articol intuitia

6
DESPRE INTUITIE de BANUT ALEXANDRA ‘’Intuiţia este concepţia încrezătoare a unei minţi simple şi atente, care apare doar din lumina raţiunii şi este mai certă decât deducţia.’’(definiţie de Descartes) Unul dintre primii psihologi care a incercat sa teoretizeze conceptul de intuitie a fost Jung in 1926. El caracteriza intuitia ca un mod primar de perceptie ce opereza la nivel de subconstient.Tipurile intuitive tind sa obtina informatia prin recunoasterea anumitor patternuri pe care nu le reazlizeaza in mod constient si prin imaginarea posibilitatilor, ceea ce este in contrast cu tipurile ce se bazeaza pe rationamente si simturi, care tind sa observe detalii si fapte concrete.Aceasta teorie jungiana, a fost studiata in special de catre cercetatorii ce se ocupau cu diferentele inter-individuale , si de aceea nu a primit o recunoastere propriu-zisa, si nu a fost des legata de literatura de specialitate in ceea ce priveste studiile legate de intuitie.Au existat totusi, doua exceptii: Woolhouse si Bayne(2000), au gasit o relatie pozitiva intre preferintele intuitive si performantele implicite de invatare. Langan-Fox si Shirley (2003), in contrast, au descoperit ca aceia care preferau intuitia, nu aveau mai mult succes la sarcinile de rezolvare verbala a problemelor ce necesitau raspunsuri intuitive. Desi intuitia a fost lasata intr-o zona marginala de investigatie de catre psihologii cognitivisti, studii recente plaseaza constructul in contextul unor modele dual-procesuale.In cadrul dual-procesual, intuitia este o parte a sistemului care este automatic, holistic, afectiv, rapid, si asociativ, in contrast cu gandirea rationala care este deliberata, analitica, non-afectiva,lenta si bazata pe reguli.Acest cadru a fost imbratisat de catre cercetatorii centrati pe luarea deciziilor, precum Hogarth (2001) si Epstein (1994). Potrivit lui Hogarth, “esenta intuitiei sau a raspunsurilor intuitive este aceea ca sunt atinse in aparenta cu foarte putin efort, si in mod tipic fara o aparenta constientizare.Acestea implica putin sau chiar deloc deliberarea constienta”.Teoria Sinelui Cognitiv Experential a lui Epsein (CEST), include intuitia ca si parte a sistemul experential tacit, care se afla in contrast cu sistemul rational, deliberat.Intuitia apare ca si produs al sistemului tacit si ies in evidenta trei aspecte distincte ale naturii intuitiei:afectivitatea, euristica si holistica.Aceste trei aspecte au fost constant mentionate in cercetarile teoretice ale constructului. Intuitia a fost deseori legata de emotii.Cand o emotie este experimentata ca si raspuns la o situatie problema, informatia care vine pe anumite cai, ce nu sunt in mod rational constientizare, nu poate fi usor verbalizata.Deci, emotiile sunt adesea exprimate ca intuitii,

Upload: un-nimeni-celebru-ha

Post on 03-Jan-2016

13 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

...

TRANSCRIPT

Page 1: articol intuitia

DESPRE INTUITIE de BANUT ALEXANDRA ‘’Intuiţia este concepţia încrezătoare a unei minţi simple şi atente, care apare doar din lumina raţiunii şi

este mai certă decât deducţia.’’(definiţie de Descartes)

Unul dintre primii psihologi care a incercat sa teoretizeze conceptul de intuitie a fost Jung in 1926. El caracteriza intuitia ca un mod primar de perceptie ce opereza la nivel de subconstient.Tipurile intuitive tind sa obtina informatia prin recunoasterea anumitor patternuri pe care nu le reazlizeaza in mod constient si prin imaginarea posibilitatilor, ceea ce este in contrast cu tipurile ce se bazeaza pe rationamente si simturi, care tind sa observe detalii si fapte concrete.Aceasta teorie jungiana, a fost studiata in special de catre cercetatorii ce se ocupau cu diferentele inter-individuale , si de aceea nu a primit o recunoastere propriu-zisa, si nu a fost des legata de literatura de specialitate in ceea ce priveste studiile legate de intuitie.Au existat totusi, doua exceptii: Woolhouse si Bayne(2000), au gasit o relatie pozitiva intre preferintele intuitive si performantele implicite de invatare. Langan-Fox si Shirley (2003), in contrast, au descoperit ca aceia care preferau intuitia, nu aveau mai mult succes la sarcinile de rezolvare verbala a problemelor ce necesitau raspunsuri intuitive.

Desi intuitia a fost lasata intr-o zona marginala de investigatie de catre psihologii cognitivisti, studii recente plaseaza constructul in contextul unor modele dual-procesuale.In cadrul dual-procesual, intuitia este o parte a sistemului care este automatic, holistic, afectiv, rapid, si asociativ, in contrast cu gandirea rationala care este deliberata, analitica, non-afectiva,lenta si bazata pe reguli.Acest cadru a fost imbratisat de catre cercetatorii centrati pe luarea deciziilor, precum Hogarth (2001) si Epstein (1994). Potrivit lui Hogarth, “esenta intuitiei sau a raspunsurilor intuitive este aceea ca sunt atinse in aparenta cu foarte putin efort, si in mod tipic fara o aparenta constientizare.Acestea implica putin sau chiar deloc deliberarea constienta”.Teoria Sinelui Cognitiv Experential a lui Epsein (CEST), include intuitia ca si parte a sistemul experential tacit, care se afla in contrast cu sistemul rational, deliberat.Intuitia apare ca si produs al sistemului tacit si ies in evidenta trei aspecte distincte ale naturii intuitiei:afectivitatea, euristica si holistica.Aceste trei aspecte au fost constant mentionate in cercetarile teoretice ale constructului.

Intuitia a fost deseori legata de emotii.Cand o emotie este experimentata ca si raspuns la o situatie problema, informatia care vine pe anumite cai, ce nu sunt in mod rational constientizare, nu poate fi usor verbalizata.Deci, emotiile sunt adesea exprimate ca intuitii, convingeri care nu pot fi intotdeauna explicate rational.Bastick (1982) a caracterizat intuiţia ca o judecata realizata cu un puternic sentiment de siguranţă în adevăr, subliniind calitatea emoţională a judecatiilor intuitive. Potrivit CEST, modul experential (intuitiv) este de asemenea caracterizat prin dependenta sa de emoţie şi de afecte Cu toate acestea, Hogarth (2001) a susţinut că afectele nu sunt o componentă esenţială a intuiţiei. În opinia sa, unele hotărâri intuitive pot fi însoţite de un sentiment de certitudine dar altele se pot dezvolta mai lent de-a lungul timpului.

Multe cercetari trecute au caracterizat intuitia ca automata şi euristica. Judecatile intuitive au fost descrise ca fiind”cunoaşte, fără a fi în măsură să explice modul în care ştim”(Vaughan, 1979,p. 46). În mod similar, intuiţia este adesea considerata ca o “bănuială”sau”instinctul”făcut fără reflecţie spre deosebire de o concluzie raţională pe baza dovezilor disponibile în mod explicit. Intuiţiile sunt insight-uri imediate, mai degrabă decât răspunsuri motivate.

În literatura de specialitate de hotărârea si luare a deciziilor, intuitiile sunt adesea clasificate drept comenzi rapide mentale(scurtaturi mentale), euristici care sunt foarte sensibile la prejudecăţi iraţionale (Tversky & Kahneman, 1974). Cercetatorii cognitivisti sociali au descris, de asemenea, prejudecăţi sociale, cum ar fi stereotipurile ca automatisme, judecatile implicite care duc la generalizări inadecvate (Greenwald & Banaji, 1995).Westcott (1968), unul dintre primii cercetatori ce incercat sa studieze intuitia empiric, a adoptat, de asemenea, o noţiune euristică a intuiţiei. Westcott definitea operaţional intuiţia ca abilitatea de a face o hotărâre pe baza unor informaţii limitate . Participanţiilor în studiile sale li s-au dat indicii la un puzzle pe rand, şi cei care au necesitat mai puţine indicii pentru a face un salt intuitiv la o soluţie au fost considerati mult mai intuitivi. În acest sens, răspunsurile au fost realizate intuitiv prin intemediul unor scurtături către soluţie, un proces analitic a fost făcut automat.

Vederea euristica a intuiţiei, deşi dominanta în rândul cercetătorilor cognitivisti, a fost în contrast cu o viziune holistică a intuiţiei. Hill (1987) a făcut o distincţie între două tipuri de intuiţie: inferentiala şi clasica. Ambele tipuri pot fi caracterizate ca rapide sau automate, dar sunt rezultate dindiferite mecanisme. Potrivit lui Hill, intuiţiile inferenţiale sunt judecati euristice

Page 2: articol intuitia

bazate pe procese analitice, care au devenit automate prin practica. În contrast, intuitia clasica este o judecată globală care integrează diverse surse de informare. Aceasta este înţelegerea intuiţiede tip Gestalt, una care este calitativ non-analitica. Natura holistică a intuiţiei de obicei nu este evidenţiată în noţiunile dual-procesuale ale constructului, cu excepţia CEST.

Mai mulţi cercetători au descris intuitia ca holistica. Pentru Jung (1926) intuitia este, percepţia inconstienta, holistică a unor stimuli interni şi externi care se extinde dincolo de senzatiile concrete dintr-o lume cu experienţă. Hammond (1996) a declarat că judecatile intuitive sunt realizate prin intermediulintegrarii holistice de repere multiple fără conştiinţă. Intuitia diferă de analiză prin faptul ca aceasta nu este transparenta si nu poate fi justificata prin articularea unor pasi logici din spatele procesului de judecata.

Page 3: articol intuitia

Mai multe studii empirice furnizeza dovezi pentru a susţine ipoteza că intuiţia se bazează pe un mecanism holistic (de exemplu, Bowers, Regehr, Balthazard, si Parker, 1990; Dijksterhuis, 2004; Wilson & Schooler, 1991). Studiul cognitiv asupra intuitiei al lui Bowers si colegii a constatat că activarea de răspândire a condus la intuiţiile corecte într-o sarcina verbală. Participanţiilor le-au fost prezentate două seturi de trei cuvinte ( itemi Remote Associates Test) şi li s-a cerut să găsească al patrulea cuvânt pe care un set de trei cuvinte il auîn comun. Chiar şi atunci când participanţii nu au putut găsi o soluţie, ei au reuşit să ghicească corect triada, la o rată mai sus de şansă. Bowers si colegii au atribuit acest rezultat activarii de răspândirea prin asociatii verbale în memorie. În acest studiu, intuitia nu a fost rezultatul unui proces euristic ci mai degrabă o integrare holistică de stimuli.

Intuitia poate fi greut de definit, greu de conceptulizat, dar este parte din viata noastra.Poate intuitia este acel “feeling”, acel sentiment de certitudine in afara unui rationament logic bazat pe anumite etape.

Eu , personal, cred ca intuitia are un rol foarte important in viitoarea mea meserie ca si psiholog.Un argument ar fi acela ca intuitia pentru mine este o scurtatura prin care putem accesa acea parte interioara, acea sursa de cunoastere inconstienta, prin anumite sentimente care ne spun la un moment dat ce este bine si ce nu.

Intuitia o vad ca pe un insight, un moment de reala certitudine, asta pana cand mecanismele logicii formale intervin, si pun semnul intrebari peste tot acest mecanism.

Mi s-a intamplat de curand sa intalnesc un fotograf olandez, cu care lucram la un proiect. Este un om de succes, cu o familie foarte frumoasa si imi parea extrem de echilibrat si orientat spre viitor. L-am intrebat care este cheia pentru el.Raspunsul m-a surprins, nu neg, dar in acelasi timp, mi-a deschis o perspectiva asupra careia nu reflectasem inainte. Mi-a spus ca pentru el este foarte importanta intuitia. Mai ales in relatiile sale cu oamenii, si mai ales in munca pe care o face. Mi-a poavestit intregul demers, de altfel nu foarte usor, prin care a reusit sa invete sa isi asculte ceea ce noi numim intuitie. Mi-a spus ca, pentru el este foarta importanta prima impresie, si primul sentiment pe care il are despre un om. Daca acea persoana ii inspira un sentiment puternic, poate chiar si numai printr-o fotografie, fara sa o cunoasca personal, inseamna ca este ceva ce transcede dincolo de pixeli si il face sa isi doreasca sa o cunoasca. A invatat sa isi asculte acea “voce launtrica” in ceea ce priveste relatiile cu oamenii, si din cate relateaza, este un filtru foarte bun in interactiunile cu cei din jur.

Dupa aceasta discutie, am reflectat la momentele in care am avut acest sentiment fata de o persoana atunci cand o cunosteam pentru prima data. Si mi-am amintit de desele momente in care imi doream sa nu fiu atat de rationala, ancorata atat de mult in realitate si sa imi fi ascultat inspiratia.

Totusi, din punctul meu de vedere, cuvantul magic este echilibru, si consider ca varianta optima ar fi o interdependenta intre modul in care invatam sa ne ascultam acest instinct, aceasta intuitie, si modul in care o transpunem intr-un algoritm, in ceva rational, palpabil.

Ma intreb daca un asemenea demers ar fi posibil. Sa poti interpreta intuitia in termeni matematici, pentru ca, pentru mine, asta ar fi intr-adevar o realitate incontestabila.

Sunt sigura ca cercetari viitoare vor pune mai multa lumina in ceea ce priveste aceasta problema, si de ce nu, poate chiar eu voi avea o contributie la asta, deoarece il consider un subiect foarte interesant si mi-as dori sa am anumite certitudini si raspunsuri in ceea ce priveste acest construct atat de abstract uneori, intuitia.

Bibliografie:

Jean E. Pretz , Kathryn Sentman Totz, Measuring individual differences in affective, heuristic, and holistic intuition, Personality and Individual Differences 43 (2007) 1247–1257

James Woodward, John Allman, Moral intuition: Its neural substrates and normative significance, Journal of Physiology - Paris 101 (2007) 179–202

Page 4: articol intuitia

Annette Bolte , Thomas Goschke , Intuition in the context of object perception: Intuitive gestalt judgments rest on the unconscious activation of semantic representations, Cognition 108 (2008) 608–616

Bowers, K. S., Regehr, G., Balthazard, C., & Parker, K. (1990). Intuition in the context of discovery. Cognitive Psychology, 22, 72–110.

Woolhouse, L. S., & Bayne, R. (2000). Personality and the use of intuition: Individual differences in strategy and performance on an implicit learning task. European Journal of Personality, 14(2), 157–169.

Langan-Fox, J., & Shirley, D. A. (2003). The nature and measurement of intuition: Cognitive and behavioral interests, personality, and experiences. Creativity Research Journal, 15, 207–222.

Hogarth, R. M. (2001). Educating intuition. Chicago: University of Chicago Press

Epstein, S. (1994). Integration of the cognitive and psychodynamic unconscious. American Psychologist, 49, 709–724

Bastick, T. (1982). Intuition: How we think and act? New York: Wiley.

Vaughan, F. E. (1979). Awakening intuition. Garden City, NJ: Anchor Press/Doubleday

Tversky, A., & Kahneman, D. (1974). Judgment under uncertainty: Heuristics and biases. Science, 185, 1124–1131.

Hill, O. W. (1987). Intuition: Inferential heuristic or epistemic mode? Imagination, Cognition, and Personality, 7(2),137–154

Jung, C. J. (1926). Psychological types. London: Routledge and Kegan Paul.

Hammond, K. R. (1996). Human judgment and social policy. Irreducible uncertainty, inevitable error, unavoidable injustice. New York: Oxford University Press.

Bowers, K. S., Regehr, G., Balthazard, C., & Parker, K. (1990). Intuition in the context of discov-ery. Cognitive,Psychology, 22, 72–110.

Wilson, T. D., & Schooler, J. W. (1991). Thinking too much: Introspection can reduce the quality of preferences and decisions. Journal of Personality and Social Psychology, 60(2), 181–192.