aritmii cardiace

8/4/2019 Aritmii cardiace

1/5

Tulburari de ritm cardiac - aritmii

cardiace

Activitatea electrica a inimii

Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe

dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule).

Fiecare atriucomunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce

au functia de supape; valvulele permit circulatia sangelui in sens unic, si anume dinspre atrii

inspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea stanga numai

doua.

Atriul drept primeste prin vene sangele sarac in oxigen care revine din organe spre inima si il

dirijeaza spre ventriculul drept. Acesta trimite sangele inplamani unde se oxigeneaza inainte

de traversarea atriului stang pentru a fi dirijat in ventricolul stang. Ventriculul stang, fiind cel

mai voluminos, pompeaza sangele in artere si de aici in intreg organismul.

Pentru ca inima sa pompeze sangele cat mai eficace miliardele de celule din camerele

superioare si din ventricole trebuie sa se contracte simultan. Aceasta coordonare este

declansata de un impuls electric. Aceste actiuni sunt dirijate de catre nodul sinusal, situat in

atriul drept. De acolo curentul electric trece din celula in celula pana la nodul atrio-

ventricular, la jonctiunea dintre atrii si ventricule. Traversand acest nod impulsul electricexcita rapid toate celulele ventriculelor printr-o retea numita sistemul His-Purkinje.

Activitatea electrica a inimii poate fi inregistrata cu ajutorul electrocardiogramei pentru a

vedea daca aceasta este sincronizata. Electrocardiograma realizeaza un traseu cu trei unde:

traseul undei P corespondent contractiilor atriilor, traseul undei QRS - al ventricolelor, si

traseul undei T care reflecta regenerarea celulelor cardiace. Intre batai, sistemul electric se

reincarca la fel ca si muschiul cardiac, care intre doua contractii, se relaxeaza si se umple din

nou cu sange.

Prin urmare fiecare contractie a inimii este declansata electric. Repetarea acestui fenomen are

ca rezultat ritmul cardiac. Nodul sinusal este cel care da masura acestui ritm. El areproprietatea de a adapta cadenta nevoilor organismului prin sensibilitatea sa la stimularea

sistemului nervos si stimularea hormonilor (de exemplu adrenalina). Deci accelereaza ritmul

batailor inimii in timpul unui efort sau in timpul unei emotii si il incetineste in timpul

repausului.

Cuprins articol

1. Activitatea electrica a inimii

2. Aritmia - cauze

3. Tipuri4. Simptome

5. Diagnostic
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-secrete-pentru-o-inima-mai-sanatoasa_6151http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/atriu_529http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/atriu_529http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/anatomia-plamanilor_5670http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adrenalina_142http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Activitatea_electrica_a_inimiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Aritmia__cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Tipurihttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Simptomehttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Diagnostichttp://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-secrete-pentru-o-inima-mai-sanatoasa_6151http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/atriu_529http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-toracelui/anatomia-plamanilor_5670http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/adrenalina_142http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Activitatea_electrica_a_inimiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Aritmia__cauzehttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Tipurihttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Simptomehttp://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Diagnostic


2/5

6. Tratament

Aritmia - cauze

Aritmiile sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al

regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele.

Cauze:

- cardiopatie ischemica

- leziuni valvulare

- hipertiroidie

- insuficienta respiratorie

- dezechilibre hidroelectrolitice

- consum dealcool sau tutun.

Variatiile frecventei cardiace sunt normale in unele situatii.Aritmia apare cand excitatia

electrica se naste in alte locuri decat cele normale (nodul sinusal, nodul atrio-ventricular sauventricule) sau atunci cand unda electrica nu urmeaza traseul normal de propagare. Contractia

musculara rezultata se deosebeste de ritmul normal. Bataia suplimentara provocata se numeste

extrasistola iar contractia normala sistola. O extrasistola intrerupe secventa normala de

activare a muschilor cardiaci.

Adesea extrasistola este urmata de o pauza compensatoare, resimtita ca o intrerupere a

ritmului cardiac. Accelerarea brusca si prelungita a ritmului cardiac este urmata de diminuarea

presiunii arteriale ceea ce poate provoca ameteli si senzatie de oboseala si slabiciune.

Desincronizarea dintre camerele superioare si ventriculi provoaca de asemenea palpitatii.

Acestea pot fi resimtite in interiorulsternului dar si in urechi, in gat sau burta.

Unele tulburari sunt mai grave decat altele. Uneori se formeaza un cerc vicios intre functia

inimii si ritmul anormal. Astfel o inima slabita poate fi cauza aritmiei dar si aritmia poate

duce la slabirea inimii.

Tipuri

Extrasistole

Extrasistolelepot aparea la orice persoana sanatoasa. Doar in cazul in care acestea semanifesta in mod frecvent putem vorbi de aritmie. Aritmiile se pot clasifica in functie de locul

de formare si in functie de efectele produse asupra ritmului cardiac. Atunci cand ritmul

cardiac este accelerat se numeste tahicardie iar atunci cand ritmul este incetinitbradicardie.

Aritmiisinusale

- tahicardia sinusala (frecventa inimii - 90-120/min);

-bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min).

In ambele este pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal.

Aritmii atriale
http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipertiroidie_3768http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta-respiratorie_3920http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-a-o-problema-pentru-tinei_1250http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-a-o-problema-pentru-tinei_1250http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/fumul-de-tigara-si-fumatul-mituri_6305http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala-si-slabiciunea_1199http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stern_2428http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stern_2428http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/extrasistola_3419http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/extrasistola_3419http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tahicardia-ventriculara_168http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/bradicardia_155http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahicardia-sinusala_2449http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/bradicardia_155http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150#Tratamenthttp://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipertiroidie_3768http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insuficienta-respiratorie_3920http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-a-o-problema-pentru-tinei_1250http://www.sfatulmedicului.ro/Mituri-Medicale/fumul-de-tigara-si-fumatul-mituri_6305http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/aritmie-cardiaca_2858http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala-si-slabiciunea_1199http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stern_2428http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/extrasistola_3419http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tahicardia-ventriculara_168http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/bradicardia_155http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tahicardia-sinusala_2449http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/bradicardia_155


3/5

Aritmiile atriale au originea la nivelul atriilor:

- extrasistolele atriale - impulsuri ectopice

- tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min regulata)

- fibrilatia atrialasi flutterul atrial (tulburari de ritm neregulate).

Extrasistole atriale.Hipertensiunea arteriala provoaca o destindere a atriilor si contractia lorprematura (extrasistola atriala). Extrasistola supraventriculara mai poate fi provocata si de

slabirea muschiului cardiac.

Tahicardia paroxistica atriala - in timpul tahicardiei, inima se contracta brusc si bate foarte

repede, pana la 140-220 de batai pe minut. Aceste episoade pot dura cateva secunde sau

cateva ore. Ele se opresc la fel de brusc cum au aparut. Tahicardiile paroxistice pot aparea din

tinerete si pot dura toata viata. Dupa criza pacientul se simte obosit dar acest tip de aritmie

este foarte rar periculos. Necesita totusi consultarea medicului deoarece poate diminua

calitatea vietii.

Fibrilatia atriala si flutterul atrial constituie o problema mai serioasa ce va necesita

examene medicale si tratament, cauza fiind o furtuna electrica" la nivelul atriilor. Contractia

coordonata a atriilor nu mai are loc. Inima pierde in jur de 20% din capacitate. Ventriculul

poate compensa pentru moment aceasta pierdere dar pe termen lung epuizarea sa poate duce

lainsuficienta cardiaca. Starile resimtite provin din iregularitatea pulsului datorata faptului ca

ventriculele nu mai sunt antrenate de catre nodul sinusal, pulsul avand valori uneori foarte

ridicate 140 de batai pe minut si chiar mai mult, uneori foarte mici 50 de batai pe minut

provocand stari deameteala.

O complicatie a fibrilatiei atriale este dilatarea atriilor. Sangele ce stagneaza in acestea se

poate coagula. Trecerea unei astfel de mase de sange coagulat in circulatie poate cauza

embolia.

Fibrilatia atriala poate aparea si dupa o stare defebra. Cand aceasta aritmie este consecinta

unei boli de inima tratamentul se va adresa acestei boli. Fibrilatia poate de asemenea sa apara

in cadrul unei boli de tiroida sau in urma consumului exagerat de alcool.

Aritmii ventriculare

- extrasistola ventriculara - este datorata unei zone iritative din ventricul, care nu se mai

sincronizeaza cu ansamblul cardiac; cauze ale acestui tip de aritmie pot fi: emotia, undezechilibru in retinerea sarurilor minerale (consumul exagerat de laxative), febra sau o

infectie; in aceste cazuri aritmia este considerata benigna dar aparitia acesteia impreuna cu o

boala de inima pot revela o problema care sa necesite tratament

- tahicardia paroxistica ventriculara - in general reprezinta manifestarea unei disfunctii

majore a muschiului cardiac; poate aparea la orice varsta dar in general este urmarea unui

infarct al miocardului;se produce o desincronizare intre bataile ventriculelor si contractia

atriala, consecinta fiind diminuarea debitului cardiac; este necesara spitalizarea din cauza

slabirii inimii

- fibrilatia si flutterul ventricular.

Simptome
http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/flutter-atrial_5821http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/despre-tiroida-si-afectiunile-ei_5806http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-a-o-problema-pentru-tinei_1250http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/laxativele_556http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/flutter-atrial_5821http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Insuficienta-cardiaca/insuficienta-cardiaca_163http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ameteala_2758http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/febra_4949http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-tiroidei/despre-tiroida-si-afectiunile-ei_5806http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolul-a-o-problema-pentru-tinei_1250http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/laxativele_556http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161


4/5

Toate aceste forme de aritmie se manifesta prin aceleasi simptome:palpitatii, angoasa,

oboseala, dispnee (suflu greu). Aritmiile pot sa nu fie simtite deloc sau dimpotriva pot duce

chiar la pierderi de cunostinta. Acestepierderi de cunostinta apar atunci cand pulsul este sub

20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut. In general starea de constienta revine

imediat ce pacientul este culcat pe spate eventual cu picioarele ridicate pentru a reda debitul

necesar de sange in creier. Exista si riscul de oprire a inimii fiind necesare masuri dereanimare (masaj cardiac si respiratie artificiala, defibrilare etc.).

Diagnostic

Medicul va interoga pacientul in detaliu inainte de efectuarea examenelor specifice, istoricul

pacientului fiind esential. Pacientul va informa medicul de existenta altor boli, administrarea

de medicamente, consumul de tutun sau alcool precum si practicarea unui sport. La femei este

important siciclul menstrual si orice problema ce provoaca neliniste, pentru a intelege ce

factori favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

Apoi, pentru depistareabolilor cardiovasculare cauzatoare de aritmii se efectueaza o serie de

examene medicale:

- electrocardiograma de repaus

- electrocardiograma ambulatorie (monitorizarea Holter EKG 24-48 de ore)

- electrocardiograma de efort

- inregistrarea la cerere - cu ajutorul unui mic aparat se inregistreaza in acelasi mod ca si la

electrocardiograma activitatea inimii in momentul aparitiei simptomelor; inregistrarea dureaza

15-40 de secunde

- radiografiile, ecocardiografiile,rezonanta magnetica - permit cunoasterea marimii inimii si

miscarile sale, precum si observarea functionarii valvelor si rapiditatea debitului sanguin

- explorarea electrofiziologica - este utilizata pentru clarificarea situatiilor mai complexe.Permite localizarea precisa a problemei cauzatoare de tulburari de ritm. Inainte de a intra in

sala deoperatie sunt introduse in vene (din antebrat sau din zona inghinala) mici catetere

prevazute cu electrozi. Dupa efectuarea anesteziei acesti electrozi pot fi plasati in diferite zone

ale inimii fie in camerele superioare fie in ventricule.

Tratament

Optiuni terapeutice

Medicul va alege cea mai buna metoda de tratament in functie de diagnostic.

Manevrele vagale - trebuie efectuate la recomandarea medicului. Acestea au scopul de a

regulariza bataile inimii prin stimularea sistemului nervos si permit unui numar mare de

pacienti controlul crizelor de tahicardie. Manevrele constau in masarea arterei carotide,

apasarea pe ochii inchisi, inspiratia profunda crescand presiunea abdominala, sau consumarea

rapida a unei bauturi reci.

Medicamentele - sunt utilizate fie pentru a preveni o criza, fie pentru a intrerupe o criza deja

inceputa.

Ablatia prin radiofrecventa (eliminarea tesutului bolnav prin radiofrecventa) - un curent de
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/palpitatie_1996http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Neuropatii/sincopa-generalitati-si-preventie_4545http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-capului-si-a-gatului/diviziunile-creierului_5650http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/palpitatie_1996http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/Neuropatii/sincopa-generalitati-si-preventie_4545http://www.sfatulmedicului.ro/Anatomia-capului-si-a-gatului/diviziunile-creierului_5650http://www.sfatulmedicului.ro/Ciclul-menstrual/ciclul-menstrual-normal_1068http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310


5/5

frecventa inalta este aplicat prin aceleasi catetere din cazul explorarii electrofiziologice,

tesutul din portiunea vizata putand fi astfel eliminat. Aplicatia acestui curent nu este dureroasa

dar procedura poate dura cateva ore.

Defibrilarea si cardioversiunea - socul electric extern este o procedura folosita de peste 30

de ani. Cu ajutorul a doi electrozi se aplica socuri electrice pentru a sincroniza din nou

activitatea electrica a inimii. Defibrilarea poate fi o masura salvatoare in cazul unui stopcardiac provocat de fibrilatia ventriculara. Se efectueaza sub anestezie generala.

Defibrilatorul automat implantat - este un dispozitiv electro-tehnic compus dintr-o sonda

intravenoasa permanenta si un compartiment continind o baterie si circuitul electronic, care

este plasat sub anestezie sub pielea din regiunea pectorala. Circuitul electronic urmareste in

permanenta ritmul cardiac. In cazul unei tahicardii sau fibrilatii ventriculare el produce

descarcari intre 5 si 500 de volti dupa nevoie. Aparatul functioneaza timp de 4-5 ani. El poate

fi reprogramat din exterior. Schimbarea acestuia necesita internare de o zi si anestezie locala.

Este interzisa conducerea automobilului timp de sase luni de la implant.

Tratament specific

Extrasistoleleexista la 4 persoane din 5 si nu necesita decat rareori medicamente. Este

indicata evitarea cafeinei si alcoolului dar si a meselor grele si stresului. Excesele de

medicamente laxative si menstruatia faciliteaza de asemenea aparitia acestora.

Daca este un ritm cardiacprea lent, acesta poate fi readus la normal cu ajutorul unui aparat

numitpacemaker.

Fibrilatia atriala este in general benigna dar poate indica totusi o boala cardiaca. Ea nu

provoaca infarct miocardic. Multi oameni duc o viata normala in ciuda acestei tulburari de

ritm cardiac. Medicatia folosita are ca scop normalizarea ritmului sinusal. Daca fibrilatia

atriala dureaza de mult timp si sunt dilatate atriile va fi necesar un anticoagulant, care va

preveni formarea cheagurilor de sange in acestea precum si riscul trecerii acestor cheaguri in

circulatia sanguina. Cardioversiunea electrica va fi efectuata doar daca medicamentele nu pot

restabili ritmul sinusal normal. In situatii extreme se poate efectua o extirpare prin

radiofrecventa.

Majoritatea tahicardiilor paroxistice sunt datorate unei anomalii, adesea congenitale.

Extirparea prin radiofrecventa poate corecta aceasta problema si permite vindecarea

pacientului.

Tratamentul tahicardiilor ventriculare este medicamentos. Cardioversiunea poate fi necesaraca interventie de urgenta. Uneori tahicardia ventriculara putand provoca un stop cardiac, sunt

necesare masuri de reanimare. Daca aritmia reapare in ciuda tratamentului medicamentos se

poate implanta un defibrilator automat.
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-secrete-pentru-o-inima-mai-sanatoasa_6151http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/extrasistola_3419http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/extrasistola_3419http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/mituri-si-adevaruri-despre-cafeina_4409http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/laxativele_556http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/menstruatie-cand-semnaleaza-o-problema-de-sanatatei_7389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/pacemaker_1986http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii-in-sarcina/monitorizarea-prenatala-a-anomaliilor-fetale_1034http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/9-secrete-pentru-o-inima-mai-sanatoasa_6151http://www.sfatulmedicului.ro/Chirurgie-orodentara/anestezia-sedarea-si-analgezia_463http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/extrasistola_3419http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/mituri-si-adevaruri-despre-cafeina_4409http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-tranzit--diareea-si-constipatia-/laxativele_556http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/menstruatie-cand-semnaleaza-o-problema-de-sanatatei_7389http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/pacemaker_1986http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii-in-sarcina/monitorizarea-prenatala-a-anomaliilor-fetale_1034

aritmii cardiace

Documents