aspecte particulare de ingrijire a bolnavilor cu ciroza...
TRANSCRIPT
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aspecte particulare de ingrijire a bolnavilor cu ciroza hepatica
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Nursingul înseamna sa ajuti individul ,fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare,sa ajuti individul ,fie bolnav sau sanatos ,sa-si foloseasca fiecare
actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,vointa
sau cunoasterea necesara pentru a o face si sa actioneze în asa fel încât sa isi poarte singur de
grija cât mai curând posibil .
îngrijirea este un concept fundamental în nursingul profesionist,este esenta
nursingului .îngrijirea se spune în latina "cura " care înseamna a îngriji,a veghea ,a ajuta la
recuperarea sanatatii, adica îngrijire înseamna a stabilii legaturi, a lega relatii sociale , a fi gata
sa intri în relatie cu pacientul.
Asistenta medicala este pregatita printr-un program de studiu care include promovarea
sanatatii ,prevenirea imbolnavirilor ,îngrijirea pacientiilor fizic ,mental ,a celor cu deficiente
,indiferent de vârsta în orice unitate sanitara sau în orice situatie la nivel de comunitate.
Increderea de sine este o mare bogatie pe care o ai atunci când nu ai nimic. Increderea
unui om marcat de suferinta si boala ,deci fara vointa si putere, care se încredinteaza
"constiintei" unui alt om ce poate sa ia asupra sa toata povara neputintei sale si care merge în
întampinarea lui pentru a-l asista ,a-l îngriji,a-l ajuta,a-l vindeca,a-l mângaia,a-i alina depresiile.
Aceasta e asistenta medicala.
Pentru asistenta,pacientul nu este niciodata doar un caz clinic,un individ anonim caruia
ii aplica propiile cunostinte,ci este un om bolnav fata de care trebuie sa adopte o atitudine
sincera,de simpatie în sensul etimologic al cuvântului. Acest lucru cere iubire ,încredere
,daruire ,sisponibilitate ,atentie ,dialog ,ascultare ,empatie.
Nu este suficienta priceperea stiintifica (tehnica medicala) si profesionala ,este necesara
participarea personala la situatii concrete ale fiecarui bolnav.
Pacientii cunoscuti cu ciroza hepatica constituie o categorie speciala de bolnavi
,deoarece aceasta boala ,chiar tratata are un pronostic rezervat ,iar acesti bolnavi au nevoie de
Pagina 1 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ingrijiri speciale ,atat din partea echipei de ingrijire (medic ,asistenta), dar mai ales din partea
familiei .Acesti bolnavi sunt mult mai sensibili din punct de vedere fizic si psihic , sunt mai
vulnerabili la infectii si alte boli supraadaugate.
Ciroza hepatica este o boala cunoscuta inca din antichitate .In secolul II i.e.n ,Areteus
din Capadochi a descris multe din trasaturile chimice ale cirozei hepatice pe care o numeste
"skillos" .Dar abia in 1685 este comunicat primul caz chimic de ciroza hapatica
(Brown,Anglia).In 1793 se face legatura cauzala dintre consumul de alcool si ciroza
hepatica ,concomitent cu descrierea ficatului cirotic(Baille).
Denumirea de ciroza a fost introdusa de Lacrence in 1919. Ea deriva din grecescul
"killkos" care inseamna galben-portocaliu si care se refera la granulatiile de culoare observate
pe suprafata ficatului.
Pe langa alcool exista factori multiplii ce determina acesta boala: virusuri,toxine si
medicamente ,boli imunologice,boli metabolice si alti factori.
Evolutia cirozei este imprevizibila ,de cele mai multe ori progresiva, agravata de
complicatii redutabile .Descoperirea tardiva a bolii si dificultatiile terapeutice fac ca
prognosticul cirozei sa fie rezervat.Astfel ,pacientii la care este asociata si ascitanu traiesc mai
mult de 5 ani, iar cei la care boala s-a descoperit in prima faza pot supravietui si 20 ani.
Diagnosticul de ciroza hepatica se face pe baza datelor chimice si explorarilor de
laborator.Diagnosticul complet trebuie sa includa:etiologia bolii, aspectul bolii,aspectul
morfologic ,gradul disfunctiei hepatice ,gradul hipertensiunii portale ,existenta
complicatiilor,clasa child,existenta bolilor asociate.Examenele paraclinice pentru confirmarea
diacnosticului sunt: ecografia abdominala, biopsia hepatica ,esofagscopia.
Rata supravtuirii bolnavilor cu ciroza hepatica si ascita dupa 5 ani de la stabilirea
diagnosticului ,este in medie 5-7%.
Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur parametru ,pentru
ca acestea depind de o serie de variabile:etiologia,stadiul
evolutiv al bolii , prezenta unor complicatii, raspunsul la tratament.
Ciroza hepatica are o serie de complicatii majore care pun viata pacientului in pericol:
encefalopatia portosistemica, hemoragia digestiva superioara, peritonita bacteriana spontana,
insuficienta renala, adenocarcinomul hepatic.
Profilaxia cirozelor consta in tratarea corecta a hepatitelor epidemice si a celor cronice
cu dispensarizare indelungata, combaterea factorilor susceptibili sa imbolnaveasca ficatul,
tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice. Profilaxia
Pagina 2 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
complicatiilor are de asemenea o importanta deosebita, ea fiind realizata prin combaterea
cauzelor declansatoare de complicatii. Tratamentul urmareste suprimarea cauzelor,
combaterea procesului inflamator si a reactiilor imunologice in exces, stimularea regenerarii
hepatice si prevenirea complicatiilor.Tratamentul va fi individualizat, complex, metodic,
sistematizat. In cirozele decompensate repaosul la pat e obligatoriu iar in cele
compensate relativ, pina la 14 ore pe zi.
Pacientii cu ciroza vor fi spitalizati la interval de 4-5 luni pentru a aprecia evolutia
bolii,daca pacientul a urmat sau nu prescriptiile si recomandarile medicale facute la spitalizarea
anterioara sau daca apar complicatii.
Echipa de ingrijire are un rol deosebit, deoarece ea trebuie sa educe pacientii sa
respecte un regim igieno-dietetic adecvat, sa respecte orarul de odihna, sa nu faca eforturi
fizice si psihice deosebite, pentru a preveni aparitia complicatiilor sau a bolilor supraadaugate.
Un alt lucru deosebit de important este si acela ca pacientul nu trebuie sa consume
alcool sau alte substante toxice medicamentoase, deoarece acestea agraveaza evolutia bolii.
Principiul fundamental referitor la ciroza hepatica este profilaxia sau prevenirea
acesteia prin mentinerea unui regim adecvat de viata, fara abuzuri si prin tratarea corecta a
tuturor afectiunilor hepatice.
CAPITOLUL II
SCOPUL SI MOTIVATIA LUCRARII
Ciroza hepatica este considerata in acest moment una din bolile cele mai frecvent
aparute, datorita cauzelor multiple ,frecvent intalnite (virusi toxici) la cei ce au avut in
antecedente hepatita cronica sau alte afectiuni ce au evoluat catre ciroza.
Prevenirea ei este de importanta majora, deoarece este din ce in ce mai frecventa. Una
din principalele cauze o reprezinta alcoolismul impreuna cu alti factori etiologici: virusuri,
toxice medicamentoase, boli autoimune, boli metabolice,vasculare, genetice.
Am ales acest subiect pentru a-mi aprofunda cunostintele in legatura cu aceasta boala,
pentru a invata mai multe despre factorii etiologici si predispozanti ai acestei boli, despre
Pagina 3 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
simtomatologia ei , despre tratamentul, dar mai ales despre profilaxia acesteia, intelegandu-mi
rolul meu in societate , ca fiind important in prevenirea bolilor cronice,sau numai a tratarii lor.
In ultimul timp se intilnesc tot mai multe cazuri de ciroza hepatica si din acest motiv
am considerat ca este de datoria mea sa studiez cat mai mult aceasta boala si la randul meu sa
invat oamenii , fie bolnavi, fie sanatosi sa previna aceasta boala, stiut fiind faptul ca "este mai
usor sa previi decat sa tratezi."
Principalul factor determinant al cirozei este alcoolul. De aceea combaterea acestuia a
fost unul din obiectivele principale pe care le-am urmarit si pe care am incercat sa-l indeplinesc
cat mai bine. Daca am reusit sa conving macar un om sa reduca consumul de alcool, atunci tot
am reusit ceva.
Un alt obiectiv a fost acela de a invata si ajuta pacientii cu ciroza hepatica sa -si
recastige autonomia intr-un timp cat mai scurt posibil , pentru a fi utili familiei si societatii ,
pentru ca viata lor sa nu le fie povara. Tratamentele cirozei hepatice in ultimii ani au avut o
eficienta superioara anilor ‘80-’90 , astfel ca rolul sursei poate sa fie eficient si sa dea
satisfactii .
Lucrarea reprezinta rezultatul activitatii mele depuse in timpul anului II-III de studiu in
Clinica V medicala , in care sub indrumarea
Teza si-a propus cercetarea principalelor nevoi ale pacientilor cu ciroza hepatica,
selectarea problemelor lor si stabilirea obiectivelor pentru a putea facilita interventii precare si
eficiente din partea medicului si a asistentelor medicale.
CAPITOLUL III
DATE STIINTIFICE DESPRE CIROZA HEPATICA
Ciroza hepatica reprezinta stadiul final (ireversibil) al tuturor bolilor hepatice cronice.
Ciroza hepatica este o boala difuza, cu evolutie cronica ce modifica structura si
proprietatile functionale ale ficatului.Boala e caracterizata prin necroza celulei hepatice,
regenerarea nodulara a ficatului si fibroza difuza.
Ciroza este raspandita in toata lumea, afectand ambele sexe, toate rasele, si varstele
deopotriva.Incidenta bolii creste cu varsta, atat la femei cat si la barbati.
Pagina 4 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CLASIFICAREA CIROZEI:
I.Din punct de vedere morfologic: 1.micronodulara
2.macronodulara
3.mixta
1.Ciroza micronodulara
Principalii factori etiologici sunt: alcoolul, hemocromatoza, obstructia biliara cronica.
Ficatul poate fi normal, marit in volum, sau micsorat(atrofic), dar de consistenta ferma.
Nodulii de regenerare sunt mici, sub 3mm diametru, raspanditi uniform pe toata suprafata
ficatului. Ficatul are culoarea galbena (ciroza alcoolica), rosu deschis (in hemocromatoza),
verzui (in ciroza biliara).
2.Ciroza macronodulara:
Are ca determinanti etiologici: hepatita cronica virala, hepatita cronica autoimuna,
ciroza criptogenica.
Se caracterizeaza prin noduli de regenerare cu diametru mai mare de 3mm, care dau un
aspect neregulat la palparea ficatului. Nodulii sunt raspanditi pe toata suprafata ficatului si au
dimensiuni variabile.
3.Ciroza mixta:
Se caracterizeaza prin asocierea formei micronodulare cu cea macronodulara.
II.Din punct de vedere etiologic deosebim:
1.Ciroza alcoolica (portala sau grasa), care cuprinde:
a) ciroza atrofica (Lacrenea)
b) ciroza hipertrofa (Hnot Guilbert)
2.Ciroza postnecrotica (post hepatica) in care rolul principal il detine hepatita virala
acuta si hepatita activa cronica. Mai sunt incriminate in etiologia sa unele intoxicatii (cu
cloroform, fosfor) si infectii.
3.Ciroza biliara este rezultatul leziunii cronice a cailor biliare cu obstructia prelungita a
acestora in teritoriul intra si extrahepatic.
Poate fi: a) ciroza biliara primitiva care este o inflamatie cronica asociata cu fibroza si
obturarea cailor biliare intrahepatice.
Pagina 5 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b) ciroza biliara secundara este rezultatul obstructiei biliare de durata a cailor
extrahepatice.
4. Hemocromatoza este determinata de depunerea in exces a fierului in tesutul hepatic.
Este o boala ereditara.
5. Boala Wilson este de asemenea o boala ereditara determinata de depunerea cuprului
in tesutul hepatic.
6. Ciroza cardiaca este o entitate rara, determinata de insuficienta cardiaca dreapta sau
globala, prelungita prin staza venoasa la care se adauga in stadiile finale ischemia.
7. Ciroza carentiala
8. Ciroza splenomegalica (Banti)
9. Ciroza criptogenetica cu etiologie necunoscuta.
10. Ciroza medicamentoasa poate fi determinata de tuberculostatice (Hidrazida),
clorura de vinil, expunere la arsenic- prin ingerare din apa de baut, Metrotrexat sau vitamina
A, anticonceptionale.
ETIOPATOGENEZA
Ciroza hepatica este o boala determinata de multiplii factori etiologici:
A. Virusuri: - virusul hepatitei B
- virusul hepatitei C
- virusul hepatitei D
B. Substante toxice si medicamentoase:
-alcoolul-determina pe
ste 90% din numarul imbolnavirilor de ciroza,consumat in cantitati mai mari de
160g/zi.
-medicamente-tuberculostatice(Hidrazida)
- anticonceptionale
- Metildopa
- Metrotrexat
C.Imunologici: - hepatita autoimuna
- ciroza biliara primitiva
D. Boli vasculare: - primare a) sindromul Budd Chirai
Pagina 6 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b) boala veno-ocluziva
- secundare a) insuficienta ventriculara dreapta
b) obstructia venei cave inferioare
E. Boli metabolice: - Hemocromatoza
- boala Wilson
F. Boli genetice: 1.Deficitul de X1-antitripsina
2.Tirozinemia
3.Stocare de glicogen
4.Galactozemia
5. Intoleranta la fructoza
6.A-beta-lipo-proteinemia
G.Alte cauze: 1.Sarcoidoza
2.Schistomiaza
3.Tuberculoza
4.Litiaza coledociana
5.Cancerul coledocian
6.Fibroza chistica
7.Structuri coledociene benigne
8.Colengita sclerozanta
9.Atrezia de cai biliare
SIMTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE
Ciroza hepatica poate exista sub forma a doua stadii:
1.Stadiul compensat (stabilizat sau inactiv)
2.Stadiul decompensat (activ) cand simtomatologia este evidenta si zgomotoasa
1.Ciroza compensata se caracterizeaza prin functionalitate "normala"
(parenchim/mezenchim), cu mentinerea fibrozei in aceeasi proportie si raspandire fara
elemente celulare sau vreun raspuns umoral-imunologic accentuat.
Manifestarile nespecifice sunt : astenie, fatigabilitate, disconfort abdominal, scaderea
potentei sexuale, iar la femei aparitia inexplicabila a amenoreei, a unor gingivoragii si
Pagina 7 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
epistaxis.La examenul obiectiv se constata hepatomegalia de consistenta ferma, marginea
inferioara a ficatului ascutita, splenomegalie moderata.Mai rar sunt prezente stelutele vasculare
si emfizemul pulmonar.
2.Ciroza decompensata poate fi vasculara sau parenchimatoasa.
a) Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei, accentuarea
splenomegaliei si a circulatiei portale (varice esofagiene si gastrice).Cresterea brutala a
tensiunii portale poate declansa o hemoragie digestiva superioara prin ruperea unei varice
esofagiene sau gastrice, consecinta circulatiei anastomotice.
b)Decompensarea parenchimatoasa evidentiaza deficitul celular hepatic, iar simptomele
principale care apar sunt: icterul, edemele si ascita, hemoragii difuze, encefalopatia portala si
coma hepatica.
In ciroza hepatica decompensata starea generala a bolnavului este alterata, cu agitatie
episodica si dezorientare temporospatiala. Aspectul bolnavului in faza de decompensare
vasculara este caracteristica: icter, stelute vasculare, eritem palmar, hepatomegalie, ascita,
desen venos abdominal (circulatie abdominala cavo-cava si porto-cava),ginecomastie,atrofie
testiculara, contractura Dupuytren, febra noninfectioasa, edeme ale membrelor inferioare,
hernie ombilicala (in cazurile cu ascita).
Ginecomastia uni sau bilaterala se dezvolta in special la bolnavii cu ciroza alcoolica si
la cei care fac tratament cu Spironolactona. Dupa transplant hepatic, ginecomastia regreseaza.
Circulatia colaterala este mai frecventa in flancuri (circulatie cavo-cava).
Icterul apare cand bilirubina depaseste 2,5mg, survine episodic in, unele ciroze ca semn
de prabusire prin necroza hepatocitara, iar in altele,cum sunt cirozele biliare are un caracter
permanent.
Hiperpigmentatia apare in hemocromatoza datorita depozitelor de hemosiderina si
melanina.
Stelutele vasculare, arborizatii in forma de stea in jurul unei arteriole dilatate, apar mai
frecvent la cei cu hipertensiune portala. La femei acestea pot aparea in al doilea si al treilea
trimestru de sarcina, dar dispar dupa 2 luni
de la nastere.Stelutele vasculare dispar in citeva saptamani dupa transplantul hepatic.
Semnul bacnotei "paper money skyn" este asociat cu stelutele vasculare. Acesta consta
in venectazii multiple care apar in aria venei cave superioare si seamana cu nervurile din
bancnote.Este mai frecvent la alcoolici.
Pagina 8 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eritemul palmar predomina in ciroza alcoolica si se datoreaza anastomozelor arterio-
venoase. Modificari similare pot apare in timpul sarcinii, in poliartrita reumatoida.Exista familii
cu eritem palmar fara a fi in relatie cu o boala cunoscuta.
Splenomegalia este prezenta in 80-90% din cazurile de ciroza.Poate fi variabila ca
volum, de gradul II si III , de consistenta crescuta, de regula nedureroasa. Deseori
splenomegalia este insotita de semne hematologice ale hiperspleniei- anemie, leucopenie,
trombocitopenie.Cand se produc necroze intrasplenice, splenomegalia devine dureroasa.
Hipertensiunea portala se manifesta prin meteorism intestinal apoi prin aparitia
circulatiei colaterale interne si externe. Dilatatiile venoase apar la nivelul esofagului sub forma
de varice esofagiene si la nivelul rectului (hemoroizi interni). Exterior apare un desen venos
evident pe peretele abdominal cu localizare in partile laterale sau mai rar periombilical.
Ascita apare foarte frecvent ca semn de insotire a bolii, ea putand fi intalnita la orice
forma a bolii. Este prezenta de regula in ciroza atrofica Lacrence, de origine etilica, cand se
reface foarte usor.In patogenie factorii cei mai importanti ai ascitei sunt: hipertensiunea
portala, hiperalbuminemia, drenajul limfatic, factorii hemodinamici renali.
Edemele apar in fazele mai avansate, de obicei insotitoare ale ascitei.
Hidrotoraxul drept poate fi intalnit in 3-4% din cazurile de ciroza hepatica.
Tulburarile cardio-vasculare reflecta instalarea cirozei datorita circulatiei arterio-
venoase, la care se adauga tulburarile de ventilatie si hipertensiunea pulmonara secundara.
EXPLORARI DE LABORATOR
Explorarile paraclinice se adreseaza functiei hepatice, modificarilor histologice,
hipertensiunii portale si etiologiei.
A. Explorarea functiei hepatice presupune determinarea mai multor parametrii
biochimici ce se structureaza in asa numitele sindroame biochimice hepatice:
a) sindromul de hepatocitoliza
b)sindromul de activitate mezenchimala
c) sindromul hepatopriv
d) sindromul bilioobstructiv
e) leucopenia-provocata de hipersplenism
f) hipersplenism
In ciroza hepatica pot fi prezente toate aceste sindroame sau numai unele. Exista
uneori un asincronism intre activitatea mezenchimala si cea parenchimatoasa.
Pagina 9 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Modificarile hematologice ce apar sunt:
-anemia-semn ce nu lipseste in cursul evolutiei cirozei
-trombocitopenia- are la origine hipersplenismul caracterizat prin hiperfunctia splinei
manifestat prin distrugerea uneia sau mai multor linii celulare cat si un deficit de
megacariogeneza.
-tulburari de coagulare-se datoresc atat sintezei deficitare a factorilor de coagulare
(fibrinogen-factorul I, protrombina- factorul II, proaccelerina-factorulV, procvertina- factorul
VIII, factorul-Stuart-Prowen) cat si a excesului de fibrinoliza.
-bilirubinemia este crescuta
Explorari functionale :
Testele functionale sunt intens pozitive:
-ASAT-aspartataminotransferaza este crescuta
-ALAT-alaninaminotransferaza este crescuta
-FA-fosfataza alcalina este crescuta
- GT-gama glutil transpeptidaza, colinesteraza (pseudocolinesteraza) este crescuta
-sideremia este crescuta
-proteinele plasmatice sunt scazute pe seama albuminelor
-testul BSP (brom sulfon-ftaleina) arata valori sub 6-7%, cu timpul de imbunatatire
peste 10 minute
-raportul TGO/TGP este mai mare decat 2 (prin inhibitia formarii TGP sub actiunea
etanolului, partial reversibila prin piridoxal-fosfat)
-hipoalbuminemia apare prin deficit de sinteza hepatica
-hiperglobulinemia apare prin stimularea nespecifica a sistemului reticulo-endotelial
-hiperamoniemia apare prin deficit de epurare hepatica si prin stramtarea ficatului de
circulatia colaterala
B. Explorarea morfologica a ficatului se realizeaza prin:
-ultrasonografie
-rezonanta magnetica nucleara (RMN)
-tomografia computerizata (TC)
-scintigrafia hepatosplenica
-laparoscopia
Pagina 10 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
-angiografia
-punctia biopsica hepatica (PBH)-in scopul depistarii etiologiei
-examenul radiologic baritat
-paracenteza
-ecografia
Ecografia este o metoda usor de executat si larg raspandita.Reflectivitatea neomogena
sugereaza structura nodulara a ficatului poate fi foarte bine vizibila, dimensiunile venei porte
poate indica hipertensiunea portala.
In ecografia Doppler circulatia colaterala, perturbarile circulatorii pot fi indicatori
pretiosi ca si depistarea eventualelor tromboze de vena porta sau vena splenica ce pot explica
uneori hipertensiunea portala.Explorarea cailor biliare intrahepatice se face pentru diagnosticul
diferential al ciroticilor icterici (cu colestaza pronuntata).
Explorari vasculare:
-radiometria -examen necesar mai ales in ciroza biliara
-splenoportografia- poate furniza date despre vascularizatia intrahepatica si poate
decela o tromboza splenoportala
Explorari radiologice:
-indicata in ciroza biliara
C. Hipertensiunea portala poate fi apreciata prin:
a) masurarea directa a presiunii portale
b) masuratori hemodinamice portale ( ecografia Doppler)
c) aprecierea diametrului venei porte (mai mare de 13-14 mm)
d) aprecierea endoscopica
D. Etiologia cirozei hepatice- poate fi sugerata de anamneza si aspectul clinic. Markerii
de laborator folositi pentru diagnosticul etiologic sunt:
a) pentru ciroza posthepatica B
-Ag HBs din ser
-Ag HBc din ser
-ADN viral circulant din ser
-ADN polineroza serica
b) pentru ciroza posthepatica C
Pagina 11 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- anticorpi HCV (metoda ELISA)
-antigenul HCV (microscopic prin fluorescenta -vizibil in citoplasma hepatocitelor)
-ARN viral -din ser sau ficat prin metoda "polimerose change reaction"
c) pentru ciroza autoimuna
-anticorpi antinucleari
d) ciroza alcoolica poate fi sugerata de:
- cresterea imunoglobulinelor A, GT
-corpusculii Mollary (pe fragmente de biopsie hepatica)
-TGO>TGP
e) in boala Wilson
-cupremia totala scazuta
f) ciroza biliara
-imunoglobuline gamma crescute
-imunoglobulinele M crescute
-determinarea anticorpilor: antinucleari, antitiroidieni, antiplachetari, antireceptori ai
acetilcolinei, antimitocondriali.
DIAGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE
Diagnosticul in ciroza se face pe baza datelor clinice ,de laborator si a examinarilor
paraclinice.Diagnosticul complet trebuie sa includa:
-etiologia bolii
-aspectul morfologic
-gradul disfunctiei hepatice
-gradul hipertensiunii portale
-existenta complicatiilor
-clasa child
-existenta unor boli asociate
Ecografia reflecta diferentierea colestazei extrahepatice in formele colestatice.
Biopsia nu este obligatorie in formele avansate, eventual cand se suspecteaza ecografic
un adenocarcinom.
Esofagoscopia evidentiaza varicele esofagiene si/sau gastrice-marca hipertensiunii
Pagina 12 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
portale, deci a stadiului portal al afectiunii.
EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL CIROZELOR HEPATICE
Rata supravietuirii bolnavilor cu ciroza alcoolica si ascita dupa 5 ani de la diagnostic
este in medie de 7%. Prognosticul si evolutia bolii nu pot fi apreciate pe baza unui singur
parametru deoarece acestea depind de o serie de variabile : etiologie, stadiul de evolutie al
bolii, prezenta complicatiilor, raspunsul la tratament.
Aprecierea riscului operator pentru hipertensiunea portala s-a facut pe baza unui scop
propus de Child si Turcotte, modificat apoi de Pugh.Ulterior aceasta clasificare a fost
generalizata pentru aprecierea prognosticului bolnavilor cu ciroza hepatica.
Parametrii pentru clasificarea Child-Turcotte sunt :
-ascita
-encefalopatia porto-sistemica
-albumina serica
-bilirubina serica
-timpul de protrombina
Exista trei clase Child: A, B, C.
Se vorbeste de ciroza hepatica decompensata cand sunt prezente cel putin unul din
urmatoarele simtome: ascita, icter, insuficienta renala, encefalopatie portosistemica, hemoragie
digestiva superioara, sindromul hemoragipar.
Ciroza hepatica compensata are un prognostic relativ bun, boala ramane stabila mai
multi ani. Dupa 10 ani de la diagnostic rata supravietuirii este de 47% in ciroza compensata,
pe cand in cea decompensata supravietuirea scade semnificativ datorita complicatiilor ce apar.
COMPLICATIILE CIROZEI HEPATICE
1. Encefalopatia porto-sistemica
Se caracterizeaza prin tulburarea starii de constienta, agitatie psihomotorie, tulburari
de vorbire, insomnie care trece in somnolenta, pana la pierderea cunostintei, stari
confuzionale, delir.
Pagina 13 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sindromul se datoreaza intoxicatiei sistemului nervos central cu substante ce rezulta
din degradarea proteinelor din intestin in mod brusc sau lent prin absorbtie crescuta pe calea
venei porte. Substantele ocolesc ficatul si trec direct in circulatia sistemica.
Factorii ce induc tabloul clinic al encefalopatiei porto-sistemice sunt:
a) hiperamoniemia generata in intestin de flora bacteriana amoniogenetica
b) hiperaminoacidemia in special aminoacizii aromatici (fenilalanina)
c)acizii grasi cu lant scurt (butiric, valeric) ce pot fi produsi de bacterii in intestin
d)scaderea dopaminei
e) cresterea acidului aminobutiric cerebral
Encefalopatia hepatoportala poate fi:
a) acuta (reversibila)
b) cronica (progresiva)
c) recurenta
Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatoportale sunt:
a) azotemia
b) alcaloza hipocoliemica
c) utilizare de sedative tranchilizante si analgezice
d) hemoragie digestiva superioara
e) alcaloza metabolica
f) aport excesiv de proteine alimentara
g) infectii
h) constipatia
2.Hemoragia digestiva superioara
Apare prin ruptura varicelor esofagiene si gastrice.Ruptura poate fi realizata prin doua
mecanisme:
a) cresterea presiunii portale
b) leziuni ale mucoasei esofagiene(esofagite)
Se manifesta clinic prin hematemeza ,melena ,soc hemoragic si precipitarea
encefalopatiei hepatoportale. Mortalitatea la primul episod este de 30% .Alte cauze de
hemoragie digestiva superioara pot fi ulcerul gastric si duodenal ,gastrita hemoragica
,sindromul Mallorz-Weiss.
3.Peritonita bacteriana spontana
Pagina 14 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Apare la 10-22% din bolnavii cu ciroza hepatica si ascita. Peitonita bacteriana spontana
se defineste ca fiind infectia lichidului ascitic in absenta unei surse infectioase
intraabdominale(colecistita, apendicita, pancreatita etc.).
Infectia se produce pe cale hematogena cu bacterii in special din tubul digestiv.
Mortalitatea la bolnavii cu peritonita bacteriana spontana este de 50-70 %.
4.Insuficienta hepatica
In insuficienta hepatica se realizeaza prabusirea parenchimatoase globala cu scaderea
marcata a albuminei, prelungirea timpului de protrombina, accentuarea bilirubinnemiei,
accentuarea sindromului
hemoragipar cu instalarea fenomenelor comei hepatice.
5.Insuficienta renala
Poate fi functionala si este reversibila. Cand apare in cadrul sindromului hepatorenal
este ireversibila, iar mortalitatea ajunge la 100%.
6.Adenocarcinomul hepatic
Este o complicatie mai frecventa a cirozei postvirale. Apare cu o frecventa de 15-20%
in ciroza posthepatica(hepatita C)si 5% in ciroza alcoolica.
7.Infectii intercurente
Sunt complicatii foarte frecvente si de gravitate deosebita in ciroza,ele constituind de
multe ori cauza decesului, de obicei prin trecerea in coma hepatica. Cele mai frecvente infectii
sunt pneumoniile acute, stafilocociile, erizipelul etc.
PROFILAXIA CIROZELOR
Profilaxia consta in:
-tratamentul corect al hepatitelor epidemice si al hepatitelor cronice cu o dispensarizare
indelungata.
-combaterea factorilor susceptibili de a imbolnavi ficatul (alimentatia dezechilibrata,
nerespectarea regimului alimentar pentru ficat, nerespectarea orelor de servire a meselor,
alcoolism, stresul, eforturile fizice si psihice, abuzurile medicamentoase, nerespectarea
tratamentului medicamentos).
-tratarea la timp si corecta a bolilor care favorizeaza hepatopatiile cronice (litiaza
biliara, afectiuni obstructive ale cailor biliare extrahepatice, sifilis, diabetul zaharat, ulcerul
Pagina 15 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
gastric si duodenal, rectocolita, infectii de orice natura ).
Profilaxia comlicatiilor este deasemenea importanta, ea fiind realizata prin combaterea
cauzelor declansatoare de complicatii:
-dieta nerationala
-medicamentatie intempestiva
-interventii chirurgicale neindicate
-disbacterioze intestinale.
TRATAMENTUL CIROZELOR HEPATICE
Urmareste suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator si a reactiilor
imunologice in exces, stimularea regenerarii hepatice si prevenirea complicatiilor.
Tratamentul trebuie sa fie individualizat, complex, metodic si sistematizat. Se
recomanda spitalizari la 4-5 luni si in cursul decompensarilor.
Capacitatea de efort a bolnavului este limitata. Cirozele inactive si compensate sunt
compatibile cu eforturi fizice moderate in locuri de munca cu regim relativ liber, eventual
program redus de lucru. In cirozele hepatice decompensate sau complicate bolnavul este
incapabil sa efectueze eforturi fizice minime. Repaosul la pat are un efect benefic asupra
ficatului, scad solicitarile metabolice si amelioreaza circulatia locala si raspunsul imun. In
cirozele compensate repaosul va fi relativ de 12-16 ore/zi si cate o luna de repaos complet la
pat. In cazul celor decompensate repaosul la pat este obligatoriu.
Alimentatia bolnavului cirotic va fi completa, echilibrata in principii alimentari,
suficiente caloric. Alimentatia va fi nuantata in functie de fazele evolutive ale bolii, de starea de
nutritie a bolnavului si de eventualele intolerante personale. Cantitatea de alimente consumata
va fi impartita in 5-6 mese mici. In ciroza necomplicata aportul caloric este de 30-45 kcal/kg
corp pe zi. Proteinele se pot administra in cantitate de 1-1,5 g/kg corp pe zi pentru a se evita
deproteinizarea. La bolnavii cu encefalopatie porto-sistemica aportul de proteine se reduce la
maximum 20 g/zi.
Se prefera proteinele din lapte si cele de origine vegetala.
Glucidele se administreaza in cantitate de 300-400 g/zi, cu rol in refacerea si
intretinerea rezervei energetice a hepatocitelor . Vor fi asigurate din fainoase, dulciuri
(marmelade, gemuri), fructe.
Pagina 16 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Lipidele sunt necesare pentru aportul de vitamine liposolubile si acizi grasi. Se prefera
uleiurile vegetale, untul, frisca, smantana,nepreparate culinar. Aportul de lipide este de 50-
80g/zi.
Aportul de lichide ca si cel de sare va fi normal cu exceptia cirozelor decompensate
vascular. Pentru a ameliora lipsa de gust a preparatelor se pot folosi condimente ca : otet,
lamaie, cimbru, marar, patrunjel sau "sare fara sodiu". In ciroza se asigura si un aport
suplimentar de potasiu prin consum de fructe ca: piersici, caise, struguri, cirese, banane, dar cu
prudenta pentru a nu induce hiperpotasemie (monitorizarea ionogramei serice).
Prepararea alimentelor trebuie sa asigure o cat mai buna digestibilitate.
Fierberea in apa sau pe aburi sunt cele mai indicate procedee. Se va evita prajirea in
grasime, rantasul prepararea de sosuri, maioneze. Se vor evita alimentele conservate cu
substante chimice, prin fum sau conservele.
Grupa de alimente Premise InterziseLactate -lapte dulce
-lapte batut
-iaurt
-branza de vaci
-cas,branza telemea
-branzeturi grase
-branzeturi fermentate
-cascaval
Fainoase -paine
-biscuiti
-paste fainoase
-gris,orez
-mamaliga
-pateuri
-placinte prajite in ulei
Carne -pasare,vita
-friptura la gratar
-perisoare
-sunca slaba
-peste slab
-ficat
-porc,rata,oaie
-afumaturi,carnati
-mezeluri grase
-conserve de carne,peste
creier
Grasimi -unt
-smantana
-frisca
-ulei de floarea-soarelui
-untura
-slanina
-grasimi prajite
-jumari
Pagina 17 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
-ulei de masline -maionezaOua 1-2 /zi fierte moiLegume si zarzavaturi -cartofi fierti,copti
-fasole verde,morcovi
-telina ,rosii
-ardei
-salata,spanac
-cartofi prajiti
-fasole uscata
-gulii,varza
-vinete
Fructe -mere,pere
-struguri,pepeni
-cirese,piersici
-caise,citrice,capsuni
-prune
-coacaze
-alune
-nuciCondimente -marar
-cimbru
-patrunjel
-chimen
-piper
-ardei iute
-mustar
-hreanLa bolnavii cu colestaza, expunerea la soare este benefica deoarece este facilitata
sinteza de vitamina D.
La toti bolnavii de ciroza hepatica consumul de alcool este interzis.
SUPLIMENTAREA VITAMINICA SI TROFICE HEPATICE
Se administreaza vitamine din grupa B. Se administreaza in cure prelungite 15-21 zile
de 4-5 ori pe an, intramuscular sau intravenos. Vitamina B12 se administreaza 1000 gama o
data pe saptamana, cu aport stimulativ asupra regenerarii hepatice si pentru corectarea anemiei
monocitare.
Silimarina (Legalon)-tablete de 70 mg-se administreaza 3x1 sau 3x2 tablete pe zi, timp
de 2-3 saptamani.
Hepabionta(amestec de mai multe vitamine) se administreaza 3x1tablete pe zi.
Mecopan(contine vitamine si factori hepatotrofi) se administreaza 1-3 tablete pe zi.Nu
se recomanda in encefalopatia porto-sistemica.
Aspartofort (contine acid aspartic, piridoxina)-se administreaza 2-4 fiole pe zi timp de
10-14 zile.
Acid mesadezoxicolic-reduce nivelul seric al transaminazelor.
Triferment fosfat-se administreaza pentru hipofermentatiilor pancreatice.
Calciul se administreaza in perfuzie intravenoasa1g pe zi timp de 15-18 zile pentru
Pagina 18 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
corectarea echilibrului fosfocalcic.
Vitamina D2, D3-administrate oral pentru fixarea calciului.
TRATAMENTUL ANTIINFLAMATOR
Corticosteroizii
Sunt indicati in ciroza hepatica sau in cazul in care gamaglobulinele sunt crescute, in
hipersplenismul pancitopenizant, unele forme colestatice, ciroza alcoolica, hepatita autoimuna.
Sunt contraindicati in ciroza posthepatica Bsi C.
Se folosesc preparate de Hemisucinat de hidrocortizon, Prednison, Predniolon.
O tableta de Prednison are 5mg, se administreaza in doza initiala de 60 mg, pentru ca
dupa o luna sa se scada progresiv cu 5 mg pe saptamana, ajungandu-se la doza de intretinere
de 15-20 mg pe zi timp indelungat.
O tableta de Prednisolon are 1 mg .
O fiola de HHC are 25 mg.
O fiola Rapicort are 100 mg si se administreaza intravenos.
Azatiopirina(Imuran) este un imunosupresor administrat in doze de 2 mg / kg corp/zi,
in asociere cu Prednisonul timp de o luna.
Alte imunosupresoare: Clorambucil, Ciclosporice, Penicilina-D, administrata de 2x0,6
mg/zi, Metrotrexat.
TRATAMENTUL ANTIFIBROTIC
Colchicina se administreaza cate o tableta pe zi timp de 5 zile pe saptamana. O tableta
are 1 mg. Are rol in reducerea disponibilitatiide prolina,in reducerea sintezei colagenului, in
acelas timp reduce excretia celulara de colagen prin blocarea aparatului
microtubular.Stimuleaza producerea colagenei hepatice.
TRATAMENTUL ETIOLOGIC
Pagina 19 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tratamentul antiviral cu Interferon este de preferat a fi indicat in hepatita cronica de tip
Bsi C. Se administreaza intravenos de trei ori pe saptamana, timp de 28-60 de zile.
TRATAMENTUL MANIFESTARILOR HEMORAGIPARE
Sindromul hemoragipar cu manifestare cutanata sau gingivala se trateaza prin
administrarea vitaminei K, 2-4 fiole(10-40 mg) pe zi (1 fiola =1 ml). In sindromul hemoragipar
se poate recurge si la administrare de concentrate trombocitare -in hipersplenism pe linie
trombocitara, plasma in sindrom hepatopriv cu tulburari de coagulare.
Prevenirea hemoragiei digestive superioare prin ruptura varicelor se realizeaza cu mai
multi factori farmacologici:
Propanololul (betablocant neselectiv) se administreaza in doza ce trebuie adaptata in
asa fel incat frecventa cardiaca sa scada cu 20 % fata de valoarea initiala.
Vasodilatatoare: Nitrati(Isodinit), Antagonisti (Donidina), Blocante ale canalelor de
calciu, antagonisti ai receptorilor 5 hidroxitriptaminei.
Toti acesti agenti farmacologici scad in proportii variabile presiunea portala.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DIURETIC
Scopul acestui tratament este de a reduce retentia de sodiu si de a creste eliminarile de
sodiu si apa din tubii distali renali. Inainte si in timpul terapiei cu diuretice se vor urmarii
electrolitii si echilibrul acido-bazic, functia renala si prezenta encefalopatiei.
Administrarea diureticelor se face la bolnavii ce nu prezinta puseu icteric, nu prezinta
hemoragie sau semne de encefalopatie, hiponatriemie( sub 130 mEq/l), azotemie peste 80 mg
%.
a) Antialdosteronicele:
Spironolactona, Triamterenul, Aniboridul -actioneaza la nivelul tubului distal renal.
Sub actiunea administrarii lor, diureza creste moderat. Se prefera Spironolactona pentru
efectul sau de impiedicare a resorbtiei apei la nivelul tubului distal, datorita lipsei celorlalte
Pagina 20 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
efecte secundare. Doza uzuala este de 100-200 mg/zi (1 tableta =250 mg). Doza poate fi
crescuta cu 100 mg la 2-4 zile daca este necesar. Efectele administrarii Spironolactonei sunt de
cele mai multe ori prompte, cu instalarea diurezei dupa 24-48 ore, raportul de sodiu si potasiu
inversandu-se in 48 de ore.
b) Diureticele de ansa:
Furosemid, Bumetadina, Metorazona actioneaza la nivelul ansei Henle. Sunt diuretice
puternice, actioneaza rapid si sunt susceptibile de a antrena deshidratarea si hiponatriemia. De
aceea se realizeaza o suplimentare de potasiu (clorura de potasiu 2-3g/zi).
Semnele clinice de supradozaj sunt: piele si mucoase uscate, dureri in regiunea
ombilicala, crampe musculare, inapetenta, greata, scaderea diurezei,cresterea azotemiei. In
unele situatii diureticele diminueaza filtrarea glomerulara, reflectata prin cresterea ureei peste
50 mg%, hipovolemie, hiponatriemie. In aceasta situatie se intrerupe tratamentul cu diuretice
si se adauga 2-3 g NaCl/zi. Hiponatriemia ataca Na seric care scade sub 110 mEq/l si pentru
profilaxia edemului cerebral se introduce o solutie hipertona de NaCl. In alcaloza
hipocaliemica se introduce KCl in perfuzie intravenoasa.
Diureticele administrate in injectii intravenoase prezinta cateva contraindicatii: in
insuficienta cardiaca, antecedente de hemoragie digestiva superioara prin ruperea varicelor
esofagiene si /sau gastrice.
Atitudinea terapeutica fata de bolnavii cu ascita permanenta este nuantata in functie de
starea clinica. Administrarea lichidelor se rezuma la cantitatea de 800-900 ml, sub forma de
sucuri naturale, ceaiuri, supe, fara NaCl.Nu se administreaza lichide ce contin Na.
Administrarea Manitolului 150 ml 10-20 % in perfuzie intravenoasa timp de 2-3 zile
provoaca diureza osmotica, inhiba reabsorbtia proximala de Na si favorizeaza eliminarea apei
la nivelul tubului distal.
Paracenteza abdominala se sfectueaza numai de necesitate, daca ascita jeneaza functiile
cardiorespiratorii. Se recomanda eliminarea unor cantitati de maximum 2-3 l de lichid ascitic.
Punctia evacuatorie se poate repeta la interval de 2-3 zile. Se respecta regulile de asepsie si
antisepsie. Parancenteza nu se efectueaza bolnavilor febrili, la bolnavii cu sindrom
hemoragipar, hipoalbuminemie, in puseele icterice acute.
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
Pagina 21 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
1. Peritorita bacteriana spontana trebuie tratata imediat dupa ce diagnosticul a fost
stabilit. Se pot folosi urmatoarele asocieri medicamentoase: Ampicilina + Gentamicina
Ampicilina + Tobramicin
Amoxicilina + Acid clavulamic
Pentru a prevenii reculentele se foloseste Norfloxacina 400 mg/zi.
2. Insuficienta renala din sindromul hepatorenal beneficiaza de tratamentul cu
Prostaglandine, corectandu-se volemia.
3.Adenocarcinomul hepatic unic cu diametrul de 3-4 cm poate fi tratat prin alcoolizare.
Peste aceasta dimensiune sub forma multicentrica, peste 4 cm,ar putea beneficia de
hepatectomie partiala.
4.Tratamentul hemoragiei digestive superioare se face prin realizarea unor transfuzii de
sange izogrup si izoRh, substituenti izoplasmatici macromoleculari ( Dextran 40, 70), uneori
aplicarea sondei cu balonas Gestoken-Blackmore, iar pentru prevenirea encefalopatiei portale
secundare hemoragiei se recomanda clisma evacuatorie si administrarea de Neomicina 4-6
g/zi.
In cazurile extreme se face ligatura de varice. Pacientul trebuie sa fie in repaos absolut
la pat.
5.Tratamentul encefalopatiei portale:
Encefalopatia porto-sistemica este intoxicatia sistemului nervos central cu substante
din intestin, nemetabolizate in ficat.
In cazul hemoragiilor digestive superioare produse de ruperea varicelor esofagiene si
gastrice se realizeaza eliminarea sangelui, aspiratia gastrica sau intestinala a sangelui. Pentru
favorizarea eliminarii intestinale se poate efectua o clisma evacuatorie.
Pentru scaderea productiei intestinale de amoniac se administreaza antibiotice cu
spectru larg care sa cuprinda flora intestinala ce se dezvolta in acest mediu, producand
hiperamoniemia. Se administreaza Neomicina 4 g/zi, in 4-6 prize per-os 2-3 zile apoi 1-2 g/zi
8-10 zile, Kanamicina 10 mg/kg corp pe zi, timp de 6-8 zile.
Administrarea substantelor amoniofixatoare-Acid glutamic 15-20 g intravenosla 24 ore
sau per os.
Reechilibrare hidrica-glucoza, potasiu, vitamine din complexul B.
Scaderea aportului proteic prin restrictia consumului de proteine.
Intodeauna se combate constipatia cu laxative.
Administrarea de lactuloza creste productia de acid lactic care acidifica continutul
Pagina 22 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
colic, stimuleaza proliferarea de bacili bifidus inhiband flora de putrefactie patogena. Se
adminisreaza 5x30 g/zi.
6. Tratamentul anemiei se realizeaza prin transfuzii de sange izogrup-izoRh, acid folic,
vitamina B12 , fier (Glubifer,Ferogradumet) ,corticoterapie uneori chiar splenetomie ,
deasemenea dieta bogata in fier si vitamine are un rol important.
7. Tratamentul comei hepatice .
Coma hepatica provoaca hiperamoniemie , tulburari hidroelectrolitice severe sau
insuficienta hepatica grava. Tratamentul presupune un ansamblu de masuri ce se adreseza
factorului etiologic. Pentru micsorarea aminoglucozei se combate constipatia cu laxative, flora
proteolitica cu Neomicina 3-4 g/zi, Tetraciclina 2-3 g/zi.
Regimul alimentar trebuie sa fie hipoproteic. In cazuri speciale se administreaza
lactiloza, alfacetoglutarat de ornitia, acid glutamic, clorhidrat de arginina in perfuzie.
Pentru reechilibrarea metabolica se recomanda perfuzii cu glucoza, androgeni
anapolizanti (testosteron), coticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon -300 mg/zi), KCl 3-6 g/zi,
NaCl.
Se recomanda masuri de control si igieno-dietetice : inregistrarea temperaturii si a
pulsului la interval de 4-6 ore, examen clinic general, dozarea la 1-2 zile a ionilor de sodiu,
clor, potasiu in sange si urina, a rezervei alcaline, a ureei, bilirubinemiei.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Este un trtament de necesitate ce nu se face profilatic, el influentand nefavorabil
evolutia bolii.
1. Splenectomia este indicata in primul stadiual cirozei splenomegalice (Banti) si in
hipersplenism sever.
2.Anastomozele porto-cave cauta sa suprime hipertensiunea portala latero-laterala sau
anastomoza spleno-renala distala sau a lui Warren, anastomoza spleno-renala-termino-laterala
sau cavo-mezenterico-termino-laterala (prof. Burlui).
3. Legaturi vasculare de varice esofagiene si gastrice se realizeaza tot de necesitate
atunci cand starea bolnavului nu permite interventii de amploare.
CAPITOLUL IV
Pagina 23 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU CIROZA HEPATICA
Cadrele medii medicale trebuie sa aiba cunostinte temeinice despre aceasta boala, dar
nu nnumai ,ele trebuie sa inteleaga semnificatiile simtomelor , caci din analiza lor se poate
stabili diagnosticul , se poate interveni salvator in cazul agravarilor sau aparitiei unor
complicatii.
Indatoririle asistentei incep inca de la prezentarea bolnavului la consultatii. Bolnavii cu
ciroza sunt o categorie aparte de pacienti, ei fiind foarte sensibili atat psihic cat si fizic , de
aceea rolul asistentei medicale care vine in contact permanent cu acestia este foarte important.
La indicatia medicului asistenta recolecteaza produse biologice, pregateste pacientul in
vederea diferitelor explorari atat fizic cat si psihic, insoteste pacientul la aceste examinari.
Totul trebuie facut cu blandete, tact , tact , siguranta ,finete , sprijinind moral bolnavul si
contribuind la buna reusita a investigatiilor si deci la aplicarea urgenta a tratamentului.
Ingrijirea bolnavilor in sectia de boli interne reprezinta o munca foarte dificila ,
complexa , asigurata de echipa de ingrijire a carei membru este si asistenta medicala .
Munca asistentei medicale consta in indeplinirea sarcinilor legate de ingrijirea
bolnavului: igiena mediului, patului, bolnavului, pozitia in pat, efectuarea tuturor examinarilor
parachimice cerute de medic, efectuarea tratamentului, supravegherea si urmarirea efectului
medicatiei deci realizarea rolului delegat al asistentei. Ea este cea care ia masuri de
supraveghere permanenta a bolnavului.
Pentru a-si indeplini cu succes toate aceste roluri , asistenta trebuie sa cunoasca si sa
dispuna de: dragoste pentru profesie;sarcinile de ingrijire trebuie cunoscute si stapanite;
examinarile paraclinice pot influenta psihicul bolnavului , dar daca pregatirile si executarea lor
sunt corecte ,rezultatele pot fi superioare celor scontate; regimul igienic-repaosul in ciroza
hepatica nu este absolut obligatoriu decat in fazele avansate, dar exista o anumita restrictie pe
care bolnavii au tendinta sa nu o respecte; regimul alimentar constituie o problema serioasa
pentru ca nu este o dieta usor de respectat , dar cu intelegere si mai ales prin cunosasterea
alimentelor permise si nepermise , a modului de preparare se poate ajunge la rezultate bune ;
tratamenul medicamentos cere cunoasterea tehnicilor de administrare a medicamentelor
(cale,doza,ritm) si posibilele reactii adverse. Frecvent actiunea medicamentelor e intalnita de
influenta psiho-terapeutica (efect Placelo ),
Pagina 24 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
adica de explicarea fenomenelor astfel incat bolnavul sa capete incredere in
medicamentatia administrata. Procedurile fizoterapeutice sunt frecvent utilizate iar
supravegherea bolnavilor reprezinta obiectivul numarul unu al asistentei.
Ciroza hepatica constituie o referinta “speciala” chiar cu un tratament corect
prognosticul este rezervat. De aceea rolul asistentei medicale este cu atat mai mare cu cat
evolutia este mai imprevizibila. Fundamentala in aceasta boala este profilaxia. Educatia pentru
sanatate facuta de asistenta medicala se indreapta spre un regim adecvat de viata, fara abuzuri
de alcool si medicamente spre tratarea corecta a tuturor afectiunilor hepatice si generale ale
organismului.
CAPITOLUL V
METODE SI MIJLOACE DE LUCRU
In cursul intocmirii lucrarii de diploma , a studiului asupra cirozei hepatice , am urmarit
un lot de 30 de pacienti cu acest diagnostic medical, ce au fost internati in Clinica V Medicala
din Cluj, in anii 2001 si 2002.
Am luat in studiu 10 bolnavi pe care i-am urmarit pe parcursul acestor 2 ani , in cate 2
sau 3 perioade de internare. Celelalte 20 de cazuri le-am studiat din foile de observatie clinice.
Am intocmit pentru fiecare pacient o fisa de studiu cu urmatorii parametrii: sex, varsta,
grup sanguin, nivelul pregatirii, ocupatie, durata spitalizarii, antecedente personale : hepatita
virala tip A sau B ,consum de alcool, consum de medicamente, fumat, alimentatie precara,
consum excesiv de grasimi animale; boli asociale; conditii de munca si viata; examen obiectiv;
examinari parachimice; tratamentul (continuu,discontinuu); evolutia in timp a bolii.
Dupa ce am stabilit problemele de dependenta ale pacientiilor (din lotul celor 10
supravegheati de mine) am urmarit si am contribuit alaturi de echipa medicala la efectuarea
interventiilor.
Bolnavii au beneficiat alaturi de axmanul clinic obiectiv de:
Explorari de laborator
Investigatii :cardiovasculare, digestive, pulmonare, echografii, endoscopice s.a.
Examen de specialitate : cardiologice, neurologice, oftalmologice, dermatologice.
Pagina 25 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL VI
STUDII DE CAZ
CAZUL I
Date fixe si variabile:
NUME SI PRENUME : O.S.
VARSTA: 70 ani
SEX: feminin
DOMICILIUL: Cluj Napoca
STAREA CIVILA: casatorita
OCUPATIA: pensionara
NATIONALITATEA: romana
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE: ciroza hepatica diagnosticata cu 4 ani in urma.
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: lipsite de importanta.
GRUPA DE SANGE: BIII negativ.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
Ciroza hepatica decompensata vascular.
Encefalopatie
Hernie ombilicala
MOTIVELE INTERNARII:
Dispnee marcata de efort si repaos, astenie externa
Cresterea in volum a abolemenului
Edeme ale membrelor inferioare
Stare de disconfort abdominal.
ISTORICUL BOLII: -pacienta in varsta de 70 ani cu hepatopatie cronica de
4 ani , a fost internata datorita dispercei marcate ,
pentru cresterea in volum a abdomenului, endeme ale
membrelor inferioare si hernie ombilicala. S-a stabilit
diagnosticul de ciroza hepatica decompensata vascular
Pagina 26 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
si parenchimatos. Se adreseaza clinicii pentru
tratament de specialitate.
EXAMINARI PARACLINICE SI DE SPECIALITATE:
Eco-abdominal
Ascita in cantitate medie mare cu numeroase benzi de fibrina , neomogen, marit in
volum cu contur neregulat VP=16, colecist cu multiple ecogene, cu con de umbra, splina
≈14,5cm in ax lung. Pancreas fara modificari deosebite, rinichi in limite normale. Stomac cu
ingrosare parietala ,V.N. transonica. Aspect de ciroza hepatica cronica , decompensare portala
litiaza veziculara.
Examinare secretie peritoniala:
Glicemia= 122mg%
LDH=66 U/l
Proteine= 2,7%
Rivalta pozitiv
Lichid steril.
Examinare secretie gastrica
Elemente celulare rare
Limfocite 2-3/camp
Rare celule mezoteliale
5-7 hematii /camp.
Examinari urina:
proteine: urme
puroi: pozitiv
glucoza: negativ
Ubg-slab pozitiv
Rediment calitativ:20-30 leucocite
5-7 hematii
multe celule epiteliale
Examinari hematologice si biochimice:
Pagina 27 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Denumirea analizei Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute
Pagina 28 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
VSH 0,4 Citrat de Na+
1,6 sange venos 13-15 mm 29-60 mmHematocit 2ml sange venos
pe cristale de
EDTA sau 0.5ml
de EDTA
40-50 % 17%
Hemoleucograma
-2ml de sange
venos pe cristale
de EDTA sau
0,5ml solutie
EDTA
Hemoglobina 13-15% 8,6g%Leucocite
4200-8000/mm3
11800/mm3
Trombocite
150000-400000/mm3
152000/mm3
Glicemie 1-2ml sange
venos pe 2-4 mg
florura de Na
80-120% 101mg%
Proteinograma
- 5-8 ml sange
venos simplu
Proteine totale
7%
6,3g%
Albumine
53-59%
40%
1 globuline 3-5 % 8,6%2 globuline
8-9%
10,6%
globuline
11-13%
7%
9% globuline
15-19%
24,8%
Lipide
5-8ml sange
venos fara
anticoagulant
600-800mg% 712mg%
Denumirea analizei Mod de recoltare Valori nominale Valori obtinute
Colesterol
5-8ml sange
venos fara
anticoagulant
180-200mg% 130mg%
Tymol
5-8ml sange
venos fara
anticoagulant
2-4U/l 3U/l
5-8ml sange Totala 1mg% 0,69 0,69
Pagina 29 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Bilirubina venos fara
anticoagulant
Directa
0,1-0,2mg%
Indirecta
0,8-0,9mg%
0,31 0,25
0,38 0,44
Fosfataza alcalina 5-8ml sange
venos fara
anticoagulant
80-306U/l 462U/l
124U/lTransaminaze 5-8ml sange
venos fara
anticoagulant
TGO=2-20U/l
TGP=2-16U/l
33U/l
19U/l
GT 5 ml sange venos
simplu
7-40 U/l 120U/l
Coagulograma 0,5ml citrat de
Na+4,5ml de
sange venos
TQ=12”-14”
APTT=sub 40”
13”(73%)
35”
Ionograma serica 5ml sange venos
simplu
Na+=137-140mEq/l
K+=3,4-5,4mEq/l
Na+=140mEq/l
K+=4,5mEq/lUree 5ml sange venos
simplu
20-40mg% 73mg%
Creatinina 5ml sange venos
simplu
0,6-12mg% 0,9mg%
Ag Bc
Ag Bs
5ml sange venos
simplu
-negativ
-negativ
-negativ
-negativ
BILANTUL DE INDEPENDENTA –DEPENDENTA
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Pacienta prezinta dispnee datorita abdomenului marit. Frecventa respiratie este de
20/minut, este superficiala iar pacientul prezinta o pozitie ortopneica pentru a usura respiratia.
Pulsul pacientului e de 120/minut ,T.A.=140/60mmHg. Sunt evidentiate la nivelul membrelor
superioare, tulburari trofice la nivelul membrelor inferioare, circulatie colaterala in flancuri,
endeme moi la nivelul membrelor inferioare. Necesita frecvent administrari de oxigen.
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Pacienta nu a respectat indicatiile de la spitalizarea precedenta mancand sarat si luand
medicamente cand isi aduce aminte. Prezinta abdomen voluminos datorat ascitei. Pacientei i s-
Pagina 30 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a completat alimentatia orala cu cea parenterala permitandu-i-se sa consume sucuri naturale ≈1
l/zi.Cantitatea de proteine a fost redusa la 40g/zi , pacienta avand o greutate de 80kg la o
inaltime de 165cm.
Nevoia de a elimina
Inainte de tratament cu diuretice pac. prezinta diureza redusa , sub 1000ml. In
momentul de fata pacientei i se creste diureza ,pentru a micsora cantitatea ascitei. In aceste
conditii diureza ajunge la 2,8 l/24h. Pacienta prezinta renda vezicala , neputandu-si controla
reflexele. Scaunele sunt de consistenta mai scazuta in numar de 1 la 2 zile. Pacienta nu
prezinta greturi, varsaturi si nici sputa.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Pacienta prezinta sistem osteo-articular integru, cu mobilitate redusa. Nu se ridica din
pat , dar isi schimba pozitia cu o oarecare dificultate. Necesita servirea la pat si insotirea la
explorari paraclinice.
Nevoia de a dormi si a se odihni
Pacienta doarme 6-7 ore /noapte dar discontinuu. Somnul este agitat , se trezeste
frecvent , acest lucru se datoreaza celor 2-3 h de somndin timpul zilei , dispneei si
disconfortului datorat de ascita.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacienta este schimbata in fiecare zi dimineata iar in cursul zilei de cate ori e nevoie.
Nu prezinta independenta acestei nevoi, ea necesita sa fie asistata si sprijinita de personalul
clinicii.
Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale
Pacienta prezinta temperatura in limite normale , nedepasind 370C. Se adapteaza
destul de bine modificarilor de temperatura din salon, accepta si doreste aerisirea salonului, isi
exprima dorinta de a se imbraca in functie de temperatura mediului.
Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Pacienta prezinta icter sclero-tegumentar, edene moi la nivelul membrelor superioare.
Pagina 31 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ingrijirea nu poate fi efectuata de pacienta. Ea este sustinuta si ingrijita din acest punct de
vedere de infirmiera si asistenta medicala ori de cate ori este neovie in cursul celor 24 de ore.
Nevoia de a evita pericolele
Pacienta coopereaza destul de greu cu echipa de ungrijire, trebuind sa i se lege mana in
timpul administrarii perfuziei datorita pierderii controlului. Prezinta multiple posibilitati al
riscului de complicatii cerebrale, cardiace, pulmonare, renale.
Nevoia de a comunica
Pacienta este dezorientata datorita encefalopatiei , nu e receptiva la mesajul transmis
de echipa de ingrijire medicala.
Nevoia de a-si practica religia
Pacienta e ortodoxa, se roaga des mai ales de cand starea sanatatii i s-a imbunatatit, nu
tine post si a mers la biserica foarte rar in ultimul timp.
Nevoia de a fi util
Pacienta doreste ca starea sanatatii ei sa se amelioreze, dar in acelasi timp e constienta
ca boala evolueaza iminent spre deces.
Nevoia de a se recreea
Pacienta se recreeaza citind, plimbandu-se o jumatate de ora dupa amiaza sau
discutand cu cei din familie veniti in vizita si cu pacientele din salon sau ascultand radioul.
Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Pacienta doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperanta cu echipa de
ingrijire.
In urma bilantului de independenta-dependenta am stabilit urmatoarele nevoi alterate
cu problemele de dependenta aferente lor:
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a elimina
Pagina 32 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Nevoia de a evita pericolele
Probleme de dependenta
Dispnee
Risc de complicatii respiratorii de tip infectios
Alimentatie inadecvata prin deficit
Eliminare inadecvata cantitativ
Risc al infectiilor
Incapacitate de a face ingrijiri personale
Eva
luar
e
Dup
a m
asur
ile a
plic
are
la o
ora
sta
rea
paci
ente
i est
e us
or a
mel
iora
ta f
recv
enta
rep
irat
iei f
iind
de 2
0/m
in-l
a 12
ore
de
la in
terv
entii
sta
rea
paci
ente
i s-a
mai
im
buna
tatit
,fre
cven
ta r
espi
ratie
i fiin
d de
18/
min
pu
lsul
est
e de
90/
min
iar
TA
=14
0/60
mm
Hg
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Pac
ient
ei I
s-a
adm
inis
trat
oxi
gen
pe
mas
ca 6
l/h c
u in
term
itent
a 10
min
de
doua
ori
pe
ora.
S-a
efe
ctua
t pa
race
ntez
a pe
ntru
a u
sura
re
spir
atia
Pagina 33 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
ase
zat p
acie
nta
in p
oziti
e at
opne
ica
pent
ru a
fav
oriz
a re
spir
atia
,ase
zand
in s
pate
le p
acie
ntei
dou
a pu
ne.
Am
aer
isit
salo
nul.
Am
inva
tat
paci
enta
sa
resp
ire
core
ct (
sa in
spir
e pr
ofun
d pe
nas
si s
a ex
pire
pe
gura
)A
m s
upra
vegh
eat c
u m
are
aten
tie m
odul
de
adm
inis
trar
e a
O2 –
debi
tul l
ui s
i fre
cven
ta a
dmin
istr
arii
oxig
enul
ui
Pagina 34 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
a va
av
ea o
re
spir
atie
cu
o fr
ecve
nta
in li
mite
fi
ziol
ogic
e in
de
curs
de
4-5
zile
.
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Dis
pnee
Nr. 1.
Eva
luar
e
In p
rim
ele
2 zi
le p
acie
nta
s-a
alim
enta
t si h
idra
tat
per-
in
sufi
cien
tIn
urm
atoa
rele
zile
pac
ient
a a
reus
it sa
man
ance
sa
tisfa
cato
r si
sa
se h
idra
teze
cu
1500
ml l
ichi
de.
Pagina 35 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Pac
ient
ei i
s-a
adm
inis
trat
Pol
ivita
min
e 3x
1/zi
Pen
tru
refa
cere
a pa
renc
him
ului
hep
a-tic
i s-
a ad
min
istr
at A
spat
ofor
t 2x
1f in
500
ml g
luco
za 5
%/z
iD
upa
rezo
lvar
ea e
ncef
alop
atie
i i s
-a a
dmin
istr
at h
idro
li-za
nte
de p
rote
ine
(Am
niop
lam
al )
500
ml/z
i
Pagina 36 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
pre
zent
at p
acie
ntei
nec
esita
tea
unei
die
te h
ipos
odat
e.A
m in
tocm
it o
lista
cu
alim
ente
le p
erm
ise
si in
ters
ise,
edu
cand
fam
ilia
si a
m c
erut
de
la b
ucat
aria
spi
talu
lui r
espe
ctar
ea r
egim
ului
.A
u fo
st
exp
lora
te g
ustu
rile
pac
ient
ei.
Alim
ente
le a
u fo
st s
ervi
te la
ore
reg
ulat
e.
Pagina 37 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
a sa
fie
ech
ilibr
ata
nutr
ition
al s
i hid
roel
ecto
litic
in 3
zi
le
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Alim
enta
tie
inad
ecva
ta p
rin
defi
cit
Nr. 3.
Pagina 38 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eva
luar
e
Pac
ient
a e
echi
libra
ta h
ideo
elec
trol
itic
edem
ele
si a
scita
s-a
u m
icso
rat
iar
tegu
men
tele
sun
t sup
le.
In u
rma
trat
amen
tulu
i ad
min
istr
at ,
paci
enta
nu
mai
pre
zint
a in
fect
ie u
rina
ra.
In u
rma
efec
tuar
ii pa
race
ntez
ei s
-au
elim
inat
4l d
e lic
hid
asci
tic
Pagina 39 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
In u
rma
exam
inar
ilor
efec
tuat
e s-
a de
cela
t pre
zent
a in
ex
amen
ul d
e ur
ina
a pu
roiu
lui s
i leu
coci
telo
r. D
ator
ita
aces
tui l
ucru
s-a
intr
odus
adm
inis
trar
ea A
mpi
cilin
eii 6
g/24
h
Am
par
ticip
at la
efe
ctua
rea
para
cent
ezei
pri
n pr
egat
irea
m
ater
iale
lor
si in
stru
men
telo
r ne
cesa
re s
ervi
nd m
edic
ul s
i ap
lican
d un
pan
sam
ent c
ompr
esiv
dup
a te
rmin
area
pun
ctie
i.
Pagina 40 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Ziln
ic s
-a e
fect
uat
bila
ntul
hid
eoel
ectr
oliti
c.In
gest
ia -
gluc
oza
10%
500
mlx
S +
10U
.I. i
nsul
ina
-de
xtra
n 40
-500
ml
-su
c 10
00m
l
-
alim
ente
250
g
Pagina 41 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
a sa
fie
ech
ilibr
ata
hide
oele
ctro
litic
si s
a nu
pre
zint
e ri
sc a
l inf
ectii
lor
urin
are
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Elim
inar
e in
adec
vata
ca
ntita
tiv
Nr. 4.
Eva
luar
e
In u
rma
mas
urilo
r lu
ate
la 5
zile
, pa
cien
ta e
cur
ata
si in
griji
ta ,
dar
refu
za s
a ex
ecut
e si
ngur
a si
act
ivita
tiile
ce
solic
ita p
urin
.L
a 10
zile
pac
ient
a es
te m
ai c
oope
rant
a si
ince
arca
sa
se im
brac
e si
sa-
si e
fect
ueze
to
alet
a si
ngur
a.
In u
rma
mas
urilo
r lu
ate
paci
enta
nu
prez
inta
infe
ctii
cuta
nate
.
Pagina 42 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii
dele
gate
Pagina 43 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
aju
tat
paci
enta
sa
se m
obili
zeze
.L
a so
licita
rile
pac
ient
ei a
m r
aspu
ns c
u pr
omtit
udin
e.P
acie
nta
a fo
st a
juta
ta in
efe
ctua
rea
toal
etei
, asi
gura
ndu-
i la
pat
toat
e ce
le n
eces
are.
In ti
mpu
l efe
ctua
rii t
oale
tei p
acie
ntei
se
supr
aveg
heaz
a ca
litat
ea te
gum
ente
lor
si m
ucoa
selo
r.S
e su
prav
eghe
aza
cale
tere
le c
are
au f
ost a
plic
ate
pent
ru a
dmin
istr
area
per
fuzi
ilor
Pagina 44 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
a sa
-si p
oata
efe
ctua
si
ngur
a in
griji
rile
per
sona
le in
de
curs
de
5 zi
le
Sa-
si e
xpri
me
acce
ptul
de
a in
depl
inii
ingr
ijiri
de ig
iena
in
term
en d
e 10
zile
.
Pac
ient
a sa
nu
prez
inte
infe
ctii
cuta
nate
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Inca
paci
tate
de
a-si
re
aliz
a si
ngur
a in
grjir
ile m
edic
ale
Ris
c al
infe
ctiil
or
cuta
nate
Nr. 5. 6.
CAZUL II
Date fixe si variabile:
NUME SI PRENUME : N.F.
VARSTA: 70 ani
SEX: masculin
DOMICILIUL: Cluj Napoca
Pagina 45 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
STAREA CIVILA: casatorit
OCUPATIA: pensionar
NATIONALITATEA: romana
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA DE SANGE: 01;Rh pozitiv
ANTECEDENTE PERSONALE:cardiopatie ischemica, fibrilatie atriala
ANTECEDENTE HEREDUCOLATERALE:-mama a avut cancer la san
-tata a avut probleme digestive
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTRARE:ciroza hepatica decompensata portal si
parenchimatos. Sindrom anemic , sindrom bibiar operat.
MOTIVELE INTERNARII:-jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in
greutate(≈5kg intr-o luna),gust amar
-edeme la nivelul membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului.
ISTORICUL BOLII:pacient in varsta de 70 ani cunoscut cu ciroza hepatica de 2 ani ,
se interneaza pentru jena la nivelul hipocondrului drept, scadere in greutate, gust amar, edeme
ale membrelor inferioare, cresterea in volum a abdomenului. Pacientul precizeaza ca a
prezentat un episod de febra (38-390C) ,tuse iritabila, un episod de epistaxis un caracter
intermitent cu durata de 2 zile. Pacientul a urmat tratament cu Spirinofactona, Furosemid,
Digoxin, Algocalmin, Paracetamol, vitamina C. Pacientul mentioneaza ca de aproximativ 2
luni prezinta gingivoragii.
Examinari paraclinice
Ecografie abdominala: ficat cu structura neomogena miuondulara contur neregulat mai
ales la nivelul fetei anterioare. Vena porta 15mm,vena splenica 11mm, vena mezinterica 10mm
dilatata .
Rinichi, pancreas normale. Splina nu se vizualizeaza datorita edemului important,
ascita in cantitate mare.
Examen de urina:
Proteine-negativ
Puroi –negativ
Glucoza-negativ
Pagina 46 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Examinari hematologice
Denumirea analizei Valori obtinuteHematocrit 30g% 40g%Hemoglobina 10g% 13g%Leucocite 3400/mm3 3800/mm3
Trombocite 34000/mm3 56000/mm3
VSH 26-50mmSideremie 50 %Glicemie 127mg%Proteine totale 5g%Albumine 57% globuline 4% globuline 6% globuline 7,5% globuline 22%
Lipide 674mg%Colesterol 130mg%Tymol 10U/lBilirubina totala 1,52;1,14mg%Bilirubina directa 0,5;0,4mg%Bilirubina indirecta 1,02;0,6mg%Fosfataza alcalina 166U/l GT 35U/l
Colinesteraza 4,6RU/lTransaminaze TGO=45U/l
TGP=36U/lCoagulograma TQ=16”14”
APTT=45”Ionograma serica Na+=130mEq/l
K+=4,2mEq/l
Ca2+=5mEq/lRezerva alcalina 24mEq/lAg Bs -negativDenumirea analizei Valori obtinuteAg Bc -negativAg Bl -negativ
BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Pacientul prezinta respiratii ample, cu miscari toracice simetrice desi din cauza ascitei
se plange de o usoara jena. Aportul respirator este integru iar caile aeriene superioare sunt
Pagina 47 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
libere. Pacientul prezinta sonoritate pulmonara si murmur vezicular bilateral.
In cadrul aparatului circulator tensiunea arteriala este de 110/70mmHg. Pacientiul
prezinta cardiopatie ischemica de 5 ani. De atunci a urmat tratament cu Digoxin, Aspacardin,
Captopril. Pacientul prezinta pulsul de 60 batai/minut iar respiratia este de 15/minut.
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Pacientul urmeza un regim hiposodat avand restrictie la lichide aproximativ
1 l/zi. Prezinta abdomen voluminos datorita ascitei. Pacientul prezinta alimentatie
inadecvata datorita lipsei poftei de mancare.
Nevoia de a elimina
Pacientului i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si Spironulactona,
diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de consistenta si aspect
normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar transpiratiile sunt in limite
normale.
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu
doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat.
Nevoia de a dormi si a se odihni
Pacientul doarme 5-6 ore/noapte deoarece ziua doarme 2-3 ore. Somnul este agitat iar
dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si nici alte produse pentru a-
si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in decompensarea hepatica,
accentuand encefalopatia.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca. Se imbraca conform
cerintelor si circumstantelor.
Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale
Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza
destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si
Pagina 48 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de
temperatura mediului.
Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Pacientul prezinta icter sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare.
Fanerele sunt uscate si friabile. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor
necesitand ajutor in vederea efectuarii acestei nevoi.
Nevoia de a evita pericolele
Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In
timpul tratamentului este linistit si isi ia la timp medicamentele. Pacientul este anxios si
nelinistit in legatura cu boala. Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a stimei
de sine , de dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere.
Nevoia de a se recreea
Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. In general se uita la
televizor, citeste si asculta radioul. In perioada internarii discuta cu colegii de salon si
apartinatorii.
Nevoia de a comunica
Pacientul prezinta integritate senzoriala, este sociabil, comunicativ, intretine bune
relatii cu membri echipei de ingrijire fiind receptiv la mesajul transmis de ei.
Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga si citeste biblia mai ales de cand este
bolnav.
Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii
Pacientul se simte inutil si se preocupa de starea sa actuala. Doreste ca starea sanatatii
sa se amelioreze desi e constient de gravitatea ei.
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire
Pagina 49 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
despre tratamentul medical. Isi respecta tratamentul prescris de medic si face tot posibilul ca
starea sanatatii lui sa se amelioreze.
In urma bilantului de independenta-dependenta am remarcat urmatoarele nevoi alterate
si probleme de dependenta:
Nevoi alterate:
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a elimina
Nevoia de a dormi si se odihni
Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Nevoia de a evita pericolele
Probleme de dependenta:
Eliminarea urinara inadecvata
Alimentatie inadecvata prin deficit
Dificultate de a se odihni
Riscul infectiilor cutanate
Risc al complicatiilor cardiovasculare
Dezinteres si incapacitate fata de ingrijirile de igiena
Risc al infectiilor aparatului urinar
Pagina 50 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eva
luar
e
S-a
rem
arca
t m
odif
icar
ea b
enef
ica
a gr
adul
ui d
e an
emie
, a
prot
eine
lor
tota
le ti
mp
de 4
zile
Pac
ient
ul e
ste
echi
libra
t nut
ritio
nal s
i hdr
oele
ctro
litic
dup
a 8
zile
de
trat
amen
t.
Pagina 51 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Am
adm
inis
trat
pac
ient
ului
Pol
ivita
min
e 3x
1tb/
ziA
m a
dmin
istr
at h
idro
lizat
e de
pro
tein
e(am
inop
lasm
al)
150m
l/zi,
vita
min
a C
-1f/
zi, v
itam
ina
K-1
f/zi
Pen
tru
refa
cere
a pa
renc
him
ului
hep
atic
si i
mpl
icit
reve
nire
a nu
triti
onal
a, p
acie
ntul
ui i
s-a
adm
inis
trat
2f
Asp
atof
ort
in 5
00m
l glu
coza
5%
/zi
Am
rec
olta
t pr
obe
de la
bora
tor
pent
ru a
urm
ari d
inam
ic r
even
irea
niv
elul
ui p
rote
inel
or to
tale
si a
alb
umin
elor
.
Pagina 52 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
dis
cuta
t cu
pac
ient
ul n
eces
itate
a un
ei d
iete
hip
osod
ata
Am
pre
zent
at p
acie
ntul
ui li
sta
cu a
limen
tele
per
mis
e si
inte
rzis
e.A
limen
tatia
treb
uie
sa f
ie b
ogat
a in
pro
tein
e(ca
rne
slab
a de
vita
, pui
, pes
te s
lab,
bran
za d
e va
ci)
si g
luci
de d
in f
ruct
e si
legu
me
fara
mul
ta c
elul
oza.
Pagina 53 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a fi
e ec
hilib
rar
hidr
oele
ctro
liric
in 3
zile
R
eech
ilibr
area
nut
ritio
nala
in d
ecur
s de
7 z
ile
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Alim
enta
tie
inad
ecva
ta p
rin
defi
cit
Nr. 1.
Pagina 54 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eva
luar
e
Pac
ient
ul e
ech
ilibr
at h
idro
elec
trol
itic
in d
ecur
s de
3-
4 zi
le f
apt c
onfi
rmat
de
rezu
ltate
le io
nogr
amei
se
rice
si r
ezer
vei a
lcal
ine
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Pen
tru
mic
sora
rea
edem
eloe
si a
scite
i pac
ient
ului
i s-
au a
dmin
istr
at:
Spi
rono
lact
ona
3x2t
b/zi
si F
uros
emit
1tb/
zi.
Am
par
ticip
at la
rea
lizar
ea p
arac
ente
zei p
rin
preg
atir
ea m
ater
iale
lor
si in
stru
men
telo
r ne
cesa
re, s
ervi
nd m
edic
ul s
i apl
ican
d pa
nsam
entu
l com
pres
iv d
upa
efec
tuar
ea te
hnic
ii.
Pagina 55 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Ziln
ic a
m r
ealiz
at b
ilant
ul h
idro
elec
trol
itic
ale
paci
entu
lui:
Inge
stia
- 1
000m
l lic
hide
50
0ml g
luco
za 5
%15
0 m
l pla
sma
150m
l alim
ente
Exc
retia
- 2
400
ml d
iure
za
Pagina 56 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a fi
e ec
hilib
rat
hidr
oele
ctro
litic
si a
cido
bazi
c in
2 z
ile
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Elim
inar
e in
adec
vata
ca
ntita
tiv s
i ca
litat
iv
man
ifes
tata
pri
n ol
igur
ie, e
dem
e si
asc
ita
Nr. 2.
Eva
luar
e
Pac
ient
ul n
u pr
ezin
ta c
ompl
icat
ii ur
inar
e, u
rucu
ltura
fiin
d ne
gativ
a ia
r la
exa
men
ul s
umat
de
urin
a pu
roiu
l est
e ne
gativ
Pac
ient
ul n
u pr
ezin
ta c
ompl
icat
ii ca
rdio
-vas
cula
re, r
espi
ratia
fiin
d de
16
/min
, pu
lsul
e d
e 60
/min
iar
tens
iune
a ar
teri
ala
e de
110
/70
mm
Hg
Pagina 57 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Am
urm
arit
resp
ecta
rea
trat
amen
tulu
i pen
tru
afec
tiune
a ca
rdia
caD
igox
in 1
tb/z
i ,5
zile
pe
sapt
aman
a A
spac
ardi
n 3x
1 tb
/zi
Pagina 58 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii
auto
nom
e
Se
reco
lteaz
a ur
ina
pent
ru
exam
inar
ile
bact
erio
logi
ce s
i bi
ochi
mic
e
Am
sup
rave
ghea
t fu
nctii
le v
itale
al
e pa
cien
tulu
i: te
mpe
ratu
ra,
tens
iune
ar
teri
ala,
re
spir
atie
pul
s.
Obi
ectiv
e
Pro
teja
rea
paci
entu
lui d
e ap
ariti
a un
or
infe
ctii
urin
are
pe to
t pa
rcur
sul
spita
lizar
ii
Pac
ient
ul s
a nu
pr
ezin
te
com
plic
atii
card
io-v
ascu
lare
pe
par
curs
ul
spita
lizar
ii
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Ris
c al
infe
ctiil
or la
ni
velu
l apa
ratu
lui
urin
ar
Ris
cul
com
plic
atiil
or
card
io-v
ascu
lare
Nr. 3. 4.
Eva
luar
e
Pac
ient
ul e
cur
at ,
ingr
ijit ,
exe
cuta
ac
tivita
ti ce
nu-
l su
pras
olic
ita f
izic
Pac
ient
ul n
u pr
ezin
ta
infe
ctii
ale
tegu
men
tulu
i si
muc
oase
lor,
nu
prez
inta
esc
ara.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Pagina 59 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
edu
cat p
acie
ntul
in v
eder
ea a
ccep
tari
i si e
fect
uari
i toa
lete
i cor
pora
leA
m s
timul
at d
orin
ta p
acie
ntul
ui d
e a
efec
tua
sing
ur to
alet
a pe
rson
ala,
de
a se
bar
biar
ii, d
e a-
si s
pala
cat
eva
obie
cte
pers
onal
e.
Se
asig
ura
cura
teni
a le
njer
ii de
cor
p si
de
pat a
pac
ient
ului
.S
e su
prav
eghe
aza
calit
atea
tegu
men
tulu
i si m
ucoa
selo
r re
spir
ator
ii
Pagina 60 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a-si
ef
ectu
eze
ingr
ijire
a pe
rson
ala
pe
peri
oada
sp
italiz
arii
si la
do
mic
iliu
Pac
ient
ul s
a nu
pr
ezin
te
com
plic
atii
cuta
nate
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Dez
inte
res
si
inca
paci
tate
fat
a de
in
griji
rile
de
igie
na
Ris
c al
co
mpl
icat
iilor
cu
tana
te
Nr. 5. 6.
Eva
luar
e
In u
rma
aplic
arii
mas
urilo
r pa
cien
tul
doar
me
mai
bin
e no
apte
a ia
r di
min
eata
se
sim
te
odih
nit
Inte
rven
tii
dele
gate
Nu
se p
ot
adm
inis
tra
med
icam
ente
cu
efe
ct
seda
tiv. I
n ac
est s
cop
se
adm
inis
trea
za
med
icam
ente
cu
efe
ct u
sor
seda
tiv d
e tip
ul:
Cip
rohe
ptad
in
1tb
la c
ulca
re
sau
Feni
ram
in
1tb
sear
a la
cu
lcar
e pe
ntru
a e
vita
ef
ectu
l tox
ic
hepa
tic a
l ba
rbitu
rici
lor
Pagina 61 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Pac
ient
ului
i se
adm
inis
trea
za li
chid
e ca
lde
inai
nte
de c
ulca
re .
Se
into
cmes
te u
n pr
ogra
m d
e od
ihna
in c
omun
de
acor
d cu
el.
Pagina 62 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a be
nefi
ciez
e de
un
som
n ca
ntita
tiv s
i ca
litat
iv
satis
faca
tor
in
cel m
ai s
curt
tim
p
(1-2
zile
)
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Dif
icul
tate
de
a se
od
ihni
Nr. 7.
CAZUL III
Date fixe si variabile:
NUME SI PRENUME : K.R.
VARSTA: 54 ani
SEX: masculin
DOMICILIUL: Cluj Napoca
STAREA CIVILA: casatorit
OCUPATIA: pensionar
NATIONALITATEA: romana
RELIGIA: ortodoxa
ANTECEDENTE PERSONALE: - hepatita cronica diagnosticata in 1999.
- cardiopatie ischemica
- angor de efort
ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:
mama cardiaca si diabet zaharat
tata- depresie
GRUPA DE SANGE: AII pozitiv.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE:
Ciroza hepatica virala B si etanolica, decompensata vascular si parenchimatos, clasa
CHILD C12 , varice esofagiene grupa I, II
MOTIVELE INTERNARII:
Dispnee inspiratorie la eforturi mici, astenie , fatigabilitate , dureri precordiale la efort
Cresterea in volum a abolemenului (ascita)
Pagina 63 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Edeme ale membrelor inferioare
Stare de disconfort abdominal.
Inapetenta
ISTORICUL BOLII: -pacientul in varsta de 54 ani in evidenta cu ciroza hepatica 2
ani , a fost internat pentru astenie extrema, dispnee respiratorie la eforturi mici ,dureri
precordiale la efort ,ascita volumioasa, edeme marcate ale
membrelor inferioare, sindrom dispeptic.Bolnavul e cuncoscut din 1983 cardiopatie,
angor de efort , in tratament constant cu Propanolol. La domiciliu a continuat tratamentul cu
Silimarina, Spironolatona, Furosemid, Aspatofort, dar nu a respectat indicatiile de a renunta la
alcool. Se adreseaza clinicii pentru tratament de specialitate.
Explorari paraclinice
Ecografia abdominala: ficat mic cu contur neregulat si cu o structura relativ omogena
si ecogenitate usor crescuta. Colecist cu pereti mult ingrosati, cu aspect stratificat si
prezentand in lumen cateva puncte de reflexogene in schita , in alt factori in coada de cometa.
Vena porta de 15mm.
Splina omogena de 12,5-13cm in axul lung. Canalul Wirsung usor dilatat 3cm
Vezica urinara destinsa.
Examen de urina:
Proteine- urme
Puroi- negativ
Glucoza- negativ
Ubg- intens pozitiv
Pigmenti biliari- negativ
Sediment calitativ- numeroase cristale de oxalat de calciu si hematii.
Examinarea lichidului ascitic
-LDH- 88
-proteine- transudat 12,8%
Pagina 64 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Examinari hematologice si biochimice
Denumirea analizei Valori obtinuteHematocrit 28%Hemoglobina 9,3%Leucocite 5500/mm3
Trombocite 225000/mm3
Reticulocite 12%Neutrofile 68%Limfocite 26%Monocite 6%VSH 30-70mmSideremie 55 %Glicemie 103mg%Proteine totale 6g% 7,7g%Albumine 34% 34,2%globuline 6,1%Denumirea analizei Valori obtinuteglobuline 9,3%
globuline 5,9% globuline 36%
Lipide 712mg%Colesterol 156g%Tymol 10U/lBilirubina totala 1,9mg%Bilirubina directa 0,88mg%Bilirubina indirecta 1,62mg%Fosfataza alcalina 196U/l GT 35U/l
Transaminaze 27U/l
10U/lCoagulograma TQ=20”
APTT=38”Ionograma serica Na+ =130mEq/l
K+ =4,5mEq/lRezerva alcalina 27mEq/lUree 22mg%Creatinina 0,9mg%
BILANTUL DE INDEPENDENTA-DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Pacientul prezinta respiratii ample, aproximativ 22/min cu miscari toracice simetrice.
Tipul respiratiei este abdominal. Aparatul respirator este integru cu caile aeriene libere. In
Pagina 65 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cadrul aparatului cardiovascular pacientul prezinta zgomote cardiace ritmice, puls 110/min
TA=90/70mmHg. Prezinta circulatie colaterala in flancuri si stelute vasculare.
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
Pacientul nu a respectat indicatiile de la internarea precedenta continuand sa bea alcool
(aprox. 500ml tuica/zi) si luand medicamente sporadic. Prezinta anorexie si abdomed foarte
voluminos (semnul valului este pozitiv) datorita ascitei si durere in hipocondrul drept. Datorita
intreruperii alimentatiei corecte orare si cu toate ca s-a instituit o alimentatie parenterala
pacientul a slabit de la 72 kg la 65 kg in 12 zile. Pacientul prezinta anemie feripriva.
3.Nevoia de a elimina
Pacientul e hidratat corect, i se creste diureza cu diuretice de tipul: Frusemid si
Spironulactona, diureza ce ajunge de la 1-2 l/zi la 2-3 l/zi. Pacientul prezinta scaune de
consistenta si aspect normal in numar de 1/zi. Pacientul nu prezinta varsaturi, sputa iar
transpiratiile sunt in limite normale.
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Datorita edemelor de la membrele inferioare si a ascitei pacientul se mobilizeaza greu
doar pana la baie, restul zilei si-l petrece stand in pat. Se ridica la marginea patului si isi poate
schimba singur pozitia in pat.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Pacientul doarme 6-7 ore/noapte si se trezeste frecvent, deoarece ziua doarme 1-2 ore.
Somnul este agitat iar dimineata nu se simte odihnit. Bolnavul nu foloseste medicamente si nici
alte produse pentru a-si satisface aceasta nevoie deoarece sunt contraindicate in
decompensarea hepatica.
6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Pacientul prezinta capacitate fizica de a se imbraca si dezbraca cu mare dificultate,
prezentand dispnee inspiratorie la efort. Se imbraca conform cerintelor si circumstantelor. Desi
e nemultumit de faptul ca se imbraca cu dificultate nu vrea sa accepte ajutorul personalului sau
al apartinatorului.
Pagina 66 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7.Nevoia de a-si mentine temperatura in limite normale
Pacientul are temperatura corpului in limite normale nedepasind 370C. Se adapteaza
destul de bine la modificarile de temperatura din salon, accepta si
doreste aerisirea salonului, isi exprima dorinta de a se imbraca in functie de
temperatura mediului.
8.Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Pacientul prezinta icter slab sclerotegumentar, edeme la nivelul membrelor inferioare.
Extremitatiile ii sunt reci . Fanerele sunt uscate si friabile,iar tegumentele palide cu elasticitate
scazuta. Pacientul isi efectueaza cu greutate ingrijirea tegumentelor necesitand ajutor in
vederea efectuarii acestei nevoi.
9. Nevoia de a evita pericolele
Datorita faptului ca pacientul se deplaseaza cu greutate pericolele sunt evitate. In
timpul tratamentului pacientul este putin cooperabil cu echipa medicala trebuind sa i se lege
mana in timpul administrarii perfuziei. Tabletajul il ia doar supravegheat. Este nelinistit in
legatura cu boala si tratamentul.Prezinta riscul unor complicatii infectioase , de pierdere a
stimei de sine , e dificultate de a-si pastra sanatatea si disconfort creat de durere.
10. Nevoia de a se recreea
Pacientul fiind slabit prezinta interes mai mult pentru odihna. Cand nu doarme isi
ocupa timpul discutand cu alti pacienti , cu persoanele din familie, ascultand radioul sau citind.
11. Nevoia de a comunica
Pacientul prezinta integritate senzoriala, se exprima corect , coerent ,cu intonatie
adecvata fara obstacole. Gesturile si expresia faciala sunt in concordanta cu mesajul verbal.
Pacientul nu e prea receptiv la mesajul transmis de echipa medicala.
Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori
Pacientul este ortodox, merge la biserica, se roaga foarte putin , nu tine post si merge
foarte rar la biserica.
Nevoia de a fi ocupat in vederea realizarii
In mod normal era o persoana activa, se ocupa cu gradinaritul si treburile gospodaresti.
Pagina 67 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
In prezent se simte inutil, este preocupat de starea sa actuala, doreste ca starea lui sa se
amelioreze desi e constient de gravitatea ei.
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Pacientul doreste sa stie cat mai multe despre boala, pune intrebari echipei de ingrijire
despre tratamentul medical, doreste sa i se amelioreze sanatatea desi e putin cooperant cu
echipa medicala.
In urma bilantului de independenta-dependeta am remarcat urmatoarele nevoi alterate
si probleme de dependenta.
Nevoi alterate:
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a elimina
Nevoia de a dormi si se odihni
Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Nevoia de a evita pericolele
Probleme de dependenta:
Alimentatie carentiala datorita inapetentei ,alcoolismului si lipsei cunoasterii acestui
risc.
Anxietate moderata
Eliminare inadecvata cantitativ si calitativ
Dificultatea de a se odihni
Incapacitate de autoingrijire
Risc al complicatiilor infectioase
Pagina 68 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eva
luar
e
Ziu
a1-
paci
entu
l e e
chili
brat
hid
roel
ectr
oliti
c fa
pt c
onfi
rmat
de
rezu
ltate
le io
nogr
amei
ser
ice
si r
ezer
vei a
lcal
ine
Ziu
a 5-
pac
ient
ul e
ech
ilibr
at n
utri
tiona
l si h
idro
elec
trol
itic,
are
pof
ta d
e m
anca
re, n
u se
mai
sim
te s
labi
t.
Pagina 69 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Mul
tivita
min
e 3x
1tb/
zi p
repa
rate
din
fie
r pe
ntru
com
bate
rea
anem
iei-
sulf
at d
e fi
er 3
x1tb
/zi
Pen
tru
core
ctar
ea d
efic
itulu
i de
prot
eine
pac
ient
ului
i s-
a ad
min
istr
at h
idro
lizat
e de
pro
tein
e (a
min
opla
smal
)150
ml/z
iP
entr
u re
face
rea
pare
nchi
mul
ui h
epat
ic s
-au
adm
inis
trat
2f
Asp
atof
ort.
Pagina 70 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Ziu
a1-p
acie
ntul
a f
ost a
limen
tat p
aren
tera
l cu
gluc
oza
5%, 2
x500
ml c
u 1f
vita
min
a C
, 1f
vita
min
a B
1si B
6 si
1f
de g
luco
nola
ctat
de
Ca
Ziu
a 2-
pe la
nga
alim
enta
tia p
aren
tera
la p
acie
ntul
ui i
s-a
adm
inis
trat
cea
i ind
ulci
t, su
pe s
trec
urat
e.Z
iua
3-pa
cien
tulu
i i s
-a in
trod
us m
asa
de p
ranz
for
mat
a di
n su
pa d
e za
rzav
at, p
ilaf d
e or
ez c
u ca
rne
de p
ui f
iart
a , t
oate
far
a sa
reZ
iua
4-pe
lang
a al
imen
tatia
par
ente
rala
pac
ient
a\ul
ui i
s-au
intr
odus
toat
e ce
le 3
mes
e pr
inci
pale Pagina 71 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a fi
e ec
hilib
rat h
idro
elec
trol
itic
in 3
zile
R
eech
ilibr
are
nutr
ition
ala
in d
ecur
s de
5 z
ile
Pro
blem
a de
dep
ende
nta
Alim
enta
tie c
aren
tiala
da
tori
ta in
apet
ente
i ,
alco
olis
mul
ui s
i lip
sei
cuno
aste
rii a
cest
ui r
isc.
Nr. 1.
Pagina 72 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eva
luar
e
Con
form
bila
ntul
ui h
idro
elec
trol
itic
si r
ezul
tate
le io
nogr
amei
ser
ice
si r
ezer
vei a
lcal
ine
paci
entu
l e e
chili
brat
hid
roel
ectr
oliti
c D
upa
3 zi
le d
e tr
atam
ent e
dem
ele
s-au
dim
inua
t ins
a as
cita
est
e in
ca v
olum
ioas
aD
upa
efec
tuar
ea p
arac
enta
zei p
acie
ntul
res
pira
mai
uso
r, f
recv
enta
res
pira
tiilo
r fi
ind
de 1
8/m
in
Pagina 73 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Pen
tru
a di
min
ua a
scita
si e
dem
ele
paci
entu
lui i
is-a
adm
inis
trat
Spi
rono
lact
ona
3x2t
b/zi
Fur
osen
it 1t
b/zi
Pac
ient
ului
i s-
a ef
ectu
at p
arac
ente
za
Am
par
ticip
at la
efe
ctua
rea
inte
rven
tiei p
rin
preg
atir
ea m
ater
iale
lor
si in
stru
men
taru
lui m
edic
al
Pagina 74 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Ziln
ic a
m r
ealiz
at b
ilant
ul h
idro
elec
trol
itic
:In
gest
ia-
50
0ml g
licoz
a 5%
-
2
50m
l suc
de
fruc
te
-
1
50m
l alim
ente
Exc
retia
- 2
000m
l diu
reza
Pagina 75 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a fi
e ec
hilib
rat
hidr
oele
ctro
litic
si a
cido
bazi
c
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Elim
inar
e in
adec
vata
ca
ntita
tiv s
i ca
litat
iv
Nr. 2.
Eva
luar
e
In u
rma
mas
urilo
r lu
ate,
pac
ient
ul
doar
me
mai
bin
e no
apte
a ia
r di
min
eata
se
sim
te m
ai o
dihn
it.
Pac
ient
ul a
dev
enit
linis
tit ,
nu m
ai
prez
imnt
a st
ari d
e ne
linis
te s
i tr
emor
dat
orat
e ab
stin
ente
i etil
ice
Pagina 76 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Nu
se p
ot a
dmin
istr
a m
edic
amen
te c
u ef
ect s
edat
iv. I
n ac
est s
cop
se a
dmin
istr
eaza
med
icam
ente
cu
efec
t uso
r se
dativ
de
tipul
: Cip
rohe
ptad
in 1
tb la
cul
care
sau
Fen
iram
in 1
tb s
eara
la c
ulca
re p
entr
u a
evita
efe
ctul
toxi
c he
patic
al b
arbi
turi
cilo
r
S-a
sol
icita
t con
sultu
l med
icul
ui p
sihi
atru
in s
copu
l tra
tari
i anx
ieta
tiiS
-a in
dica
t adm
inis
trar
ea d
e: A
mitr
iptil
in 2
tb/z
i si M
epro
bam
at 3
x1tb
/zi
Pagina 77 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Pac
ient
ului
i se
adm
inis
trea
za li
chid
e ca
lde
(lap
te, c
eai d
e m
uset
el, d
e te
i ) in
aint
e de
cul
care
.S
e in
tocm
este
un
prog
ram
de
odih
na in
com
un d
e ac
ord
cu p
acie
ntul
S
e re
aliz
eaza
un
clim
at d
e lin
iste
si c
onfo
rt c
are
sa n
u su
pras
olic
ite a
naliz
ator
ii au
ditiv
i si v
izua
li
Pac
ient
ului
i s-
a cr
eat
o st
are
de c
onfo
rt p
rin
asig
urar
ea u
nei a
mbi
ante
opt
ime
in s
alon
Am
ras
puns
cu
prom
titud
ine
la s
olic
itari
le p
acie
ntul
ui
Pagina 78 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a be
nefi
ciez
e de
som
n ca
ntita
iv s
i ca
litat
iv
satis
faca
tor
Pac
ient
ul s
a fi
e ec
hilib
rat
psih
ic
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Dif
icul
tate
in a
se
odih
ni
Anx
ieta
te
mod
erat
a
Nr. 3. 4.
Pagina 79 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Eva
luar
e
Pac
ient
ul n
u pr
ezin
ta c
ompl
icat
ii re
spir
ator
ii si
car
diov
ascu
lare
R
espi
ratia
=18
/min
T
A=
100/
80m
mH
gP
uls=
90/m
inP
acie
ntul
nu
prez
inta
com
plic
atii
infe
ctio
ase,
val
oare
a te
mpe
ratu
rii c
orpu
lui f
iind
de 3
70 C
Pagina 80 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii
dele
gate
Pagina 81 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
exp
licat
pac
ient
ului
nec
esita
tea
resp
ecta
rii
repa
osul
ui f
izic
si a
l tra
tam
entu
lui,
Pen
tru
a nu
-i p
eric
lita
resp
irat
ia s
i fun
ctia
ca
rdio
vasc
ular
e pa
cien
tulu
i i s
-a e
fect
uat
para
cent
eza
elim
inan
d 4l
lich
id a
scet
ic
Dup
a ef
ectu
area
tehn
icii
am d
ezin
fect
at lo
cul p
untii
si
am a
plic
at o
com
pres
ie s
teri
la p
entu
pre
veni
rea
infe
ctie
i.
Am
sfa
tuit
paci
entu
l sa
nu s
e m
iste
pre
a m
ult i
n pa
t si
sa
nu
se r
idic
e du
pa e
fect
uare
a pu
ntii.
Pagina 82 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a nu
pre
zint
e ri
scul
co
mpl
icat
iilor
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Ris
c al
co
mpl
icat
iilor
in
fect
ioas
e
Nr. 5.
Eva
luar
e
In u
rma
mas
urilo
r lu
ate
paci
entu
l e
ingr
ijit s
i cur
at,
exec
uta
activ
itati
ce
nu-l
sup
raso
licita
fiz
ic.
Inte
rven
tii d
eleg
ate
Pagina 83 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Inte
rven
tii a
uton
ome
Am
edu
cat p
acie
ntul
in v
eder
ea a
ccep
tari
i si e
fect
uari
i toa
lete
i cor
pora
le
Am
sim
ulat
dor
inta
pac
ient
ului
de
a-si
efe
ctua
sin
gur
toal
eta
pers
onal
a, d
e a
se b
arbe
rii,
de a
-si s
pala
cat
eva
obie
cte
pers
onal
e.A
m a
juta
t pac
ient
ul s
a se
mob
ilize
ze.
Obi
ectiv
e
Pac
ient
ul s
a-si
efe
ctue
ze
sing
ur
ingr
ijiri
le
pers
onal
e pe
pe
rioa
da
spita
lizar
ii si
la
dom
icili
u
Pagina 84 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pro
blem
a de
de
pend
enta
Inca
paci
tate
a de
au
toin
griji
re
Nr. 6.
CAPITOLUL VII
CONCLUZII
Pacientii cu ciroza hepatica reprezinta o categorie aparte de bolnavi, care necesita
ingrijiri speciale din partea echipei medicale dar si ale familiei.
Asistenta medicala trebuie sa invate pacientii sa respecte un regim alimentar, igieno-
dietetic, sa elimine din alimentatie condimentele, alimentele cu multe grasimi animale, iar
consumul de alcool este strict interzis.
Bolnavul cirotic trebuie sa respecte regimul de igiena corporala personala, conditiile de
microclimat, sa nu efectueze eforturi fizice mari, sa respecte un regim adecvat de viata.
Pacientul va fi invatat sa-si efectueze autocontrolul durerii, sa elimine foctorii nocivi care ar
dauna sanatatii sau intarzierea recastigarii independentei, sa respecte unregim echilibrat de
viata si munca, sa urmeze intocmai indicatiile medicale primite.
Familia pacientului are un rol deosebit de important in procesul de nursing astfel va fi
angrenata sa ajute bolnavii la efectuarea ingrijirilor personale, sa se reintegreze in familie si la
locul de munca astfel dupa spitalizare va fi ajutat sa-si reia statutul social pe care il avea inainte
de imbolnavire.
Pentru a indeplinii cerintele pacientului asistenta trebuie sa cunoasca bine meseria pe
care o practica pentru a putea sa respecte regimul prescris si conduita pe care trebuie sa o
adopte, sa aiba o conditie fizica buna pentru a putea rezista serviciilor medicale, sa reziste la
efortul fizic si psihic prelungit atunci cand e nevoie.
Asistenta trebuie sa posede cunostinte temeinice de nursingm, de inggrijire a
bolnavilor, sa posede un spirit de observatie dezvoltat, abnegatiei, sa fie responsabila de actele
sale iniferent de conduita sociala, varsta, sex, rasa, religie, apartenenta politica a pacientului.
Pagina 85 din 86
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 86 din 86