ARTE

OBSERVATORCULTURAL22nr. 303 (561) 3-9 februarie 2011

„La originea oric`rei ideise afl` o ran` a spiritului“

Emil Cioran

În 2010 Peter Jacobi a împlinit 75 de ani.Cu ocazia anivers`rii sale, în Pforzheim, ora-[ul din sudul Germaniei de care artistul estelegat de peste treizeci de ani, [i nu numai prinactivitatea de profesor la Academia de Art`Aplicat` (Hochschule für Gestaltung/Uni-versity of Applied Arts) a ora[ului, pot fi vizi-tate patru expozi]ii care-i sînt dedicate. Elesînt înso]ite de un program de conferin]e, lec-turi, discu]ii, la care particip` critici de art`,scriitori [i artistul însu[i. Din decembrie2010 pîn` în vara lui 2011, Pforzheim ofer`,astfel, ocazia unor întîlniri interdisciplinaregermano-române, am putea spune, de vremece printre interlocutorii virtuali ai lui PeterJacobi se va afla [i Herta Müller, de pild`, iarun alt subiect al convorbirilor, înso]it de ase-menea de lecturi, va fi Oskar Pastior. De pri-m` însemn`tate r`mîne îns` [ansa reîntîlni-rii cu lucr`ri ale lui Peter Jacobi, ilustrîndsau amintind multiplele domenii în care ar-

tistul s-a manifestat, de la relieful textil pîn`la fotografie, de la sculptura în marmur` pîn`la instala]ie, monument, memorial. De acestprivilegiu se bucur`, pe lîng` exper]i, [i pri-etenii lui Peter Jacobi: este ca [i cum am ser-ba acum, împreun` cu omagiatul, toate ani-vers`rile adunate pe nesim]ite în deceniilecare ne-au legat.

În preajma acestui ciclu de evenimente aap`rut un nou catalog, bilingv (german` [i en-glez`), intitulat Peter Jacobi. Arbeiten/ Works.Abunden]a [i calitatea ilustra]iilor constituienumai unul dintre meritele acestei impresio-nante sinteze. Remarcabile sînt eseurile sem-

nate de Isabel Greschat („Prezen]` în absen]`.Reflexii asupra amintirii“), Bettina Schönfel-der („Viziune sculptural`“) [i Dorothée Bauer-le-Willert („Memoriale“). De o excelent` ]inut`profesional`, ele sînt accesibile, totu[i, [i u-nui amator, care poate realiza acum mai clarsensul [i valoarea traseului artistic efectuatde Peter Jacobi.

Catalogul impune imaginea unui artistpasionat, pe de o parte, de experimentul plas-tic, în dialog tacit, permanent cu propuneri-le celor mai diferite curente ale artei contem-porane, îndatorat, pe de alt` parte, istoriei ar-tei europene [i marilor modele clasice. Aces-tea constituie un punct de referin]` la fieca-re tentativ` de înnoire. De[i extrem de vari-at`, aproape derutant`, la prima vedere, înmultitudinea aspectelor ei, crea]ia lui PeterJacobi revel` o personalitate ferm conturat`,cu o înalt` ]inut` estetic`. Patosul c`ut`riiexpresive este dublat de o reflexivitate inten-s`, deschis` temelor fundamentale ale con-temporaneit`]ii, fie ele de ordin general, po-litico-istoric, fie de ordin etic [i intim.

Memoria se contureaz` din ce în ce mailimpede, în acest moment de bilan], ca tema

major` [i constant` a operei luiPeter Jacobi, a[a cum rezult`chiar din titlul eseului care des-chide catalogul, semnat de IsabelGreschat, „Prezent în absen]`.Reflec]ii asupra amintirii“ („Abwe-send anwesend. Nachdenkenüber Erinnerung“/„Present inAbsence. Reflections upon Re-membrance“). Este vorba de me-moria cultural`, sedimentat` înimagini care, la Peter Jacobi, cau-t` drumul spre forma abstract`,în confruntare permanent` cu o-ferta artistic` deja existent`. Fie-care lucrare este nodul unor co-nexiuni cu propriile antecedenteartistice, dar [i cu experien]eledeja formulate în anturajul artis-tic. Coresponden]ele, citatele soli-cit` „lectura“ cu expresivitateaparticular` a palimpsestului.

Vizualizarea amintirii îl punepe sculptor de fiecare dat` în fa]aproblemelor fundamentale alemodernit`]ii – rela]iile materialu-lui cu spa]iul, ale formei obiectu-lui cu locul de amplasare, perce-put [i ca drum, deci ca timp. E-sen]ial` este, pentru limbajulplastic al lui Peter Jacobi, tensiu-nea rezultat` din alternan]aplin/gol, greu/u[or, orizon-tal/vertical, stabil/labil. Solu]iilesînt mereu noi, incitante, drama-tice întotdeauna, nelini[titoare nuo dat`. Ele depind, în bun` m`su-r`, de însu[irile materialului utili-

zat. Or, în aceast` privin]`, crea]ia lui PeterJacobi este un fel de studiu de geo-morfolo-gie, subîmp`r]it în multiple capitole, de la p`-mînt, nisip [i pietri[ la p`rul de capr`, de laap`, iarb` [i mu[chi la lîna de oaie, de la lemnpîn` la marmur`, granit, fier, cu o important`anex` modern industrial`: hîrtia, sticla, o]e-lul, cauciucul etc. Bettina Schönfelder („Vi-ziune sculptural`“) recunoa[te, în ciuda aces-tei variet`]i, constantele unui program este-tic alimentat de o sensibilitate specific`.

De la bun început, chiar cînd lucra cumaterial textil, împreun` cu Ritzi Jacobi, ta-piseriile realizate de cei doi deveniser` ni[teobiecte tridimensionale, autonome – uluitoa-

re sculpturi moi, de mari propor]ii, dac` nuchiar monumentale. Acestor monumente îndevenire-pr`bu[ire, monocrome, din pînz`groas`, cîl]i, ghemuri de lîn` [i p`r, sugerînd,cu geometria lor ambigu`, forme organice sauchiar vegetale, le r`spund în anii urm`tori, încrea]ia lui Peter Jacobi, sculpturi în materia-le dure, adesea nobile, care preiau îns` cîndagita]ia discret`, cînd nelini[tea sau contorsi-unile tragice ale textilelor – draperii de mar-mur` încre]ite, m`nunchiuri [i suluri de gra-nit u[or r`sucite sau smulse, [nururi [i sforide lemn noduroase, chinuite etc.

Conceput` în interdependen]a ei cu spa-]iul în care se situeaz`, valorificat` în modprioritar sub aspectul materialit`]ii ei, sculp-tura se înrude[te cu arhitectura. Era firesc,a[adar, spune Dorothée Bauerle-Willert („Me-moriale“), ca Peter Jacobi s` ajung` la reflexiaasupra monumentului [i, în special, asupramonumentului în serviciul memoriei. Proiec-tul Memorialului celui de Al Doilea R`zboiMondial sau monumentul lui Claus Schenkvon Stauffenberg marcheaz` inciden]a gîndi-rii artistice cu politicul sub semnul tragicului.„La originea oric`rei idei se afl` o ran` a spi-ritului“, spune Cioran, [i citatul este ales deIsabel Greschat ca motto pentru interpretareaoperei lui Peter Jacobi. Procesul declan[at de„rana“ istoriei noastre recente culmineaz` cuMemorialul Victimelor Holocaustului.

Fotografiile reprezentînd Memorialul dinBucure[ti (2009) constituie o sec]iune ampl`a Catalogului. Imaginea integral` a Monu-mentului este precedat` de imagini ale p`r-]ilor componente – coloana, steaua lui David,traversele de cale ferat` [.a. din arealul exte-rior. Interiorul „mausoleului“ este prezentatatît în ansamblu, cît [i în detaliu, în diferitemomente ale zilei, cu efectele corespunz`toa-re de lumin` [i umbr`. Prin structura sa ar-hitectonic` [i benzile de lumin` [i umbr` al-ternînd pe pere]i ca ni[te gratii supraomen[ti,spa]iul sugereaz` angoasa captivit`]ii [iproximitatea mor]ii (Bettina Bauerle-Willert).Nu lipsesc din acest „album“ nici instantane-ele care re]in momente cît se poate de suges-tive din faza de preg`tire [i apoi de construc-]ie a Monumentului – jurnalul unui [antier.

De semnalat, de asemenea, în afar` deanaliza extrem de atent` realizat` de Bauer-le-Willert, notele asupra Memorialului dinBucure[ti semnate de c`tre Michael Sandle(Londra, octombrie 2010), care, ca [i PeterJacobi, a tr`it, copil fiind, r`zboiul. Convinsc` uitarea nu are voie s` se a[tearn` asupraacestui trecut atroce [i înc` apropiat, de fapt,Sandle este, totodat`, con[tient de dificulta-tea artistului de a p`stra cu mijloace adecva-te memoria ororii. „Gravitate [i demnitate“caracterizeaz` opera bucure[tean` a lui PeterJacobi (Sandle). Ea fixeaz` cîteva urme-obse-sii ale dezastrului, le sustrage, totodat`,nara]iunilor istorice cunoscute, pentru a leintegra în structura spa]iului cultic din cen-trul complexului, în metafora pe care o reali-zeaz` lumina în acel sanctuar-închisoare.Lumina – „materialul“ de care Peter Jacobinu se mai poate lipsi.

Permanen]a trecutului, de negîndit f`r`persisten]a clipei, constituie [i sensulatrac]iei lui Peter Jacobi pentru fotografie.Dar a fotografia nu înseamn` numai a re]ineclipa [i a o sustrage trecerii, ci chiar „a par-ticipa la vulnerabilitatea, instabilitatea [i efe-meritatea lucrurilor“ (Bauerle-Willert.) Unscurt comentariu al lui Manfred Schmalrie-de privind bisericile-cetate din Transilvaniasubliniaz` ata[amentul lui Peter Jacobi pen-

tru tradi]iile regiunii sale natale. De mai mul]iani deja, Peter Jacobi este prezent cu imens`solicitudine [i nesfîr[it` melancolie în locuri-le marcate de cultura germanilor ardeleni,inventariind fotografic vestigiile acestor pre-decesori, încercînd s` împiedice ruina lor cumijloacele artistului: imagini ale abandonu-lui, degrad`rii, uit`rii – spa]ii interioare, o-biecte de cult sau mobiliar, resturi de frescepe pere]i cu tencuiala roas` de intemperii [.a.– care suscit` asocia]ii cu anumite curenteale artei moderne, cubism, pictur` informal`,tachism, minimalism. Cu „vederea sculptu-ral`“ care-l caracterizeaz`, Peter Jacobi des-coper` în construc]ii [i peisaje calit`]i plas-tice, care, asociate cu semnifica]ia istoric` [ipersonal`, autobiografic`, a subiectelor, con-fer` fotografiilor un patos [i o poezie ie[ite dincomun.

Originale sînt [i explica]iile lui Peter Jaco-bi însu[i în leg`tur` cu seria fotografiilordedicate „Frumoaselor straie ]`r`ne[ti aledoamnelor de la ora[“. Or`[encele de careeste vorba cu prioritate aici sînt regine, [i eleîmbrac` straie de ]`r`nci românce, de[i nusînt n`scute, ci transplantate în mediul ro-mânesc. Croitorese de lux [i furnizori cu vas-te rela]ii europene se pun în serviciul cur]iipentru a înscena un spectacol nemaiv`zut –simbioza Occidentului cu Orientul în persoa-na Suveranelor de la Bucure[ti. {i Peter Ja-cobi comenteaz` metamorfoza, ad`ugînd foto-grafii de epoc` ale unor autohtoni în straieasem`n`toare, dar nu neap`rat de pre],uneori chiar în stadiul de zdren]e. Accentulnu cade îns` pe contrastul dintre autentici-tate [i artificialitate sau chiar fals, ci pe fru-

muse]ea vestimentar` [i solemnitatea arha-ic`, noble]ea cu adev`rat princiar` a portu-lui tradi]ional românesc. Montajul – fie iro-nic, fie nostalgic – confer` acestor poze vechivaloarea unor „efigii“, ceea ce le pune în co-responden]` cu alt` serie de portrete, aleunor al]i ilu[tri, personalit`]i ale exilului ro-mânesc, de data aceasta – Eugène Ionesco,Cioran, Sergiu Celibidache, de pild`. Acesteatrebuie v`zute în contextul fotografiilor demonumente [i pietre funerare (placa pe mor-mîntul lui Tristan Tzara, de pild`, din cimiti-rul Montparnasse).

„La originea oric`rei idei se afl` o ran` aspiritului.“ Este, desigur, adev`rat, [i totu[i,la bog`]ia de idei a unui artist care, ca PeterJacobi, nu înceteaz` s` te surprind`, provoa-ce, emo]ioneze, ai dori s` nu fi auzit nicioda-t` dictonul. S` zicem c` Cioran, din nou, e-xagereaz`.

�

Peter Jacobi, omagiula o aniversare

Ilina GREGORI

Peter Jacobi. Arbeiten/Works

Coordonator Isabel GreschatEditura Kehrer, Heidelberg/Berlin,2010, 272 p.

Volumul poate fi achizi]ionatdin libr`riile Erasmus [i Schiller (Sibiu),în curînd [i din libr`ria C`rture[ti, sau

prin Internet (prin intermediul libr`riilor).Pre]ul: 38 de euro sau echivalentul în lei.

Legenda …