Universiatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din TimisoaraFacultatea de Horticultura si SilviculturaSectia Silvicultura

Proiect G.I.S in format analogical judetului Arad

Indrumator: Prof. dr. Ciolac Valeria Student:

-2010-

Stema judetului Arad

Localizarea pe Harta

Date generale

RegiuneVestReedinaAradPopulaia 2003461.744 loc. Densitate 2003:59,5 loc./km Suprafa7.754 kmAbreviereARPrefix Telefonic(+40) x57 (1)

Asezare geografica

Judeul Arad este situat n vestul Romniei i cuprinde teritorii din Criana i din Banat. Judeul se ntinde de o parte i de alta a Mureului i a Criului Alb. Se nvecineaz cu Bihorul la nord i nord-est,cu Alba la est, Hunedoara la sud-est, Timi la sud i cu Ungaria la vest. Suprafaa pe care se ntinde este de 7754 kmp. Din punct de vedere administrativ cuprinde, 10 orae (din care 1 municipiu) , 68 de comune i 270 de sate (2004). Strbtut de rul Mure, teritoriul su este cuprins n proporie de aproximativ 3/4 n regiunea Criana, restul fiind n cadrul regiunii Banat.

Conditii naturale

I . Relieful Relieful crete altitudinal de la vest la est, constituindu-se 3 mari uniti de relief: Cmpia de Vest (incluznd Cmpia nalt a Aradului i Cmpia Criului Alb), Dealurile Vestice i Munii Apuseni, reprezentai de Munii Zrand, Munii Codru-Moma i poriuni din Masivul Gina. ntre culmile montane se intercaleaz Depresiunea Zrandului. Punctele extreme ale judeului sunt cuprinse ntre coordonatele 2045 (Ndlac) i 2239 (Trnvia) longitudine estic, respectiv 4558 (Labain) i 4638 (Berechiu) latitudine nordic.

II. Reeaua hidrografic

Rul Mure cu afluenii si: Valea Corbesti, Troas, Barzava, Milova, Cladova, etc. Criul Alb cu afluenii si: Halmagel, Leuci, Tacasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontisor, Chisindia, Cigher, etc. Canale: Morilor, Matca. Criul Negru cu afluentul sau Teuz

Principalele lacuri: Tau (lac de acumulare), Seleu, Cermei, Rovine i Balta iganilor (heletee).

III. Clima

Clima este preponderent continental-moderat cu influene oceanice, media temperaturilor oscilnd n intervalul 8C la munte i 11C n zona de cmpie. Precipitaiile medii anuale nregistreaz valori cuprinse ntre 600-1000 mm/mp.

Populatia

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul A. numara 423.824 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex: Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Barbati Femei

Total judet 423.824 206.687 217.135 Municipiul Arad 77.225 36.736 40.489 Total rural 346.599 169.951 176.648

1. Plasa Aradul-Nou 47.316 22.688 24.628 2. Plasa Chisineu-Cris 46.659 23.112 23.657 3. Plasa Halmagiu 27.073 13.466 13.607 4. Plasa Ineu 53.924 26.205 26.719 5. Plasa Pecica 47.784 23.605 24.179 6. Plasa Radna 29.481 14.339 15.142 7. Plasa Sfnta Ana 33.346 16.172 17.174 8. Plasa Sebis 29.005 14.404 14.601 9. Plasa Siria 32.901 15.96 16.941

b) Pe grupe de vrsta: Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Locuitori Toate vrstele 423.8 0- 9 ani 85.45 30-49 de ani 112.9 50-69 de ani 63.48 10-29 ani 147.5 70 de ani si peste 13.01 Vrsta nedeclarata 1.505

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul A., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Anual Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 de locuitori La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arad a fost de 428.326 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 423.824 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 4.502 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,6%.

Etnicitate

Romni:82,2% Germani:1,0%

Ucrainieni:0,4% Rromi(igani):3,8%

Srbi:0,3% Slovaci:1,3%

Maghiari:10,7%

RELIGIE

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 55,8% sunt ortodocsi si 4,2 greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.

Biserici si lacasuri de nchinaciune. 304 biserici ortodoxe, 21 greco-catolice, 54 romano-catolice, 17 reformate, 6 evanghelico-luterane, 85 case de rugaciune baptiste, 4 case de rugaciune adventiste si 12 sinagogi.

1 mnastire ortodoxa la Hodos-Bodrog si 1 mnastire a ordinului franciscan la Radna (romano-catolica).

Institutii bisericesti. n Arad se afla resedinta Episcopiei ortodoxe a Aradului, Ienopolei si Halmagiului.

Protopopiate ortodoxe se afla la : Arad, Halmagiu, Gurahont, Chisineu-Cris, Siria si Buteni.

n Arad se mai afla o episcopie luterana, 1 protopopiat greco-catolic, 1 protopopiat ortodox srbesc si 1 casa minoritara.

Protopopiate romano-catolice se mai afla la Sf. Ana, Rovine si Snmartin, evanghelic la Nadlac.

Diviziuni administrative

I.Municipii

Arad (reedin de jude)

Aradul este situat n extremitatea vestic a Romniei, n Cmpia nalt a Aradului, la 30 de km de Munii Zarand, parte a Carpailor Occidentali. Traversat de la est la vest de rul Mure, cuprinde n perimetrul su, n zona Pdurice, un lac natural.

Cmpia Aradului este situat ntre Munii Zarandului i albiile Ierului i Muresului Mort, n continuarea Cmpiei Criurilor la sud de linia localitailor Pancota, Caporal Alexa, Olari, Simand i Snmartin pan n valea Mureului ntre Paulis i Pecica. Spre rama muntoas are altitudini de aproape 120 m, iar n vest puin peste 100 m. La poalele Munilor Zarandului se distinge o fie de cmpie piemontan care nu ajunge pan la Mure i care trece treptat ntr-o fie ceva mai joas (puin peste 100 m) cu caractere de cmpie de divagare vizibil la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Muresului, Cmpia Aradului este format din pietriuri, nisipuri i argile. La est de Arad apar loessuri i depozite loessoide, iar n mprejurimile localitaii Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. n cuprinsul cmpiei de divagare sunt frecvente albii i meandre prsite, grinduri, lacoviti i srturi. (Geografia Romniei Vol. IV, Ed. Academiei Romne, 1992)

Monumente de arhitectur

Cetatea Aradului este una din fortificaiile din Transilvania construite n stil Vauban, n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, faz trzie a sistemului de fortificaii stelate din Europa. Palatul Administrativ, construit ntre anii 1872-1874 n stil renascentist. Teatrul Clasic Ioan Slavici, construit n stil neoclasic dup planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Iniial cldirea avea o funcionalitate complex, n incinta ei regsindu-se dou restaurante pe latura nordic, alte spaii comerciale i locuine. Pe latura estic se poate vedea un blazon al Aradului, ora regesc. Palatul Neuman, construit n anul 1891 n stil eclectic Palatul de Justiie, construit n anul 1892 n stil eclectic Palatul Cenad, construit n anul 1894 ntr-o combinaie de stiluri eclectic i neoclasic. Palatul Bncii Naionale, construit n anul 1906 n stil neoclasic Palatul Bohu construit n anul 1910 n stil Wiener Secession, este prima cldire din Arad n care s-a folosit la planee dinbetonul armat. Casa liftului bogat ornamentat cu elemente din fier forjat, reprezint un unicat n Arad. Palatul Szantay, construit n anul1911 n stil Secession Palatul Cultural, construit n anul 1913, este o oper arhitectural cuprinznd elemente de neoclasic, gotic, renascentism i corintic.

Unele cldiri ardene, poart peste secole amintirea anumitor evenimente care au marcat viaa oraului. Casa cu Ghiulele, costruit n 1800, st mrturie a luptelor care s-au dat n Arad n anii 1848-1849. Cldirea Preparandiei, n care a funcionat din anul 1812 nalta Preparandie, prima coal n limba romn din Ardeal. Casa cu Lact, construit n anul 1815. Teatrul Vechi (Hirschl), construit de ctre Jacob Hirschl n anul 1817, primul teatru de piatr din ar. Turnul de ap, construit n anul 1896 n stil donjon medieval, a servit pomprii apei potabile n reeaua de distribuie a oraului. Construcia de crmid nalt de 35 m, se remarc prin decoraiile ferestrelor i a balcoanelor. La ora actual n interiorul turnului funcioneaz o galerie de art i un restaurant. Vama Veche, construit n anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mrfurilor n pieele Aradului. Castelul Nopcea. Palatul Copiilor, monument istoric, dateaz din secolul al XX-lea. Cazinoul Ardean, costruit n 1872, cldire eclectic n form ptrat, cuprinde elemente de neoclasisic i neobaroc. Are o frumoasa grdin de var, spaiul din faa cldirii fiind folosit n trecut ca patinoar.

Monumente Statuia Sfntului Ioan de Nepomuk, realizat n anul 1729 n stil baroc Monumentul Sfnta Treime ridicat, ntre anii 1738-1740, n amintirea victimelor rpuse de epidemia de cium

Aleea personalitilor ardene Parcul Reconcilierii, cu cele dou monumente nchinate Revoluiei de la 1848-1849 Statuia Libertii, oper a sculptorului Gyrgy Zala, ridicat a n anul 1890 Arcul de Triumf, realizat n anul 2004 de ctre sculptorul Ioan BolboreaCrucea Martirilor, ridicat n anul 1936, nchinat preoilor martiri din perioada noiembrie 1918 - primvara 1919

=== Lcauri de cult === Biserica catolica din cartierul Gai-municipiul Arad Biserica srbeasc "Sf. Petru i Pavel", edificat ntre anii 1698-1702 n stil baroc timpuriu Mnstirea "Sf. Simion Stlpnicul", construit n anul 1762 n stil baroc Catedrala ortodox romn "Naterea Sf. Ioan Boteztorul", realizat ntre anii 1862-1865 dup planurile arhitectului Anton Czigler, n stil neobaroc. Pe faada vestic sunt plasate dou turnuri cu clopotni de un aspect maiestuos cu seciune ptrat. Fiecare latur a acestora cuprinde cte un orologiu. nvelitoarea turnurilor, bogat ornamentat, a fost supranlat n anul 1905. Pictura mural i aparine lui Anastase Damian. Execuia

acestei lucrri a nceput n anul 1957 i s-a finalizat n anul urmtor. Biserica Sf. Anton de Padova, ordinul clugrilor minorii, a fost edificat n anul 1904 n stilul renacentist Biserica Roie (evanghelic-luteran), construit n anul 1906 n stil neogoticSinagoga neolog, construit n anul 1834 n stil grec, toscanCatedrala Ortodox Romn "Sfnta Treime" construit n anul 2009

Muzee i expoziii

Complexul Muzeal Arad Secia istorieSecia tiinele naturiiSecia ArtMuzeul Memorial "Vasile Goldi"Colecia de art Doina i Baruu ArgheziGaleria Delta. Principalele evenimente cu o component de tradiie sunt: Salonul Bienal Internaional de Desen, Salonul Bienal de Sculptur Mic, Salonul Anual de ArtGaleria AlfaGaleria ClioGaleria Turnul de ApGaleria TakcsGaleria Carola'sExpo Arad, Centrul Expoziional din cadrul Camerei de Comer Industrie i Agricultur a judeului Arad

Turismul de agrement

trandul "Neptun" - Al doilea trand ca mrime de pe o ap curgtoare din Europa. Parcul Natural Lunca Mureului Faleza MureuluiPduricea (Piaa Podgoria)Parcul ReconcilieriiCatedrala Ortodox Sf.Ioan BotezatorulCatedrala Ortodox Nou Sf.TreimeCatedrala CatolicaPalatul AdministrativCetatea AraduluiPdurea Ceala cu Lacul Mltre i Insula Mure (Trei Insule)Pdurea VladimirescuLacul GhiorocPodgoria Mini-Mderat, situat la aproximativ 30 km, est de AradPatinoarStadionul Francisc NeumannII. Orase

Chiineu-CriCurticiIneuLipovaNdlacPncotaPecicaSntanaSebi

III. Comune

25AlmaApateuArchiBataBrsaBrzavaBeliuBirchiBocsigBraziiButeniCrandCermeiChisindiaConopCovsnCraivaDeznaDieciDorobaniFntneleFelnacFrumueniGhiorocGrniceriGurahonHlmagiuHlmgelHmaIgnetiIratouLivadaMaceaMicaMoneasaOlariPuliPeregu MarePetriPiluPlecuaSvrinSecusigiuSeleuSemlacSintea MareSocodoragueitinepreuiculailindiaimandiriaitarovofroneaTauTrnovaUsusuVrdia de MureVrfurileVingaVladimirescuZbraniZdreniZrandZerindZimandu Nou

Turismul

Fiind poarta principala a Romaniei pentru calatorii din vestul Europei, peisajele pitoresti ale zonei deluroase si montane din vaile Muresului si Crisului Alb indemna turistii romani si straini sa viziteze numeroasele zone turistice Moneasa, Lipova, Podgaria Arad, tinutul Halmagiu, Valea Cladova, Savarsin, Valea Mare-Caprioara. In municipiul Arad, in orasele Lipova si Ineu, in statiunile balneo-climaterice Moneasa si Lipova, in alte zone turistice se gasesc hoteluri, hanuri, moteluri tabere de vacanta si vile. Judetul Arad are o multitudine de rezervatii stiintifice, in special rezervatii botanice, forestiere, zoologice si speologice. Remarcabile prin raritatea si variatatea florei sunt: Rezervatia naturala Moneasa, rezervatia "Dosul Laurului" din Zimbru, Gradina Botanica de la Castelul Macea, parcurile dendrologice de la Gurahont, Bulci, Caplnas, Neudorf, Savrsin, Odvos si Manastur cat si rezervatiile-padure de la Runcu-Grosi, Rul Mare Halmagel, Prundul Mare Securigiu. Deasemenea se gasesc multe locuri de vanatoare si pescuit. Foarte bine-cunoscute sunt cele de la Chisineu-Cris Socodor Adea, Savrsin Troas si Vrfurile Halmagel. Bisericile si manastirile vechi situate in judetul Arad detin adevarate comori artistice si unele dintre ele sunt expuse. Cele mai cunoscute manastiri ortodoxe sunt cele de la Hodos-Bodrog, datata din 1177, de la Bezdin, datata din 1334, de la Arad-Gai construita intre 1760-1762, Sf. Maria Radna Manastire Franciscana, construita intre 1727 1826 the Princely Orthodox Church de la Halmagiu, datata din secolul al XIV-lea, Biserica Romano-Catolica de la Snpetru German, construita in 1774. Pe Valea Crisului Alb si Mures se gasesc biserici ortodoxe din lemn constuite in secolele XVII XIX. Autentice monumente de arhitectura populara sunt bisericile de lemn de la Bodesti, Corbesti, Cristesti, Grosii Noi, Ionesti, Luncsoara, Madrigesti, Poiana, Vrfurile, Julita, Troas s.a. De o mare valoare arhitecturala sunt de asemenea numeroasele castele si cladiri seculare situate in acest judet. Cele mai importante sunt Cetatea Aradului, construita intre 1763-1785, Castelul-cetate de la Ineu, construit intre 1645-1652, castelele de la Savrsin, Bulci, Caplnas, Petris, Conop, Odvos, Macea,Fntnele,Siria. Judetul Arad conserva o veche si autentica arta populara in Tara Zarandului, Ineu-Sicula si Birchis-Caplnas. Broderiile in rosu si negru, hainele din blana de oaie facute de catre blanarii Buteni, vestele facute la Birchis si Bata sunt renumite. Tesaturile traditionale cat si ceremica populara pot fi gasite in majoritatea gospodariilor taranesti din Tara Zarandului, Valea Muresului si campia Crisului Alb. Trebuie sa mentionam remarcabila pastrare a unor gospodarii traditionale in principal in satele situate in zonele montane.

Staiuni

Lipova - ( 138 m altitudine , la 35 km de Arad ) , staiune balneoclimateric n lunca Mureului , nconjurat de pduri de stejari . Apare n documente la 1315 , dar izvoarele sale de ap mineral sunt cunoscute abia in sec XVI . Clima este continental moderat , cu influene mediteraneene .Temperatura medie anual este de 10,5C , fiind astfel ferit de vnturi .Cile de acces pot fi: feroviare - gara Radna , pe linia Bucureti - Arad sau pe linia Timioara Radna , rutiere - DN7 de la Arad sau de la Deva pn la Lipova i DJ 691 Timioara Lipova . Moneasa - ( 280 m altitudine , la 101 km de Arad i 18 km de Sebis ) ,staiune balneoclimateric ale crei ape minerale erau apreciate nc de pe vremea romanilor . Staiunea s-a cuibrit la poalele munilor Codru-Moma , n jurul ei etalndu-se un peisaj de basm : culmi mpdurite , fenomene carstice , marmur roie , pruri limpezi .Clima este continental moderat , cu veri rcoroase i ierni blnde . Cile de acces pot fi: rutiere DN 709 i DJ 762 Arad Moneasa , DN 76 si DJ 762 Brad Moneasa ,feroviare -gara Sebi , linia Arad Brad .

Peteri

Petera Liliecilor - lng Moneasa Petera Cristalelor - format din roca de calcar negru . Fntna de la Groapa Urilor .

Economia

Judetul Arad nzestrat cu multe ferme printre satele sale, face parte din zona grului de calitate si a culturilor rationale variate : grul dominant, culturi alimentare, (fasole, cartofi, pepeni, ceapa), industriale (cnepa, tutun, sfecla de zahar), fneata cultivata (trifoi de samnta si de nutret), vii renumite n marginea dealurilor ( Minis, Siria ). Cu toata saracia de minereuri, asezarea judetului la o importanta raspntie de drumuri si vointa stapnirii trecute, i-au adaugat si un caracter de industrie mare, foarte accentuat. Podgoriile Aradului se claseaza printre primele din tara, n ceea ce priveste calitatea produselor lor. Sunt vestite podgoriile Minis, Pncota, Maderat, Siria. Orasul Arad, capitala judetului, este unul dintre cele mai nsemnate centre comerciale si industriale din tara.

Prin punctul de frontiera Curtici trece n Occident o buna parte a exportului romnesc.

Agricultura.

Judetul ocupa o suprafata totala de 624.800 ha. Suprafata arabila este de 286.314 ha, adica 45,82% din suprafata judetului si 0,97% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 6.363 ha, adica 2,22%, iar mica proprietate 279.951 ha, adica 97,78%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 255.112 ha astfel repartizate:

Grul ocupa 125.367 ha, cu o productie de 1.165.391 chint. (prod. medie la ha 19,3 chint).

Porumbul ocupa 108.981 ha, cu o productie de 1.547.386 chint. (prod. medie la ha 14,1 chint.).

Ovazul ocupa 10.805 ha, cu o productie de 87.672 chint. (prod. medie la ha 8,1 chint.).

Orzul ocupa 8.068 ha, cu o productie de 69.463 chint. (prod. medie la ha 8,6 chint.).

Secara ocupa 1.564 ha cu o productie de 11.653 (prod. medie la ha 7,5 chint.).

Maturile ocupa 274 ha, meiul 33 ha, hrisca ocupa 20 ha.

Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.696 ha astfel distribuite : Trifoiul ocupa 5.697 ha, cu o productie de 101.263 chint. fn (media la ha 33,0 chint.) si 70 chint samnta. Lucerna ocupa 3.511 ha, cu o productie de 109.745 chint. fn si 700 chint samnta. Alte fnete cultivate ocupa 3.746 ha, cu o productie de 48.581 chint.

Plantele alimentare ocupa 7.384 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.561 ha, cu o productie de 109.067 chint. (media la ha 42,5 chint.). Pepenii verzi si galbeni ocupa 916 ha, cu o productie de 90.140 chint ( media la ha 98,4 chint.). Dovlecii ocupa 603 ha, cu o productie de 12.895 chint. Ceapa ocupa 522 ha, cu o productie de 22.224 chint. (media la ha 42,5 chint.).

Cartofii printre porumb dau o productie de 11.333 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 113.279 chint.

Plantele industriale ocupa 4.355 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 1.655 ha, cu o productie de 186.455 chint ( media la ha 112,6 chint.). Cnepa ocupa 1.283 ha, cu o productie de 3.541 chint. fuior si 5.925 chint. samnta. Tutunul ocupa 579 ha, cu o productie de 4.981 chint.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (624.800 ha), ogoarele sterpe ocupa 4.767 ha.

Fnetele naturale ocupa 16.089 ha, cu o productie de 249.379 chint. (prod. medie la ha 15,5 chint.).

Pasunile ocupa 68.741 ha.

Padurile ocupa 141.402 ha.

Livezile de pruni ocupa 2.975 ha cu o productie de 19.635 chint. (prod. medie la ha 6,6 chint.)

Alti pomi fructiferi ocupa 1.497 ha.

Vita de vie ocupa 6.550 ha (din care viile pe rod 6.274 ha) cu o productie de 359.051 hl (prod. medie la ha 57,2 hl).

Cresterea animalelor.

n judetul Arad se gaseau n anul 1935 : C ai 60.473, boi 82.019, bivoli 2.125, oi 69.692, capre 13.146, porci 99.810, stupi sistematici 8.491, stupi primitivi 3.659.

Industrie. (fara municipiul Arad)

Alimentara: 38 mori, 1 fabrica de cognac, rom si liqueur (Ghioroc), 1 de spirt, 1 de ulei, 1 de otet, 3 de gheata artificiala. Lemnului: 10 fabrici de cherestea, 2 fabrici de tmplarie si mobile (Pecica si Pncota), 1 de caroserii de automobile la Aradul-Nou, 1 de tocuri de lemn ; Materiale de constructie : 5 fabrici de caramizi si de tigle, 1 de var, 2 de articole de beton.

Alte industrii: 1 fabrica de fuior si clti de cnepa (Iratos), 1 turnatorie de clopote (Ghioroc), 1 de pielarie (Pncota).

Cariere: pietris la Ghioroc, caolin la Agris, dolomit la Galsa, piatra de granit la Radna, piatra de andezit-trachit la Leasa, Mocrea, Paulian, Prajesti, Sebis si Talagiu, diorit la Paulis, marmora la Moneasa, piatra de ru la Pncota.

Comert.

Judetul Arad face un comert activ cu produsele sale agricole si industriale. Export intens cu cereale, struguri, vin, fructe, carne si animale vii.

Drumuri.

Judetul Arad este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.811 km, 504 m mpartita astfel:

Drumuri nationale 259 km, 615 m, din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 248 km 062 m, (pietruiti si pavati) iar municipiul 11 km 553 m.

Drumuri judetene 864 km 593 m, (ntretinute de administratia judetului) din care 17 km 340 m sunt pavati.

Drumuri comunale 687 km 296 m.

Lungimea podurilor este de 6.354,69 metri repartizata astfel: poduri nationale 1700,60 m, judetene 3.360,14 m si comunale 1.293,95 m.

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati :

Deva Arad

Oradea - Arad - Timisoara

Deva Beius - Oradea

Cale ferata.

Judetul Arad este strabatut de o retea totala de cale ferata de 406

km din care 24 km linii principale, linii principale simple 120 km si linii secundare simple 262 km.

Itinerarii principale: Exprese si rapide: Bucuresti Arad Decebal

(Budapesta Viena Paris)

Accelerate: Bucuresti Arad; Timisoara - Arad Oradea.

Statii importante: Arad, Decebal, Sntana, Nadab, Otlaca, Ineu, Cermeiu.

Pe lnga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia particulara

Sebis - Baile Moneasa.

Navigatie aeriana.

Plecare si sosire pe aerodromul municipiului Arad.

Itinerarii: Cernauti Cluj Arad ; Bucuresti T. Severin - Timisoara si Bucuresti Arad Budapesta.

Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Judeul_Arad#Popula.C8.9Bia2. http://www.asistenta-juridica.eu/spitalul.php?do=judete&judet=Arad3. http://www.clubromania.ro/romania/counties/arad/index_ro.htm4. http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/arad/index.html

Cuprins

Stema judetului Arad si localizarea pe harta2Asezare geografica si Conditii natural..3I. ReliefII. Reteaua hidrograficaIII. ClimaPopulatia5Etnicitate si Religi..7Diviziuni Administrative...8I. MunicipiiII. OraseIII. ComuneTurismul15Economie..18Industrie si comert.21Bibliografie...24Anexa 1. Harta Rutiera si Hidrografica.26Anexa 2. Harta Turismului..27Anexa 3. Harta Oraselor..28Anexa 4. Harta Reliefului...29

Anexa1. Harta Rutiera si Hidrografica

Anexa 2. Harta Turismului

Anexa 3. Harta Oraselor

Anexa 4. Harta Reliefului