atestat impozite

CUPRINS

ARGUMENT..................................................................................................................................4

CAPITOLUL I IMPOZITELE DIRECTE.................................................................................5

1.1. Caracterizarea generală a impozitelor directe.......................................................................5

1.2. Impozitele reale....................................................................................................................6

1.3. Impozitele personale.............................................................................................................7

CAPITOLUL II ELEMENTELE IMPOZITULUI PE SALARII............................................9

2.1. Dispoziţii generale................................................................................................................9

2.2. Determinarea venitului impozabil......................................................................................10

2.2.1. Veniturile impozabile..................................................................................................10

2.2.2. Contribuţiile salariale...................................................................................................14

2.2.3. Deducerea personală....................................................................................................15

2.3. Calcularea şi plata impozitului pe salarii............................................................................16

STUDIU DE CAZ........................................................................................................................18

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................20

ANEXE.........................................................................................................................................21

3

ARGUMENT

Am ales aceasta tema pentru atestatul meu, deoarece consider ca impozitul pe salarii are

o pondere deosebita in structura bugetului, plasandu-se pe locul al doilea imediat dupa incasarile

din taxa pe valoarea adaugata. Procedura de colectare prin intermediul retinerii la sursa, dar si

sanctiunile aplicate in cazul nerespectarii acesteia ilustreaza de asemenea importanta acestui

impozit, dar si a contributiilor sociale.

Procedura de colectare prin intermediul retinerii la sursa, dar si sanctiunile aplicate in

cazul nerespectarii acesteia ilustreaza de asemenea importanta acestui impozit. Asadar

intarzierea fie si cu o zi a platii impozitului pe salarii si a contributiilor sociale atrage obligatia de

plata a majorarilor de intarziere in cota de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere.

Am structurat lucrarea pe doua capitole, care cuprind informatii despre calcularea si

virarea impozitului pe salarii. Finalul atestatului este constituit din studiul de caz efectuat la

cabinetul veterinar S.C. Ligica Impex S.R.L.

In primul capitol, numit „ Impozitele directe “, am prezentat: caracterizarea generala a

impozitelor directe (reale si personale), avantajele (constituie venituri sigure pentru stat,

cunoscute din timp și pe care se poate baza la anumite intervale de timp, se calculează și se

percep relativ usor) si dezavantajele (nu sunt agreabile plătitorilor impozitelor directe, pot genera

abuzuri în ce privește așezarea și încasarea impozitelor) impozitelor directe; impozitele reale

(impozitul funciar (pe pământ), impozitul real pentru clădiri în funcție de destinația lor

(locuințe, magazine, birouri etc.), impozitul pe activitățile industriale, comerciale și profesiile

libere, impozitul pe capitaluri bănești ); impozite personale (impozitul pe venit si impozitul pe

avere);

Al doilea capitol, care poarta numele de „ Elementele impozitului pe salarii”, cuprinde :

dispoziţii generale; determinarea venitului impozabil (are in vedere veniturile impozabile,

contributiile salariale, deducerea personala); calcularea si plata inpozitului pe salarii;

Pentru a-mi sustine lucrarea, am prezentat practic, prin intermediul studiului de caz,

modul de calcularea si virare a impozitului pe salarii la cabinetul veterinar S.C. Ligica Impex

S.R.L. Pentru calcularea impozitului ????????????????????

4

CAPITOLUL I IMPOZITELE DIRECTE

1.1. Caracterizarea generală a impozitelor directe

În decursul timpului, impozitele directe au evoluat o dată cu dezvoltarea economiei, ele

stabilindu-se pe diferite obiecte materiale, genuri de activități, pe venituri sau pe averi.

Fiind individualizate, impozitele directe constituie cea mai veche formă de impunere.

Deși s-au practicat și în orânduirile precapitaliste, o diversificare și extindere mai mari au

cunoscut abia în capitalism.

În primele decenii ale secolului al XX-lea, impozitele așezate pe obiecte, materiale și

genuri de activități (adică impozitele de tip real) au fost înlocuite treptat cu impozitele stabilite

pe diferite venituri (salarii, profit, rentă) sau pe avere (mobiliară sau imobiliară), adică cu

impozite de tip personal.

Începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, datorită creșterii continue a

cheltuielilor publice, sporul de venituri realizat de stat prin introducerea impozitelor personale nu

a fost suficient pentru acoperirea acestora, astfel incât s-a recurs și la impunerea indirectă

Deoarece impozitele directe sunt nominative, reglementate în funcție de mărirea venitului

sau a averii și au termene de plată stabilite și cunoscute în anticipație, ele sunt preferabile față de

impozitele indirecte.

Impozitele directe prezintă urmatoarele avantaje:

- constituie venituri sigure pentru stat, cunoscute din timp și pe care se poate baza la

anumite intervale de timp;

- îndeplinesc obiective de justiție fiscala, deoarece sunt exonerate veniturile necesare

minimului de existență;

- se calculează și se percep relativ usor;

Impozitele directe prezintă și urmatoarele dezavantaje:

nu sunt agreabile plătitorilor;

se apreciază că nu sunt productive, deoarece conducerile statelor nu ar avea interes să

devină nepopulare, prin creșterea acestor impozite;

pot genera abuzuri în ce privește așezarea și încasarea impozitelor;

Impozitele directe pot fi reale și personale.

5

1.2. Impozitele reale

Impozitele reale au fost larg utilizate în perioada capitalismului ascendent.

În primele stadii de dezvoltare a capitalismului, când pământul reprezenta principalul mijloc de

producție, în anumite țări europene a fost introdus impozitul funciar (pe pământ). Mărimea

acestui impozit se stabilea pe baza unor criterii ca, de exemplu:

numărul plugurilor utilizate în vederea lucrării pământului;

suprafața terenurilor cultivate;

calitatea terenurilor cultivate;

mărimea arenzii;

prețul pământului etc.

Utilizarea acestor criterii, în stabilirea impozitului funciar, nu permitea stabilirea reală si

corectă a capacității de plată a proprietarului funciar, deoarece se aveau în vedere numai unii

dintre factorii care influențau nivelul producției agricole. De aceea, un pas important în stabilirea

mai aproape de realitate a impozitului funciar l-a reprezentat introducerea cadastrului.

Cadastrul reprezintă atât acțiunea de descriere a bunurilor funciare din fiecare localitate,

cu precizarea veniturilor pe care le produc, cât și registrele în care figurează înscriși

contribuabilii cu bunurile lor, pe baza cărora se stabileau impozitele directe. Cadastrul este, de

fapt, starea civilă a terenurilor și a fost folosit nu numai pentru impozitul funciar, ci și pentru alte

impozite denumite cadastrale.

În afară de pământ, impozitul real s-a calculat și pentru clădiri în funcție de

destinația lor (locuințe, magazine, birouri etc.).

Stabilirea impozitului pe clădiri avea la bază, de asemenea, anumite criterii, cum sunt:

numărul și destinația camerelor;

suprafața construită;

numărul ușilor, ferestrelor și al coșurilor;

suprafața curții;

mărimea chiriei etc.

Utilizarea acestor criterii nu asigură o imagine clară asupra mărimii obiectului

impozabil,iar impunerea devenea inechitabilă.

Datorită dezvoltării manufacturilor, a fabricilor, a comerțului și a altor activitați libere,

numărul meșteșugarilor , fabricanților, comercianților și liber-profesioniștilor a crescut. Pentru

impunerea acestora, a fost instituit impozitul pe activitățile industriale, comerciale și profesiile

libere, care avea la baza stabilirii lui, de asemenea, anumite criterii de ordin exterior, ca de

exemplu:

6

mărimea localității în care se desfășurau aceste activități;

natura întreprinderii (atelier, fabrică, comerț cu ridicata , comerț cu amănuntul etc.);

mărimea capitalului;

numărul lucrătorilor;

capacitatea de producție;

forța motrice folosită etc.

Nici acest impozit nu era așezat în funcție de capacitatea contributivă a plătitorului și nu

asigură echitate fiscala.

Dezvoltarea industriei și comerțului a generat extinderea relațiilor de credit, a activității

bancare și a comerțului cu hârtii de valoare. În aceste condiții a aparut o categorie de persoane

care s-a ocupat cu plasarea propriilor capitaluri bănești în operații speculative, iar pentru

impunerea acestora s-a introdus impozitul pe capitaluri bănești. Acest impozit se stabilea fie pe

baza sumei dobânzilor pe care debitorul le plătea pentru capitalul luat cu împrumut, fie în funcție

de volumul dobânzilor pe care creditorul le încasa pentru capitalul acordat cu împrumut.

și acest impozit a avut un randament fiscal scăzut, deoarece atât debitorul cât și

creditorul nu erau interesați să informeze corect organele fiscale despre relațiile de credit

existente între ei, pentru a se sustrage de la obligațiile de plată.

Unele impozite de tip real se practică și în prezent într-o serie de țări în curs de dezvoltare

(în special exploatațiile agricole sunt supuse unor impozite de tip real).

1.3. Impozitele personale

În a doua jumatate a secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, în

diverse țări s-a trecut de la impozitul de tip real la cel de tip personal.

Spre deosebire de cele reale, impozitele personale privesc în mod direct persoana

contribuabilului.

Înlocuirea impunerii reale cu impunerea personală se datorează mai multor cauze, astfel:

a) în primul rând, muncitorii din perioada capitalismului ascendent fiind lipsiți de proprietăți

funciare, clădiri sau capitaluri mobiliare nu puteau fi supuși la plata impozitelor reale; în schimb

ei suportau greul impozitelor indirecte;

b) în al doilea rând, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele

indirecte erau tot mai greu de suportat de cei cu venituri mici.

Drept urmare, s-a recurs la o anumită diferențiere a sarcinii fiscale, în funcție de mărimea

veniturilor sau a averii și de situația personală a fiecarui plătitor, ceea ce a marcat, de fapt,

trecerea la sistemul impozitelor personale. Impozitele personale se întâlnesc sub forma:

7

a) Impozitul pe venit

Forma de baza a impozitelor personale, impozitele pe venit, au fost introduse in perioada

când s-a inregistrat o diferentiere suficienta a veniturilor realizate de diferite categorii sociale.

Practic, introducerea acestor impozite a fost posibila când muncitorii si functionarii realizau

venituri sub forma salariilor, când industriasii, comerciantii si bancherii realizau venituri sub

forma profitului, iar proprietarii funciari sub forma rentei.

In calitate de subiecte ale impozitului pe venit apar atât persoanele fizice, cât si cele

juridice care realizeaza venituri din diferite surse.

b) Impozitul pe avere

Sunt instituite în legatura cu existenta drepturilor de proprietate, ale diferitelor persoane

fizice si juridice, asupra unor bunuri mobile si imobile.

În practica fiscala din diferite tari aceste impozite exista sub urmatoarele forme principale:

impozite propriu – zise asupra averii;

impozite asupra circulatiei averii;

impozite asupra sporului de avere sau cresterii averii

8

CAPITOLUL II ELEMENTELE IMPOZITULUI PE SALARII

2.1. Dispoziţii generaleUrmătoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt

numite în continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin

intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri;

Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică

următoarelor venituri:

a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor

obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;

b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor

obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de 1

ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România;

c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin

intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în

România, venitului salarial net din această activitate dependentă;

e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin venitului determinat conform

regulilor prevăzute, ce corespund categoriei respective de venit.

Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă vor fi supuse

impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara

României, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor anului în care aceştia

devin rezidenţi în România.

Fac excepţie persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor state cu care

România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile

prevederile convenţiilor.

În cursul anului calendaristic în care persoanele fizice nerezidente, îndeplinesc condiţiile

de rezidenţă prevăzute, sunt supuse impozitului numai pentru veniturile obţinute din România.

O persoană este considerată rezident sau nerezident pentru întregul an calendaristic,

nefiind permisă schimbarea rezidenţei pe parcursul anului calendaristic.

9

Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri

trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către

autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă

autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform

legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care

este emis.

Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea

rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri,

este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din

România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea

rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu,

sunt următoarele:

a) venituri din activităţi independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

d) venituri din investiţii;

e) venituri din pensii;

f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;

g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;

h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliar;

i) venituri din alte surse.

2.2. Determinarea venitului impozabil

2.2.1. Veniturile impozabileSunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o

persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui

statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor

ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

muncă.

Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de

venituri, considerate asimilate salariilor:

10

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

b) indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi

ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor

la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei

publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin

subscripţie publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de

administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia de

cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de

asigurări sociale;

i) indemnizaţia şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi pe perioada

delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru

partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul din instituţiile publice. Aceste prevederi se aplică şi în cazul salariaţilor

reprezentanţelor din România ale persoanelor juridice străine;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite

administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea

generală a acţionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea

impunerii.

Avantajele, primite în legătură cu o activitate sunt limitate la:

a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în

scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;

b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau

servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

c) împrumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

11

e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop

personal;

f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt

beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele

obligatorii;

h) tichete-cadou acordate potrivit legii.

Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în

înţelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii

ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru

naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite

salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul

prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de

familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum

este prevăzut în contractul de muncă.

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia

Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum

şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care

valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150

lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor

prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi

speciale şi finanţate din buget;

a) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în

vigoare;

b) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii,

potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul

normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de

apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de

chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;

c) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor

publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu

legislaţia în vigoare;

12

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de

lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor

drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament,

ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

e) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care

angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui

abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea

chiriei, conform legii;

f) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, pe perioada

delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a

de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile

publice, precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

g) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care

desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării,

respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în limitele prevăzute de

actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea

cheltuielilor de transport şi cazare;

h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare

în interesul serviciului;

i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate

situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea

studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi

mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi

stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul

de muncă;

j) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;

încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al

ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei

informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;

k) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate

într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile

salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul

permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are

drept de impunere;

13

l) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea

angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;

m) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele

telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

n) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la

momentul exercitării acestora;

o) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda

practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.

Pentru indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură impozabile primite pe perioada

delegării şi detaşării, în altă localitate, în România şi în străinătate, impozitul se calculează şi se

reţine la fiecare plată, iar virarea impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau trimestrial.

2.2.2. Contribuţiile salarialeÎn Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 776 din data de 12 decembrie 2013 a fost

publicată Legea nr. 340/2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014. Potrivit

actului normativ, de la 1 ianuarie 2014, cotele de contribuţii de asigurări sociale vor rămâne la

aceeaşi valoare ca şi în anul 2013, respectiv:

Pentru angajator:

- contribuţia de asigurări sociale pentru condiţii: normale de muncă: 20,8%; deosebite de

muncă: 25,8%; speciale de muncă: 30,8%;

- contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, diferenţiată în

funcţie de clasa de risc, între 0,15 şi 0,85%,

- contribuţia de asigurări de sănătate: 5,2%;

- contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii: 0,85%;

- contribuţia datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj: 0,5%;

- contribuţia datorată la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: 0,25%.

Pentru angajat:

- contribuţia individuală de asigurări sociale: 10,5%;

- contribuţia individuală de asigurări de sănătate: 5,5%;

- contribuţia individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj: 0,5%.

În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 4,5% aferentă

fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de

pensii administrate privat.

14

http://www.juridice.ro/298392/Monitorul-Oficial-776-2013.html

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm

2.2.3. Deducerea personalăPersoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub

formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru

veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de

până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei;

- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 lei;

- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei;

- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei;

- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între

1.000,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi

se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu

se acordă deducerea personală.

Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele

contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,

impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând

deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.

Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi

întreţinuţi.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea

contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost

întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:

a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp

în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;

Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului

trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

15

2.3. Calcularea şi plata impozitului pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi

se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

Impozitul lunar se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul

determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a

contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea

prevederilor Uniunii Europene sau ale convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de

securitate socială în care România este parte, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în materie, la

schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile

facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate,

stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,

astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 de euro;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei

de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente

unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale

convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România

este parte, pe fiecare loc de realizare a acestora.

În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru

perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în

conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei de

bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

În cazul veniturilor reprezentând salarii, diferenţe de salarii, dobânzi acordate în legătură

cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, impozitul se calculează şi se reţine la data

efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii pentru veniturile

realizate în afara funcţiei de bază, şi se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care

au fost plătite.

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din

salarii, pentru fiecare contribuabil.

16

Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din

impozitul stabilit, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în

condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume revine organului fiscal competent.

Procedura de aplicare a prevederilor se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor

publice.

Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului au obligaţia să completeze

şi să depună declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de

venit.

Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un

document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale

contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul

calculat şi reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un

formular tipizat.

Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub

formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din

salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare

acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

Orice contribuabil are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat,

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau

printr-un reprezentant fiscal.

Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi

reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale

organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România,

pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România,

să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din

salarii. Prevederile nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este

formulată şi comunicată organului fiscal competent.

Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară

activitatea, este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data

începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen

de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia

privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii.

17

STUDIU DE CAZ

Cabinetul veterinar S.C. Ligica Impex S.R.L, cu sediul in judetul Cluj, localitatea

Turda, str. Barbu Lautaru, nr. 57, va pune la dispozitie servicii specializate in domeniul

medical veterinar : consultatii, tratamente, vaccinari, deparazitari, teste rapide de urina,

interventii chirurgicale, toaletaj, stomatologie, farmacie veterinara. Cabinetul dispune de

toate echipamentele necesare pentru a efectua toaletarea si tratarea prietenului vostru.

Este format dintr-un colectiv de medici si asistenti profesionisti, ce vin in

solutionarea tuturor problemelor de sanatate a animalelor dumneavoastra de companie.

Ofera sensibilitate, grija si consiliere fără grabă pentru îngrijirea animalelor prin

intermediul tehnologiei de ultima ora.

?????????????????????????????

Angajatul- A, ocupând funcția de Medic veterinar, are salariul de încadrare de

750 lei pe luna şi are în total 22 de zile lucrate, adica 88 de ore. Salariul brut este calculat

scăzând cele 3 contribuții: C.A.S-79, C.F.S-4, C.A.S.S- 41, din care rezulta venitul net care este

în valoare de 626 lei. Deducerea personală este de 250 lei, impozitul 60 lei, iar restul de plată

este de 566 lei.

Angajatul- B, ocupând funcția de Medic veterinar, are salariul de încadrare de




este de 1081 lei.

Angajatul- B, ocupând funcția de Medic veterinar, are salariul de încadrare de




este de 1081 lei.

Angajatul- D, ocupând funcția de Economist, are salariul de încadrare de


scăzând cele 3 contribuții: C.A.S-16, C.F.S-1, C.A.S.S- 8, din care rezulta venitul net care este în

valoare de 125 lei. Deducerea personală este de ?????????????? lei, impozitul 20 lei, iar restul de

plată este de 105 lei.

18

Statul de plată făcut pe luna aprilie 2015, are înregistrat în total 3900 lei salariul de

încadrare, iar prin scaderea contribuțiilor, deducerilor personale și impozitului s-a ajuns la 2833

lei rest de plată.

???????????

19

BIBLIOGRAFIE

HTTP://STATIC.ANAF.RO/STATIC/10/ANAF/LEGISLATIE_R/

COD_FISCAL_NORME_2014.HTM#_TOC304299727

Finante si fiscalitate- manual pentru clasa a XII-a (filiera tehnologica, profil SERVICII,

calificarea Tehnician in activitati economice). Editura CD Press

20

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299727

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014.htm#_Toc304299727

ANEXE

21

atestat impozite

Documents