie / 07 ianuarie

Economia globală va avea un ritm de creştere modest în 2020, de circa 3,4%, comparativ cu media pe termen lung a secolului 21, de 3,8% pe an, conform estimărilor publicate marţi de PwC, informează News.ro.Previziunile PwC arată că economia globală va avansa din inerţie, în 2020, atâta timp cât tensiunile comerciale continuă să creeze provocări. Cu toate acestea, este de aşteptat ca serviciile să rămână unul dintre punctele forte pentru comerţul global, valoarea totală a exporturilor de servicii la nivel global fiind prognozată să atingă un record de 7 trilioane de dolari în 2020, arată estimările.

Barret Kupelian, economist şef PwC Marea Britanie, a declarat: "Globalizarea a fost o caracteristică definitorie a economiei globale încă din anii '70. Cu toate acestea, volumul global de mărfuri tranzacţionate a încetinit dramatic şi chiar a stagnat în 2019. Având în vedere desfiinţarea efectivă a mecanismului de soluţionare a litigiilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului în luna decembrie, ne putem aştepta la momente mai dificile pentru comerţul mondial".

26

La rândul său, Ionuţ Simion, country managing ppartner PwC România, spune că în 2020 şi în anii următori ar trebui să aibă loc o consolidare a finanţelor publice.

"Toate prognozele pentru România, inclusiv cea mai optimistă de 4,1% aparţinând guvernului, indică o încetinire a ritmului de creştere economică pentru acest an faţă de anii anteriori, în linie cu tendinţa economiei globale. Prin urmare, un cadru legislativ stabil şi predictibil, precum şi investiţii publice, mai ales în infrastructură fizică ar putea contribui la activitatea economică. Din păcate, nivelul scăzut al încasărilor bugetare ca pondere în PIB şi ritmul alert de majorare a cheltuielilor curente ale statului pun presiuni şi limitează rolul politicii fiscal-bugetare în stimularea creşterii economice. În 2020 şi cu atât mai mult în anii următori, ar trebui să aibă loc o consolidare a finanţelor publice prin îmbunătăţirea colectării taxelor şi recalibrarea cheltuielilor publice pentru a crea un climat investiţional favorabil", arată Ionuţ Simion, country managing partner PwC România.

Conform scenariului de bază, prognoza PwC este că toate economiile mari vor creşte în 2020. Activitatea economică a SUA se va extinde cu aproximativ 2%, în linie cu rata sa potenţială de creştere.

"Zona Euro va avea un ritm de creştere de aproximativ 1%. Germania şi alte economii sensibile la fluxurile comerciale globale vor deveni mai dependente de consumul intern ca sursă de creştere, în loc de exporturi şi investiţii nete. Dintre economiile emergente, cea a Chinei ar putea avansa cu mai puţin de 6%. Conform ultimelor estimări ale FMI, 2019 a fost anul în care India a depăşit Marea Britanie şi Franţa, devenind a cincea cea mai mare economie a lumii. Dacă va menţine această tendinţă, India va depăşi Germania până în 2025 şi Japonia înainte de 2030, urmând să ajungă a treia economie a lumii după SUA şi China", spun specialiştii, potrivit sursei citate.

Economiile G7 vor continua să genereze aproximativ 2 milioane locuri de muncă în acest an. Patru din cinci noi locuri de muncă din ţările G7 vor fi create de SUA, Marea Britanie şi Japonia. Pe măsură ce forţa de muncă disponibilă din G7 devine din ce în ce mai puţină, câştigurile vor continua traiectoria ascendentă. În absenţa îmbunătăţirii productivităţii, marjele de profit ale companiilor ar putea fi afectate.

Ce impact au schimbarile climatice asupra agriculturii mondiale Ianuarie 7, 2020Pietele deschise, previzibile si echitabile la nivel mondial pot contribui la consolidarea eforturilor de raspuns la schimbarile climatice si pot contribui la combaterea foametei, potrivit unui nou raport.

27

In conditiile in care schimbarile climatice vor influenta semnificativ capacitatea multor regiuni ale lumii de a produce alimente, se asteapta ca un rol tot mai mare in livrarea alimentelor sa revina comertului international cu produse agricole, totodata si ca solutie de raspuns la crize de foamete generate de schimbarile climatice, se mentioneaza intr-un nou raport al Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).

Regulile comertului international instituite sub auspiciile OMC si mecanismele noi create in temeiul Acordului de la Paris, ce au ca scop sa raspunda schimbarilor climatice, se pot sustine reciproc, se mentioneaza in raportul “Evaluarea Pietelor Produselor Agricole, 2018”. Pentru a se realiza acest lucru, ar putea fi necesar ca politicile agricole si comerciale nationale sa fie reajustate pentru a ajuta piata globala sa se transforme intr-un pilon al securitatii alimentare si un instrument de adaptare la schimbarile climatice, se spune in raportul FAO.

Acest lucru se datoreaza faptului ca schimbarile climatice vor afecta inegal agricultura globala, imbunatatind pe de o parte conditiile de productie in unele locuri si inrautatind in altele – generand pe parcurs “castigatori” si “perdanti”.

Productia alimentara in tarile cu latitudini scazute – multe dincare sufera deja de saracie, insecuritate alimentara si malnutritie – vor fi afectate cel mai mult, se arata in raport.

Regiunile cu clima temperata, pe de alta parte, ar putea avea efecte pozitive, pe masura ce temperaturile mai ridicate vor duce la cresterea productiei agricole.

Potrivit directorului general al FAO, José Graziano da Silva, pentru a impiedica extinderea si mai mare a decalajelor economice si alimentare dintre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, trebuie sa ne asiguram ca evolutia si extinderea comertului cu produse agricole este echitabila si ca se lucreaza in directia eliminarii foametei, nesigurantei alimentare si a malnutritiei. ”

28

„Comertul international are potentialul de a stabiliza pietele si de a realoca alimentele din surplus catre regiunile cu deficit de alimente, ajutand tarile sa se adapteze la schimbarile climatice si sa contribuie la securitatea alimentara”, se mentioneaza in cuvantul de introducere din raport.

“Impactul inegal al schimbarilor climatice in intreaga lume si consecintele asupra comertului cu produse agricole, in special pentru tarile in curs de dezvoltare, accentueaza necesitatea unei abordari echilibrate a politicilor care ar trebui sa consolideze rolul adaptabil al comertului, sprijinindu-i in acelasi timp pe cei mai vulnerabili”, a spus Graziano da Silva.

Pentru ca acest lucru sa se intample, totusi, “sunt necesare actiuni la scara larga”, a adaugat directorul general al FAO. Sunt necesare politici comerciale care sa promoveze piete globale bine functionale, combinate cu masuri interne inteligente-climatic, investitii si sisteme de protectie sociala.

Comertul ca plasa de siguranta

Multe tari se bazeaza deja pe pietele internationale ca sursa de alimente pentru a-si depasi deficitul, fie din cauza costurilor ridicate ale productiei agricole (cum ar fi, de exemplu, in tarile cu terenuri si resurse de apa limitate), fie atunci cand clima sau alte dezastre naturale scad productia nationala de alimente.

De exemplu, in Bangladesh, in 2017, guvernul a redus taxele vamale pentru orez, pentru a creste importurile si pentru a stabiliza piata interna, dupa inundatiile severe care au avut loc si care au dus la cresterea preturilor la cerealele de baza cu peste 30 %.

Un caz similar a fost si in Africa de Sud – producator traditional si exportator net de porumb – care a majorat recent importurile pentru a atenua efectul secetelor succesive.

In general, raportul FAO sustine ca pietele internationale deschise, previzibile si echitabile sunt importante pentru comert pentru a ajuta la sustinerea securitatii alimentare si adaptarii climatice.

Cu toate acestea, in timp ce pietele mai bine integrate intaresc rolul adaptabil al comertului la schimbarile climatice, pentru tarile care se bazeaza deja in mare masura pe importurile de alimente, aceasta ar adanci aceasta dependenta, se arata in raport. Astfel, se impune necesitatea tot mai importanta de a lua in considerare prioritatile si obiectivele nationale.

Optiuni suplimentare de politici

29

Dincolo de masurile de integrare a pietei, exista o gama si mai larga de abordari echilibrate de politici publice, care ar putea fi utilizate pentru a valorifica mai bine comertul agricol pentru a ajuta fermierii sa isi dezvolte rezistenta la schimbarile climatice, sa stimuleze productia agricola, sa sprijine securitatea alimentara si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera din sectorul alimentar se mai spune in raportul FAO.

La nivel national, acestea includ mai multe investitii in cercetare si dezvoltare si in serviciile de extensiune in agricultura pentru a incuraja utilizarea abordarilor inteligente din punct de vedere climatic in agricultura. Cheltuielile pentru programele de mediu si serviciile ecosistemice care reduc efectele negative ale emisiilor din agricultura nu ar afecta, de asemenea, comertul.

In special in tarile in curs de dezvoltare aflate sub riscul schimbarilor climatice, sprijinul acordat fermierilor va fi esential pentru a-i ajuta sa devina competitivi si pentru a obtine un echilibru mai bun in ceea ce priveste exportul si importul de alimente.

Toate aceste optiuni ar putea fi aliniate la normele OMC, precum si la noile angajamente asumate in temeiul Acordului de la Paris – nu exista un conflict fundamental intre politicile privind schimbarile climatice din cadrul acordului si normele comerciale multilaterale, se arata in raport.

Tendinte recente in comertul agricol global

Raportul ofera, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra performantei sistemului de comert international agricol din ultimii ani si asupra directiei in care se indreapta.

In timp ce cresterea rapida a comertului agricol intre anii 2000 si 2008 a condus la contractii in perioada 2009-2012 si apoi la o crestere lenta de atunci, per ansamblu, in termeni valorici, comertul agricol a crescut semnificativ intre 2000 si 2016 – de la 570 miliarde la 1,6 trilioane de dolari.

O mare parte a acestui fapt a fost determinata de expansiunea economica din China, precum si de cresterea cererii globale de biocombustibili.

De notat este faptul ca profilul economiilor emergente in comertul agricol la nivel mondial a crescut considerabil, cu cresterea veniturilor pe cap de locuitor si reducerea nivelului saraciei. Acest lucru a sporit consumul de alimente si importurile si a dus la castiguri in productivitatea agricola, stimuland exporturile de alimente, nu numai pe pietele din lumea industrializata, ci si in alte tari din sudul planetei.

30

Intr-adevar, in timp ce traditionalii giganti exportatori de alimente cum ar fi Europa sau Statele Unite raman exportatori agricoli de top in termeni de valoare, noii veniti le contesta suprematia.

De exemplu, intre 2000 si 2016, Brazilia si-a marit ponderea in comertul cu produse alimentare la nivel mondial de la 3,2 la 5,7 la suta, China avanseaza inaintea Canadei si Australiei, devenind al patrulea exportator agricol din lume, iar Indonezia si India si-au marit considerabil exporturile ajungand printre cei mai mari zece exportatori de alimente din lume (8 si 10, respectiv).

In aceeasi perioada, ponderea combinata a valorii totale de export a Statelor Unite, a Uniunii Europene, a Australiei si a Canadei a scazut procentual cu zece puncte.

UNIUNEA EUROPEANA

Noile avantaje pentru consumatori: intră în vigoare noi norme menite să sporească protecția consumatorilor Financial Intelligence 7 ianuarie 2020, 07:26  

Didier Reynders: Încălcarea normelor UE privind protecția consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4 % din cifra de afaceri anuală

31

Statele membre au acum doi ani să transpună directiva în legislația lor națională pentru a se asigura că consumatorii din UE beneficiază de măsuri de protecție mai solide

Comisia Europeană  salută astăzi, 7 ianuarie, intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecția consumatorilor, ca parte a „Noilor avantaje pentru consumatori”. Acestea vizează o mai bună aplicare și modernizare a normelor actuale ale UE privind protecția consumatorilor, în conformitate cu evoluțiile digitale.

Cu această ocazie, Věra Jourová, vicepreședintele pentru valori și transparență, a declarat: „Noile norme vor spori protecția consumatorilor în lumea digitală, protecție pe care o merită cu prisosință. De asemenea, UE spune ,,NU” produselor vândute ca fiind identice cu cele din alte state membre, atunci când este evident că nu e așa. Însă aceste noi norme nu vor proteja consumatorii de comercianții necinstiți și de escrocherii online decât dacă sunt implementate în mod strict. Încurajez cu fermitate toate statele membre să se asigure că noile norme sunt puse în aplicare fără întârziere”.

 

Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, a adăugat: „Astăzi transmitem un avertisment puternic comercianților cu privire la faptul că ar trebui să respecte normele, nu să le ocolească. Încălcarea la scară largă a normelor UE privind protecția consumatorilor poate însemna, pentru o companie, o amendă de 4 % din cifra de afaceri anuală. Aceasta va fi o sancțiune suficient de descurajatoare și eficace pentru a preveni fraudele comercianților necinstiți. Salut această nouă legislație, deoarece stabilește standarde cu adevărat europene de protecție a consumatorilor.” 

Noile norme vor asigura, printre altele, o mai mare transparență a piețelor online: va deveni mai clar dacă produsele sunt vândute de un comerciant sau de o persoană fizică, iar recenziile false vor fi interzise. În plus, vânzătorii nu vor putea să promoveze în mod fals reduceri de preț, iar site-urile de comparare a prețurilor vor trebui să informeze consumatorii cu privire la criteriile de clasificare. Noile norme vor consolida, de asemenea, drepturile consumatorilor prin: asigurarea de compensații pentru victimele practicilor comerciale neloiale și prin aplicarea de sancțiuni în cazul „unor situații de prejudiciu colectiv” care afectează consumatorii din întreaga UE.

32

Statele membre au acum doi ani să transpună directiva în legislația lor națională pentru a se asigura că consumatorii din UE beneficiază de măsuri de protecție mai solide.

UE propune amenzi maxime echivalente cu cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală a comerciantului care încalcă protecţia consumatorului

Directiva precizeaza, printre altele:   

„Statele membre nu ar trebui să fie împiedicate să mențină sau să introducă în dreptul lor intern amenzi maxime mai ridicate bazate pe cifra de afaceri pentru încălcările pe scară largă și încălcările pe scară largă cu o dimensiune specifică Uniunii”

„Ar trebui să fie posibil ca statele membre să stabilească astfel de amenzi în funcție de cifra de afaceri mondială a comerciantului sau să extindă normele privind amenzile la alte încălcări”

„Statele membre ar trebui să se asigure că consumatorii afectați de practicile comerciale neloiale dispun de măsuri reparatorii pentru a se elimina toate efectele respectivelor practici neloiale”

Directiva mai prevede:

sporirea armonizării și simplificarea unora dintre criteriile utilizate pentru a determina nivelul sancțiunilor pentru încălcările legislației UE în materie de protecție a consumatorilor;

dreptul la măsuri reparatorii individuale pentru consumatori atunci când aceștia sunt afectați de practicile comerciale neloiale, cum ar fi marketingul agresiv;

sporirea transparenței tranzacțiilor online, în special în ceea ce privește utilizarea recenziilor online, personalizarea prețurilor pe baza unor algoritmi sau încadrarea pe o poziție mai bună în ierarhie a produselor ca urmare a unor „plasări plătite”;

obligația piețelor online de a informa consumatorii dacă comerciantul răspunzător într-o tranzacție este vânzătorul și/sau însăși piața online;

protecția consumatorilor în ceea ce privește serviciile digitale „gratuite”, adică acelea pentru care consumatorii nu plătesc, dar furnizează date cu

33

caracter personal, cum ar fi: stocarea în cloud, conturile de pe platformele de comunicare socială și cele de poștă electronică;

informații clare pentru consumatori în cazul unei reduceri a prețurilor;

eliminarea sarcinilor disproporționate, precum obligația de a utiliza mijloace de comunicare depășite, impuse întreprinderilor de legislația în vigoare;

clarificări cu privire la libertatea statelor membre de a adopta norme de protecție a intereselor legitime ale consumatorilor în ceea ce privește unele practici de marketing sau de vânzare deosebit de agresive sau înșelătoare în contextul vânzărilor în afara spațiilor comerciale;

clarificări cu privire la modul în care statele membre ar trebui să abordeze practicile de marketing înșelătoare privind produsele „cu dublu standard de calitate”.

  Sorgul, cereala cultivata de tot mai multi fermieri Ianuarie 7, 2020

Pentru cel de-al doilea an consecutiv, suprafetele de sorg din Europa sunt estimate sa creasca. Datele publicate de Sorghum ID, organizatia interprofesionala europeana a sorgului, confirma interesul din ce in ce mai mare al agricultorilor europeni pentru aceasta cultura. La sorgul-boabe, suprafetele sunt estimate la 174 000 ha, in UE-28, acest nivel reprezentand o crestere de 19 % fata de 2018. Suprafata de sorg furajer este estimata si ea sa creasca cu 18 %, ajungand la 86 400 ha.

O crestere generala, in UE…

In Uniunea Europeana, vremea uscata de la finele anului 2018 si inceputul lui 2019 a afectat infiintarea culturilor de rapita si de grau, determinandu-i pe agricultori sa se orienteze spre alte plante. Cultura de primavara, cu cerinte de apa scazute, sorgul nu a intarziat sa-si arate avantajele. Astfel,

34

Franta a inregistrat o crestere de 14 % la sorgul-boabe si 20 % la sorgul furajer, consolidandu-si pozitia de prim producator european de sorg.

In Europa Centrala, se observa cresteri semnificative in Romania (+ 19 %), Ungaria (+ 50 %) si Austria (+ 30 %). Productiile medii ridicate, obtinute in 2019 si paleta larga de hibrizi disponibili pe piata au facut din sorg o cultura pe care producatorii o considera rentabila.

…si in tarile terte

In Ucraina, suprafetele de sorg-boabe inregistreaza cresteri de peste 25 %, ajungand la 54 000 ha. In Rusia se profileaza aceleasi tendinte de crestere, in ciuda lipsei unor date complet fiabile. In fine, in Iran – o alta tara in care organizatia Sorghum ID desfasoara actiuni de promovare a sorgului – suprafata este estimata la 65 000 ha (boabe + furajer), ceea ce reprezinta o crestere de 40 % fata de 2018.

Productii care urmeaza a fi confirmate

In paralel cu cresterea suprafetelor, nivelul productiilor ar trebui sa fie si el sensibil mai ridicat, desi este inca prea devreme pentru a formula niste evaluari exacte. De remarcat, totusi, ca in Europa Est-centrala, conditiile meteorologice sunt mai degraba prielnice pentru dezvoltarea sorgului, in vreme ce in Europa Occidentala, episoadele repetate de seceta si canicula au afectat potentialul plantelor. O evaluare a situatiei la sfarsit de campanie va releva productiile la scara intregului continent.

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-07  

România a vândut iranienilor ciocolată în valoare totală de 140.000 de euro, fiind pe locul 7 în clasamentul țărilor comunitare care vând ciocolată în republica islamică. Exporturile au crescut în perioada 2015-2916, valoarea acestora crescând de peste 10 ori față de perioada 2012 – 2015.

35

Germania este principalul furnizor din spațiul comunitar, valoarea exporturilor de ciocolată fiind în 2016, potrivit unui studiu european, 6.470.000 de euro.

Olandezii au exportat ciocolată în valoare de 3.510.000 de euro, urmați de polonezi, cu 3.040.000 de euro.

Italienii au încasat la rândul lor 1.690.000 de euro, iar belgienii 300.000. Austriecii, 180.000 de euro, lituanienii 9000 de euro, spaniolii 4000 de euro și francezii numai 2000 de euro.

Cele mai cunoscute branduri din industria ciocolatei prezente pe piața iraniană sunt Milka, Merci, Twix, Toblerone, Ritter sport, ELIT, LINDT, SNICKERS, BOUNTY, Mars, CADBURY, M&M, KITKAT, Galaxy, Kinder, Quality Street, and Nutella.

Aceste date reflectă tranzacții înregistrate, altfel, peste 80% din dulciurile și ciocolata care ajung pe piața iraniană sunt mărfuri de contrabandă.

Exporturile au scăzut însă după 2016, ajungând în 2018 la numai 6 milioane de euro, incluzând însă și valoarea exporturilor de produse de cofetărie și de înghețată.

Și Iranul exportă ciocolată pe piața europeană, dar valoarea totală a acestora este nesemnificativă. De pildă, România a importat de numai 2000 de euro. Luxemburg este principalul importator de ciocolată iraniană, dar valoarea acesteia nu sare de 31.000 de euro.

În 2018, Iranul a exportat în UE, ciocolată, produse de cofetărie și înghețată în valoare de 1 milion de euro, creștere semnificativă față de anii anteriori.

Cei mai cunoscuți producători sunt Parand Chocolate, Dadash Baradar Co și Rezvan Chocolate Co. Iranul este furnizor de ciocolată și produse de patiserie pentru Irak, Afganistan, Pakistan, Azerbaijan și Qatar, valoarea exporturilor ajungând la sute de milioane de dolari anual. Potrivit unui articol publicat anul trecut de un ziar iranian on line, cele mai importante destinații ale cicolatei iraniene ar fi Irakul și Afganistanul, dar ciocolata ar ajunge și în SUA, Japonia, Rusia și în țări din estul Europei.

...........................................................................................

36

UNGARIA si ROMANIA

D.F.Miscellanea / 07 ianuarie

Ungaria şi România, primele în UE la creşterea comerţului cu amănuntul în luna noiembrie Volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a crescut cu 1,9% în luna noiembrie 2019 comparativ cu aceeaşi lună din 2018, ţările membre unde volumul comerţului cu amănuntul a înregistrat cel mai puternic ritm de creştere fiind Ungaria (7,3%) şi România (6,5%), arată datele publicate, marţi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat)Comparativ, în zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2,2% în ritm anual. Eurostat precizează că vânzările cu amănuntul în UE 28 a fost influenţate de faptul că vânzările de produse non-alimentare s-au majorat cu 2,5%, iar cele de alimente, băuturi şi ţigări au crescut cu 1,7%.

De la o lună la alta, noiembrie 2019 comparativ cu luna octombrie 2019, comerţul cu amănuntul în România a înregistrat o majorare cu 0,8%, creşteri mai mari în Uniunea Europeană fiind înregistrate în Polonia (3,3%), Belgia (2,7%), Letonia (2,6%), Croaţia (2,3%), Germania (2,1%), Estonia (1,7%), Lituania şi Portugalia (ambele cu 0,9%). Comerţul cu amănuntul, de la o lună la alta, a înregistrat un avans de 1% în zona euro, în timp ce în UE 28 a avut o creştere de 0,6%, în principal ca urmare a faptului că vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,9%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 0,5%.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că, în luna noiembrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a crescut, comparativ cu luna precedentă, pe ansamblu cu 2%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut pe ansamblu cu 0,8%.

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna noiembrie 2018, a înregistrat o creştere cu 6,5%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere cu 6,2%.

37

Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, peste media Uniunii Europene  REDACȚIA FIR 7 IANUARIE 2020

Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut în luna noiembrie 2019 cu 7%, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, cu mult peste media Uniunii Europene, de 1,7%, și cu 0,3% față de octombrie 2019 (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate).

În primele 11 luni din 2019, perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2019, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun a fost cu 5,6% mai mare decât cel consemnat în perioada similară din 2018 (serie brută), potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Ungaria vrea să finalizeze anul acesta cea de-a doua autostradă care face legătură cu ţara noastră A.I.G. Miscellanea / 07 ianuarie

Guvernul ungar va da în folosinţă în acest an 160 de kilometri de drumuri, cu o valoare de 390 miliarde forinţi (1,2 miliarde euro). Printre proiectele ce urmează a fi finalizate se numără şi secţiunea de autostradă care face legătura între oraşul Berettyoujfalu şi graniţa cu România, a informat marţi Ministerul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, relatează Agerpres.

Potrivit sursei citate, finalizarea acestui tronson va pune la dispoziţie cea de a doua legătură între Ungaria şi Transilvania, după autostrada M43, care este legată de autostrada A1 (Bucureşti - Nădlac).

Autorităţile ungare subliniază că începând din 2010 au fost construiţi 500 de kilometri de autostradă, printre care şi prima conexiune cu România. Începând din 2010 şi până la finele lui 2019 au fost cheltuiţi 755 miliarde forinţi pentru modernizarea a 6.000 de kilometri de drumuri.

Obiectivul strategic al Ministerului ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei este ca toate localităţile ungare să aibă acces în maximum 30 de minute la un drum cu două benzi de mers pe sens. La lansarea acestui obiectiv, în 2016, mai

38

puţin de jumătate dintre localităţile din Ungaria îndeplineau această cerinţă, însă la finele lui 2020 ponderea va ajunge la două treimi din localităţi.

POLONIA

Un virus care poate ameninta si oamenii ucide zeci de mii de curcani in Polonia In ian. 6, 2020  

Gripa aviară a fost confirmată în estul Poloniei la trei ferme de curcani, unde 25.000 de păsări au fost ucise în focar de virusul înalt patogen, potrivit autorităților veterinare poloneze. Încă de săptămâna trecuta urmau să fie eutanasiați încă aproximativ 40.000 de curcani.

Polonia nu a mai fost lovită de un focar de gripă aviară din 2017. Andrzej Danielak, președintele Asociației Poloneze de Crescători și Producători de Păsări, a declarat că trei ferme cu până la 350.000 de păsări ar putea fi afectate, zona de risc întinzându-se pe o rază de trei kilometri.

„În această situație, serviciile veterinare implementează proceduri de eradicare a virusului”, au declarat autoritățile locale din regiunea Lubartow, într-un comunicat de presă emis pe 2 ianuarie, adăugând că virusul a fost un subtip al gripei aviare H5N8 extrem de patogene, care poate amenința și oamenii.

Autoritățile sunt în alertă cu grad ridicat și au convocat o reuniune de criză pentru a discuta strategiile pentru gestionarea situației.

O filmare video recent obținută de postul privat Polsat, a arătat mașinile poliției care blochează un drum în zonă.

Polonia produce aproximativ 17% din păsările de curte din UE și a exportat peste un milion de tone de carne de pasăre în prima jumătate a anului 2019 în diferite țări ale UE, inclusiv Germania, Olanda, Marea Britanie și Franța.

Acest focar urmează unui alt focar similar în Suffolk, Marea Britanie, la sfârșitul anului 2019, timp în care 27 000 de pui au fost sacrificați după confirmarea gripei aviare la o fermă de păsări din regiune.

39

DANEMARCA

Capitala europeană care plantează pomi și arbuști fructiferi în oraș, pentru ca cetățenii să mănânce gratis fructe proaspete InCont.ro, 4 ianuarie 2020 Locuitorii din Copenhaga vor putea, în scurt timp, să culeagă fructe proaspete de pe marginea străzii sau din parcurile orașului.

Autoritațile din capitala daneză au decis să planteze arbuști și pomi fructiferi în parcuri, cimitire, locuri de joacă pentru copii sau în jurul terenurilor sportive, astfel încât cetățenii orașului să le poată culege și consuma pe gratis.  

Decizia luată de consiliul local va fi pusă în practică începând din acest an, când arbuștii vor fi plantați.

“Mulți locuitori nu au propriile grădini și nu au posibilitatea să învețe că natura este ceva ce putem folosi. Vrem să facem din Copenhaga un oraș în care să vrei să-ți petreci timpul, nu unul în care să te plimbi cu mașina. Vrem un oraș care să nu însemne numai muncă și acasă, ci un spațiu în care oamenii vor să fie și să se simtă bine”, a declarat consilierul local Astrid Aller, citată de Politiken.

Întrebată dacă nu se teme că fructele vor fi folosite în scopuri comerciale, Aller a spus că ar fi ineficient. “Îmi vine greu să cred că cineva ar culege fructele din copaci ca să le vândă. Și chiar dacă cineva culege un tufiș de mure să facă dulceață, nu este ceva atât de grav”, a spus ea.

Copenhaga nu este singurul oraș din lume care a pus în practică o astfel de idee. Și în capitala Canadei, Ottawa, există un program asemănător, pentru susținerea băncilor de fructe proaspete, iar în Adelaide, Australia, autoritățile gândesc un astfel de program, pentru a ajuta persoanele fără adăpost.

40

SUA

Văcarii americani s-au supărat pe organizatorii „petrecerii anului”. La cheful Globurilor de Aur s-a consumat mâncare vegană Ionel Vaduva astăzi, 12:57

Pentru prima dată în cele 77 de ediţii ale Globurilor de Aur, cu ocazia „petrecerii anului” dată de HFPA în cinstea evenimentului, cei peste 1.300 de invitaţi au consumat mâncare având ca bază exclusiv produsele vegetale.

Decizia, susţinută de temerile cu privire la schimbările climatice, i-a supărat pe cei din industria producătoare de carne de vită şi survine într-un moment în care sectorul de profil încearcă să scape de imaginea de poluator. În prezent, o frenezie de nemaiîntâlnit i-a cuprins pe consumatorii nord-americani, astfel că aceştia cumpără pe bandă rulantă burgeri vegetali, anunţă Bloomberg, citată de AgWeb.

Industriile care activează în sectorul agricol ar fi cele mai mari generatoare de gaze cu efect de seră, după cel al energiei. În anumite zone, agricultura ar fi devenit un poluator mai mare decât transporturile, în mare parte „graţie” sectorului de creştere a animalelor.

În condiţiile în care consumatorii arată cu degetul către „vinovaţi”, industria cărnii răspunde. Astfel, Asociaţia Văcarilor Producători de Carne de Vită (National Cattlemen’s Beef Association) afirmă prin vocile sale autorizate că şeptelul său bovin este crescut într-un mod sustenabil. Grupul afirmă că industria are o amprentă de carbon de până la 50 la sută mai mică decât ceilalţi producători la nivel global.

„În timp ce intenţia este una pozitivă, impactul nu este decât unul minimal”, potrivit unei declaraţii comune a grupului. Afirmaţia survine în urma deciziei organizatorilor de a transforma meniurile petrecerii de după într-unele eminamente vegane.

„Dacă ar fi eliminate toate bovinele de carne din SUA, iar toţi consumatorii ar deveni vegani, emisiile de gaze cu efect de seră ar scădea cu doar 2,6 la sută”, afirmă vocile autorizate ale grupului, citând un studiu al Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA.

Mişcarea iniţiată cu ocazia decernării Globurilor de Aur a fost întâmpinată cu frenezie pe Twitter de unul dintre greii Hollywood-ului, Leonardo DiCaprio, cât şi de Mark Ruffalo, un activist de mediu şi actor. Evenimentul s-a dovedit astfel adaptabil la tendinţele de dietă ale Hollywood-ului.

41

Concret, în 2018, petrecerea a fost „gluten free” şi s-a servit peşte, ca opţiune non-vegană. Friptura nu a mai fost astfel în meniu din 2017.

Potrivit Bloomberg, citată de AgWeb, oficialii evenimentului nu ar fi răspuns cererilor de a comenta informaţia.

Imaginea de mare poluator pe care ar avea-o industria producătoare de carne din SUA derivă din sectorul de creştere a vacilor. Acestea emit metan ca parte a procesului lor normal de digestie. Marii retaileri şi investitori au început să pună presiune pe companiile producătoare, astfel încât să-şi reducă amprenta de carbon. Tyson Foods Inc şi Cargill Inc. deja promit ţinte promiţătoare în reducerea emisiilor.

Cel puţin pentru acest moment, vedetele care au participat la evenimentul HFPA de la Beverly Hilton, din Beverly Hills, California, s-au delectat cu meniuri bazate pe ciuperci, rizotto şi supă rece de sfeclă de zahăr.

AUSTRALIA

Australia: 10.000 de cămile vor fi împuşcate din elicoptere 7 ianuarie 2020, 19:02 Ion Gaidau

Cămile din Australia

42

Circa 10.000 de cămile vor fi împuşcate din elicoptere în sudul Australiei sub motivul că beau prea multă apă în această zonă devastată de secetă şi incendii.

Operaţiunea va începe miercuri, la solicitarea unor lideri aborigeni din ţinutul Anangu Pitjantjatjara Yankunytjatjara, şi va fi executată de vânători profesionişti timp de cinci zile. Mai mulţi localnici s-au plâns că animalele respective au distrus proprietăţi căutând orice sursă de apă disponibilă, în condiţiile în care sunt afectaţi deja de secetă şi incendii.

Un alt motiv invocat este legat de emisiile mari de gaze cu efect de seră, întrucât cămilele ar emite anual o cantitate de metan estimată la o tonă de dioxid de carbon. Australia ar avea 1,2 de milioane de cămile. Acest animal a ajuns în teritoriul australian în secolul XIX, din India şi Afganistan, cu scopul de a fi folosit pentru transporturi şi în construcţii.

100.000 DE ANIMALE DIN FERME, UCISE DE FLĂCĂRI!Agroinfo Publicat: 07 ianuarie 2020 -

NENOROCIRE. Numărul animalelor din ferme arse de vii în incendiile din Australia este estimat, în acest moment, la 100.000. Proporțiile dezastrului vor fi cunoscute abia după câteva luni deoarece sunt multe animale rănite grav care ar putea fi eutanasiate pentru a li se curma suferința.

Primele estimări privind impactul incendiilor australiene arată că aproape 100.000 de animale de fermă au fost ucise în incendiu, potrivit ABC News. Ministrul federal al Agriculturii se teme că pierderile de efective de animale în flăcările care au cuprins Australia vor depăși 100.000, deoarece fermierii din toată țara încep să evalueze impactul incendiilor asupra proprietăților și asupra animalelor. În incendiile active în continuare au ars și furajele, hrana animalelor, iar eliminarea animalelor decedate a fost prioritară. Guvernul a pus la dispoziție 100 de medici veterinari pentru a ajuta la evaluarea animalelor rămase în picioare.

Ovine carbonizate Australia. Sursa foto Digi 24

43

Cu toate acestea, compania de analiză a pieței agriculturii Mecardo a găsit aproximativ 8,6 milioane de capete de ovine și 2,3 milioane de bovine în zonele afectate de foc din Victoria și Noua Țara Galilor de Sud, reprezentând aproximativ 12% din efectivul de ovine și 9% din efectivele de bovine naționale.

Din cauza dimensiunii zonei afectate, ar mai putea trece câteva luni până se vor cunoaște cifrele exacte privind pierderile de efective de animale din ferme. „Este o zonă mult mai mare decât cea afectată de inundațiile din Queensland și asta a durat aproximativ 3 luni înainte să știm despre numărul de vite afectate”, a explicat analistul de piață senior Matt Dalgleish.

SANATATE si GASTRONOMIE

Cimisir , planta minune care omoară celulele canceroase Cristina Alexandrescu / 02 sep 2015  

Cimisir este de fapt folosit ca plantă ornamentală, puține persoane știind că frunzele lui conțin un alcaloid cu puternică acțiune inhibitoare asupra celulelor canceroase.PREPARARE: Taie frunzele tinere ale acestui gard viu pana ce aduni 300 de grame. Asa proaspete cum sunt, se vor taia marunt. Timp de sapte zile, pune frunzele tocate la macerat in 2 litri de alcool de 30-40 de grade. Ai grija ca borcanul sa fie inchis ermetic! Dupa trecerea perioadei, filtreaza si pune in sticlute de culoare inchisa, scrie bzi.ro.ADMINISTRARE: In primele 5-7 zile, ia cate o lingurita de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Apoi, vreme de doua luni, cate o lingura diluata in ½ pahar cu apa, inainte de mese, de trei ori pe zi.

RECOMANDAT PENTRU: cancer de vezica urinara, de rinichi si de colon, aflate in faze avansate.

44

Coji nuci. De ce nu mai trebuie aruncate. Beneficii neștiute pentru sănătate Rodica Mitu / 11 ian 2018 /

Nucile au numeroase beneficii pentru sănătate. Însă ceea ce probabil nu știai este că și cojile de nucă pot fi utilizate, prin prisma proprietăților pe care le au.

Cojile de nucă pot fi ingredientul unui ceai care să te ajute să calmezi tusea. În acest sens, se pune la fiert o jumătate de litru de apă, împreună cu un pumn de coji de nucă. Ceaiul se bea cald, de preferat neîndulcit.  

De asemenea, cojile verzi de nucă pot fi folosite pentru prepararea unui ceai ce favorizează tonifierea organismului, având proprietăți tonice. Ceaiul obținut este eficient și în ceea ce privește stimularea poftei de mâncare. Totodată, din cojile nucilor verzi se obține un sirop pentru imunitate.

De menționat că miezul de nucă reprezintă o sursă importantă de minerale și vitamine. Acesta, prin prisma proprietăților sale, contribuie la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea apariției diabetului.

De asemenea, proprietăţile nucilor au efecte pozitive şi în cazul bolilor de inimă. Consumul regulat de nuci poate reduce riscul de instalare a cancerului la prostată, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de cercetătorii americani.

Efectul surprinzător al nucilor asupra sănătăţii bărbaţilor Nucile fac parte dintre super-alimente, fiind foarte bogate în nutrimente esenţiale organismului, inclusiv acizi graşi omega 3.Consumul regulat de nuci poate reduce riscul de instalare a cancerului la prostată, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de cercetătorii americani, scrie dailymail.co.uk.

De asemenea, nucile pot încetini dezvoltarea tumorilor, odată ce cancerul la prostată s-a instalat în organism, spun autorii acestui studiu, care a fost realizat pe şoareci.

Cancerul la prostată este cea mai comună formă a acestei boli în rândul bărbaţilor, după cel de piele, dar, odată depistat, poate fi tratat cu succes. Prostata este o glandă de mici dimensiuni, parte a sistemului reproducător masculin.

45

Cel mai recent studiu, realizat de cercetătorii de la University of California din Davis, arată că nucile reduc nivelul factorului de creştere de tip insulinic 1 (IGF-1), care are un rol în declanşarea cancerului mamar şi la prostată.

Cum a fost realizat studiulStudiul, publicat în Journal of Medicinal Food, a avut ca scop să stabilească dacă beneficiile în ceea ce priveşte prevenirea cancerului la prostată sunt generate de consumul de nuci sau de substanţe din acestea, precum acizii graşi omega 3, care se găsesc şi în alte alimente.

Şoarecii incluşi în acest studiu au fost hrăniţi, timp de 18 săptămâni, fie cu nuci, fie cu ulei de nucă, fie cu grăsimi similare celor care se găsesc în acest fruct.

Beneficiile aduse de consumul de nuciÎn urma studiului s-a dovedit că primele două pot reduce nivelul de colesterol şi încetini dezvoltarea tumorilor la prostată, în timp ce uleiurile similare celor din nuci nu au aceleaşi efecte, motiv pentru care cercetătorii spun că beneficiile vin din alte substanţe din acest fruct.

Însă studiul nu a stabilit care dintre celelalte substanţe din nuci pot preveni cancerul la prostată şi nici ce combinaţii. Aceste fructe conţin, printre altele, fibre, zinc, magneziu şi seleniu.

Totodată, consumul de nuci poate modifica mai multe mecanisme asociate dezvoltării tumorilor, reducând nivelul de IGF-1, dar şi de colesterol, necesar creşterii celulelor canceroase. De asemenea, consumul de nuci a redus nivelul unor molecule - markeri ai riscului de cancer la prostată.

Autorii acestui studiu spun că, deşi a fost efectuat pe şoareci şi nu pe oameni, bărbaţii ar putea avea numeroase beneficii prin includerea nucilor în dietă, consumate, însă cu moderaţie, pentru că sunt bogate în calorii.

DOSAR

ANALIZĂ SIERRA QUADRANT: "Reorganizarea, cuvântul de ordine în business în 2020" I.M. Miscellanea / 07 ianuarieMediul de afaceri românesc a trecut printr-o adevărată curăţenie generală, în anul 2019, când, peste 126.000 de firme au fost radiate sau dizolvate, cu 30% mai multe decât în anul precedent, arată datele estimate de către analiştii de la Sierra Quadrant.

"Noul an va însemna, pentru multe dintre firmele româneşti, mai ales cele din sectorul IMM-urilor, un an de cotitură în care vor trebui să ia decizii strategice, absolut necesare. Creşterea costurilor operaţionale, inclusiv în segmentul resurselor umane, dificultăţile din zona de cash-flow şi extinderea blocajului financiar vor determina o scădere a apetitului pentru investiţii în

46

multe sectoare ale economiei, o accentuare a procesului de dezintermediere, iar acest fenomen se va traduce printr-un amplu proces de reorganizare a business-urilor în multe parte dintre sectoarele economiei, de la comerţ la industria prelucrătoare, agricultură, transporturi şi construcţii.'', transmit analiştii.

De asemenea, statisticile ONRC arată că, în primele 11 luni din 2019, pe ansamblu, numărul firmelor & PFA nou înfiinţate a stagnat la nivelul din anul precedent, la 125.433 (-0,02%). Relevantă este şi reducerea numărului societăţilor pe acţiuni (SA) nou înfiinţate şi reorientarea business-ului către SRL şi PFA, acolo unde numărul noilor entităţi a crescut cu aproape 3000 de entităţi.

În total, la finele lunii noiembrie 2019 (ultima lună pentru care există date finale la ONRC), în economia românească activau 1.362.483 profesionişti, cu 3,59% mai mulţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Chiar dacă, pe ansamblu, numărul firmelor şi al PFA-urilor active din punct de vedere juridic a crescut în 2019, ritmul de creştere este sub cel din 2018 (4,88%), un indicator care arată că există zone în care problemele s-au accentuat. Datele finale pe 2019 vor indica, cel mai probabil, o accentuare a acestui fenomen'', arată analiza Sierra Quadrant.

Potrivit sursei citate, 2020 se anunţă a fi un an extrem de complicat din punct de vedere macro-economic, cu evoluţii impredictibile în zona cursului valutar, a inflaţiei, a costurilor de finanţare şi a cererii de mărfuri şi servicii, mai ales la export, spun analiştii de la Sierra Quadrant.

Ovidiu Neacşu, asociat coordonator al Sierra Quadrant, a explicat: "2020 este un an cu un puternic accent electoral care se suprapune pe o situaţie economică instabilă, accentuată de dezechilibrele macro-economice. O combinaţie care trebuie să determine mediul de afaceri să îşi previzioneze mai atent business-ul."

47

Din punct de vedere al riscului investiţional, în prim-plan se vor afla afacerile din comerţ, acolo unde, 28.114 firme de profil au fost radiate, 3954 de companii şi-au suspendat activitatea, iar 1800 au intrat în insolvenţă, în primele 11 luni din 2019.

Dincolo de comerţ, procesul de reorganizare a business-urilor va fi prezent şi în alte sectoare economice, de la industria prelucrătoare şi agricultură la transporturi şi construcţii, acolo unde există deja semnale că dinamica business-ului s-a temperat.

"Agricultura, de exemplu, nu a mai înregistrat în 2019 rezultatele scontate, pe fondul condiţiile meteo nefavorabile şi a scăderii cererii la export, iar perspectivele din 2020 tind spre o situaţie similară. În sectorul de prelucrare, asistăm deja o temperare semnificativă în ultimele luni, iar în construcţii, în absenţa unei implicări active a statului, în special în zona ,,Prima Casă'', planurile multor dezvoltatori au fost date peste cap'', arată analiza.

* * *

Caii de povară ai agriculturii viitorului nu nechează, ci au şenile, ară, însămânţează terenul şi tratează culturile împotriva dăunătorilor. Agricultură de precizie avem şi în România Ionel Vaduva astăzi,

Cu bani de la stat, cercetătorii nord-americani dezvoltă constant maşinării mai mici sau mai mari decât clasicele cuptoarele cu microunde, unele dintre ele rovere pe şenile, altele braţe robotizate sau chiar şi adevăraţi „ochi” din cer, toate destinate sectorului agrozootehnic.

   În ceea ce priveşte România, deocamdată suntem doar o piaţă de consum, însă fermierii noştri sunt deschişi la nou. Sunt exploataţii unde agricultura de precizie este la ea acasă, cum este şi cazul celor din Insula Mare a Brăilei care acum fac parte din grupul Al Dahra.

48

Revenind la cercetare, universitarii de K-State (Kansas State University) dezvoltă chiar şi adevăraţi „cai de povară”, cum este şi cazul unităţii dedicate discuirii sau aplicării tratamentelor fitosanitare şi fertilizanţilor, testată recent de echipa de cercetători în Ferma Agronomică de Nord a K-State, şi care sunt mai mari chiar şi decât utilajele masive de tuns iarba.

În ceea ce priveşte roverul de mici dimensiuni, acesta este un vehicul autonom care pare desprins dintr-un film science fiction, se mişcă încet cu ajutorul şenilelor, precum un tanc încărcat cu senzori şi braţe specializate în loc de armament, iar versiunea dotată cu senzor frontal poate transmite instantaneu implementului din spate cât pesticid să aplice, astfel încât să facă economie şi să fie şi prietenos cu mediul.

Maşinăria, înaltă de 60 de centimetri şi lată de 90 de centimetri, a fost construită pentru munca în fermă de inginerul Dan Flippo de la K-State împreună cu studenţii săi, scriu cei de la AgUpdate. Împreună studiază abilitatea robotului-agricultor de a trage brazde şi de a însămânţa în acelaşi timp.

Munca universitarilor este doar un instantaneu al viitorului nu tocmai îndepărat al agriculturii. În curând, micile maşinării ghidate de software vor prelua din activităţile fermierilor şi vor oferi volume mari de informaţii pe care agricultorii le pot folosi în vederea luării deciziilor privind înfiinţarea culturilor, managementul eficient al apei şi al dăunătorilor, precum şi la o recoltare eficientă.

„Nu încercăm să luăm locul tractoarelor sau să scăpăm de ele. Încercăm să obţinem cât mai multă mâncare”, a spus Flippo. „Până în 2050 ne vom apropia de 10 miliarde de oameni, iar în prezent nici măcar nu suntem aproape de a obţine cantităţile necesare de hrană necesară unui număr atât de mare de oameni”.

În prezent, majoritatea sectoarelor din domeniile agrozootehnic încorporează diverse nivele de tehnologie. Şi aici vorbim fie de senzorii instalaţi pe tractoare, instrumente care măsoară cu înaltă precizie standardele de însămânţare şi fertilizare sau de camere cu infraroşu ataşate dronelor care zboară peste terenurile cultivate şi detectează nivelul de umiditate în sol sau de stresul creat de atacurile de insecte. Sunt chiar şi braţe robotice care mulg vacile.

„Cred că fermierii sunt pregătiţi pentru tot ceea ce este uşor de adoptat şi implementat şi care poate fi generator de informaţie”, a adăugat Ajay Sharda, profesor asociat la catedra de biologie şi inginerie agricolă.

49

„Americanii s-au bazat întotdeauna pe maşinile de mare performanţă”

Şi dr. ing. Lucian Buzdugan, senior advisor Al Dahra Agriculture, compania care a preluat activităţile Agricost din Insula Mare a Brăilei (IMB), el însuşi promotor al agriculturii de precizie de la noi din ţară, a ţinut să precizeze că nord-americanii au fost întotdeauna promotorii industrializării agriculturii, una în care maşinile de înaltă performanţă şi-au făcut locul de multă vreme.

„Cu siguranţă că etapa următoare va fi cea în care intervenţia omului va fi mult înlocuită prin cea a maşinilor”, a declarat pentru Gândul.info, Lucian Buzdugan, senior advisor, Al Dahra Agriculture. „Agricultura de precizie pe care o preconizăm nu poate fi realizată decât cu maşini de o înaltă performanţă. Printre acestea, sigur că se numără maşinile autonome, dronele şi roboţii. Sigur că, fiecare vor pătrunde în mod diferenţiat, în funcţie de capacitatea fiecărei ferme, de a-şi reînnoi parcul de maşini, de a reînnoi tehnologiile, dar în acelaşi timp şi de presiunea pe care o va face lipsa forţei de muncă”.

El a mai spus că, probabil, suntem exact la graniţa de a păşi în era agriculturii automatizate, mai cu seamă că lipsa forţei de muncă din România începe să-şi facă simţită prezenţa într-un mod acut.

Buzdugan a mărturisit că, recent, a fost plăcut impresionat de nivelul tehnologic prezentat la târgul specializat de la Hanovra, dar, mai cu seamă, de preocuparea marilor producători de utilaje, cum sunt John Deere, Case, Horsch, Claas de a introduce aceste noi sisteme la lucrările repetitive, unde roboţii ar face faţă foarte mult.

„Vă imaginaţi o maşină, de exemplu, un robot de plivit buruieni. Este o muncă foarte grea pentru un om, dar foarte uşoară pentru un robot de acesta, care ar putea plivi într-o cultură 24 de ore din 24, schimbându-şi numai nişte baterii, să distrugă buruienile dăunătoare. Aproape că nici nu are rost să chinui oamenii, mai cu seamă când mă refer la plivit. Întotdeauna, aceste buruieni sunt de talie joasă, sunt aproape de nivelul solului şi starea această de aplecare a omului este foarte obositoare şi neplăcută. Sau să culeagă fructe după o anumit dimensiune, după o anumită culoare, după un anumit grad de coacere”, a afirmat Buzdugan.

El a vorbit de nivelul de implementare a tehnologiilor agricole de ultimă oră în fermele din IMB, informaţiile satelitare şi utilajele agricole cu înaltă capacitate de autoreglare fiind printre vedetele exploataţiei condusă de concernul Al Dahra.

50

„Noi nu am apelat la drone, ci la sateliţi. Cu ajutorul imaginilor satelitare ştim exact situaţia din lan, folosind aşa-zisul indice de vegetaţie care ne dă starea în funcţie de nivelul de hrănire, de îmbolnăvire, de atac de dăunători, nivelul de secetă, de lipsă de apă ş.a.m.d. Sigur, imaginile sunt la nivel de metri pătraţi, nu de hectare. La acest capitol suntem destul de avansaţi”, a adăugat senior advisorul Al Dahra. „De asemenea, suntem destul de avansaţi în ceea ce priveşte utilizarea unor combine de recoltat cu un înalt grad de capacitate de autoreglare. Pe lângă faptul că la noi, pe tractoare, oamenii doar asistă utilajul şi nu-l mai conduc (ei sunt doar un operator într-o cabină, pentru că legislaţia deocamdată nu ne permite să dăm omul jos), la fel şi în aceste combine, sistemul computerizat de autoreglare nu numai că uşurează munca omului, dar îl înlocuieşte cu foarte mare succes. Un om nu ar putea urmări în acelaşi timp 5-7 reglaje. Să începi treaba dimineaţa şi să o termini noapte târziu, într-un singur om, ar fi deosebit de obositor”.

Roverele din câmp

Flota cercetătorului american Dan Flippo include mai multe vehicule care, iniţial, erau scaune motorizate, cu rotile. Studenţii şi absolvenţii implicaţi în proiect au utilizat motoarele şi carcasele acestora pentru a crea maşinării utile în fermă.

Potrivit precizărilor lui Flippo, echipa construieşte diferite categorii de vehicule utile într-o exploataţie agricolă.

„Primele sunt din categoria rover. Vorbim aici de roboţi de dimensiunile unui cuptor cu microunde. Rolul acestora este de verificare a terenului arabil, demers important pentru agricultori. Oamenii sunt cei mai buni în a verifica starea solului, însă nimeni nu are timp să stea şi să se plimbe pe câmp toată ziua”, a adăugat acesta.

Atunci când un entomolog merge în câmp pentru a afla nivelul de infestare cu insecte, se pot concentra pe doar două sau trei focare de infestare şi iau astfel decizia pentru întreaga parcelă. Roverele pot acoperi întreaga suprafaţă de teren, chiar şi pe timp de noapte, şi pot furniza date despre nivelul infestării la nivel general.

„Sunt şi anumite discuţii cu privire la fiabilitate, dacă maşinăria se strică şi trebuie să mergi în câmp s-o recuperezi”, a mai spus Flippo. El a adăugat că inginerii sunt cei care se gândesc la cât anume vehiculul poate sta încărcat, cum se comportă pe brazdele din teren şi dacă poate urma corect ruta ţinând cont de rânduri.

51

„Una peste alta”, a adăugat cadrul didactic, „aceste mici rovere pot parcurge distanţe constante în câmp şi pot aduna informaţii despre acesta mai bine decât o face omul”.

Cercetătorii K-State construiesc, de asemenea, maşinării mult mai mari decât „cuptoarele cu microunde” pe şenile, denumite maşini agricole autonome. Aceştia sunt adevăraţii „cai de povară”, cum este şi cazul unităţii dedicate însămânţărilor, testată recent de echipa de cercetători nord-americani.

Maşinile agricole autonome ar putea fi utilizate pentru transportul cantităţilor mari de lichide pentru tratamente fitosanitare şi fertilizare către diverse zone de cultură sau pe post de semănători. Unităţile autonome pot ajunge unde, în mod constant, tractoarele mari nu pot ajunge în siguranţă, cum sunt dealurie cu pante abrupte.

Unităţile robotizate mari, unele de mărimea unui tractor de tuns iarba, iar altele cu laturi de mai mulţi metri, sunt capabile de un nivel mai mare de lucrări agricole, cum este cazul discuitului, scanarea terenurilor arabile sau însămânţări. Însă, cu cât roboţii devin mai mari, mai spune Flippo, cu atât fermierii se tem mai mult în ceea ce priveşte siguranţa.

„Detectează şi distruge”

Echipa formată de Flippo, Sharda şi entomologul de la K-State, Brian McCornack, au primit un grant de 882.920 de dolari de la USDA, prin intermediul Iniţiativei Naţionale de Robotică, pentru a studia utilizarea unităţilor autonome în detectarea focarelor de infestare cu insecte dăunătoare în culturile agricole.

Potrivit datelor USDA, fermierii aplică tratamente chimice de aproximativ 15 miliarde de dolari în fiecare an, cu toate acestea ei pierd cam 37% din randamentele la hectar, ca urmare a atacurilor dăunătorilor.

Citat de AgUpdate, Sharda spune că Universitatea K-State are în lucru un rover cu un senzor aflat în faţa vehiculului, menit să detecteze populaţiile de afide în cultura sorgului. Instrumentul va putea să detecteze dacă există în câmp concentraţii ale populaţiilor de afide – insecte care nu măsoară mai mult de o optime de inch – care depăşesc limita critică.

În cazul în care limita este depăşită, robotul va transmite un semnal către sprayer, unitate montată pe spatele vehiculului autonom. Robotul cercetează

52

zona în amănunt şi ştie exact cât anume din chimicalele pe care le transportă să le şi utilizeze.

„Vom putea sincroniza sistemul, astfel încât în momentul în care senzorul detectează infestarea masivă, în momentul în care plantele respective ajung în spatele unităţii autonome, aceasta să şi stropească acea cultură şi zona de lângă, pentru a crea o zonă-tampon, de siguranţă”, a adăugat Sharda.

În plus, cercetătorul a spus că dispersia pesticidelor de jos în sus, în zona dintre sol şi coronamentul plantelor, va duce la o reducere masivă a dispersiei chimicalelor în aer. Cu alte cuvinte, mai puţină poluare şi mai puţini bani cheltuiţi de fermier.

Ochiul din cer

Totodată, Sharda conduce o echipă de cercetare care se ocupă de proiectul de dezvoltare a unor vehicule aeriene fără pilot (drone) destinate detectării umidităţii în sol. Proiectul de cercetare întins pe patru ani este menit să genereze produse care îl vor ajuta pe fermier să irige mai eficient, înţelegând mai bine care sunt zonele care suferă mai mult de stres hidric.

În acest sens, specialiştii au montat camere cu infraroşu pe aceste unităţi aeriene autonome care pot zbura constant deasupra terenurilor agricole, la înălţimi de sute de metri. Camerele măsoară temperaturile din zona cuprinsă între sol şi coronamentul culturilor agricole şi transmit informaţii către un computer specializat.

Informaţiile furnizate de sistemul aerian pot fi coroborate cu cele transmise de unităţile de la sol, astfel încât fermierii să poată avea o imagine de ansamblu asupra nevoilor de apă pe care culturile lor agricole le au.

Cine va face toată treaba? Potrivit specialiştilor, fermierii ar putea fi la început mai ezitanţi în ceea ce priveşte adoptarea noilor tehnologii. Şi asta deoarece lor le place să conducă tractorul, să-şi verifice singuri culturile şi şeptelul şi chiar să se şi apuce de munca grea.

Statisticile spun însă că industria are nevoie de ajutor. Potrivit unui raport al USDA din 2013, agricultura este vulnerabilă la „disponibilul de forţă de muncă, fapt care încarcă nivelul costurilor şi ameninţă abilitatea anumitor fermieri să culeagăla timp şi cu costuri mici recoltele din câmp”.

* * *

53

Guvernul a decis prorogarea termenului pentru dotarea automatelor de vânzare cu case de marcat astăzi, 12:18    

Operatorii economici care folosesc automate comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele cu aparatele de marcat electronice fiscale până la 31 decembrie, a decis luni Guvernul.

Executivul a adoptat luni o Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Comercianţii evită plata unor amenzi cuprinse între 8.000 şi 10.000 de lei.

Regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat în prezent de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi respectiv de Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.479/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 a suferit mai multe modificări, ultimele dintre acestea fiind realizate prin Legea nr. 136/2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) şi (4) ale art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Printre modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 prin Legea nr. 136/2019, sunt eliminarea din rândul excepţiilor de la obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, livrările de bunuri sau servicii efectuate prin automatele comerciale ce funcţionează pe bază de acceptatoare de bancnote sau monede, crearea temeiului legal pentru stabilirea configuraţiei, precum şi a caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale aparatelor de marcat electronice fiscale integrate în automate comerciale. În plus, a fost stabilit termenul până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparatele de marcat electronice fiscale, respectiv până la data de 31 decembrie 2019 şi a fost creat temeiul legal pentru modificarea şi completarea normelor metodologice, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

54

Aparatele de marcat care urmează să fie integrate în automatele comerciale nu există la această dată pe piaţă, iar pentru realizarea şi implementarea lor este necesară parcurgerea unor etape obligatorii şi consumatoare de timp, arată Ministerul Finanţelor în expunerea de motive: aprobarea prin hotărâre de Guvern a specificaţiilor tehnice şi funcţionale ale acestor aparate de marcat, construirea prototipurilor de către producători, testarea prototipurilor la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică, autorizarea de către Ministerul Finanţelor Publice a distribuitorilor acestor aparate de marcat, fabricarea aparatelor de marcat şi instalarea lor în cca 90.000 de automate comerciale, pe întreg teritoriul ţării, de către distribuitori şi operatorii de service autorizaţi de Ministerul Finanţelor Publice.

Procesul de elaborare a reglementărilor tehnice privind configuraţia şi caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acestui tip de aparat de marcat electronic fiscal, a necesitat un timp mai îndelungat pentru fundamentarea deciziilor referitoare la modul în care acestea urmează a fi reglementate, întrucât a presupus consultări, atât cu specialiştii din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică, pentru documentare şi stabilirea direcţiilor de abordare, cât şi cu patronatele din domeniu şi specialiştii acestora pentru înţelegerea modelului de afacere şi identificarea soluţiilor tehnice de abordare, la această dată proiectul de hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999, nefiind aprobat, arată documentul.

În acest context, se constată faptul că operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, vizaţi de obligaţia de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, sunt în imposibilitatea de a respecta termenul final de dotare stabilit pentru data de 31 decembrie 2019, riscând aplicarea de sancţiuni drastice, respectiv amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum şi suspendarea activităţii la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor şi confiscarea sumelor nejustificate, în condiţiile în care nerespectarea obligaţiei nu le este imputabilă.

* * *

55

Câte tone cântărea primul om obez și ce ideea a avut ca să devină putred de bogat :  Florian Saiu 6 ianuarie 2020

Pe peretele unei scări șubrede din Muzeul Newarke Houses din Leicester, Anglia, este agățat un portret al lui Daniel Lambert, pictat în 1806. Lambert cântărea peste 3 tone (335 de kilograme) 1 și era socotit un mister medical.

Fiind prea corpolent ca să poată munci, Lambert a avut o idee ingenioasă: le cerea oamenilor câte un șiling ca să-l vadă. Lambert a fost primul om obez, confirmat medical, din Marea Britanie și a câștigat o avere expunându-și corpul prin toată țara.Portretul îl infățișează la sfârșitul vieții lui: bogat și respectat. Un fiu renumit al orașului Leicester – dezvăluie jurnalistul de investigații Jacques Peretti în volumul Înțelegerile care ne-au schimbat lumea, apărut la noi anul trecut la Editura Litera.Dar să aflăm, în continuare, unde bate Peretti când amintește de grăsanul din Leicester: Două sute de ani mai târziu, vehicule special concepute, numite „ambulanțe bariatrice“, adună în fiecare săptămană o duzină de Daniel Lambert în zona orașului său natal Leicester.1 https://evz.ro/primul-om-obez-cantarea-335-de-kilograme-cum-a-devenit-grasanul-putred-de-bogat-si-respectat.html

56

53 de livre nu mai înseamnă mare lucru pentru echipajele de pe aceste ambulanțe, aflandu-se la extrema inferioară a spectrului greutății. La sfarșitul unei ture, pacienții demni de menționat sunt cei care cântăresc 500 de kilograme.

Ambulanța special concepută este echipată cu o gamă de dispozitive bariatrice, printre care o „spatulă“ care ajută la ridicarea oamenilor care au căzut din pat sau, într-o situație cu care s-a confruntat echipajul cu care am vorbit, spatula a ajutat la scoaterea unui bărbat obez prins între cei doi pereți ai holului casei sale.Pe langă ambulanță, mai există un convoi de dispozitive de susținere, cum ar fi un cric pentru ridicarea pacienților pe o targă întărită. În cazuri extreme, costul transportării la spital a unui pacient poate depăși 100. 000 de lire.Am devenit mai lacomi ca rasă?

Pentru a duce la spital o adolescentă de 390 de kilograme, din Marea Britanie, a fost necesară demolarea parțială a casei acesteia. Dar obezitatea morbidă nu se află în centrul crizei obezității. În medie, în Regatul Unit, cu toții – bărbații, femeile și copiii – sunt cu 19 kilograme mai grași decat cei de la mijlocul anilor 1960.Nu am observat cum s-a petrecut transformarea, însă această schimbare lentă se poate vedea în apariția mașinilor cu locuri mai mari, a cabinelor de schimb mai mari la piscină, în faptul că mărimea XL la pantaloni a fost redenumită L (iar L a fost redenumită M). Britanicii formează o națiune elastică, cu un simț al normalului în expansiune continuă. Dar de ce sunt atât de gra i? Nu am devenit mai lacomi ca rasă. Contrar șîn elepciunii populare, nu suntem mai pu in activi. Un studiu ț țlongitudinal efectuat de profesorul Tery Wilkin, de la spitalul Plymouth, a măsurat activitatea fizică a copiilor pe o perioadă de 12 ani i a șdescoperit că este la fel ca acum 50 de ani.

Ceva s-a schimbat însă: cantitatea pură de zahăr din mâncarea noastră. Așa cum, în anii 1940, știința a demonstrat că dietele nu funcționează, la fel,în anii 1970, știința a început să studieze efectul pe care îl are asupra obezității creșterea fără precedent a consumului de zahăr.Spre deosebire de primele descoperiri științifice, care au furnizat bazele industriei dietelor, cele din urmă, referitoare la zahăr, au fost însă ignorate. Lăcomia marilor industriași din domeniu a întrecut cu mult grija pentru o societate sănătoasă. * * *

57

58

* * *

59

https://www.businesswire.com/news/home/20200107005085/en/BURGER-KING%C2%AE-Restaurants-Test-Impossible%E2%84%A2-Croissan%E2%80%99wich%C2%AE

60

* * *

Impossible crab

61

* * *

62