Camera da Conturi nuplăteştepoliţe

* '

!

vX,

nz i a r w & s p m d m t

[ h ttp://www. dn tcj. ro/adevaruT)AUDI. 301 NR. 8071 ISSN 1220-8203

LUNI,11 DECEMBRIE 2000

16 PAGINI 3.000 LEI« o f i l i t a »

Nu vă daţi

pe după piersicILIE CALIAN

0 serie de intelectuali “subţiri” şi de , lideri de partid grosieri şi la minte, şi la maniere - başca nişte specialişti ‘

în manipularea opiniei publice - ne-au terorizat timp de zece-unsprezece ani cu ideea că Revoluţia din decembrie 1989, său ce va fi fost ea, a fost creaţia, tineretului, că, fară adolescenţii care s-au ridicat împotriva armatei, n-am fi ajuns unde sîntem. Dincolo de faptul că nu e bine unde sîntem şi că n-am simţit ajutorul adolescenţilor de atunci pentru a ne fi mai bine, ar trebui precizat că toate aceste» palavre au avut ca scop obţinerea unor voturi pentru anumite partide firave. în realitate, adolescenţii de atunci, care strigau în Bucureşti “Ole! Ole! Ole!”, ca pe stadioanele Steaua şi Dinamo, habar n-aveau de deosebirea dintre socialism şi capitalism - şi n-o pricep nici azi. îmi pare rău s-o spun - dar vina nu este a lor, ci a noastră, a părinţilor. întrebarea este: cîţi dintre părinţii lor ştiau atunci şi ştiu astăzi care este această deosebire? Putem fi siguri - o atestă în prim ul rînd participarea la vot - că nu ştiau nici atunci şi nu ştiu nici azi ce înseamnă democraţia. Crescuţi sub iobăgie şi sub dictaturi, ei au fost lipsiţi de exerciţiul adevăratei democraţii - şi nici nu avem, încă, acele mecanisme ale societăţii care să facă să m eargă ţara înainte chiar şi fără participarea lor la vot. La noi este absolut necesar să cunoaştem pulsul societăţii pe care îl reprezintă votul. Uite că singura lor putere de a-şi spune cuvîntul - votul - nu şi-o folosesc. De ce? Pentm că neam de neamul lor n-au avut şansa de a-şi vedea interesele apărate prin vot. Aici nu este vorba numai despre anii socialismului. Este vorba şi despre epoca în legătură cu care aşa-zisele partide istorice îşi dau cu cărămida-n piept despre felul cum au apărat democraţia. De cînd pînă cînd? De cînd, la sfîrşitul deceniului trei, s-a abrogat cenzura şi vreo zece ani, pînă la instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea?! Asta a fost epoca grandioasă a democraţiei româneşti interbelice - cu un popor cu şaizeci la sută din populaţie analfabetă?!

Să nu uităm că şi azi o mare parte â populaţiei este semianalfabetă, oficial, sau chiar analfabetă la modul concret; în orice caz, analfabetă din punct de vedere politic. Nu vă daţi pe după piersic! Toţi .cei de vîrstă medie şi peste ea aveţi un merit:' munciţi pentru ţara asta. Dar tot voi aveţi şi vina că nu aţi ştiut să vă creşteţi copiii!!!

Conform primelor estimări ale IMAS şi 1NS0MAR, lideml PDSR Ion Iliescu nu mai are cum să piardă postul de preşedinte al României în faţa lui; Corneliu Vădim Tudor. Estimările exit-poll (la ieşirea de la

l-indică un avans mai mult decît lui Iliescu fată de Vădim

României!1.. Limbajul care deja l-a consacrat, relativ la “gaşcă de infractori, Iliescu are discurs aberant”, a demonstrat, ieri seară, că Vădim nu ştie să piardă şi, mai

' mtilt* nesocoteşte votul românilor.Profra&Tântxnînd cu ziua de azi,

- noul j^ g ţf f^ P a ita se va începeTudor. Scorul relatat de televiziunile : coagularea, jn u lt prea necesară naţionale este de aproximativ. 70% pentru a'ftuuftai face prostii dupăla 30%. Bineînţeles pot apărea 11 ani de la eliberarea de dictaturaminore modificări, însă, este foarte comunistă. Cel puţin deocamdată,clar că I o n I l i e s c u este şi aici luăm în considerare, în primulincontestabilul cîştigător al celui de al doilea tu r al alegerilor prezidenţiale. în declaraţia oficială după anunţarea sondajelor, Iliescu a declarat câ “este o victorie a m aturităţii, împotrivaxenofobismului şi a tendinţelor totalitare din România”. Mult mai important a fost accentul pus pe integrarea în NATO care să ne asigure o stabilitate în Europa Centrală. Noii l-preşedinte nu a ocolit în discursul său nici problema privatizării care trebuie “sâ devină un proces transparent”. Categoricul învins în alegerile de ieri, C.V. Tudor, nu s-a răbdat, în stilul lui caracteristic, să declare că este “cea mai mare fraudă din istoria

rînd, clujenii din viitorul Executiv, sperăm într-o reformă adevărată. Dacă nu, povestim mai tîrziu.

Titus CRĂCIUN

P.S.: Din nou, “Adevărul de C luj” s-a dovedit a f i cel mai obiectiv ziar in campania electorală din judeţu l nostru. Faptul că Ion Iliescu, a cîştigat detaşat în fa ţa unui personaj pe care ne-am ferit să-l numim extremist, ca să nu jignim opinia electorilor, dar p e care îl considerăm că nu are loc în politică, reprezintă semnalul m ajor (a tît de aşteptat) a l maturizării politice a României şi asta ne-au demonstrat alegătorii

Preşedintele Constenffnescci

* . . ' Q l t a t a g r e r a ţLa ieş irea de la secţiaxde votare,

p re ş e d in te le C ons tan tinescu a fo s t abordat deTaur Isaia, din Timişoara. După ce a stat cîteva minute de vorbă cu preşedintele, Isaia a scos o sticluţă cu colorant albastru pentru zugrăveală şi i-a arunca t preşed in te lu i în faţă în tregu l co n ţin u t a l rec ip ie n tu lu i. Isa ia s-a îndepărtat puţin, strigînd că a adunat 45 de kilograme de documente şi îl aşteaptă de patru ani pe Emil Constantinescu să îl ajute să îşi rezolve problemele personale.- Preşedintele era însoţit de patru ofiţeri SPP, care îl înconjurau. Aceştia s-au interpus între preşedinte şi Isaia, unul dintre ei imobilizîndu-l pe agresor. Ofiţerii

i-au dat preşedintelui o batistă să se şteargă. Şeful statului s-a urcat imediat în limuzina prezidenţia lă sem iblindată Audi, iar cetăţeanul Faur Isaia a fost luat de poliţişti. Sticluţa, pe a cărei, etichetă scria “colorant pentru zugrăveli”, a fost găsită de ofiţerii SPP şi dusă la laborator pentru analizarea conţinutului.

Preşedintele Constantinescu a 'mai fost abordat de Faur Isaia, la alegerile locale, dar atunci timişoreanul ţinea în mînă o fotografie cu Emil Constantinescu şi striga lozinci favorabile şefului statului.

Constantinescu nu a venit însoţit de nici un membru al familiei sale la secţia de votare. .

C e l * m a i $ n o u P p e ^ f i s t ă :?

-VOLKSWAGEN. PAS3ATSîmbătă, la Tîrgul cadourilor din Cluj-Napoca vizitatorii

au avut ocazia să asiste la lansarea celui mai nou produs al ’ Volkswagen AG: Passat. Dealer-ul clujean, AUTOWORLD (Mezei) a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie, că ştie ce înseamnă cu adevărat o lansare. Asistenţa a remarcat design-ul şi tehnologia avansată a noilor modele. Iată şi cîteva caracteristici: trei noi motorizări, cu 6 şi 5 trepte de viteză sau cutie automată, plaja de putere atît la cele pe benzină, cît şi la cele pe turbodiesel cu injecţie directă între 74/100 şi 142 KV/193 CP. La echiparea de bază, clienţii pot alege şi trei variante îmbunătăţite: Confortline, Trendline si Hfghline.

Preţurile sînt cuprinse între 42.134 şi 68.718 mărci, la care se adaugă dotările opţionale.

Radu VIDA

5 2

Unui clujean i s-a oprit inima în lata urnei de vot

iUn clujean, în vîrstă de 51 de ani, a suferit un stop

cardio-respirator duminică, în secţia de votare nr. 51, cînd acesta dorea să-şi exprime opţiunea e lectora lă . Lucian Roman s-a dus la vot în jurul orei 10 ta secţia de votare situată în incinta Liceului Traian Vuia. C înd să intre în cabină, pentru a ştampila buletinul de vot, bărbatul a căzut la pămînt sub privirile disperate ale m em brilo r com isie i secţie i de votare . P o triv it Delie i M untean , m ed ic coo rd o n a to r al Serviciului Ambulanţa Cluj, viaţa clujeanului a fost salvată chiar de preşedinta secţiei de votare, Anuţa Grad, cadru mediu sanitar, care a reuşit să-J resusciteze pînă la sosirea salvării. în prezent, viaţa clujeanului nu mai este în pericol, el fiind internat la Clinica de Cardiologie. Un alt eveniment neplăcut s-a petrecut, ieri, to t în incinta unei secţii de votare, cînd unei femei în vîrstă de 74 de ani, din Cluj-Napoca, aflată în cabina de vot, i s-a făcu t rău. Starea sănătăţii ei a fost readusă, în scurt timp, la normal,, prin intervenţia medicilor de la Ambulanţa, după care fem eia -a putut să voteze. C osm in P.URIŞ

e - âmi de~la a d o p ta re a D e c la r a ţie in iv e r s a le ă D r e p t u r i l o r O m u l u i

La 10 decembrie 1948 a fost adoptată de către Adunarea generală a Naţiunilor Unite Declaraţia Universală a D repturilor Omului. La 52 de ani de la adoptarea ei, aceasta stă la temelia celor mai importante reglementări ju rid ice naţionale şi internaţionale.

La nivel european cele mai importante acte juridice fundamentate pe Declaraţia Universală a Drepturilor Omului sînt Convenţia europeană cu priv ire la

drepturile omului, adoptată în 1950, şi Carta socia lă: europeană, semnată la Torino la 18 octombrie 1961 şi intrată în

CemanicqtLfSDO-vigoare la 26 februarie 1965: Pe parcursul celor peste 50 de ani, textul Convenţiei europene a drepturilor omului este revizuit de numeroase protocoale potrivit dezvoltării istorice a acestei comunităţi, aşa încît la

data de 1 noiembrie 1998 intră în vişoare Convenţia pentru apărarea drepturilor om ului şi l ib e r tă ţilo r fu n d a m en ta le ,, amendată prin protocolul nr. 11.

Constituţia României, prin art. 11 alin. 2; stabileşte raportul dintre dreptul

coordonator dr. sociolog Ana LUDUŞAN

secretar dr. ing. MAGYAROSY Ion

con tinua re în pag ina a 4-a

»Calendarul ortodox: Sf. Daniil Stilpnicul şi Luca- • Calendarulgreco-catolicr. S. Daniel Stilitul, c. (t 493).

rie 20

• PREFECTURA,CONSILIUL ' • JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRLMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 •POLITIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ: 982

.. «GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 şi 19-16-70, int. 158

• DIRECŢIA GENERALĂ A'MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

.•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 - '• INTERNATIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 . '•INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921•ORA EXACTĂ: 958• RA.TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA:4I-51-7I• RA. APĂ CANAL: 19-63-02• SC. ’ SALPREST* S.A.: 19-55-22“•SC PRIVAU 1743-86• D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R

N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

928:433424•JANDARMI: 956’• G A R A C luj-Napoca: 952

•AGENŢIA CFR- - internaţional 1340-09; - intern- 43-20-01;TunJa - 3 1 -17 -62 ; D e j - 2 1-2 0 -2 2

• A L I A N Ţ A A V n s U IC ID : 1 9 -1 6 4 7

CURSE INTERNATIONALE din Autogara II:

• C luj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni, marţi, joi şa vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilelede marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• C luj-Napoca - Budapesta, cu

plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.IN FO R M A ŢII:

Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17 00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj -> Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

m ie rcu riCluj -» Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -^ Otopeni 20,35

jo iCluj -3 Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -3 Otopeni 15,15

vineriC l u j O t o p e n i 15,45 şi 20,35

şŢmbătă _ -Cluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -3 Frankfurt

marţi şi joi 9,40Frankfurt -3 Cluj

. marţi şi joi 11,50Cluj -3 Miinchen j

luni şi vineri ; 9,25Munchen -3 Cluj

luni ş i v ine ri 11 ,5 5Cluj -3 V ten aluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Cluj >luni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -3 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Clu^- Bologna - CILrj: 235$

• F A R M A C I IFarmacii cu serviciu permanent

Fatmada "C0RAFARM', str. Ion Meşler nr. 4, telefon 42-6540: str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia ’ CYNARA", C a le a F loreşti n r.75 , te l.4 2 .6 2 .7 2 , o ra r non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia

TNTERPHARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmacia ’ CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 1. P-ţa Unirii nr. 31, telefon

19-46-06, orar 20-8.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 11 - 15 decembrie •-Medicină generală. Dr. L.Boilâ -13,15 (9-12), dr. V. Bodo -13 (1618), dr. R. Cotârtâ -13 (1612). dr. S. Loga -15 (611), dr. M. Man -12 (14- 16). dr. D. Oltean -1 4 (611), dr. A. F. Oros -11.14 (14-18), dr. D. Platan: 11 (611), 14 (16 18). dr. L R aşa-11 (1617), dr. I. Riza -12 (16 16). dr. M: Sudu -1 4 (1612), dr. C. Tonea -12.14 (611). dr. A. Varga -11.15 (611), dr. C. Vlaicu - 11 (11-13); Homeopatia. Dr. L. Barbăalbă - 13 (1612); Cardiologie. Dr. C. Duncea -14 (17-18), dr. A lancu -1 2 (11,3613). dr. I. Pa|iu -13 (11,3613), dr. T. Popescu- 13 (611), dr. N. Prişcă - 13 (1618), dr. S. Tarcea -12 (14-16); Interne. Dr. D. Pârv -11 (1617), dr. Gh. Rădulescu -1 2 (611), dr. Cs. Szakacs -13 (1617); Ginecologie. Dr. C. Fodor12.14 (1612): Chirurgie. Dr. D. Chintă -14 (17- 17,45). dr. M. Simu -13.15 (11-13), dr. I. Szabo -11(11-12); Pediatrie. Dr. R Mitea -12 (14-15), dr. V. Otteanu -14 (1617). dr. L Toma -15 (16 12); Ortopedie. Dr. Z Popa -11,14 (12-13); Psihiatria. 0r. Jeican -12 (14-16), dr. C. Ştefan -13 (1617): Endoctinologie. Dr.'l. Duncea - 14 (17-18). dr. E. Popescu - 13 (9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 12 (14-16); Dermatologie. Dr. O. Roşea -18 (1617). dr. I. Sărtxr -18 (11,3612.30): Toidcologie clinică. Dr. C D. Urau -12 (12-13); 0.R.L Dr. S. BâBan- 13 (14-16), dr. E. Plâian - 11,14 (611); Neurologie. Dr. M. Divin -11 (610): Ecografie. Dr. I. Ghilean -13 (14-15). dr. I. Usinevidu -15 (1612): Urologie. Dr. Z Popa -11,14 (12-13); Pneumo4Uziologle.' Dr. M. Man -1 2 (14-16); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -11,12.13,14,15 (9-11).

Pentru chirurgie plasb'câ şi reparatorie^ urologie, raddogie planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinicd pe bază de bilet de trimitere. Plantarea bolnavilor se face la sediul str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 4300-01, înlre orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinică.

B IB LIO TEC I

F I L M ER e p u b lica - In v iz ib il ş l p e ric u lo s ,

prem ieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); I 8 - 1 4 D E C E M B R IE I v ineri, sîmbătă, duminică" - spectacole

de noapte cu tarif redus de la ora 23 * V ic to r ia - Cafea s a m u ra iu lu i, S U A /F r„ premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * A rta E u rim ages - T o am n a la N ew York, SUA, premieră (12; 14,30; 17; 19,30 * F a vo rit - P ro fes o ru l trăzn it ş l C lan u l

. K lu m p , SUA (13; 15; 17; 19) * M ărăşti - In fernu l, SUA (13; 15; 17; 19). - , -

TU R D A - F ox - E u, c u m in e ş l Irene, SUA (13; 15; 17; 19) DEJ - A rta - Th e K id , SU A (13; 15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

dum inică - spectacole de noaptea cu tarif redus de la' ora 22 GHERLA - Pacea - X -M en , SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă,

duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.

■ B.C.U. “ Luc ian B laga” (strada C lin ic ilo r 2): O ra r: z iln ic : 8-12,45:13,30-20,00; sîmbătă: 8-I3,30.Notâ: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

I B ib lio te c a ~ Judeţean “ O .C T A V IA N . G O G A ” : Sala de lectură (str. M.'Kogălpiceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - v ine ri: 9,00 - 20,00. sîmbătă:-9,00 - 14,00; Mediatecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni. miercuri; jo i: 14,00-19,45, marţi, vineri9.00 - 14,45; C e n tru l de In form are Comunitară (sm M. Kbgâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 - 18,00: Colecţii speciale (str. Observatorului nr, 1, tei. 438.409): lun i - v ine ri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str, Aurel Vlaicu nr. 27, B l. V), Z o rilo r (str. Observatorului"nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, jo i: 14,00-19,45, marţi, vineri:9.00 - 14,45; F ilia la Bibliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 in t 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marenr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm' restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate la filialele de cartier. . . ■

■ B ib lio te c a A cadem ie i (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14-18.45.

■ B ib lio te c a G erm ană (strada Universităţii 7 : 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i -12-16; vineri -10-16.

■ B ib lio teca Am ericană ” J.F.K.’ (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă d in lună: 9-14. O ferim consultanţă pentru studii în USA.

I Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, jo i, vineri: 9 -1 4 .

B ib lio te c a “ H e lta i” (strada C lin ic ilo r 18). Orar: z iln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13 .

Biblioteca C lub u lu i Studcn(esc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19 ; jo i 19 - 20.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada l.l.C . Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ B ib lio teca C e n tru lu i C u ltu ra l G erm an "H e rm a n n O b e r lh ” (str. Mcmorandumu!uil8). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

B ib lio teca “ V a lc r iu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri

-20, sîmbătă 8-13.■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţcbci nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină "B ib los” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i : 13-16; v in e ri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Dispensarul Policlinic cu Plată §

_ co

- instituţie cu vechi §

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici detoate specialităţile.

Adresa; Ştefan Luthvig Roth (fosta M âloasa) nr, 19, Tel.; 130.330 sau 432.557.

c JLuni, 11 decembrie

7,00 Telematinal; 8,45 Ploaia de stele ( r) ; 1 0 ,0 0 -Jurna l; 10,10 ■Compania

proastă (f/r); 12,00 Jurnal; 12,15 Surprize, Surprize... (r); .14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Pro Patria; 15,30 între noi, fraţii (s);16.00 Cronica (magazin social politic în limba maghiară);17,30 încurcături în familie (s); 18,00 Milenium; 18,10 Seniorii cetăţii;19.00 In fo -M an ia ; 19,10 A va n p rem ie ră Ş tir i; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo;20.40 Sport; 20,45 lartă-măl; ‘21 ,45 Ş apte z ile (s); 22,45 Ju rn a lu l de noap te ; 23,15 M em oria lu l B u cu reş ti; 0,00 Lumea dansului.

7 ,00 Fam ilia 1 Porter (s/r); 7,35

Piatra magică (s/r); 8,05 Toţi, împreună; 9,20 Film artistic (r);10.55 Ş tir i; 11 ,00 S tăp înu l domeniului (s/r); 11,50 Femeia ispititoare (s); 12,40 Osia lumii (r); 13,15 Sally,. vrăjitoare (s);13,50 M istere şi scandaluri;14,45 C inci pen tru naţiune; 17,10 Expediţie în necunoscut;17.40 Marele Bob (s); 18,30 T e le ju rn a l T V R 2; 19,05 D ocum en ta r; 19 ,35 M aisie R a ine (s ); 2 0 ,3 0 O bsesia vitezei; 21,15 Sport plus; 22,00 Ştiri; 22,10 Film artistic; 23,40 M arele Bob (s /r); 0,30 TVM Mesager. •

7,00 Observator; ■ a n t * f t :: 8,00 ‘Neaţa; 11,00 O pacoste de frate (s );’ 11,30 P rezen tu l s im p lu (r); 12,30 Brigada mobilă (r); 13,00 Ştirile a m ie z ii; 13 ,15 D ragostea învinge (s); 14,00 Orient expres r); 16,00 Zile din viaţa noastră

(s); 17,00 Ş tiri; 17,10 Vouă;17,15 Simţul dreptăţii (s); 18,10 Te v o i'iu b i m ereu (s); 19,00 Observator; 19,45 Vouă; 19,50 Pistolul de aur (f.SUA 1974);22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,25 Vouă; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Nopţi în M alibu (thriller SUA 1997); 2 ,00 Te voi iubi mereu (s/r); 3,00 Z ile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea-tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

Z t y J t y p j 7 ,0 0 . Bunăl y ^ v g l l d i m i n e a ţ a ! ;— jFA-c— » 1 0 ,00 A llyMcBeal (s/r); 10,55 Benny Hill;11,20 Oglinda timpului (s); 11,45 La limita extremă (f. SUA 1986); 13,25 Parfum' de femeie (f/r);15.55 Jocuri m ag ice ; 16,00 T înă r şi n e lin iş tit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Roşii verzi prăjite (dramă SUA 1992); 22,25

Ştirile Pro TV; 22,30 Urmărire generală; 23,00 Clanul Soprano ' (s); 23,50 Ştirile Pro TV/Profit; 0,20 Omul care aduce cartea;.

. 0,25 X 1şi Zero; 0,30 Pro TV te .

. ascultă ce vezi; 0,35 Seinfeld (s); 1,00 Bine şi rău (s); 2 ,00. King o f Queens (s); 2,30 La limita extremă (f/r).

^ ' " l f ' ^ t l0 ° M ila9ros i ^ 4 A U J 4 (s/r). 8,00 Prima

Mix; 15,00 Milagros (s); 15,55Clip art; 16,00 Cinemagia (r);,16,30 România@large (r); 17,00-D etectiv i de elită (s); 18,00Focus; 19,00 Real TV; 19,30Im pact; 2 0 ,00 V re i să fiimiliardar?; 20,55 Ştiri pe scurt.Meteo; 21,00 Patrula aeriană(s); 21,50 Cronica cîrcotaşului;22.00 Focus - Primele ştiri ale n o p ţii; 2 2 ,30 C ro n ica

- cîrcotaşului; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r)

TBLf 7 " 7 ,00 Bună Z / d t o C d i m i n e a ţ a ,

România; 10,15 Forţa destinului (r); 11,00 Concert: San Remo '97; 12,00 Derrick (s); 13,00 Ora unu a ve n it (r); 16,00 Post Meridian; .17,00 Daţi vina pe C o rin a ; 18 ,00 D rep tu l la a p ă ra re ; 18 ,50 P ronospo rt;19.00 Tele jurna l; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 19,50

•C a rte de c itire ; 20 ,00 Dan D iaconescu în direct; 22,00

-O fsaid; 0,15 Concert; 1,00 Ora unu a v e n it (r); 1,05 P ost M erid ian (r); 2,15 Telejurnal;2,45 Dreptul la apărare (r); 4,00

’ Daţi vina pe Corina (r).

^ 7,00 R e luări;.c f £ D 8 z 2 l 8,50 Dragoste şi putere (s/r); 9,15 Fiorella (s/r);10,15 Ramona (s/r); 11,00 Trei femei (s/r); 12,25 Un pod prea în d ep ă rta t (f/r); 15,30 înge r s ă lb a tic (s ); 16,20 C ăsu ţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iub irii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s);18,50 Acasă la bunica; 19,00 lu ib ire fă ră lim ite (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s ); (21,40 Luisa" Fernanda (s); 22,45 Pantofiorul de sticlă, (f.muzical SUA 1955).

15,00 Retransmisie a k s ! î p k Te |e 7 abc; 17,50-

V ideoclipuri; 18,00 Daniela - prietena ta - realizator Daniela D um bravă; 19,30 Spoturi şi repo rta je pub lic ita re ; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. .

E E E E E E E E ECABINET MEDICAL ONCOLOGIC

G L U J - N A R O C A , 1 s t r .P R O F C IO R T E A n r .9

( c a r t ie r G r lg o r e s c u ) CONSULTAŢII:P ro f.d r. LU C IA N L Ă Z Â R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M i: 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 “ -.18M

Dr. VA LEN TIN P O P ESC U(Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie) ,

L , M i: 18 - 2 0 ; M a, J : 18M-2 0 V: 1 6 -2 0 . .

P R O G R A M A R E : t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în tim p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i

' P O L IC L IN IC A ^ I N T E R S E R V IS A N

str, Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦CARD IO LO G IE ♦ ' NEURO­LOG IE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOCIE ♦ ECOCRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE f CHIRU RGIE ♦ ORTO PED IE ♦ O .R .L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMDGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

’ Electroencefalografie - Electromiograile - Examinări -

Doppler - Histerosalpingografil pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină • Ăntigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice.pentru depistarea cancerului de co! uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)

ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA (gardă)

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7 , Rezervare, consultat!!

la tel. 41.41.63. ’ J

m CABINET MEDICAL DE M STOMATOLOGIE c .

Calea Moţilor nr. 106, ap. S Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie .• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic Ia tel.: 430.028

ORAR v ’ Luni - Vineri: 9*19

Sîmbâtâ: 10-13

Pentru» s tuden ti.pensionari, şom eri,; reducere 2 0 %.

PROF. UNIV. Dr. MIHAICALUGĂRUDr. ANGELA CĂLUGĂRD -

Str. Prahovei nr. 1.1(lîngă biserica Bob)

PR°L ,RM j, V ™ - 17°-20GIE S • - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţială, de

MBORITORIL l)E XUiTtTE MliVT.lLl (LIJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. 1

^ r \< , Luni, 11 decembrie66:00 - 07:00 P rim a oră (Program informativ BBC- 6:00-

6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Prim ul sa lu t - Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ş tiri; 07:20 R evista presei locale , 07:40 Revista .presei centrale, 07:50, 08,50 H oroscop ; 08:00 Ştiri, 08:20 CD S po rt cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tiri p e scurt, 09:00 Ş tiri, 09:20 Ce m a i crede lumea); 10:00-13:00 M esaj F M - Tudor Runcanu (10:00 Ş tir i + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 *Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 D ivertis Radio Blitz, 12:40. "Telefonul zile i" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar nteresant); 13:00- 16:00 C aleidoscop CD -cu Tiberiu Crişan (13:00 Ş tir i + Meteo, "Cetăţean de o n o a re ’ - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00, 15:00 Ştiri, 15:20 Ce m a ! crede lum ea (r.)); 16:00 - 19:00 C onspiraţia - cu Horaţiu Nîcoară (16:00, 17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în directa farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD S p o rt - Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 P rogram in form ativ BBC, 18:40 D ivertis R ad io Blitz);^19:00 Autom ania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri; Cuiul lu i P epelea - jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu; 24:00, 02:00, 04:00 N ew s Flash.

: Luni, 11 decembrieŞTIRI : 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC-06.00,

11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - S U P E R MATINAL: Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier(8,55); 9.00-12.00-

E A IR U U l J 1E_SERVI£1U: 9 .30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12,30);12.45-Sport pe mapamond;13.20 - Sfatul" Bătrînilor-BBCr 17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Power Play 12.00-18.00-CALEIDQSCQP fm: 20.00-SNrgia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu,"01.00-6.00 Unde Magice ,

U N I P L U S R â d i o Program informativ BBC: 6,00-6,30:8^00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,001Iniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 H oroscop . 9,00 Ş tir i locale. 9,20 P ro g ram u l c inem a. 9,55 In form aţii culturale. 10,00, 12,00,13,00, 15,00, 16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00/ IntM/a IA A IŢa»H Allll ♦ O O 71 O 4 An 1*—— ! JKAM mmmm Lai — A 4 A A A A 4 T — r f _

U C T )) )

Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri /ocale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

f z , Luni, 11 decembrie—« Lrtmt— Contactştiri(buletine de ştiri deăprox. 4 minute): 5:30; 6:30;,y£40tiT4C T 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Spmnul 8:00-10:00 Zona 810 (mefeo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00-17:00 Contact FM. 17:00-19.00 Muzica pe sufletul tău. Un program muzical interactiv, în care fiecare are povestea lui. Realizator Andreea lonescu; 19:00-21:00 Seară de seară. 21:00-22:00 Ora de fotbal. Realizator Horea Ivanovici. Rezultate şi comentarii într-o emisiune cu invitaţi din lumea fotbalului; 22:00-23:00 O fată deşteaptă începe la timp - realizator Andreea lonescu.

------ Luni, 11 decembrie( RADIO CLUJ 1 l 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cuV , . ^ ‘ informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată.de

AndfHutanu. 8,00 Emisiuneâln limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. Prezintă Florin Pruteanu. 11,05 A patra putere. Prezintă: Vasile Luca.12.00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Microfonul ascultătorului; 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 13,55 Buletin de ştiri 14,00 Program 'muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz. Prezintă Sebastian Hetea;16.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu; 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 Ucenic la muze. Prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,05 Pe scena istoriei cu Gh. Bodea;21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

------------- Joi,11 decembrie *6,00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-10,05

Buletin informativ, 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi,RADIO RENAŞTEREA

91,2 MHz FMcontemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-12,00 Concert,12,00-13,00 Tineri artişti ai Clujului (Florina Gafea); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (ţ 6,00 Scriitorii oraşului tău - Flavia Teoc Bochiş; 17,00 Vocile Psalmistului - Elena Chircev); 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00-20,30 Parohiile Clujului (Dinu Criste); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00 Dileme XXI (talk-show); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră K u / a

Ziaru l nostru fo loseşte ştiri furn izate de agenţiile

ROM PRES şi MEDIAFAX.

ZM IK 3

Divergenţele dintre ţările CSI - mascate la scimmit-cil de la Minslc

("Izvestia")Piaţa din centrul capitalei belaruse a fost-

împodobită cu steguleţe multicolore, iar Palatul Republicii a căpătat şi el o “alură sărbătorească”. Pe 1 decembrie oamenii au

' fost nevoiţi să ocolească piaţa împrejmuită. Toate aceste lucruri s-au întîmplat cu ocazia unui singur eveniment - reuniunea preşedinţilor statelor-membre CSI.

Pînă la deschiderea summ it-ului preşedinţii au discutat timp de două ore la reşedinţa liderului belarus, AlekSandr Lukaşenko. Lucru ciudat, la conferinţa de presă de la sfîrşitul reuniunii, preşedinţii ţărilor CSI au vorbit mai mult despre

' bilanţul întîlnirilor bilaterale decît despre summit-ul propriu-zis. Lukaşenko a vorbit despre acordurile bilaterale ruso-belaruse, iar Vladimir Puţin şi Leonid Kucima au fost întrebaţi despre “tratativele nocturne” Care au dorit să abordeze problematica livrărilor de gaze. în legătură cu aceasta, preşedintele rus a declarat că Moscova şi Kievul au reuşit să stabilească un nou tip de colaborare. Vladimir Puţin părea destul de mulţumit de rezultatele summit-ului, astfel că îşi mai permitea să strecoare, din cînd în cînd, cîte o glumă: “De la bun început - a explicat'Puţin - a devenit limpede că nimeni nu va reuşi să păcălească pe nimeni: la tratativele ruso-ucrainene au

participat şase personalităţi: în delegaţia frusă era un ucrainean, iar în delegaţia ucraineană - un rus”. Se pare că preşedintele rus s-a referit la numele de familie al vicepremierului rus Victor Hristenko.

într-un mod asemănător, Vladimir Puţin a reuşit să se eschiveze şi: d e 'o -la o problemă atît de spinoasă precum este cea îegată de introducerea regimului de vize între Rusia şi Georgia. “Eu nici măcar nu doresc să spun care sînt preţurile de livrare a energiei ruseşti în Georgia, pentru că dacă ar şti, Leonid Kucima nu mi-ar mai da nici măcar o gură de tărie şi nici măcar un mezelic”. Preşedintele rus a declarat că introducerea vizelor se face, în mod exclusiv, pentru a putea perfecţiona metodele de luptă împotriva terorismului - “Este destul de evident că la frontieră lucrurile nu stau prea bine”. Preşedintele georgian, Eduard Şevardnadze, a declarat, destul de trist^câ “este de acord cu ideile de bază”, dar că Georgia se simte într-un fel “lezată” de această decizie a partenerului rus, pentru că acum “Georgia a devenit unica republică faţă de care se vor stabili aceste restricţii”. Totuşi, după această critică ponderată, Şevardnadze nu a ezitat să menţioneze că “este foarte mulţumit de rezultatele întîlnirii sale cu preşedintele rus”. Chiar dacă liderii statelor-membre CSI au stat, în timpul acelei conferinţe de presă, la aceeaşi masă, răspunsurile lor au trădat

un dezacord real. în cadrul summit-ului de la Misnk s-au discutat probleme legate de crearea unui centru antiterorist şi cele legate de semnarea unui acord referito r la stabilirea-unei zone de comerţ liber. în calitatea sa de preşedinte al Consiliului liderilor de stat CSI, Vladimir Puţin a găsit de cuviinţă să menţioneze faptul că preşedinţii Comunităţii califică drept democratice recentele alegeri prezidenţiale din Kîrgîzstan şi alegerile parlamentare din Azerbaidjan şi Belarus.

Totuşi, se pare că multe ţări aveau “propriile lor opinii” cu privire la rezultatele summit-ului. De exemplu, Kazahstanul consideră că viitorul centru antiterorist ar trebui să aibă minim două filiale, atît în Asia Mijlocie, cît şi în Caucaz. Iar în ceea ce priveşte aşa-zisul acord referitor la zona com erţului liber, se pare că această chestiune s-a discutat mai mult în cadrul întîlnirilor bilaterale - doar atunci cînd ţările-membre CSI vor reuşi să pună în funcţiune mecanismul relaţiilor bilaterale ' se va putea discuta despre o asemenea zonă.

• Divergenţele dintre ţările CSI sînt mai m ult ca niciodată evidente. Totuşi, preşedinţii acestor state mai au încă dorinţa de a se întîlni. Poate că liderii CSI doresc să ajungă la un consens pentru a putea sărbători cum se cuvine cei 10 ani de la crearea acestei Comunităţi.

Is ra e lu l Is i p u n e sp e ra n ţe le In a le g e ri

Prem ierul Ehud Barak, lipsit de o majoritate în Knesset, de cîteva luni, s-a resemnat, în cele din urmă, şi a acceptat propunerea de a se organiza alegeri anticipate. Era şi timpul: Israelul nu mai putea fi condus de un guvern fară o susţinere politică, iar Barak nu avea de ales.

Atitudinea sa, caracterizată prin gesturi îndrăzneţe şi dări înapoi bruşte, i-a derutat pe aliaţii săi care l-au părăsit, rînd pe rînd.

După ce a tergiversat Acordul final cu palestinienii, premierul israelian nu a putut împiedica izbucnirea unui

conflict în Teritorii, care's-a extins în interiorul graniţelor Israelului.

Ehud Barak şi-a epuizat, în decurs de 15 luni, capitalul de încredere: fostul şef de Stat- Major, un militar strălucit, s-a dovedit a fi un şef de guvern mediocru.

Israelul a intrat în campanie electorală. Se pare că această nouă perioadă va fi foarte lungă. Scrutinul, a cărui dată se va stabili de comun acord cu opoziţia, nu va avea loc pînă în primăvara anului viitor.

Ehud Barak porneşte în această campanie deja învins. Indiferent - 'c in e va fi contracandidatul său, A r ie i ' Sharon sau Benjamin Netanyahu, în sondajele de

opinie dreapta este favorită.Şi această constatare nu este

deloc încurajatoare. Angajaţii deja pe calea fără ieşire a confruntării ucigaşe cupalestinienii, israelienii abordează o etapă deincertitudine politică crescîndă. Ei acordă încredere unor oameni care se vor înţelege, foarte greu, cu Yasser Arafat.

Decizia privind organizarea de alegeri anticipate are meritul de a clarifica situaţia. Ehud Barak trebuie să-şi asigure supravieţuirea politică. Primul ministru foarte impopular în acest moment mai are cîteva cărţi de jucat. Gare, nu el a redresat situaţia economică a ţării?• Dacă vrea să se menţină la

putere, liderul Partidului muncii va trebui să ducă lupta în propriul"său teren: sâ transforme viitorul scrutin într-un referendum asupra păcii. în acest scop, va trebui - dacă riu chiar să încheie un nou tratat cu palestinienii - cel puţin să creeze impresia câ un astfel de acord este posibil.

Există, probabil, speranţa unei detensionări în fîşia Gaza şi C isiordania, cu condiţia ca preşedintele Autorităţii N aţionale Palestiniene_să fie pregătit să intre în joc.] Acest lucru nu este încă sigur, însă, cel puţin, se profilează o altă logică ca alternativă la confruntările din ultimele săptămîni.

(“El Mundo”)Guvernul chinez i-a propus

liderului spiritual Dalai Lama reluarea dialogului pentru a debloca situaţia în Tibet, cu condiţia însă ca liderul budist să renunţe la independenţa tibetană şi să recunoască regimul de la Beijing. “Guvernul chinez esţg dispus să reia dialogul cu Dalai Lama dacă acesta acceptă cele trei principii de bază’/Cerute de Beijing, a declarat purtătorul de cuvînt al MAE chinez,' Zhang Qiyue. Potrivit sursei, aceste principii sînt “renunţarea sinceră a lui Dalai Lama la independenţa Tibetului, încetarea activităţilor de divizare a Chinei şi recunoaşterea că atît Tibetul, cît şi Taiwanul fac parte din Republica Populară Chineză”.

“Dacă Dalai Lama acceptă aceste principii, guvernul central este dispus să reia contactele prin căile existente ale dialogului”, a precizat purtătorul de cuvînt, insistînd asupra necesităţii unei renunţări'“sincere” la separatism. Această petiţie relevă neîncrederea Beijingului faţă de Dalai Lama, care în nenumărate ocazii a exprimat deja renunţarea la secesiune, cerînd “o autonomie

adevărată”, care să permită poporului său să-şi. păstreze “identitatea culturală, lingvistică şi religioasă”. '

MAE chinez s-a arătat mai conciliant decît de obicei, eludînd calificativele Ia adresa lui Dalai Lama, precum “lup în’blană de miel” sau “terorist”, limitîndu-se să sublinieze.că “există canale de contact cu Dalai Lama”, care “sînt deschise, sînt multe şi bine cunoscute de toţi”. Potrivit unor surse dipomatice europene, aceste canale ar fi radele lui Dalai Lama, mai concret fratele său, care, în luna octombrie, s-ar fi deplasat la Beijing pentru a dialoga cu înalţi demnitari chinezi”, după cum arată preia din Hong Kong. Fratele lui Dalai Lama, care continuă sâ trăiască în China, ar fi “principalul canal” pentru dialogul dintre Beijing şi liderul tibetan, deşi deocamdată

•nu a putut fi confirmată existenţa unor astfel de contacte. “Canalul de dialog este clar”, , a reiterat Zhang Qiyue, care a fost întrebat despre presupusa vizită â fratelui lui Dalai Lama la Beijing, evitînd să infirme sau sâ confirme ştirea în faţa presei străine. Oferta Beijingului coincide cu aniversarea a 50 de ani de la proclamarea lui Dalai Lama ca

lider spiritual al budismului tibetan. • '*

De la numirea sa ca şef al sectei “căciulilor galbene” a budismului tibetan, în 1950; Dalai Lama a trăit doar nouă ani în Tibet, pe care l-a părăsit în 1959,-luînd calea exilului după revolta populară înăbuşită de armata chineză. După formarea unui guvern în exil, la Dharamsala (India), el a făcut mai multe vizite în întreaga lume, în căutare de sprijin internaţional

grea lovitură pentm Beijing, care acum optează pentm o atitudine de dialog cu Dalai Lama, combinată cu o reprimare dură în interioml Tibetului. “Dalai Lama este mult mai paşnic şi mai dialogant decît mulţi dintre susţinătorii, săi, care sînt din ce în ce mai dispuşi la rebeliune”, sînt de părere surse diplomatice europene, care şi-au exprimat dorinţa ca Beijingul să reia dialogul cit timp liderul este în viaţă, pentm că, după moartea sa,

O f e r t ă c h i n e z ă d e

d i a l o g p r i v i n d T i b e t u l

pentm Tibet, eforturile sale fiind .încununate, în T989, cu decernarea Premiului Nobel pentm Pace. Cei 40 de ani de represiune şi de dominaţie comunistă nu au fost capabili să submineze credinţa tibetanilor în lideml lor Dalai Lama, aşa cum a dovedit-o fuga în ianuarie a lui Karmapa Lama, “nr. Trei” al budismului, care a străbătut pe jos Munţii Himalaya.

Fuga lideml Karmapa, care pînă atunci â fost considerat de China “un lama patriot” a fost o

. >

“totul ar putea să fie mult mai greu”. -

Ce s-a întîmplat însă cu Panchen Lama, deţinutul politic cel mai tînăr din lume şi “nr. 2” al ierarhiei tibetane? Cînd, în luna octombrie, Uniunea Europeană a cemt Chinei dovezi că micul Gedhun Choeky Nyma este în viaţă, autorităţile de la Beijing au prezentat două fotografii, care înfăţişau un copil jucînd ping- pong şi pictînd caractere chineze. Este oare adevăratul Panchen Lama, sechestrat, în 1995, în

în Orientul Mijlociu, mediile electronice sînt la fel de

importante ca armele("Die Zeit") _ .......

La popularul post de televiziune arab Al Jazeera oamenii sînt obişnuiţi cu ameninţările. De această dată acestea au venit de la Cairo. Ministrul egiptean al Informaţiilor are în vedere închiderea biroului corespondentului acestu i, post de televiziune, care a fost deschis nu demult în capitala egipteană. Motivul: acest canal de televiziune prin satelit ce emite din - statul Qatar a lezat demnitatea preşedintelui egiptean prin relatările referitoare la tulburările palestiniene. A provocat nemulţumire difuzarea imaginilor cu demonstranţi ce-şi exprimau mînia faţă de atitudinea Egiptului, considerată prea moderată faţă de Israel, Al Jazeera poate fi recepţionat şi la Cairo. Transmisia pe viu a evenimentelor din Cisiordania şi fişia Gaza face sâ apară o deosebire între revolta palestinienilor din anul 2000 şi Intifada din 1987. Iar Al Jazeera este pennanent pe fază. Recent, cînd, după atentatul cu bombe de la Haderea, din nou au fost lansate rachete israeliene asupra Ramallahului, telespectatorii au putut asista la acest eveniment. Imaginile celor aproximativ.200 de victime, printre care mulţi copii, au declanşat marşuri de solidaritate în capitalele arabe. Ceea ce a început la Ierusalim ca un protest local s-a întins rapid în întreaga regiune.

Salim Nasr, directorul Centrului libanez pentru studii pQlitice din Beirut, compară fenomenul AI Jazeera cu înfiinţarea, în anii ’50 la Cairo, de către preşedintele Nasser, a postului de radio “Vocea arabilor”. “Aparatele de radio ciUranzistori abia apăruseră. Aşa cum atunci a apărut o masă de ascultători ce nu mai ţinea seama de frontiere, aşa are acum Al Jazeera un număr enorm-de telespectatori”. Guvernul egiptean poate- desigur sâ închidă biroul Al Jazeera, dar nu poate bloca accesul telespectatorilor egipteni la acest canal de televiziune;

în total, 22 de staţii arabe de transmisii TV prin satelit se strecoară, ocolind orice cenzură, în camerele locuitorilor din regiune. Al Jazeera creat în urmă cu patru ani cu sprijinul financiar aj tînărului emir al Qatarului, este un model în acest sens. Acest post permite sâ se audă vocile care pînâ atunci se puteau rareori exprima în mass-media, atît ale radicalilor islamişti, cît şi ale opoziţiei mai moderate. Transmisiile live din Palestina sînt însoţite de întrebări neplăcute la adresa conducerilor arabe. Salameh Nematţ, corespondentul la Amman al ziarului arab “Al Hayat”, care apare la Londra, vede în acest fapt atît avantaje, cît şi dezavantaje. AI Jazeera obligă toate guvernele arabe să vorbească şi sâ dea răspunsuri cu privire la politica lor, ceea ce a impulsionat multe medii arabe sâ ofere relatări mai bune cu privire la diverse probleme. Totodată, însă, frustrarea oamenilor, care şi aşa este mare în problema palestiniană, este am plificată continuu prin transmisiile permanente cu privire la evoluţiile din zonă. Astfel apare o atmosferă care incită la acte de violente. Adepţii teoriei conspiraţiei care nu lipsesj? nici în Orientul Mijlociu se întreabă de aceea, dacă în spatele acestei situaţii nu stă.cineva. Nematt nu-şi poate explica de ce Al Jazeera, care a fost primul post de televiziune arab care a intervievat israelieni, răspîndeşte acum opinii atît de radicale. “Nu are drept scop să influenţeze opinia publică mondială, ci pe cea arabă. Se pune întrebarea, deci, în ce scop sînt prezentate programele respective şi cine se ascunde de fapt în spatele lor”. . . . .

locuinţa sa din Tibet şi ţinut apoi ascuns într-un loc secret, la Beijing? După răpire, PC Chinez şi-a numit propriul candidat, drept noul Panchen Lama, şi de atunci nimeni nu mai ştie ce s-a întîmplat cu originalul, în vîrstă acum de 11 ani.

Ultima ţară care a încercat sâ afle ceva de soarta lui este Marea Britanie, prin intermediul secretarului pentru probleme externe, John Battle.

Răspunsul guvernului chinez a fost că micuţul se află împreună cu familia sa la Nagchu, în nordul^ Tibetului, şi că merge la şcoală ca orice copil obişnuit.

“Părinţii lui nu ■ vor publicitate”, a declarat un diplomat chinez. Guvernul chinez* a rupt, anul trecut, tăcerea privind situaţia lui Gedhun Choeky Nyma, dezminţind faptul câ el ar fi murit într-un comisariat chinez. Figura lui Panchen Lama este extrem de importantă pentru ' tibetani, deoarece este cel însărcinat cu căutarea succesorului lui Dalai Lama, maximul lider spiritual şi politic al Tibetului. Obiectivul final al regimului com unist este sâ controleze procesul de succesiune în ierarhia tibetană şi sâ-i înlocuiască treptat pe actualii

reprezentanţi religioşi cu alţii care le împărtăşesc politica şi se opun independenţei Tibetului. Panchen Lama reprezintă pentru religia tibetană reîncarnarea tutorelui celui de-al V-lea Dalai Lama şi protectorul tuturor fiinţelor vii. Căutarea celui de-al11-lea Lama a început după moartea celui anterior, în 1989, şi s-a transformat de la început într-o dispută aprigă între guvernul chinez şi autorităţile tibetane din exil.

China şi-a intensificat represiunea în Tibet în ultimul an, în cadrul unei ample campanii menite să com bată sprijinul populaţiei locale faţă de Dalai Lama.

Afişarea portretelor liderilor relig ioşi ai T ibetulu i este pedepsită cu închisoarea, iar guvernul chinez a acceleraf asimilarea regiunii, deplasînd masiv în Tibet populaţie chineză, • la care s-a adăugat marginalizarea şi încarcerarea locuitorilor originari din fostul

' regat independent al Himalayei. Potrivit asocia ţiilo r pentru: ârepturile om ului, cultura tibetană ar putea dispărea, dacă va continua - ceea ce ei numesc - “genocidul silenţios” al Tibetului.

Aici ar putea fi - reclama 'dumneavoastră

€ 8 1

1995 - Senatul a ratificat acordul româno-american

privind protejarea reciprocă â inforriiaţiilor m jlitare.;

'r.<w '«rre~

S-CiMPIA TURZII:

în cel de al doilea tur de sc ru tin ' a l , a leg e rilo r prezidenţiale, alegătorii din Cîmpia Turzii nu s-au grăbit să-şi exercite dreptul la vot. Pînă la amiază, în cele 13 secţii, de votare din localitate an votat aproximativ 3.600 de persoane.- Votarea s-a încheiat în primele ore ale dimineţii doar la secţia ce a funcţionat în inc in ta un ită ţilo r m ilita re din

. Garnizoana Cîmpia Turzii. La Spitalul din oraş nu a fost constituită o secţie de votare. Cei 80 de bolnavi in te rn a ţi' urmau să voteze în momentul în care o comisie s-ar fi deplasat acolo cu uma mobilă.

In Cîmpia Turzii, numărul • total al cetăţenilor înscrişi pe

lis te le -perm anen te este de aproape 24.000. Faţă de primul tu r de scru tin , num ărul alegătorilor a crescut datorită faptului că în ultimele două săptămîni mai mulţi tineri au îm plin it 18 anf, dobîndind dreptul de a vota. De menţionat că Poliţia municipiului Cîmpia Turzii a distribuit cărţile de alegător tuturor cetăţenilor care şi-au schimbat buletinul cu carte de identita te . Cu toate că prezenţa la urne înainte de amiază a fost sub aşteptări, se estimează că pînă la ora 21 procentul votanţilor la Cîmpia Turzii va fi de 70% cel puţin.

Emil HÂLĂSTUÂN

— ................. - ......................................... SECE

au hotărît greu sâ meargă la votDEJ: ' !

Duminică, toate cele 26 secţii de votare amenajate pe rază municipiului s-au deschis la ora şapte. Fără excepţie şi fară probleme. Ploaia şi frigul prevesteau însă o • slabă participare la urne. Ceea ce s-a şi întîmplat. 1 i : La ora 8, în secţia 152, din 1.449 persoane înscrise pe listele permanente Votaseră 20, în secţia 145, zece din 1.682* iar la secţia 144 (Şcoala Generală nr. 2), din 1.494 de persoane se prezentaseră la vot doar opt, adică un procent de 0,53%. La Spitalul Municipal, secţia 160; pînă la ora 10 votaseră o sută de persoane. Şi dacă pensionarii s-au dovedit din nou cei mai,

. conştiincioşi alegători, ai au fost întrecuţi, totuşi, de militari. La ora 10, în secţia 159 votaseră deja 163 din cei 210 militari în termen înscrişi pe liste, cea mai “harnică” fiind unitatea de pompieri pu o prezenţă de 100%. în schimb, tinerii “orăşeni ’ şi-au rezervat plăcerea votului pentm

-orele după-amiezii, cînd unii dintre ei s-au

prezentat la urne ca la un joc “mişto”, cum se pare că au făcut şi la celălalt scrutin; ignoranţa, lipsa.de informaţie politică a tinerilor (care mai tîrziu devin “cetăţeni”) se reflectă în dezinteresul, deloc măgulitor pentm o generaţie caracterizată drept inteligentă, faţă de principiile democraţiei, faţă de alegeri în general. Motiv de reflecţie şi pentm cei chemaţi să le facă educaţia în acestsens.

în jurul orei 11, participarea la vot înregistra o medie de 4% la secţiile 147, 148, 153 şi 154, pentru ca la orele amiezii, potrivit sondajului realizat de 1SOMAR la secţia Î38, procentul celor care s-au prezentat la urne şa atingă 8%. Participare asemănătoare şi în celelalte secţii, media înregistrată la ora 15 fiind de 27%.. în rest, pretutindeni linişte, inclusiv la sediile PDSR şi PRM, unde primele emoţii urmau să fie contabilizate abia spre seară.

, Magdalena VAIDA"ţr- t v -------

r. - ?4 ' ,

$ |Y'. fc ?

- " 4 Fo to : I. P E T C U .t* -jk. .2— wâva. —.

TURDA:Al doilea tur de-scrutin ' al

prezidenţialelor s-a desfăşurat la Turda pe fondul unei atmosfere de toamnă bacovianâ şi a unei asanări perceptibile a climatului politic. Pînă şi cei mai înfocaţi apologeţi ai unor partide, devenite în urm a voinţei electoratului astenice, văzîndu- şi dreptul de opţiune redus la două variante (pentm o parte din ei, nici una agreată), de voie, de nevoie, au fost obligaţi ca, din două rele, să-l aleagă pe cel mai mic. S-au mai potolit şi disputele dintre, generaţii, în primul tur cîştigul a fost de partea tinerilor care au mere pe

mîna aşa-zişilor justiţiari în detrimentul maturităţii...

Aşadar, cetăţenii din urbea de pe Arieş, dum inică, 10 decembrie, ultima lună de sfirşit de secol, punte spre început de nou mileniu, stopaţi în mare măsură de-rigorile unei toamne bacoviene, aşa au susţinut unii în primele ore ale dimineţii, au “onorat” secţiile de votare cu... absenţă. Că această “justificare” este cam “s u b ţire ’, o să o dovedim cu cîteva exemple. Deşi afară burniţa în toată legea, la secţia de votare nr. 171, l-am întîlnit pe octogenarul Vasile Moga, veteran de războ i,

•Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazu”, Cetăţean de Onoare

.al municipiului Turda, împreună cu fam ilia fiului său, s-a prezentat să-şi exercite dreptul la vot. Pentm el şi familia ing. silvic Chiorean, ca şi pentru alţii, nici burniţa, nici ceaţa n-au constituit impedimente în calea exprimării unui drept constituţional. *

Am vizitat şi secţia'de votare nr. 161. Preşedintele acesteia, ing: Dari Cordoş, la întrebarea noastră, ne-a răspuns:.

C hiar dacă în turul. I, - vecinătatea bisericii ne-a ajutat

în privinţa prezentării

credincioşilor la vot, în turul II n-a mai fost aşa.

Am ajuns şi la Primărie, acolo unde era instalat “Statul major al alegerilor”, coordonat de jr. Liviu Bodea, secretaml C.L. De la.dînsul am aflat că număml votanţilor turdeni a crescut datorită, în principal, tinerilor care au împlinit vîrsta de 18 ani. Cu tot absenteismul de înainte de amiază, jr. Liviu Bodea, un optimist incurabil, a emis următoarea predicţie:,

- Pînă la închiderea urnelor,* '70 pînă la 80% dintre turdeni îşi vor exprima dreptul de vot.,

Ion CORDOŞ

Comunicat LADO

52 de ani de la adoptarea Declaraţiei

Universale a Drepturilor Omului

urm are d in pagina 1

internaţional şi dreptul intern prin care tratatele ratificate de Parlament potrivit legii (deci, inclusiv cele din domeniul drepturilor omului) fa c parte din dreptul intern, iar prin art. 20 se acordă prioritate reglementărilor internaţionale - desigur, celor cuprinse în tratatele ratificate de România - îm situaţia în -care s-ar ivi neconcordanţe între acestea şi reglementările interne în domeniul drepturilor omului.

Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) s-a înfiinţat la 1 ianuarie 1990 şi funcţionează ca un grup de presiune al cărui scop este să determine autorităţile române să respecte toate drepturile omului. LADO este, începînd cu '15 ianuarie; 1995, membră a Federaţiei Internaţionale a Ligilor pentru A părarea D repturilor Om ului (FIDH), organizaţie internaţională care cuprinde peste 80 de ligi naţionale, cu •sediul central la Paris. Colaborează cu peste 40 de organizaţii internaţionale şi desfăşoară peste 12 programe naţionale, printre care amintim: programul grupurilor de observatori la nivelul a 37 de filiale în întreaga ţară, cu scopul de a semnala încălcările drepturilor omului la nivel local; programul de publicaţii distribuite gratuit pentru informarea opiniei publice cu reglementările juridice în domeniu şi cu.privire la încălcarea drepturilor fundamentale; participarea cu observatori interni şi internaţionali la alegeri; programul de consultanţă juridică gratuită oferită cetăţenilor lezaţi în drepturile lor fundamentale..

LADO, filiala Cluj, derulează, în spiritul şi în temeiul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, p6 lîngă- programele derulate la nivel naţional, un program de consiliere juridică şi sociologică gratuită, începînd cu 5 octombrie 1998. Echipa de specialişti LADO Cluj a asistat pînă în "prezent peste 400 de dosare privind încălcarea drepturilor, fundamentale şi a consiliat din punct de vedere juridic, sociologic şi medical peste 500 de cetăţeni care au depus. plîngeri. ■ •

Din echipa de specialişti cu statut de membri fondatori ai . acestui program nominalizăm pe: lect. univ. dr. Florin Stretean, ; lect. univ. dr. Emil Boc, asist. univ. Ovidiu Podar (consilieri juridici), dr. sociolog Ana Luduşan (coordonator), dr. ing. Magyarosy Ion (secretar), dr. docent Petra Derevenco (medic - observator), ing. Elena Domeanu, ing. Schwartz Aniko (observatori). ■ '

Audienţele se desfăşoară după programul obişnuit, în fiecare săptămînă între orele 14-16, la sediul organizaţiei din Cluj- Napoca, Bulevardul Eroilor nr. 16, cam. 14. -

Conform Ordonanţei nr. 26/31.01.2000, LADO este recunoscută ca organizaţie de utilitate publică, iar art. 41 al acestei ordonanţe conferă dreptul preferenţial la resurse financiare provenite din Bugetul de stat şi bugetele locale. Din nefericire autorităţile locale la nivelul judeţului Cluj nu au găsit fonduri pentru sprijinirea activităţii de observare a alegerilor generale din 26 noiembrie 2000, deşi reglementările în vigoare prevăd acest lucra.

Este sau m ăcar ar trebui sâ fie surprinzător câ cei care susţineau, în perioada 1992-1996, câ m inistrul Justiţiei nu trebuie să aparţină vreunui partid, după 1996 au uitat acest “neajuns major”! De ce? Acum era sau credeau că era omul lor la Justiţie! Cam aceiaşi susţineau în 1996 că lliescu nu ar mai avea dreptul la încă o nouă candidatură; iar acum îl recomandă. Şi exemplele pot

-continua la nesfîrşit, dar e evident că pentru această categorie nu contează principiile sau măcar că sînt adepţii principiului “scopul scuză mijloacele”.

' Şi atunci se-poate vorbi oare de inconsecvenţă? Vor fi, probabil, unii care vor crede că da. Trebuie luată îns^în calcul alternativa continuităţii, care numai aparent e paradoxală! Continuitatea trebuie privită sub două aspecte: continuitate de concepte şi continuitate biografică.

Continuitatea în concepte, principii şi metode de acţiune. Este vreo deosebire de fond între pedeserizare şi cederizare? Poate fi aceeaşi acţiune de fond odată nedemocratică şi altă dată democratică? Ce deosebire-este-între clientelismul politic de dinainte de 1996 şi cel de după? Deşi este aberant şl

- absurd că în "pragul mileniului III să ai alt criteriu de promovare decît criteriul

competenţei, şi cei de dinainte şi cei de după 1996 au practicat clientelismul politic. Algoritmul politic nu e altceva decît tot - eludarea principiului competenţei şi continuarea clientelismului politic pe arii atribuite şi intangibile valorilor. Subordonarea televiziunii publice puterii, practicată şi - de unii şi de alţii, este un alt element peremptoriu de continuitate ce vine din principiul vetust, intolerant şi aberant al .

critice “câ n-au citit, nu cunosc, nu înţeleg” ş.a.m.d. îţi reveneau în minte, articolele demascatoare ale anilor ’50. Ce s-a schimbat în fond, în substanţă, între un troglodit prosovietic din anii ’50 şi un “european” din anul 2000? Nimic. Şi, dacă ridicăm puţin vălul de pe biografia ministrului, vom găsi “şcoala' marxist-leninistă” - elem entul/de continuitate. Un alt ministru care în anii ’70 la o universitate din Cluj îşi lua, la

PCR, în amfiteatru, pentru lipsă de entuziasm faţă de politica partidului! Iată o contuzie plină de roade - confuzia lui Coposu de a vedea criptocomunişti unde erau comuniştii şi nu acolo unde se ascundeau de fapt, în propriul său partid!

In telectualita tea v izibilă în tre - inconsecvenţă şi continuitate. Oricum şi oricine ar face analiza nu va putea da un răspuns decît parţial, pentm că nu poate cîntări decît atitudinile imediat

Inconsecventa intelectualilor sau continuitate?luptei de clasă. De unde această unitate de concepţie şi atitudine? Mai toţi actorii politici actuali au în fond “educaţia comunistă” transformată în nărav, de. care nu se pot lepăda, întrucît a ajuns a doua lor “natură” . Chiar dacă unii privesc spre Vest, ei operează mai departe cu categoriile şi principiile din fostul lagăr. Noua blană a acestora, forma în care vor să se prezinte, nu le schimbă şi năravul, fondul.

Continuitatea biografică. Cînd un ministru, în noiembrie 1999, scria sau era reprodus într-un cotidian de mare

: tiraj, despre cei care. îndrăzneau sâ-l

propriu, de guler im coleg şi-I ameninţa cu “excomunicarea” din înaltă societate per-istâ pentra atitudini neconforme cu politica PCR a devenit şeful principalului şi singurului partid (alianţă) “care luptă cu stînga! Ori, ca să lupţi' cu stînga trebuie sâ ai cap, sâ fii performant, ori ministrul, nostru s-a acoperit doar de ridicol şi ineficienţă. Un alt fruntaş anticomunist de azi, important membra - al executivului, ăl doilea după primul ministru, tot prin anii ’70, la o altă universitate din Cluj, în calitate de activist al uniunii studenţilor comunişti, . îşi demasca un coleg neînregimentat în .

“vizibile”. Intelectual înseamnă într-o proporţie mai mare idealist, om condus de principii şi nu de conjuncturi politice - ori aşa ceva nu se vedfe uşor. Intelectualii care au susţinut puterea înainte şi după 1996 au acelaşi numitor, au susţinut-o necondiţionat, dincolo de principii. Ceea ce dovedeşte împărţirea intelectualităţii vizibile în două, ca formală. Simptomatic pentra ideea de continuitate între “intelectualii” înregimentaţi propagandei oficiale acum o jumătate de secol şi cei de azi este combaterea viscerală a lui Octavian Paler pentra delictul de a nu sluji (slugarnici)

necondiţionat puterea. Neînregimentarea faţă de putere ieşea din tiparele intime: ale modului lor profund de a gîridi. Slugărnicia, e drept, e o tară ce vine de mai departe, din fanariotism, şi a fost

‘ baza pe care s-a format ceea ce a numit Eminescu' ' “pătura -suprapusă”. Slugărnicia a fost doar consolidată în comunism. Intelectualii noştri, cil jnici excepţii, n-au avut curajul şi demnitatea de a urma fondul democraţiei, setul minim de reguli ale democraţiei dincolo

■ de stâpînii'vremelnici şi netrebnici. In fond, lipsa curajului îşi are originea tot în anii ’50, cînd se spălau creierele. Ce utilă ar fi fost intelectualitatea (vizibilă) actualei puteri, azi, dacă nu ar fi periat- o, nu ar fi susţinut-o necondiţionat, ci ar fi demascat toate compromisurile făcute de aceasta, dacă nu s-ar fi făcut că nu vede marile acte de corupţie, rasismul unora, dezintegrarea puterii judecătoreşti şi abandonarea interesului naţional legitim. Adevăratul prieten al dreptei, intelectualul cu principii, trebuie să fie cel mai necruţător cu compromisurile puterii, cu continuitatea modului dş,:_ acţiune comunist. Nu putea ieşi din impasul istoric început în 1945 dacă elitele de ieri şi cele de azi slugărnicesc în folos material şi de imagine puterea.

Octavian CĂPATINĂ

Aici ar,-putea fi

1950 - S-a născut în Slobozia, jud. Ialomiţa,

: Mircea Dinescu.

Există în muzica lui Mozart o varietate de stări de spirit profund umane care pot sugera prin reflectare ' -‘ideea că , arta compozitorului de geniu este o transpunere în sonor a v ieţii tumultuoase a oamenilor. Finalul Festivalului “M ozart” reflectă expresia vie a acestei idei: Simfonia în Mi bemol major nr. 39 KV 543, prima din marea triadă a ciclului din ultimele sale lucrări simfonice,

' poate fi- apreciată ca o arcuire tensională umană de h tragism la înseninare spre bucurie. într-adevâr, introducerea lentă - Adagio - gravă şi impresionantă, are efectul unei încătuşări de energii umane care aşteaptă febril să se declanşeze,

_ pentru ca în ultima parte a simfoniei - Allegro - sonorităţile să devină apoteoze de bucurii. Dar prin întregul conţinut al simfoniei 39, Mozart parcă ne- avertizează că viaţa trebuie trăită în echilibrul care reclamă ideea că spiritul dirijează viaţa şi nu biologicul. Mesajul

mozartian al acestei simfonii se apropie de spiritul oamenilor şi prin am bianţa caracterelor muzicii populare (austriece) evidente în menuetul cu trio. din interiorul lucrării. într-un spaţiu ideatic rafinat, reflexiile asupra acestei simfonii pot sugera melomanilor, ideea'de eliberare de tot ceea ce din viaţă îţi poate întuneca suiletul. în acest caz auditorii , vor găsi adevărul din muzica lui Mozart: frumuseţea bunătăţii umane. Dirijorul Vlad Conta un artist talentat a , reuşit să creeze “platforma sonoră” de pe care

.auditorii au putut să se avînte cu imaginaţia lor spre spaţiile spirituale ale muzicii. :-

In seara ultimului concert al festivalului, o mare artistă a ţării noastre ne-a împărtăşit sentimentele

frumoase pe care muzică lui Mozart ni le-a. dăruit în scurta lui viaţă. Pianista Dana Borşan, marea solistă a timpului nostru, ne-a oferit două concerte pentru pian şi orchestră: KV 449 în Mi bemol major şi KV 459 ,în Fa m ajor. Urmărind personalităţile solistice ale pianului, din ultimii 50 de ani, în care se înscriu Silvia Şerbescu, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Radu Lupu... credem că prin arta interpretării Dana Borşan se aliniază cu siguranţă în şirul acestor mari interpreţi. în profunzimile artei sale interpretative găsim ‘‘focul viu” care generează vectorii de forţă artistică ce cuceresc sensibilităţile auditorilor. Acest “foc viu” al solistei, pe care l-am simţit încă din anii copilăriei ca elevă-solistâ, este nobleţea spirituală. Cu siguranţă

sonorităţile pianistice ale. Danei - Borşan sînt încărcate de spirit

- artistic pentru că numai aşa se poate autentifica rafmaţia superioară a interpretărilor.

Emiliu DRAGEA

P.S.: O sugestie din public: să fim recunoscători Festivalului “M ozart” care prin sponsorii' generoşi şi cultivaţi - Barenreiter - Verlag, Kasel, Basel. London, New York - dr. James J. Busuttil (Haga)- Paula & Joseph Busuttil (New York) - Elisabeth von Daniken (Basel) - Deutsch Musikrat (Bonn)- Rondocarton - Municipalitatea oraşului Salzburg - Consiliul Judeţean Cluj etc. ne-au dăruit posibilitatea de a cunoaşte mai mult, generoasa ■ muzică mozartiană.

N ic o la e T r i f o i u , Cel dinţii coleg şi prieten ardelean al lui Eminescu: f e l d r i h a n u l I o a n N e a m ţ u

După ce a scos o carte despre Ştefan Micle, ocupîndu-se cu predilecţie şi de activitatea poetei Veronica Micle, şi după ce s-a documentat stăruitor asupra drumurilor transilvănene ale lui M ihai Em inescu, împătim itul cercetător eminescian Nicolae Trifoiu se lasă sedus de o altă temă de actualitate, vizînd una din obsesiile foarte dragi lui, şi anume aceea legată de prietenii transilvăneni ai poetului, despre care ne-a promis de mai multă vreme o carte, aşa cum ne-a promis despre Veronica Micle sau Laura Seni. După descoperirea unui alt prieten ardelean al poetului,- Monastireanu, N. Trifoiu îşi consacră acum interesul asupra lui Ioan Neamţu, cel căruia poetul i-a închinat cunoscuta poezie La moartea lui Neamţu, compusă şi scrisă în aprilie 1870 la Viena. Ea a rămas nepublicată pînă după moartea poetului, fiind recuperată şi.semnalată de II. Chendi în ediţia de Poezii postume din 1905, cunoscutul editor fiind cel care, tot atunci, cerea prin intermediul Tribunei din Arad, date despre acest puţin cunoscut prieten al poetului. Nu peste multă vreme s-a descoperit necrologul acestui tînăr şi talentat student, originar din comuna Feldru de lingă Năsăud, care urma studii de Politehnică la Universitatea din Viena. Necrologul vorbea de faptul că tînărul a fost “gelit de toţi amicii săi şi de întreaga junime română de aici”, ceea ce

dovedeşte cumsecădenia sa. Autorul cărţuliei de faţă merge pe urmele năsăudeanului, descoperind o serie' de date primite de la învăţătorul pensionar Victor-Neamţu. Diri

tN ic o ia c T R IF O I U ,

AN

■UL

EMINESCU

C e l d i n t â i c o l e g ş i p r i e t e n a r d e l e a n a l l u i E M I N E S C U

rCv-'r-ţ $4- ' î \ . «v* l l .

F e ld r i h a n u l I o a n N E A M Ţ U

Editura NAPOCA STAR ■ . Cluj. 2000

relatările-acestuia se reţin mai aîes informaţiile ‘despre părinţii tînărului, ca şi despre studiile acestuia, care s-au făcut şi la Cernăuţi, descoperind astfel legături şi întîlniri mai vechi ale poetului cu colegul său de odinioară. Teza lui N. Trifoiu este aceea câ îndemnul de a veni în Transilvania i l-a dat tînărului poet nu numai profesorul său Aron Pumnul, ci şi legătura veche şi durabilă cu Ioan Neamţu, la care putea sta o vreme, găzduindu-i. Autorul leagă astfel mai strîâs prietenia celor doi,* avansînd ipoteza câ Eminescu ar fi studiat şi la Beiuş (lucru de care am vorbit şi noi într-un articol mai vechi Beiuşul

. - un popas eminescian?, publicat în “Familia" în 1964, dar pe care autorul nu-1 citează) şi că, în 4ţum spre casă, s-ar fi oprit la prietenul său din zona Năsăudului. Realitatea e că materialul documentar e prea puţin sâ ofere suficient suflu pentru o carte, lucru resimţit acuţ şi de autor, care, spre a salva cartea de la proporţiile unui articol adaugă, aglutinant, tot felul de texte mai vechi sau mai noi, inclusiv poezii populare care n-au nici o legătură cu tema. Apoi de ce derivatul acesta supărător de la Feldru: feldrihan (orribile dictu!) cînd mai simplu ar fi fost feldreanul Ioan Neariiţu. Dar asupra opţiunilor de acest gen e greu de stârnit.

Mircea POPA

Din românului lui Eugen Barbu Şoseaua Nordului, e posibil să nu se mai reţină decît că tot ce interesa comunismul incipient din România se făcea pe această direcţie. O;, direcţie cardinală şi, bineînţeles, agreată atît dejrupele sovietice, cît şi de gărzile noastre muncitoreşti, fiindcă la ieşirea din capitală busola te punea astfel cu faţa spre: restul încă neocupat al ţării şi puteai da com anda., vperiod! în mod paradoxal, calea spre vest a'ruşilor se deschidea în , direcţia nord. Întrucît se zice că la noi totul e posibil, iată că n-â trecut decît o jumătate de secol şi acul busolei mută nordul în sud. îndată după Revoluţie auzeai pretutindeni strigîndu-se: “Vest! Europa! Vrem vest!”, dar capitalismul reincipient

zece dolari şi vreo douăzeci şi două de mărci - capital modest, dar cinstit, cu care vrei neapărat să începi o afacere. Evident că afacerea asta n-o poţi pomi decît pe Şoseaua Sudului, trecînd Ca vîntul peste bulgari şi poposind în

impresionat foarte tare cum l-au rupt ienicerii pe Ion Vodă între patru cămile şi mărturisesc câ n- am prea înţeles atunci de ce i-a rămas Iui renum ele de “cel Cumplit”, cînd mai cumpliţi decît păgînii ăia singeroşi şi diabolici nu

Ş o s e a u a S u d u l u ibazarele înmiresmate din Istanbul. Acolo te tîrguieşti o săptămînă, cum le placeorientalilor să-şi facă din vechime comerţul. După care iei în roţi pomenita şosea în sens invers, cu dubiţa plină de hăinărie ieftină, de aur zis “turcesc” şi alte second hand-uri de mîna a treia, fiindcă şi- marfă asta îşi degradează statutul pe mâsură-ce avansează, pe orice

putea fi nimeni pe lumea asta! M- a urmărit multă vreme.imaginea turcului cu fes şi iatagan, gata să dea iama în bătătura românilor şi' să înhaţe tot ce se putea. Cred că, din pricina vîrstei, sufeream mai ales atunci cînd înhăţa' fetele. Stăteau bietele v moldovence zgribulite şi plîngeau cu jale în roman, adunate grămadă spre a fidin Rom ânia descoperea cu _

voluptate Şoseaua Sudului, ' şosele, de la vest către est. Acum e duse ca vitele la Stambul. în sclavia zbughind-o intr-acolo iepureşte, de momentul sâ spun câ în copilărie - turcului, nu i-ar mai fi auzit nimeniparcă drumul nostru către nu m-am ferit deloc de povestirile de nume car, de nesăţios ce era, nuprosperitatea occidentală trebuia să eroico-istorice gen “ Căderea se mulţumea să ne fure una-două, treacă neapărat pe la turci. Mă rog, Constantinopolului” şi că, dacă îi tfebuiau o grămadă, musai să-şi"cu economia de piaţă nu te poţi m-aş concentra niţel, multe scene facă harem. încît acum nu ştiu ce-pune, îsi caută soluţii potrivite. M a i, din romanul Mitruţ al Joldii le-aş ar mai gîndi Ia masa lor de scris C.ales cînd n-are prin buzunare; decît -p u te a ■■ repovesti ş i . azi. M-a . Ignătescu şi alţi evocatori de istorie,

văzînd cum se grăbesc fetişcanele noastre să prindă autocarele firmei Toros în direcţia urmaşilor lui Baiazid şi cum îşi mai flutură pe traseu pieptul falnic şi bucile sumar înveşmîntatel. Stau presărate la orele serii pe Şoseaua Sudului, patmlînd-o de Ia un capăt la altul şi gata s-o întindă, la primul fluierat de chemare, pe toate derivaţiile ei: spre Cipru, spre Italia, ba chiar şi pe drumul mătăsii, spre Extremul Orient. O să-mi spuneţi că turcii de astăzi, care joacă în echipă cu Hagi şi G ică Popescu I a ' Galatasaray, nu mai sînt scorpiile de odinioară. îi vezi în Vamă, âşteptînd cuminţi la volanul TIR- ului, chiar dacă mai ţin pitit pe undeva vreun.hanger sau două pistoale, că doar merg la drum lung în expediţii europene, trec. chiar şi dincolo de Viena, unde n-au putut răzbi strămoşii lor. Iar fetele noastre fac şi ele un fel de economie de piaţă. D ar strică, nenorocitele,/ renumele bun al iubitelor lui Mitruţ, dintre care una s-ar putea să le fie chiar stră-străbunică.

Mircea OPRITA

Le voi lua în ordinea lor firească, ambele m anifestări urmînd să a ib ă ; loc. lu n i; 11 decembrie, la Casa Radio, Donath 160.

Vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă Ilarion M ureşan este programat la o ra ' 13, el fiind organizat, alături de gazde, de Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Mănăstirea Nicula,.

Recitalul susţinut de Duo Dan - Aaron Gabriel Dan/ flaut, Michael David Dan/ pian - va începe la ora 20. ' •

Vernisajul expoziţiei de cultură şî grafică a elevilor Liceului de arte plastice “Romul Ladea”

Primăria municipiului Cluj-Napoca vă face invitaţia marţi, 12 decembrie, ora 13, îri Sala Mică, cu prilejul vernisajului expoziţiei de pictură şi grafică, a elevilor Liceului de arte plastice “Romul Ladea”' Cluj-Napoca. Vernisaj la care şi-au anunţat participarea cunoscute personalităţi ale vieţii culturale clujene.

“Biserica în Cetate” -Cuvînt. Persoană. Comunitate _

Universitatea Populară anunţă pentru luni, II decembrie, ora 18, Casa municipală de cultură/ Piaţa Unirii 24, expunerea Cuvînt. Persoană. C om unitate, susţinută de p r . Ioan Bizău. Expunerea este cuprinsă în ciclul Biserica în Cetate.

Maşter la Manchester şi WarwickAbsolvenţii de facultate dornici să-şi continue

Studiile au şi în acest an.şaflsa?nnei burse de maşter în Anglia prin intermediul Fhridaţiei pentru o Societate Deschisă. Programele dej burse de masterat la Universităţile; Manchester .ştiWarwick se adresează absolvenţilor linei instituţii de învăţămînt supenţfţ^pînă la daţşŞie lppctombrie 2001) cu vÎB te^fprâg^îptre $£jşi §$ani, care nu au studiat măi muftr de rilunWftlr-ctfthiversitate din strâinătâŞT J S ?

U niversăa tea^fla^este i^p ic^buT se celor care au absolvit? facultat^fticjţliinţe politice, filosofieji^oc/p.ţogie^^ohşjriie sau drept în politică ş!:poIitici;ecOpotnice;dezvoltarc politică, teorie politică, economie-politică internaţională şi relaţii îijfţţmaţionalez’pâtâ limită de depunere a dosarcloriffind~22“ Tebruarie 2001.

Oferta de burse a Universităţii Warwick este mult mai amplă, cei interesaţi put$id să-şi selecteze programul dorit accesînd pagina de vveb a* universităţii la adresa www.wanvick.ac.uk.// postgrad/ sau consultînd broşura de programe disponibilă la sediul FSD (tel. 212.54.30/ 312.7052: w eb-site.w w w .osf.roî din Calea.Victoriei.1.55, bl. DL Sc.,6 et. 1 Bucureşti, .de luni pînă joi între orele 14-17). Depunerea dosarelor se face pînă la data de 18 ianuarie 2001. Tot.de Ia sediul de mai sus se pot obţine formularele de aplicare şi informaţii suplimentare privind programele de burse ale Fundaţiei pentm' o Societate Deschisă.

Lansarea proiectului “Penitenciar. Reintegrare la marginea marginalizării”

Astăzi, 11 decembrie, ora 11, în foaierul de rangul 2 al Naţionalului clujean are loc lansarea proiectului P e n ite n c ia r . ' R e in te g ra re la marginea marginalizării, unul dintre cele 31 de proiecte selecţionate în cadru l programului EURO ART. Organizatori sînt Ministerul Culturii, EUROART, Fondul Cultural European pentm România finanţat de Uniunea Europeană, Teatrul N aţional C luj-Napoca, P rison Fellowship Romania, Centrul de Cercetări Teatrale Cluj, TVR Cluj. v

Recital de pianAstăzi, 11 decembrie, ora 18,30, în Studioul

de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima” are loc recitalul de pian susţinut de studenţii clasei conf. univ. Adriana Bera.

Concert Vama VecheExpo-Transilvania şi CD Radio vă invită astăzi.

11 deceinbrie, o ra 19, la concertul extraordinar V am a Veche. C oncertu l este rea lizat în colaborare cu Mikotronik şi Radio Cluj pentn; sprijinirea copiilor cu deficienţe de auz de Îs Şcoala specială 1 Cluj-Napoca. în deschidere va evolua formaţia Fragii.

^ Rubrică realizată de Demostene SOFROh

, M

Miercuri>13decembrie7 ,0 0 T e le m a tin a l; .9,00 J u rn a l | { T O g R 7,00 T e le m a tin a l; 9 ,00 Jurna l I

regicinal ; 9 ,40 Practic TV; 10,30 TVR i ţi-*' > 1 regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR

la?i: 12,00 Jurna l; I U M A î r i î c lu )' 11 -20 TVR la ş i; 12,10 TVRi z nn T im işoara; 13,00 Ora G (r) ; Timişoara; 13,00 Teatrul Naţional de

m alu l de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea | Televiziune’prezintă: „Poveste imorală” (r); 14,00

XOMAJllA

7 ,00 T e lem a tina l; 9 ,00 Ju rna l regional; 9,40 Practic TV; 10,30 TVR C lu j; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 Tezaur folcloric fr);

14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumeainternet,; 14,10 la'rtă-mă! (r); 15,30 între noi, fraţii l Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; 14,30 TVR I multimedia; 14,30 Drepturile omului; 15,30 întrefs); 16,00 Puncte cardinale; 16,30 Cronica; 17,30 . Craiova; 15,30 între noi, fraţii (s); 16,00 Panorama . noi, fraţii (s); 16,00 C c - " .......-jicurcatun in fam ilie (s); 18,00 Milenium; 18,10 * (magazin în limba germană); 17,30 încurcături în * încurcături în familie (s)

i Craiova; 15,30 între noi, fraţii (s); 16,00 Panorama • noi, fraţii (s); 16,00 Convieţuiri (mag.); 17,30! (magazin în limba germană); 17,30 încurcături în * încurcături în familie (s); 18,00 Milenium; 18,10

•to 'in a ’ T>0arnnă!,' 19,00 Info-Mania. Internet; | familie (s); 18,00 Milenium; 18,40 Impas în doi; I Medicina pentru toţi; 19,00 Info-Mania; 19,10 . 9,10 Avanprem ieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Ţ 19 .00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 I Avanprem ieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00Jurnal. M eteo: 20 40 Snnrt- ?n M=,rtr>mi t i - , , * - Pasiuni (s); 19,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; i Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Teatru TV:

10,45 Justiţiarii (s); 21,45 Recurs la morală; 22,45 '* „Martorii”; 21,35 Cu ochii'n 4; 22,30 Reflecţii. Handbal feminin CE; 0,05 Jurnalul de noapte; ■ rutiere; 22,45 Academia de presă; 0,00 Jurnalul 0,25 Miniaturi simfonice. ' J de noapte; 0,20 Marele Jazz. ~

Jurnal. M eteo; 20,40 Sport; 20,45 Martorul tăcut (s); 22,15 în flagrant; 22 ,45 Amprente;. 23,00 Jurnal; 23,30 Handbal fem inin CE. ^ . I

t v i t ş 7,00 Fam ilia Porter, (s/r); 7,35 Sabrina, vrăjitoare... (s/r); 8,05

' Sally, vrăjitoarea (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Obsesia vitezei (r); 10,10 în numele sportului (r);10.40 Veni, V ideo, Viei (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Maisie Raine (s/r); 11,55 Fem eia ispititoare (s);12.40 Tribuna p a rtide lo r parlam entare; 13)15 Sally, vrăjitoarea (s); 13,45.C in a pentru naţiune.

t V f @ •7,00 Tip-Top, Mini-Top (r); 7,35 [ f U l T O 7,00 Atelierul lui -Newton (do); Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (s/r); * ^ 7,35 Sabrina, vrăjitoare... (s/r);

8 ,0 5 S a lly , v ră jitoa re a (s /d .a .) ; 8 ,35 Toţi, | 8 ,05 S a lly , v ră jitoa rea (s /d .a .) ; 8 ,35 Toţi, îm preună ; 9,40 Veni, V ideo, Viei (r); 10,00 I împreună; 9,25 Pe muchie de cuţit (r); 10,55 Ştiri; Documentar; 11,00 Ştiri; 11,05'Veni, Video, Viei . 11-° ° Să mori din dragoste (s/r); 11,55 Femeia (r); 11,20 Atlas; 11,50 Femeia ispititoare (s); 12,40 ( is p itito a re (s ); 12,40 T rib u n a p a rtid e lo r

I Cronici votive; 13,15 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); I parlamentare; 13,15 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.);V 5 " * ? ™ fem inin CE: 18,30 Te,ejUrna' I 13,45 Cinci pentru naţiune; 16,55 Handbal feminin î T3,45 C inci p en tru na ţiune ; 17,10 Lum ea

TVR 2; 1 8 ,45 H a n d b a l fe m in in CE; 2 0 ,3 0 — ' ---------- * ' — n ~'~ .Expediţie în necunoscut; 20,55 Handbal feminin

I CE; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,45 Handbal a c i fem inin CE; 20,30 Documentar; 20,55 Handbal

i m ? I , Te evrzrunea. dragostea ! fem jn jn C E ; 22,30 Ştiri; 22,50 Film artistic; 0,30mea! (div.); 23,15 Spectacolul lumii (r); 23,45 TVM | Mesaaer Y

I7,00 Observator; 8,00 'Neaţa . I

(m a g . m a t in a l) ; 11 ,00 1,-s-a | întîmplat lu i Jane (co. SU A 1959); 13,00 Ştirile |

I

7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 Cisco Pike (dramă SUA

1972); 13,00 Ştirile amiezii'; 13,15 Dragostea în v in g e (s); 14,00 C onfesiunile unei văduve (dram ă SU A 1994, p .ll); 16,00 Z ile din viaţa

16.00 Zile din v iaţa noastră (s); 17.0Q Ştiri; 17,10 I 11«°?n ? tir i; . I 7 ’ ?0 ' V ou? \ 17,15\ / ~ , a 4 7 ^ o* ♦ . -i 7o - « -r • Courthouse (s), 18,10 Te voi iubi mereu (s); 19,00• ^ l ~ \ J ’ i o n r ţn K P? ' ; I Observator; 19,55 Vouă (div.); 20,00 Comoara■ub. mereu (s). 19,00 O bservator; 19,55 Vouă; j d in A tlantjs ( f SUA 1998\ . ^ Marius- Tucă

fantastică; 17,40 Marele Bob (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Documentar; 20,05 Călătorind prin ţară; 20,40 Germaine şi Benjamin (sO; 21,10 Mike H am m er - d e te c tiv p a rtic u la r (s ); 2 0 ,30 Documentar; 22,00 Ştiri; 22,05 Cinematograful de artă; 23,40 Film serial (r); 0,30 TVM Mesager.

am iez ii; 13 ,15 D ra go s te a înv inge (s); 14,00 Confesiunile une i văduve (dram ă SUA 1994);

a n t e i ^

7,00Telematinal; 9,00 Jurnal regional; 9,40 Practic TV; 10,40 TVR Cluj; 12,20

r o m an Î a TVR Timişoara; 13,10 Mediana pentru toţi (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 C iberFan;14.30 Garantat 100% (r); 15,30 Trupa de şoc (r);16.30 Tribuna partidelor parlamentare; 17 ,00 Fereastră spre lume; 17,30 încurcături în fam ilie (s);. 18,00 Milenium; 18,10 O vedetă... populară; 19,00 Info-Mânia; 19,10 Avanpremieră Ştiri;’ 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Ploaia de stele; 22,15 Furtuna secolului (f. horror SUA 1999, p.l); 0,00 Jurnalul de noapte; 0,20 Rock la miezul nopţii.

7 ,00 Arta apărării (r); 7 ,3 0 1» W Sabrina, vrăjitoare... (s/r); 8 ,00

Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,20 Veni, video, V iei- (r); 8,35 Toţi, .împreună; 9,20 Cinematograful de artă (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Mike Hammer... (s/r); 11,50 Femeia ispititoare (s); 12,40 Germaine şi Benjamin (s); 13,15 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 13,45 Animale dispărute (do); 14,15 Arca lui Noe; 1-1,45 Ştiri; 14,50 Sabrina, vrăjitoare la 17 ani (s); 15,15 Documentar; 15,45 Serial de călătorii; 16,40 On line; 17,10 Preţul succesului (do); 17,40. Marele Bob (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Documentar; 20,00 Expediţie în necunoscut; 20,55 Handbal fem inin CE; 22,30 Ştiri; 22,45 Film artistic; 0,30 TVM Mesager.

Vouă (div.); 17,15 S im ţul dreptăţii; 18,10 Te voi 19,00 O bservator;

20.00 Class (dram ă SU A ’83); 22,00 Marius Tucă S how ; 23 ,00 O bse rva to r; 2 3 ,25 Vouă; 23 ,30 N oaptea tîrz iu cu M ircea B adea (div.); 0 ,30 Necazurile lui A lfred (co. Franţa *72); 2,00 Te.voi iub i mereu (s/r); 3,00 Z ile d in viaţa noastră (s/r);4.00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s);6.00 Ape lin iştite (s).

7,00 Bună dim ineaţa!; 10,00 T în ă r şi n e lin iş t it (s/r); 11,00 T ipicaru l (co.Anglia ’86); 13,25

S how ; 23 ,00 O bservator; 23,25 Vouă; 23,30

7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; 11,00 întoarcerea Marelui blond

J (co.Franţa 1974)r 13,00 Ştirile am iezii; 13,15 1 Dragostea învinge (s); 14,00 Comoara din Atlantis | (f/r); 16,00 Zile din viaţa’ noastră (s); 16,45 Vouă i (d iv . j ; 16 ,50 Jo i T e ie e u ro b ing o 2; 19 ,00 . Observator; 19,45 Vouă; 19,50 Din - dragoste; • 21,30 Brigada mobilă; 22,00 Marius Tucă Show; | 23,00 Observator; 23,25 Vouă; 23,30 Noaptea

viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

■ Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Spiritul . . ,| anului -76 (co. SUA 1990); 2,00 Te voi iubi mereu I tlrz,u cu Mlrcea Bade? : ° '30 Jake SPeed <SUA | (s/r); 3 ,00 Z ile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea ) '83): 2‘00 Dragostea învinge ,(s/r);,3,00 Z ile din■ tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite i

| < S\ „ I

l U t i l i i 7'00 Bună dimineaîa!; 10’0 0 1| 1 ^ 1 1 ’ Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Bine |• ....... - - = - şi rău (s/r); 11,50 Oglinda timpulyi' (s); 12,20 Angel Dusted (dramă SUA 1981); 14,10

7,00 Bună dim ineaţa!; 10,00 ; Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Bine

şi rău (s/r); 11,50 Oglinda timpului (s); 12,20 Papa loan Paul al ll-lea. Filmul vieţii

Roşii verzi prăjite (f/r); 15.55 Jocuri magice; 16,00 | 7 ' / T T ,k 7 " , , . ■ I (f-biogr. SUA 1984); 14,10 Fitz (s); 15,05 MortalTînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile 1 F,tZ (s,; 15,05 M° rtal Kombat (s/r): 15,55 JoCUn 1 « « . ^ , h m n n - rm *Pro TV; 17,40 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Mortal Kombat (s); 21,00 Chestiunea zilei; 23,35 Omul care aduce cartea; 23,40 Ştirile Pro TV; 23,55 Profit; 0,00 X şi Zero; 0,05 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,30 Sindbad (s); 1,00 Bine şi rău (s); 1,45 King <M Queens (s); 2,50 Tipicarul (f/r); 4,30 Walker, poliţist texan (s)

tZ 'Z f .S •”» 7,00 M ilagros (s/r); 8,00 Prima ; O J k J J jg . C J ' ' j,'1 7 ' . ; r.uu ivmagros (siry, o,uu' c j d j j n r l M ix; 15,00 M ilagros (s); 15,55 l . IX; o n ’p 9f| 7’m ̂ M ix: 15’00 M ila9ros (s) ;j M J - U - b J 16,00 c ro n ic a | C "p art; 16.00 Motor (r);1 6 30 Exp|oz,v (r), 17,00 , f T f g j j r j r-J Clip art; 16,00 Stil (mag./r);

cîrcotaşului (r); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 el,tă (s)' 1 f i I Detectivi de elită (s); 18,00T w • ' " ' I T\/- 1Q "în mnar-t- On nn Mohun HrinS fîraro I ........................ .......... ........ ..

• _ A onn -r- i • r ■ o.- -i i Kombat (s/r);. 15,55 Jocun magice); 16,00 TînărI magice 16,00 Tînăr şi neliniştit (s) 17,00 Ş tine I . . . . :.. / . . ’ - „ . . _ .1 r. -n , 7-r An o • a t Jc t m X . . .. * Şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştinle ProI o r o ^ : o n n n f r . T C:J ^ ''^ K I ^ 17.40 Sens unic; 17,45 Teo; 19,00 ŞtirileI r i ? ^ i o i I Pro W : 20 '00 Băiet' buni (thriller SUA 1990);I o m Ştinle Pro TV; 22,OO Chestiunea zilei, 23,45 I 2 1 5 5 ş tjri(e pro j y 22 Q0 chestiunea zi|ei; 23,45| Ştinle Pro ŢV ; 0,00 Zero; 1 00 Omul care aduce | ş tjr i|e Y r0 ^ 0 00 Zer0; 1i00 Omul care aduce

I Car1ea; ,1,05 Pr° ‘ : ;1:10 t9,aSC" '1ă 06 I cartea; 1,05 Profit; 1,10 Pro.,TV, te ascultă cevezi; 1,15 Seinfeld (s); 1,45 Bine şi rău (s). , W 7i. 1 1B RpinfoIH fsV 145 Bine | |au {s)| vezi; 1,15 Seinfeld (s);

f c îw j I r r i r i 7,00 Mlagros (s/r); 8,00 Prima I PR '^ A Mix; 15,00 M ilagros (s); 15,55

Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Cum ţ l-e sc ris (c o .S U A 1 9 9 4 ); 2 1 ,5 0 C ro n ica cîrcotaşului; 22,00 Focus - Primele ştiri ale nopţii; 22,30 Exotic; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 C lip art; 1,00 Focus (r).

T E L i

l / a l

7,00 Bună dim ineaţa, România; . . _ 10,00 Vedete la taifas (r); 10,30

r Q D C C inetour (r); 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Ofsaid; 13,00 O ra unu a venit; 13,05 Ofsaid (cont.); 14,15 Cutia muzicală (r);

I TV; 19,30 Impact; 20,00 Nebun după Grace 1 (dram ă S U A ’90); 21,50 Cronica cîrcotaşului; I 22,00 Focus; 22,30 Stil (mag.de modă); 23,30• Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art;* 1,00 Focus (r).1 T E L f /| / / 7,00 Bună dimineaţa, România;■ Z / a t o O 10,00. Cutia muzicală (r); 10,30 j Documentar, 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 I Măştile puterii (r); 13,00 Ora unu a venjt; 13,15

7,00 Milagros (s/r); 8,00 Prima ; 15,55

17,00i — Detectivi de elita (s); 18,00 Focus. - em. de ştiri; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 • Joker ; 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus | - Primele ştiri a le serii; 22,30 Obiectiv; 23,30 | Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; | 1,00 Focus (r)

j T E L7 /l / c A

7,00 Bună dimineaţa, România; r 10,00 Concert; 11,00 Daţi vina peQ D C Corina (r); 12,00 ,Reporter Tele 7

(r); 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Documentar; 13,45 Clubul Microbiştilor; 14,45 Derrick (s); 16,00Lumea m isterelor (r); 14,15 2000 - O singură

14 45 Derrick (sV 16 00 Post Meridian; 17,00 Daţi I destinaîie ‘ Australia (r); 14,45 Derrick (s); 16,00 | p ost Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00v in a pe C o r in a - 18 00 24 d in 24- 18 30 I Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 j As show ; 18 i50 Pariu T rio - LOTO; 19,00Documentar; 19 00 Telejurnal; 19,30 Ţara’noastră; Clubul Microbiştilor; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 19,40 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; • noastră; 19,40 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu I 20,00 Dan Diaconescu în direct; 21,50 Pariu Trio;22,00 Măştile puterii; 23,00 Dreptul la apărare; i în direct, ~22,00 Reporter Tele 7, 23,00 Dreptul la | 22,00'Telem edicina; 22,00 Dreptul la apărare;23^15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora I apărare; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; j 23,15 Viaţa noastră cea de toate zi! 'unu a venit (r); 1,05 Post M eridian (r). - - , 1.00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); , unu a venjt (r) ; 1.05 Post Merid1,00 Ora unu ;

2,15 Telejurnal.

7,00 Reluări; 9,00 Dragoste şi putere (s/r); 9,30 Fiorella (s/r);

10,35 Luisa Femanda (s/r); 11,25 Iubire fără limite (s/r); 12,20 Dragoste nebună (s/r); 13,10 Doctorul casei (mag.Ir); 13,45 Pantofiorul de sticlă (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără lim ite (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s); 21,40 Luisa Femanda (s); 22,45 Rebel fără cauză (dramă

\S U A 1955). . '

Ei^OTANCtyA 15,00 R etransm is ie Tele 7 abc; O iiijw p C A 1 7 ,50 V id e o c lip u r tr 18,00 T opu l m eseriilor - rea liza to r N icoleta Ţăranu; 19,30

zilele; 1,00 Ora Meridian (r); 2,15

Telejurnal,

•7,00 Reluări; 9 r); 10,20 Luisa Fernanda (s/r);

11,05 Iub ire fără limite (s/r); 12,00 Dragoste nebună (s/r); 12,50 La casa de vis (mag./r); 13,25 Rebel fără; cauză (f/r); 15,30 înger sălbatic (s);

,15 Fiorella (s/ I :ernanda (s/r); ■

7,00 Observator; 8,00 ‘Neaţa; .11 ,00 Din dragoste (div./r); 13,00

Ştirile amiezii; 13,15 Dragostea învinge (s); 14,00 Pentru o pîine cinstită (f.SUA 1975); 16,00 Z ile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,10 Vouă (div.); 17,15 Courthouse (s); 18,10 Te voi "iubi m ereu (s); 19,00 Observator; 19,55 Vouă (div.); 20,00 Johnny Mnemonic (thriller SF SUA 1995); 22,00 Stargate SG -1 (s); 23,00 Observator; 23 ,30 Noaptea tîrziu; 0,30 For Members Only (dramă Anglia 1959); 2,30 Te voi iubi mereu (s/r); 3,30 Noaptea tîrziu (div./r)

I i i7.00 Bună dim ineaţa!; 10,00

T înă r şi nelin iştit (s /r); 11,00 O g lin d a tim pu lu i (s ); 1 1 ,3 0

Backbeat (f.muz.Anglia ’94); 13,30 Băieţi buni (f/ r); 15,55 Jocuri magice; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Sens unic; 17,45^ Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vineri seara ne distrăm ; 22,30 Ş tir ile Pro TV; 22 ,35 In im ă neîmblînzită (dramă SUA 1993); 0,45 X şi Zero; . 0,50 Omul care aduce cartea; 0,55 Pro TV te ascultă ce vezi; 1,00 Seinfeld (s); 1,30 Backbeat (f/r); 3,00 Inimă neîmblînzită (f/r); 5,00 Walker, poliţist texan (s).

7.00 Milagros (s/r); 8,00 Prima Mix; 14,00 Cu Tibanu la pescuit şi vînătoare; 15,00 Milagros (s);

16.00 Obiectiv (r); 17,00 Detectivi de elită (s);18.00 Focus; 19,00 Teal TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii m iliardar?; 21,00 Raţiune şi simţire (dramă romantică Anglia/SUA 1955); 23,00 Impact (r); 23,30 Detectivi de elită (s/r); .0,30 Răutate sexuală (thriller erotic SUA ’93); 2,00 Focus (r);3.00 Iubita tatălui meu (dramă SUA 1990).

Tl / a l

7,00^Reluări; 9,30 Fiorella (s/ r); 10,35 Luisa Fernanda (s/r);

11,20 Iubire fără lim ite (s/r); 12,15 Dragoste nebună (s/r); 13,05 la-mă acasă (mag./r); 13,40

( Rebel fără; cauză (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); | Tristana (f/r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 I 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,30 Miracolul | Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30• iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 . Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50* Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire j'A ca să la bunica; 19,00 Iubire fără limite; 20,00 I fără lim ite (ş); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 I Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s); | Dragoste nebună 9s); 21,40 Luisa Femanda (s); [ '21,40 Luisa Fernanda (s); 2 2 ,4 5 D ragoste | 22,45 Tristana (dramă Spania/Frariţa/ltalia 1970). j modernă (co* romantică SUA 1981).

'1 5 ,0 0 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50 Videoclipuri; 18,00 Labirintul

tranziţiei - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 SpoturiSpoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie | şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului. ' j abc; 23,00. închiderea programului.

15,00 Retransmisie'Tele 7 abc; 17,50 Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,30 Spoturi

J şi reportaje publicitare;'20,00 Retransmisie Tele 7 * abc; 23,00 închiderea programului. ’

7,00 Bună dimineaţa, România; 10,00 Concert; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,OOTelemedicina (r);

13.00 Ora unu a venit; 13,15 Club abc (r); 14,00 Cîntecul şi casa lui (r); 14,45 Derrick (s); 16,00 Domino; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 în justiţie; 19,00 Telejurnal; 19,25 LOTO; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 19,50 Cartea de citire;20.00 Dan Diaconescu în direct; 21,50 LOTO;22.00 Derrick (s); 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit; 1,05 Tentaţii- (r); 1,35 Documentar.

7,00 Reluări; 8,50 Dragoste şi putere .(s/r); 9,15 Fiorella (s/r);

10,20 Luisa Femanda (s/r); 11,05 Iubire fără limite i (s/r); 12,00 Dragoste nebună (s/r); 12,45 Acasă | la români (r); 13,45 Dragoste modernă (f/r); 15,30 I înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor (d.a.);I 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere ' (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica;I 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă;| 20,40 Dragoste nebună (s); 21;40 Luisa Femanda j-(s); 22,45 Decameronul (dramă Franţa/Germania/ j Italia ‘70).

e J opa jjjŞvA 15,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50cmjwppCA Videoclipuri; 18,00 Daniela - prietena ta - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc;23.00 închiderea Droaramului.

■ n .

; Aici ar putea fi’ ’ reclama dumneavoqstră

1992 - La Paris a fost ( ■ : sem nat Acordul de

cooperare între România şi Agenţia Spaţială Europeană.

devarul de CI

Franţa şi Germania s-au înţeles, la summitul european de la Nisa, în privinţa unui model de redistribuire a voturilor în cadrul Consiliului European.-de miniştri, a anunţat, ieri, un oficial austriac, citat de AFP. -

Germania s-a declarat de acord cu modelul de redistribuire a voturilor propus ieri dimineaţă, de preşedinţia franceză a Uniunii Europene (UE), , “în numele unei anumite solidarităţi, a unei anumite fraternităţi” cu Franţa, a declarat ministrul austriac de Externe, Benita Fererro-Waldner.

Potrivit proiectului, Germania nu va deţine mai multe voturi decît celelalte state “mari” din UE.

Delegaţia franceză a precizat că există un “acord puternic” cu Germania asupra proiectului de

redistribuire, care este sprijinit şi de celelalte state mari din UE.

Potrivit propunerii franceze, fiecare dintre ţările mari ale Uniunii (Germania, Franţa, Italia, Marea. Britanie) ar urma să dispună de 30 de voturi. Germania cerea o departajare în favoarea sa, dat fiind că are cu 20 de milioane de locuitori mai mult .decît Franţa. în schimb, această pondere demografică va face obiectul unei clauze în care se va menţiona că majoritatea voturilor în Consiliul European de miniştri trebuie să reprezinte 62 la sută din populaţia UE. în cazul unei Uniuni Europene extinse- la 27 de state membre, Germania ar deţine 17 la sută din populaţie. ■ ; '

Această propunere a fost, în acelaşi timp, primită destul de critic de

numeroase alte state membre “mici şi mijlocii” , potrivit lui Fererro- Waldner. Belgia a criticat în termenii cei mai duri propunerea, care stabileşte diferenţe între statele cele mai mici în funcţie de criteriile demografice, diferenţe care nu sînt aplicate şi la grupul de state mari. “Această formă de redistribuire nu este de acceptat pentru noi. Mai trebuie reglementate unele mici resturi”, a afirmat şeful diplomaţiei belgiene, Louis Michel.

Belgia şi Portugalia au luat, de altfel, hotărîrea să blocheze acordul privind redistribuirea voturilor în interiorul UE, cu toate că preşedinţia franceză a UE a apreciat că discuţia pe această temă s-a încheiat.

Potrivit . ■ «reglementărilorcomunitare, în cadrul unui astfel de

sum m it deciziile se ia u 'p r in “consens”, nefiind prevăzut un vot formal.

' “Portugalia nu poate aproba modelul propus”, a declarat presei secretarul de stat portughez cu Afaceri Europene, Francesco Seixas da Costa. “în acest context, Portugalia, nu poate aproba tratatul de la Nisa”, a precizat el. .

Diplomatul portughez a afirmat că noile propuneri sînt încă şi mai puţin favorabile ţărilor mici: “Nu putem crea situaţii privilegiate pentru unele ţări, pentru a crea majorităţi calificate şi minorităţi de blocaj”.

La rîndul său, premierul Antonio Guterres a slăvit, în faţa celorlalţi lideri europeni, “cele şase secole şi jumătate de măreţie portugheză”, declarînd, în final, că nu va accepta ca influenţa Portugaliei să fie atît de redusă în cadrul unei UE extinse.

în ciuda acestor dificultăţi,-în cursul după-amiezii de duminică ar putea fi definit un “model” de redistribuire a voturilor, pe'care c e i . 15 ar urma să-l adopte luni, a fost de părere Fererro-Waldner. ,

Summitul UE de la Nisa ar fi trebuit, în principiu, să se încheie sîmbătă. - ‘ .

Miloşevici consideră KFOR responsabilă de violenţa din sudul Serbiei

Fostul preşedinte iugoslav, Slobodan Miloşevici, a acuzat KFOR de situaţia creată în sudul Serbiei, teatru al confruntărilor dintre poliţia sîrbă şi rebeli albanezi.

Miloşevici, în cursul-unei reuniuni a comitetului director al Partidului Socialist din Serbia (SPS) a acuzat din nou forţa KFOR din subordinea NATO că nu a dezarmat cu adevărat UCK (gherilele albaneze, oficial demilitarizate în 1999) şi de tolerarea infiltrării unor persoane înarmate în sudul Serbiei.

Fostul preşedinte a reamintit că în virtutea rezoluţiei 1244 a Consiliului de securitate al ONU referitoare la Kosovo, una dintre obligaţiile KFOR era demilitarizarea UCK.

“încă îmi amintesc astăzi ziua în care un general KFOR a anunţat în numele ONU că membrii UCK au fost dezarmaţi”, a declarat Miloşevici.

“însă, «membrii dezarmaţi» ai UCK utilizează acum armament greu împotriva satelor sîrbeşti din Kosovo, brigăzi întregi pătrunzînd în Serbia, cu echipament militar complet, traversînd zona de securitate supravegheată de elicopterele americane”, afirmă Miloşevici.

Parlamentul iugoslav, din lipsă de cvorum, a întrerupt, vineri, o reuniune consacrată situaţiei din sudul Serbiei, fără a se putea lua o decizie, după două zile de dezbateri.

La frontiera cu Kosovo, un grup de separatişti albanezi, auto-intitulaţi Armata de eliberare Presevo-Medveja-Bujanovaţ (UCPMB) - după numele a trei localităţi, a lansat atacuri repetate împotriva poliţiei sîrbe din regiunea din sudul Serbiei, cu scopul declarat de a alipi la “Kosovo-ul independent” si aceste trei localităţi. V

Demisia premierului israelian Ehud Barak. va duce duce la îngheţarea procesului de pace israeliano-palestinian “pînă la : încheierea alegerilor”, a afirmat, ieri, preşedintele A utorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, citat de AFP.' ' >

cîştige timp”, a adăugat liderul palestinian.

“Nu este pentru prima oară cînd se blochează procesul^ de pace. Aplicarea primelor acorduri de la Sharm el-Sheikh a fost, la rîndul ei, amînată. Barak nu le-a pus în aplicare şi nu a pus în aplicare nici

. yasser A ra fa t a d ec la ra t că procesul de pace este b locat “p în ă la în ch eierea a le g e rilo r

din Is ra e l”, “Fără nici o îndoială că această

demisie va avea drept consecinţă îngheţarea procesului de pace pînă la încheierea alegerilor” în Israel, a declarat Arafat.jurnaliştilor, la întoarcerea sa la Gaza din vizita efectuată în Arabia Saudită.

“Toată lumea ştie că el (Barak) nu se simţea angajat în procesul de pace şi că nu făcea decît să

a doua serie* de acorduri de Ia Sharm el-Sheikh”, a continuat Arafat.

Premierul israelian Ehud Barak şi-a anunţat, sîmbătă seara, demisia şi intenţia de a se prezenta, îri fruntea Partidului Laburist, la alegerile penfru desemnarea unui nou premier, alegeri care urmează să aibă loc în 60 de zile.

Un număr de 27 de afgani au fost ucişi

în cursul unei operaţiuni contra

traficanţilor de droguri în Iran

Un număr de 27 de afgani au fost ucişi şi 12 prizonieri au fost eliberaţi sîmbătă în cadrai unei operaţiuni militare în nord-estul Iranului, la frontiera cu Afganistanul, a anuntat televiziunea naţională, preluată de AFP.

Această operaţiune a fost efectuată de forţe terestre, ajutate de elicoptere de luptă ale aviaţiei militare în regiunea Sandogh- Chekan, la nord de oraşul sfint şiit Machhad, principalul oraş al provinciei Khorassan. ' ' •

Cu ocazia acestei operaţiuni,-12 locuitori ai satelor în vecinătate care fuseseră luaţi ostatici ;au fost e liberaţi, â anunţat televiziunea iraniană. ' ' ;. Vineri, militarii au ucis 35 de afgani,

eliberînd 27 de prizonieri în regiunea Tchenaran, în estul provinciei.

Afganii, prezentaţi ca “bandiţi înarmaţi, traficanţi de droguri”, îi foloseau pe prizonieri ca scuturi umane.

Imaginile difuzate în seara de sîmbătă de televiziune arătau locuitori ai satelor de frontieră în . apropierea operaţiunilor militare, adunaţi în centrul unui sat pentru a-i ovaţiona pe poliţişti.

Mai mult de 160 de persoane, majoritatea afgani, şi-au pierdut viaţa în aceste ultime zile în estul Iranului, în cadrul operaţiunilor desfăşurate de forţele speciale ale poliţiei iraniene.

Această escaladare a violenţelor durează de mai multe săptămîni, de cînd o intensivă campanie m ilitară a fost declanşată împotriva trafican ţilo r de droguri în provinciile orientale ale ţârii, la frontiera cu Afganistanul şi Pakistanul.

în mai, Parlamentul aprobase proiectul “zidului anti-drog”, lung de 940 kilometri, de la frontiera cu Afganistanul. Un buget special pentru o barie ră dotată cu echipamente electronice de detecţie a fost pus la dispoziţia Ministerului de Interne.

Autorităţile iraniene acuză frecvent miliţiile fundamentaliste sunnite afgane ale talibanilor de trafic de droguri la scară largă în zonă.

Curtea Supremă a Statelor Unite, care va arbitra, astăzi,, bătălia pentru Casa Albă, pare să fie foarte divizată după clivajele politice, o divizare carei-ar putea şterge aura de legitimitate de care beneficiază, informează AFP.

Curtea Supremă a acceptat sîmbătă, cu o majoritate de cinci judecători "pentru", iar patru "împotrivă", apelul lui George W. Bush împotriva deciziei Curţii Supreme din Florida, care, cu o zi înainte, ordonase renumărarea manuală a buletinelor de vot aflate în litigiu în Florida.-

In aşteptarea audierilor cruciale de astăzi, Curtea a ordonat încetarea imediată a renumărării voturilor în litigiu, care încă se desfăşura în unele comitate din Florida.

Bush consideră că judecătorii din Florida şi-au depăşit atribuţiunile atunci cînd s-au substituit'voinţei legislatorului de stat şi au încălcat astfel articolul 11 al Constituţiei Statelor Unite, potrivit căruia “fiecare stat îi desem nează” pe marii electori “conform deciziei luate de Parlamentul 'V »sau . ■

Obiecţiile ridicate de candidatulBush sînt: ,

1) A încălcat Curtea Suprema din Florida articolul 11 din Constituţie

atunci cînd a stabilit “noi norme” pentru a rezolva contenciosul electoral apărat în scrutinul prezidenţial (acest articol, în prima secţiune a sa, prevede că “fiecare stat îi desemnează” pe marii electori “conform deciziei luate de Parlamentul său”)?

2) Prin stabilirea normelor “create,

constituţionale ale protecţiei egale a cetăţenilor în faţa legii (Equal Protection Clause) şi a drepturilor de apărare (Due Process Clause), prevăzute în cel de al 14-lea amendament al Constituţiei?

E xistă cumva vreo m ajoritate conservatoare în rîndul judecătorilor,

şi Sandra Day O ’Connor, care au înclinat balanţa în partea conservatoare, în blocul progresist din faţă se află patra judecători renumiţi ca cei mai

.liberali ai. Curţii: John Paul Stevens, Stephen Breyer, Ruth Bader Ginsburg şi David Souter.

într-o opinie disidentă, scrisă de

Curtea Suprem ă a Statelor Unite între d re p t si p e ltic ă

din punct de vedere judiciar, după alegerile care ameninţau cu răsturnarea rezultatelor certificate de alegerile prezidenţiale”, a încălcat Curtea Supremă diri Florida vreo lege federală (Codul Federal al Statelor Unite, capitolul 3, secţiunea 5), care cere statelor să-şi rezolve ele însele controversele legate de numirea marilor electori “prin legi promulgate înainte de ziua scrutinului’ ?

3) Recurgerea la “numărări manuale selective, arbitrare şi empirice, care variază de la un comitat la altul, precum şi în interiorul aceluiaşi com itat”, încalcă principiile

pentru a confirma aceste argumente? Judecătorul Antonin Scalia, şeful blocului conservator, pare să creadă că da.

“Este de ajuns să spunem că ordinul nostru categoric sugerează că o majoritate a Curţii este de părere că reclamantul dispune de o probabilitate importantă de succes”, notează Scalia, în opinia care însoţeşte ordonanţa' Curţii Supreme, de sîmbătă.

Alţi doi conservatori, judecătorul Clarence Thomas şi preşedintele Curţii, William Rehnquist, au votat în acelaşi sens. Lor li s-aii alăturat încă doi judecători moderaţi, Anthony Kennedy

judecătorul S tevens, cei patru magistraţi subliniază că “prin decizia de a opri numărarea voturilor legale, majoritatea se îndepărtează de trei reguli venerabile din sistemul judiciar care a condus Curtea de-a lungul istoriei sale”.

“A împiedica încheierea numărării voturilor va arunca, fără îndoială, o umbră asupra legitim ităţii acestor alegeri”, au afirmat, prevenitor, cei patru judecători.

“Sînt în stare de şoc”, a declarat po lito logul A rthur M ille r, de la Universitatea Harvard. “Acceptarea, de către Curte, să se sesizeze în această

afacere sugerează că sînt aici cinci judecători gata să susţină că instanţa supremă din F lo rida şi-a depăşit atribuţiunile”.

Miller este de părere câ singura şansă pe care o mai are acum candidatul Al Gore este aceea de a încerca să-i convingă şi să-i întoarcă în favoarea lui pe cei doi judecători de centru, Anthony Kennedy . şi Sandra Day O’Connor.

Dar cum vâ pu tea ajunge la t) judecată acceptată de toată lumea o curte formată din judecători numiţi cînd de republicani, cînd de democraţi, şi la fel de divizată, din punct de vedere politic, în ceea ce priveşte interpretarea dreptului?

“Toţi cei implicaţi în acest, proces au un trecut partizan. Aceasta' este esenţa politicii” , subliniază James Campbell, politolog la Universitatea de stat din New York.

“Vor fi acuzaţii, şi de o parte şi de - alta, în privinţa unei viziuni partizane.

A cesta este lucru l nefericit într-o asemenea situaţie: pe de o parte, avem legea, care spune un lucru, iar pe de altă parte, avem ceea ce o persoană raţională crede că este maniera dreaptă de a proceda”.

Facultatea de Geografie vă invită laBALUL BOBOCILOR

Sponsori:TUBORG, URSUS, JOLIDON, KARINA,EDITURA CLUSIUM, STICLA TURDA, PIZZA Y

DUCUBERTZIBETONDansuri populare Colegiul "George Coşbuc"QUIK STEP 2 FOR BLUES

Casa de Cultură a Studenţilor 11.12.2000, ora 18 ’

Biletele se găsesc la: Facultatea de Geografie (hol), Hasdeu: cămin 16, cămin 4, cam. 90, cămin 4, cam. 81,92, Casa de Cultură a Studenţilor.

După ora 21,00 vă aşteptăm în Discoteca Student Club.

Partenerim edia: Adevărul de Cluj Radio Contact Transilvania Jurnal Ziua de Ardeal Inform aţia de.Cluj

în conform itate cu prevederile Planului de reorganizare jud ic ia ră se convoacă Adunarea generală a acţionarilor - S.CTURDALACT SA T urda pentru data de 28.12.2000 ora 15,00, cu următoarea ordine de zi:

1. M ajorarea capitalului social; . ' ;

2. Probleme organizatorice.■_______ (571685593)

BIRKART ROMANIA SRL

A n g a je a z ă p e rso a n ă cu s tu d ii s u p e r io a re şi c u n o ş tin ţe d e j im b ă

en g lez ă (f. b in e ) p e n tru C o n tro lu l C a lită ţii &

T e x tile lo r. |Tel.' 438 .710 . I

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23: SUBREDACŢIA DEJ^ luni, miercuri, joi 8-16;

'______ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

[ N Ă ~ P 6 " c Ă " P R E S s ” ]angajeaza

vînzători presă şi carte la tonete stradale.

Inform aţii la tel. 064-19.68.58. j

P -t a U n ir ii 4 -5 T e l . / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3

S R L

R E C O N D IT IO N Ă R I C A R T U Ş E I M P R I M A N T E

L A S E R J E TI I K J E T

C H ITA N ŢE F IS C A L E , FA C T U R I, A V IZ E , M O N E T A R E

Ş l A L T E IM P R IM A T E F IS C A L Ele p u te ţ i c u m p ă ra d in

Ţ064-19.68.58

ţ - *■ . •- y f: .

mvimiinirirn) Esti liniştit când ştii că tu şi partenerul tău de trafic v-a)i

■ Ţ j încheiat la ARDAF asigurarea obligatorie de

t-=sw* * X . , « * , vv *

- r . •<. ' . i \ •*.< l v.i ***0 ' • - W-» ',Î1 •. ' . •

•V» P ..• "v; K

. i • I C- ■ »

răspundere civilă auto.

1 încheie la ARDAF până la 31 Decembrie 2 00 0~ I asigurarea obligatorie auto pentru tot anul 20011

' 4 ^el beneficia de reducerea tarifului cu 10% conform legislaţiei.

- (• 31 By f Ai şansa de a prinde M are le Premiu - un _"-Ş autoturism Renault M egane şi multe alte premii l ţ speciale: - •

i • 410 asigurări individuale de accidente-i • 5 poliţe de asigurare Căminul

• iri • 7 seturi cauciucuri pentru Dacia• 10 baterii auto• 15 pachete cu accesorii auto• 20 pachete surpriză ARDAF

'>1 Tragerea la sorţi a premiilor: 20 Februarie 2001.Lista câştigătorilor va fi publicată în cotidianul

\ "Adevărul" din 23 Februarie 200L

• A S IG U R A R E A O B L IG A T O R IE A U T O '

P E N T R U T O T A N U L 2 0 0 1C (u j*N a p o c a : • Str. Cardinal Iuliu Hossu 11 • Str. N apoca 16

• Str. Fabricii 9 * Str. Pasteur79»P-fa Cipariu 15• Str. Avram Iancu 3 0 ••Str.,Horea 5 S'• Str. Libertăţii 3 . §*P-ta Unirii 1 • • alu:

0 %

ABEVARULde Cluj

IJN^ATENTWPENSIONARILORŞtiaţi c ă :> se apropie iama?> puteţiaveacă!dură24hdin24?> putetieconomisipână la 30% din consumul da gaz?> în luna decembrie beneficiaţi de o reducere de 10% din preţul i

automatizărilor cu termostat pentru sobele de teracotă şi cazane ie de •baie dacă sun te ţi pensionar? \

> ne puteţi găsi zilnic pe str.Tache Ionescu nr. 80 (cart. Gheorgheni) \ sauianumereledetelefon064-418.626(8), 094-620552? (FP 0q43)

Atenţiel a s c u l e l e e l e c t r î c e B O S C H

CONTRAFĂCUTE!

în ultimul timp. p e p ia ţa ro m â n e a sc ă au a p ă ru t scu le e lec trice con tra făcu te , p u rtân d m a rc a Bosch. A ceste p ro d u se , d e p roven ien ţă incertă , nu su n t num ai d e s la b ă calitate , ci rep rez in tă şi un pericol p en tru utilizator, d e o a re c e nu o feră s ig u ra n ţă în exp loatare . în p lu s , e le nu p o t fi r e p a ra te , d a to rită deficienţelor constructive şi incompatibilităţii com ponente 'or.

P en tru a av ea g aran ţia c ă achiziţionaţi un p ro d u s ORIGINAL B o sc h , reţineţi că: . .• o rice sculă electrică B osch e s te înso ţită de

' un C ertifica t d e G a ra n ţie sem nat,' ştam pilat şi î n se ria t, ca re vă cont e ră o g a ra n ţ ie d e unân• scu le le originale B o s c h s e liv rează îm p reu n ă cu o carte tehn ică re d a c ta tă în minim ş a s e limbi străine

S cu le le , orig nale pot fi ach iz iţionate num ai prin re ţe a u a de distribuitori autorizaţi B osch c a re a u afişat sem nu l distinctiv.. .

Importator exclusiv:Robert Boi .;hSRL-Splaiul U nirii74 ,Sector4,Bl :uresti

B O S C H(F.P. 0036)

r l UJ NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; c ' tei/fax 19-73-04jSUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75.__ _̂___/ _ ________

j i K @ L C R , t e ^ S S S S ^ I

■ ~ - r — : . . . _ ~ . . . _ • *** •’ p a c jîn a S r l

fiEPARAŢHi PiRATURĂ FOTOGRAFICA,

_ • M « X0 #i ir

Zcno RE1NHARDT

lea M ă n ă ş t u r , n r. 8 , C lu j-N .

Tel.t 0921460-169; 064/ 42-50-96

• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, finisată, etaj intermediar, -preţ I?0 milioane. Tel. 430.423. (Ag-i)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Dorobanţilorfinisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.) ! ' . »• Vînd apartament 3 camere pe str. Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Mănăştur, etaj intermediar, confort 1, proaspăt zugrăvit, preţ 7.400 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.);• Vînd apartament 3 camere, pe Str. Pata, confort 1, finisat, garaj, preţ 25.500 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, etaj intermediar, pe str. Padin, nefinisat, preţ 260 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str. Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Buşteni, confort 1, finisat, parter, pret 190 milioane. Tel: 430.423: (Ag-i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Padin, mobilat, finisat, fară telefon, preţ 100 USD. Tel. 430.423. (Ag-i.)'• Dau în Chirie apartament 2 camere, pe str. Clăbucet, mobilat, preţ 85 USD. Tel. 430.423.(Ag.i.)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

S.C. Comcereal Cluj S.A. ’ - §■Cluj-Napoca, P-ta A. lancu, Nr. 15, jud. Cluj 8Tel./Fax: 064-195.557; 197.201 ... g.

1 Organizează LICITATIEPUBL1CĂ CU STRIGARE SINEGOCIEREpentru:

' VÎNZAREA URMĂTOARELOR ACTIVE (clădiri şi teren):• 1. Depozitul Bonţida Gară - com. Bonţida, jud. Cluj;■2. Depozitul Dej - municipiul Dej, str. Baia Mare, nr. 55, jud. Cluj; 3. Depozitul Panticeu - com. Panticeu, F.N., jud. Cluj.Licitaţia va avea loc în data de 15.12.2000, ora 12 la sediul

societăţii. în caz de neadjudecare, se vor organiza licitaţii în fiecare săptămînă în ziua de vineri, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Dosarul de prezentare a activului poate fi procurat, contra cost - 500.000 lei, zilnic de la sediul societăţii între orele 8-15.■ Alte relaţii se pot obţine la telefon 064-195.557!

a - (5716840)PUBLICAŢIE DE VÎNZARE

Administraţia Financiară a municipiului Câmpia Turzii organizează în data de 21 decembrie 2000, ora 10 a.m. la'sediul din Câmpia Turzii, strada 1 Decembrie 1918, nr. 4 licitaţie publică cu strigare pentru vînzarea unui AUTOTURISM DACIA 1310 BREAK, an de fabricaţie 1995, culoare vişiniu metalizat. Preţ de strigare - 30.000.000 lei cu TVA. -

în cazul neadjudecării autoturismului, licitaţia se va repeta săptâmînal în fiecare zi de j oi la ora 10 a.m.

Relaţii suplimentare la sediul Administraţiei Financiare Cîmpia Turzii, str. 1 Decembrie 1918, nr. 4 sau telefon nr. 368.006.

• Vînd Opel Astra 1,6 i, 3 uşi, 1992, negru metalizat, deosebit, 104000 km, 7600 DM. Tel. 094-50-12-98. (1271360) >

• Fundaţia Dan Rădulescu Dimitriev eu sediul în Cluj- Napoca, str. M. Kogâlniceanu nr. 1, cod poştal 3400, Facultatea de Fizică, cod fiscal 12264065, anunţă vînzareâ publică a următoarelor bunuri mobile din apartamentul nr. 8, situat în str. Peana nr. 7, et. 1, care constau în: cărţi,îmbrăcăminte, mobilă, aparatură electrocasnică, autoturism Dacia 1300-ah fabricaţie 1976, etc. Lista cu bunurile scoase la vînzare va fi afişată pe uşa de la intrarea blocului. O copie se găseşte la Decanatul Facultăţii de Fizică. Programul de vînzări va fi următorul; 11, 12, 13, 14; 15, 18, 19, 20, 21 decembrie a. c. între orele 10-13,17-19. (1271389)

De vînzare grădini în suprafaţă 22 arii pe Cetate - Turda. Telefon 4-313.652 sau 065-130.470, avi de bazine. (7302211)

• Vînd vilă, construcţie nouă, 5 camere, garaj, mansardă, curte, 360 mp construiţi. Tel. 42-06-92, 094- 77-38-36. (11*95240)

• Vînd apartament 3 camere etaj I, Grigorescu. Tel. 18-51-14. (1195231)

• Vînd urgent apartament confort I, 3 camere, 2 balcoane, 2 băi, beci, semifinisat, zona Pata; str. Iugoslaviei. Preţ 320 milioane lei. Tel. 44-08-11; 093-67-56-32. (1271342)

• Vînd congelator Arctic cu 5 sertare. Tel. 18-60-63 după ora 16. (1271431)

ÎN C H IR IE R I ̂ • Dau în chirie apartament cu 2 camere, mobilat, cartier Gheorgheni, zona Mercur. Cer seriozitate. Tel. 14-40-18. (1271351)_________

DIVERSE• Numiţii; Nyergcs Ilya, Nycrges

Vsilia, Lukacs Maria măritată Jecan Iuliu, Lukacs Nastasia măritată Creţ Vasilie, Lukacs Ana măritată Creţ Vasilie lui Artenie, Lukacs Todosia, Nyerges Simion, Lukacs Maria măritată cu Jecan luon, Lukacs Nastasia măritată Krevka Ariton, Lukacs Ana măritată Krek Vasilica, Lukacs Todosia, Nyerges Vasile, Nyerges Iles, Nyerges Maria, Nyerges Gergely, Nyerges Mihai, Nyerges Maria, Nyerges Gavril, Nyerges Simion, Nyerges Simion, Nerges Simion, Nerges Ilie lui Grigorie, Nerges Dumitru lui Grigorie, Lukacs Anisia măritată Nyerges Gligor, Lukacs Vasilia,' Magyar Szenyia văduva lui Nyerges Todor, Lukacs Vasilia, Nierges Ilie, Sonka luon a lui Călugăr Anisia, Nyerges Szimion, Nerges Simion, Neyrges Xenia născută Magyar, se citează la sediul Judecătoriei Cluj- Napoca, str. Dorobanţilor nr. 2-4, camera- 95, pentrli data de -12 decembrie, ora 8, în calitate de pîrîţi în dosarul 892/1999 al Judecătoriei Cluj-Napoca, privind reclamantele Marina Rozxalia, Pop Victoria şi Cămărăşan Xenia împotriva pîrîţilor, Nierghes Eleonora, Tuşa Maria şi Comea Tatiana cu obiect întâbularea titlului de proprietate şi ieşire, din indiviziune. (1271429, 1271430)

• Slăbiţi sănătos .5-15 kg/ lună, garantatlTel. 12-11-86 (8- 12). (1304714)• Ofer loc de muncă în Austria.

Tel. 092-84-50-82. (1271345)• Studentă orfană de ambii

părinţi rog cine poate să mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cisme. Cont Banca T r a n s i 1 v a n i a 2511000013835222. Vă mulţumesc. (1195284)

PIERDERI• Pierdut legitimaţie dc transport

pc numele Driha Camelia Ionela. O declar nulă. (1271426)

DECESECOMEMORĂRI

• Cu inima îndurerată a n u n ţ ă m încetarea din viaţă a bunicului, străbunicului şi socrului

nostru, cel care a. fost MOLDOVAN PETRU. Dormi în. pace suflet bun. Înmprmîntarea şi slujba va avea loc acasă, str. Între-Lacuri nr. 43, azi, 11 decembrie 2000, ora 12. Sicriul va fi dus în sat Câmpeneşti. Familia îndoliată. (1271428)

• Cu sufletul cernit şi în veci neipîngîiaţi ne despărţim de scumpa noastră mamă şi soţie, VIORICA MUREŞAN. Amintirea unui chip luminos, dorul şi regretul prea timpuriei plecări va umple golul lăsat în urma sa. Înmormîntarea are loc azi, 11 decembrie 2000, ora 12, la Capela Mare a Cimitirului Central. Dumnezeu să o odihnească în pace! Mona şi Simi. (1271433)

• Un ultim omagiu pentru CALOPIA ŞERBAN. Familia Dan Vasile şi nepoţii. (1271425)

• Ne luăm rămas bun de la sora şi mătuşa noastră ŞERBAN jCÂLOPIA. Odihnească-se în pace. Sora Maria cu familia. (1271427)

p l a nI T H E R M I

S . R . L .

•C entrale term ice F E R R O L I

• Ţevi Multistrat P E - A L - P E Uflî?i?E produse de firma germană u n ic ^ ) ! ?

•P om pe de circulaţie şi hidrofoare W ILO• Radiatoare V O G E L & N O O T, P A S O T T ICalea Moţilor nr. 102, tel./fax: 064-197870, e-mail: plan@mail.dntcj.ro

• Sub povara dorului nestins, o clipă de reculegere şi lacrimi, la 5 ani de la trecerea în eternitate a mult iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic, SABĂU IOAN. Nu te vom uita niciodată. Soţia Ana, copiii Mircea şi Elena, nora Rozi, ginerele Radu, nepoţii Carmen şi Adorian. (1195229)

• Nimic nu va reuşi să şteargă din amintirea noastră ziua de 11 decembrie, zi în care se împlinesc 13 ani de cînd a plecat fulgerător dintre noi cel care a fost un adevărat soţ şi tată, POP VASILE (LUŢU). Dragostea noastră va fi veşnic Vie pentru sufletul lui bun. Soţia Mony, copiii Florin şi Ioana cu familiile. Dumnezeu să-i odihnească în pace. (1271420)

• Azi, 11 decembrie, se împlinesc 3 ani de cînd ne-a părăsit pientru totdeauna scumpul nostru soţ şi tată, TIMICER IOAN. îl vom plînge veşnic şi-l vom ruga pe bunul Dumnezeu să-l ierte şi să-i aşeze sufletul unde toţi drepţii se odihnesc. Dragele lui Anuca- soţia şi Carmen-fiica. (1195276)

• Azi, 11 decembrie 2000, se împlinesc 2 ani de cînd a plecat dintre noi, pentru totdeauna, pe drumul fără sfîrşit, cel care a fost bun soţ, tată şi bunic, NECHITA MIHAI. Cît ai trăit te-am iubit cît vom trăi te vom plînge iar amntirea ta va rămîne vie în inimile şi gîndurile noastre. Fie-i ţărîna uşoară iar Dumnezeu să îţi primească sufletul între cei drepţi. Soţia Florica, fiica Rodica, ginerele Costel şi nepoţeii Bogdan, Alina şi Luana. (1271432)

-Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi socru, DOBRA VASILE în' vîrstă de 79 de ani, din Jucu de Mijloc. Înmormîntarea va avea loc marţi, 12 dec. 2000, ora 12,00 în satul Jucu de Mijloc Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (D.)

Cu inimile îndurerate ne. luăm un ultim rămas bun de la cel care a fost cel mai bun tată, socru şi bunic, DOBRA VASILE din Jucu de Mijloc. Nu te vom uita niciodată. Odihnească-se în pace. Fiica Luci, ginerele Petrică, nepoatele Diana şi Adela cu familiile. (D.)

• Nici lacrimile, nici timpul, nici tăcerea nu ne vor face sâ-1 uităm pe bunicul nostru DOBRA VASILE din Jucu dc Mijloc. Nu vom uita niciodată chipul lui blînd. Nepoţii: Lucian, Virgil, Carmen, Diana, Adela şi Voichiţa împreună cu familiile. (D.)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

C E

o fe r ă tuturor p e r s o a n e lo r ju r id iceserv ic ii d e p u b lic ita te ş i ca m p a n ii p r o m o ţio n a le

- . în p r e sa lo c a lă ş i c e n tr a lă m a i

s i m p l u

n u s e p o a t e !

fon stanţa

A D E V Ă R U L d e C i u j ,s tr.N a p o c a n r.16 , te l/fa x : 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .

â d e v a s u i lt i s d i p f v

Aici ar putea fi ' "reclama dumneavoastră

L i!

Fccfectia SVORT/^S 19 71.77 - A J /

A N D E E X C E P Ţ I E P E N T R U A l t B I T K A J U L C L I J . I K A i \Ca la fiecare sfirşit de ari, sub

tutela Asociaţiei Judeţene de Fotbal Cluj, Comisia Judeţeană de Arbitri de Fotbal Cluj a prezentat raportul anual al activităţii desfăşurate. în prezenţa a numeroşi arbitri şi a doi dintre v icep reşed in ţii Com isiei Centrale de Arbitraj, dr. Mircea Neşu şi Aron Huzu, preşedintele Mircea Salomir a "decretat" anul 2000 ca fiind unul de excepţie pentru arbitrajul clujean, cel mai bun din ultimii cinci ani, recordul

promovărilon|nuiasdansat|decît|un|şezonlocul trei în clasamentul general al arbitrilor'de Divizia "B" întocmit de C.C.A. şi Mirel Albon, locul doi în clasamentul as is ten ţilo r de margine. într-un moment în care

j Dan Drbgoş iC făcm îte

argumentele ce l-au determinat pe Patriţiu Abrudan, preşedintele AJF Cluj, să afirme că la Cluj arbitrajul a fost, este şi va rămîne o tradiţie. Sfatul lui Abrudan dat celor mai tineri arbitri: ”Acum, cînd toată lumea fotbalistică este cu ochii pe noi, conduita morală va fi poate cel mai important test al vostru” - nu a diferit prea mult de cel al dr. Mircea Neşu, care a decretat lupta împotriva mediocrităţii: Talent şi valoare morală, mediocrii nu ne interesează, se vor lăsa singuri de meserie." Arbitrajul tinde să devină o profesie ca oricâte alta şi, conform spuselor lui Neşu, în trei ani - preşedintele FRF, Mircea Sandu, vorbeşte de cinci ani - arbitrii din liga l. şi a ll-a vor fi profesionişti sută la sută. Primul pas pe care reformatorii de la Bucureşti, originari fără nici o excepţie din provincie, îl prevăd

este dobîndirea autonomiei financiare faţă de FRF, cerinţă impusă de UEFA. “Am ajuns la concluzia că trebuie schimbat totul, d in rădăcină. Fotbalul este o

afacere şi nimeni nu acceptă ca aceasta să fie condusă de diletanţi. Va fi şi o altă viziune asupra şcolilor

de arbitri, iar obligaţia noastră este ca delegările să ţină cont de forma sportivă şi conduita morală arătată nu în două sau trei meciuri, că de astfel de minciuni ne-am săturat, ci pe un număr mai mare de partide. Din păcate, loturile sînt um flate şi un arbitru oficiază maximum opt partide pe sezon, în loc de 40 cîte ar fi normal. Nu vă prorpit că vom şi reuşi, însă, ne vom strădui”, a conchis Mircea Neşu. Raportul anual af Comisiei Judeţene de Arbitri de Fotbal Cluj nu s-a încheiat înainte ca dr. Dan Dragoş Crăciun să puncteze cîteva ’ aspecte de la care toţi ceilalţi s-au ferit să facă aluzie, şi anume obligativ ita tea profesionalizării conducătorilor de fotbal şi arbitraj şi ridicarea haremurilor arbitrilor de Divizia "C", rămase mult în urma celor de Divizia "A", iar Mircea Salomir să-i premieze pe Jucan

Cosm in (gel mai bun arbitru de Divizia "D"), Doru Matei (cel mai bun asistent de margine de Divizia "D "), R o b e rt'P o d a r (subcoîegiuj Tu rda), M ihai Prodan ş i Daniel

. Ciocan (cei mai buni arbitri din campionatul judeţean), toţi cinci în. atenţia promovărilor din anul viitor.

Codin SAMOILA

de promovări (şapte) înregistrat cu un sezon in urmă fiind bătut. Opt arbitri tineri clujeni au promovat ia Divizia ”C” şi se pregătesc pentru primul eşalon (Divizia "A"). Gabriel Moceanu a terminat sezonul pe

Comisia Centrală de A rb itra j încearcă să obţină autonom ia tehnică şi financiară, Comisia Judeţeană de Arbitri de Fotbal Cluj, pe 16 octom brie , a început cursurile unei noi şcoli de arbitri. 43 de cursanţi, profesori în plirjă activitate sportivă (Sorin Vădana, Marian Salomir), sau retraşi de foarte puţin timp (Patriţiu Abrudan, Dan Dragoş Crăciun), studiul video pe baza casetelor primite de la FIFA şi FRF sîn t c îteva din

CALEIDOSCOP*( f o t b a l is t ic *

Răducioiu s-a întors la Brescia

• La sfîrşitul săptămînii trecute “bursa zvonurilor” a fost foarte activă, multe dintre veşti materializîndu-se în noutăţi de “ultimă oră”, legate de jucători, antrenori şi echipe de pe prima scenă fotbalistică a ţării. Ne-am oprit asupra cîtorva dintre noutăţile de “ultimă oră” •

Coitina autumnală a căzut, comentariile continuă• Sub reflectorul analizelor

statistice - Seria a lll-a •O serie c a re a în c e p u t e d iţia cu 16 p ro ta g o n is te ş i a

încheiat-o cu 16 (dar nu e s igur că returul va fi încheiat în formaţie completă). O serie din sudul ţării, pe "aliniamentul" Bucureşti - Dobrogea. în b ilan ţu l'tu ru lu i lipseşte o partidă, cea dintre Unirea Slobozia şi Turistul Pantelimon, programată în penultima etapă, nedisputatâ fiindcă gazdele nu au asigurat asistenţa medicală (partida avînd implicaţii pentru Turistul, cu posibilitatea de a evada din zona retrogradantâ). Să parcurgem ierarhia toamnei, în ordinea clasamentului final.

1. INTER G AZ BUCUREŞTI. Liderul seriei a dominat întrecerea prin constanţă, încheind turul cu un avans de 6 p u nc te /a ţă de a doua clasată, adunînd în total 37, din 12 victorii şi un egal (2 au fost partidele pierdute). Atacul a marcat 37 goluri (locul doi în ierarhia eficacităţii), iar apărarea a primit 11 (locul întîi în clasamentul defensivelor). Loc întîi la adevăr (+16), respectiv doi la diferenţă golaveraj (+26).

2. PORTUL CONSTANŢA. Principala urmăritoare a liderului, formaţia tomitană mai sperînd să refacă diferenţa de 6 puncte ce o desparte de promovare, ţinînd cont că la unele "capitole" stă mai

. bine decît ocupanta jilţu lu i şefiei. Cele 31 de puncte ale toamnei au fost adunate de “portuari" d in 10 victorii şi un egal (4 au fost partidele pierdute). Locul întîi la eficacitate cu 40 goluri m a rca te ,. respectiv doi la apărare prin 13 goluri primite. Un loc întîi la diferenţa de- golaveraj (+27) şi un loc doi la adevăr (+10).

3-5. A.S . NEPTUN 28, DUNĂREA CĂLĂRAŞI 26 ş l UNIREA M ĂNĂSTIREA 26 PUNCTE. Un pluton de trei pornit în urmărirea ce lor două “evadate", dintre ele doar formaţia din -Călăraşi avînd oarece şanse, ţinînd cont că. se află la 3 puncte de “portuari”. Trei echipe de p luton, cu ob iectiv major consolidarea poziţiilor din toamnă.

6-8. F.C. PAO LO B TA 24, ELECTRICA CO NSTANŢA 24 ş i VENUS R .G .A.B. 22 PUNCTE. A lt pluton de trei, clasic de m ijlocul clasamentului, formaţii al căror obiectiv este de a sta c ît mai departe de zona "cu cîntec" a clasamentului.

9 -1 2 . F R A N C E S C A L E O R D E N I 21 , S .N . T U L C E A 20 , M UNIC IPAL M EDG ID IA 19 ş i FAUR BUCUREŞTI 19 PUNCTE. Un pluton de patru, pornit în urmărirea celui din faţă, cu fireasca tendinţă de a-l întrece. Surprind în pluton: denumirea de sorginte italiană a form aţie i d in Leordeni, locurile modeste ocupate de S.N. Tulcea şi Faur, form aţii cu oarecare tradiţie şi ch iar' pretenţii în eşalonul superior şi Care momentan se zbat să reziste în C.

13-14. A C U M U L A T O R U L BUCUREŞTI 14 ş i TU R IS T U L PANTELIMON 13 PUNCTE. Două “vecine”, prima deasupra “liniei de dem arca ţie ” a zone i retrogradante , a doua sub, d a r cu “amendamentul" că “turiştii" pot trece deasupra în cazul victoriei în partida restantă. A ltfel, amîndouă expresie a formaţiilor ce luptă cu disperare să se salveze de la retrogradare. De reţinut un'am ănunt: “turiştii" se situează pe. ultimul loc la eficacitate, în cele 14 partide disputate înscriind doar 8 goluri, aşa că tentativa lor de salvare este realmente temerară. '

15-16. U N IR E A SLO BiO ZIA 7 ş i SPORTUL C HIRNO G I 5 PUNCTE.-încheietoarele de pluton ale seriei, ambele cu cîte un picior în D. Două echipe modeste, pe post de “ducă a bătăilor", aflate pe ultimele locuri şi la diferenţă la golaveraj şi adevăr: -21 şi -11 pentru cei din Slobozia, respectiv -32 şi -16 cei din Chimogi. Cu astfel de minusuri salvarea de la retrogradare este anulată.

Victor E. ROMAN

Din lotul cu care o parte din ha ita “C î in ilo r ” * a fă cu t

• deplasarea la Sibiu, participînd la turneu! de sală "Stalinskaya” s-a numărat şi Florin Răducioiu. Ba a şi evoluat în partida cu Universitatea Craiova. Asta a fos t în p rim a zi a tu rneu lu i. B rusc , l-a a p u c a t d o ru l de Brescia, de locuinţa de acolo,

■de familie. Urgent s-a reîntors la B u c u re ş ti, a d ia lo g a t cu preşedintele Nicolae Badea ş i- direcţia Brescia. A lăsat să se înţeleagă că la Dinamo nu se mai întoarce, că la 30 de ani se consideră un, jucător care mai are ceva de spus şi că o va face la echipa care-l va solidta în v iito r, aşteptînd propuneri

c o n c re te p rin in te rm e d iu l procuratorului. Deocamdată a făcut joncţiunea cu familia, în m ijlo c u l c ă re ia va pe trece sărbătorile de iarnă, aşteptînd propuneri. Răducioiu n-a înţeles un lucru: el a fost proiectat în fotbalul mare de Mircea Lucescu şi Cornel Dinu nu-l are la inimă

- pe “ II Duce".

Cătălin Lităj“recrutat” pe 4 ani la Steaua

Vestea a fost anunţată vineri la TV: unul din cei mai valoroşi jucă to ri din lo tu l “bancarilor” , - C ă tă lin L iţă , a sem nat un contract de 4 ani cu Steaua. Despre o altă vedetă a echipei F.C. Naţional, năzurosul Radu N ic u le s c u , s e - spune că neprim ind banii ce i se cuvin conform contractu lu i (cel mai scum p dintre toţi jucătorii din lo tu l “ b a n c a r ilo r ” ), a p rim it d e z le g a re în a lb , deven ind jucător liber de contract. Ţinînd cont că şi alţi jucători “bancari" ş i-a u m a n ife s ta t in tenţia de plecare (Gabi Popescu, Petre Marin şi Sabin Ilie la Rapid), sîntem curioşi cu ce jucători va aborda returul trupa din Parcul cu platani.

Anghel lordănescu In Bănie?

Zvonul, trecut negru pe alb de co n fra ţi d in p resa scrisă, a început să prindă contur tot mai

cons is ten t despre o posib ilă tre c e re a g enera lu lu i Puiu lo rdănescu la cîrma echipei Universitatea Craiova, unde se mai spune că a "aterizat” şi ex-rap id istu l Grigore S ichitiu, ex-director tehnic, uzurpat din

•funcţie de noul d irector Aurel Ţicleanu, uns în funcţie zilele trecute. Anghel lordănescu - Grigore Sichitiu înseamnă că s-ar reface cuplul de la Al Hilal. D ar ce te fac i cu c e le la lte personalităţi vizate, Sorin Cîrţu şi Ilie Balaci? Despre Sorin Cîrţu se spune că este suspect de

hepatită C, iar Ilie Balaci nu renunţă la Al Hilal pînă la sfîrşitul verii viitoare.

Schimb Mara - Duro■ Bogdan Mara este jucătorul lui Dinamo, folosit ca “piesă de schimb”, dată c il împrumut altor

ech ipe. în m om entul cînd a început să se afirme a fost adus în "Groapă”, dar nu s-a prea acomodat cu haita, drept pentru care a fot “returnat” , to t sub

, fo rm ă de îm prum ut, la F.C. A rgeş. La "bursa zvonurilor" acum se vorbeşte despre un posibil “transplant” din “Trivale” în “Ghencea”, Steaua urmînd să -l dea în sch im bu l lu i pe' albanezul Duro.

Tratativele se reiau azi

Săptăm îna trecu tă , F lorin Cernat, însoţit de Victor Becali.

■ (fratele lui Giovanni) au fost “pe ve d e re " la K iev, pen tru tratativele cu formaţia ucrainiană Dinamo. Acolo, Florin Cernat a făcu t şi vizita m edica lă , dar tra ta tive le s-au în tre ru p t din cauza sum ei e xa g e ra te de 3 m ilio a n e d o la ri p e n tru rezilierea contractului şi cei doi s-au întors acasă via IstanbuT unde au v iz io n a t pa rtida Galatasaray - Paris St. Germain 1-0 (prilej folosit de unii gazetari ca o posibilă înregimentare a lui Florin Cernat în trupa antrenată de Mircea Lucescu). Nici vorbă de aşa* ceva . A z i, lu n i, 11 decem brie , F lorin C e rna t şi V ic to r Becali re iau, la K iev, tratativele de transfer.

Romeo V. CÎRTAN

“Numai o armonie între psihic şi fizic asigură o educaţie fizică ştiinţifică si reală” ***

“Educaţia fizică a femeii este ceva mai sublim decît educaţia fizică a bărbatului. Ea priveşte nu numai prezentul, ci şi viitorul, ea merge spre perfecţionarea calităţilor ancestrale şi transmiterea lor generaţiilor viitoare”. ^

“Educaţia fizică, activînd şi armonizînd toate energiile psiho- fizice, duce femeia spre înălţimile maternităţii, spre acea m aternitate care ridică şi apropie ca să creeze un om...Numai prin educaţie fizică se va şterge porecla de sex slab şi se va transforma în sexul generator” * * *

“Cînd femeia zilei de azi va cunoaşte şi va cultiva educaţiafizică, nu numai în măsura în care îşi îngrijeşte unghiile, buziţele, şi sprîncenuţele, atunci vom putea saluta adevăratul tip - idealul feminin - care va veghea cu demnitate la .căpătîiul viitorului nostru naţional”. ***

“Azi este o constatare biologică ce s-a confirmat că despărţirea intelectului de fizic nu poate fi prelungită mai mult timp nepedepsită”.

C iv il iz a t ie f ş its p o v tI u l i u H a ţ ie g a n u d e s p r e

e d u c a ţ i e f i z ic ă ş i s p o r t CIV)

***

“Educaţia fizică însemnează educaţia întregului om. Educaţia fizică adevărată întăreşte nu numai fizicul, ci în aceeaşi măsură psihicul şi caracterul”.

* * * .

“Cînd deviza va fi, nu stele, nu staruri, nu girls-uri, nu miss-uri, ci femeie sănătoasă la trup şi suflet, pregătită bine pentru maternitate, demnă de a purta numele ceresc de mamă, numai atunci va intra educaţia fizică feminină pe o linie dreaptă"

şi adevărată, ce duce la femeia sănătoasă la trup şi suflet, iubitoare de viaţă, capabilă de a cîştiga pîinea de toate zilele şi de a naşte copii, sănătoşi”. ;

***

“Pentru femeie sînt potrivite mai ales acele metode de educaţie fizică care activează energiile sale, funcţia sa şi mai ales capacitatea de împlinire în cele mai ideale condiţii, a, rolului ei biologic de mamă. Numai acele metode sînt bune care ridică posibilitatea, capacitatea de muncă a femeii în slujba familiei, naţiunii şi umanităţii”.

Dorin ALMĂSAN

1WL

"Aici ar putea fifj reclama dumneavoastră ^yo rC

R e d m ţ m S W H S S V ÎjH ,« - 1 9 *2 1 .2 7 ' *'-■ >

- ...--■- - t̂ seW,̂ M!?t*̂ 1WSW5Ss^SW^^5Se$

R o m â n i a

" 9■iSĂNDBAffi

O fen siva “ E s tu lu i7 Cum parte din meciurile rundei de ieri (a treia a “continentalelor”

ce se derulează ia Bucureşti şi Rm. -Vîlcea) s-au consumat după. închiderea ediţiei noastre, n-am putut oferi ierarhia grupelor după prima “rafală” a competiţiei (setul primelor trei meciuri de fiecare, după care intervine necesara zi de respira - ziua de aştăzi), iar comentariul vizează, prioritar, evenimentele primelor două zile. Cele care ne-au relevat că: .

• “Vestul” (reprezentat de numai 5 formaţii) a debutat mult mai puţin convingător decît “Estul” (prezent la Bucureşti cu 7 echipe), Norvegia - campioană mondială şi europeană - remizînd la 24 cu Ucraina şi la 26 cu Belarus, Danemarca - dublă campioană oljmpică - cedînd la Macedonia (19-20) şi terminînd nedecis (29-29) cu Ucraina (care, iată, trăieşte gloria de.a fi ţinut în şah ambele mari puteri ale Nordului), Franţa şi Austria s-au înclinat în faţa “mamei - Rusia” (21-22, respectiv 19-28), iar Germania a fost de- r_ .a dreptul umilită de Ungaria 22-33), după ce cu o zi : înainte umilise ea pe surata de limbă, Austria (30-20).

Cît priveşte explicaţia fenomenului, aceasta este.dublă, de vină fiind atît numeroasele absenţe existente în formaţiile’Vestului (cauzate fie de retragerile definitive - ori doar temporare, determinate de oboseala acumulată la Sydney -, fie de renunţarea oficială, cazul Austriei, la serviciile veteranelor, în ideea reconstrucţiei), cît şi de aplombul cu care Estul a pomit-o la drum. Ca şi dorinţa acestuia de a-şi impune (Rusia, Ungaria), ori măcar a-şi face auzit cuvîntul (cazul aşa-ziselor out-sidere Ucraina,Belarus, Macedonia). ■

• Cît ne priveşte, ne-am menţinut în nota specifică nouă, cu desprinderi dătătoare de oxigen urmate de căderi alarmante şi finaluri pe muchie de cuţit (29-28 cu Belarus şi egal, la 19, cu Macedonia), cu prestaţii memorabile combinate cu totale obscurităţi (Luca, în prima zi, 13 goluri, iar în a doua doar unul, plus ratarea unui 7 m şi, pe invers, Simona Gogîrlă şi Luminiţa Huţupan), cu jocuri

/ E u r o 2 X > 0 0

în care merge atacul şi “stă” apărarea şi...-reciproca. Să sperăm însă că oscilaţiile au ţinut, de data această (!), doar de rodaj şi că vom izbîndi intrarea în fazele superioare ale competiţiei, cele care -permit accesul la medalie, precum şi la Mondialele 2001 şi Europenele 2002.

Am bătut cam pioana lumii!Intens susţinută de un adevărat vulcan uman, reprezentativa

României a izbutit, aseară, în cel de al treilea său meci din grupă, o preţioasă victorie asupra Norvegiei: 26-22, consolidîndu-şi astfel poziţia de lider al grupei B (5 puncte), în timp ce campioana mondială şi europeană, Norvegia (2 puncte din 3 meciuri), e ameninţată cu eliminarea. t •

Tot în grupa B: Ucraina - Macedonia 27-19, învingâtoarea secondîndu-ne în grupă cu 4 puncte. ..

Nusa DEMIAN

Cupa Ligii a rămas la Zalău- “U” URSUS pe locul 3 -

Turneul final al Cupei Ligii (abordat de cîştigătoarele celor 3 serii, respectiv: “U” Ursus, Oltchim Rm. Vîlcea şi Rulmentul Braşov şi cel mai bun loc 2, recte Silcotub Zalău din grupa noastră) a dat cîştig de cauză organizatoarei acestui Final Four, Silcotubul (în ordine: 27-22 cu Rulmentul, egal la 25 cu “U” Ursus şi 30-25 cu Oltchim), zălăuancele intrînd astfel în posesia Cupei Ligii. Trofeu care - precizăm - nu este identic cu Cupa României, el desfaşurîndu-se fară jucătoarele de lot.

Cît le priveşte pe clujence (care au evoluat fară Simona Sîrbu, Mihaela Urcan, Anamaria Ilyeş - convalescentă şi Alina Ariton, solicitată la reprezentativă după accidentarea Alinei Dobrin), ele au izbutit, pe lîngâ amintitul egal cu Silcotubul, un alt draw, la 24, cu Oltchimul şi au cedat, cu 22-25 în faţa braşovencelor, situîndu-se pe locul 3 (cu 5 p.) după Silcotub (7 p.) şi Oltchim (6 p.).

-ns.d.-

I U ISPANIA A CÎŞTIGAT ÎN PREMIERĂ CUPA DAVIS

Vineri: Alberto Costa (Spania)- Lleyton Hewitt (Australia) 6-3, 1-6, 6-2, 4-6, 4-6.

Juan Carlos Ferrero (Spania)- Patrick Rafter (Australia) 6-7, 7-6, 6-2.

/ Sîmbătă: Alex Corretja/ Juan B a lce lls (S pa n ia )- M ark Woodforde/ S. Stolle (Australia) 6-4, 6-4, 6-4. In cele din urmă

: partida de dublu s-a dovedit decisiyă în balanţa v ictorie i.'

D u m in ică : Juan Carlos., Ferrero (Spania) - Lleyton Hewitt (Australia) 6-2, 7-6, 4-6, 6-4. E rou l S p a n ie i a fos t fă ră îndoială tînărul, dar talentatul Juan Carlos Ferrero artizanul

1 succesului obţinut de armada spaniolă. Prin cele două victorii obţinute Ferrero a adus Spaniei p rim a S a la tie ră de A rg in t. S pan ia a d e ve n it în m od neoficial campioana mondială a tenisului.

Ultimul duel programat între Alberto Costa şi Patrick Rafter a fost astfel anulat. După meci a n tre n o ru l ne jucă to r al “cangurilor” , nimeni altul decît ce le b ru l John Ne'wcombe a remarcat în celebra publicaţie “M arca": “S pan ia a m e rita t victoria. Au fost mai buni. Au

. ^e v o lu a t cu mai mulţ aplomb. Am ■ e v o lu a t pe o sup ra fa ţă defavorabilă jucătorilor mei. Nu ca u t scu ze . M ergem m ai departe şi vom -încerca să ne îmbunătăţim jocul".

Cristian FOCSANU

POPICEIncident neplăcut la Gherla

La sfîrşitul săptămînii trecute, în cadrul ultimei etape a turului diviziei “A” de popice, la Gherla a fost programată întîlnirea feminină dintre echipa locală SOMVETRA şi Voinţa Eleven Odorheiul Secuiesc. Oaspetele din Harghita au făcut deplasarea în municipiul de pe Someş, gazdele s-au prezentat şi ele la arenă, ca de altfel şi cei doi arbitri, dar partida nu s-au mai disputat. Din cauza defecţiunii survenite la ridicătorul automat de popice s-a dat cîştig de cauză formaţiei Voinţa Eleven! SOMVETRA pornea mare favorită (de acest meci depindea locul III!), dar toate speranţele popicăreselor antrenate de Iosif Nagy s-au spulberat Fetele din Gherla aii pierdut întîlnirea la “masă verde” cu scorul de 6-0! Ce păcat! In cursul verii, sponsorii echipei feminine de popice SOMVETRA au cheltuit peste 150 milioane lei pentru instalarea ridicătorului automat, ca la... primul meci pe teren propriu, acesta să nu funcţioneze la parametrii ceruţi de regulamentul FRP. Arbitrai principal al întîlnirii, orădeanul Petra Miclea, a hotărît, regulamentar, pierderea întîlnirii de către gazde...

Curios, în tot municipiul Gherla nu s-a găsit un adevărat meşter care să repare instalaţia, mai ales că se 'ştia ţje vineri seara că ridicătorul automat nu funcţionează asa cum trebuie!?* , ' ' . SZEKELY Csaba

Gherlenii au o sală de sport modernizată!în sfîrşit, după trei ani,

cocheta sală de sport a Şcolii generale nr. 2 G h erla a fost dată în folosinţă. în acest timp* cei peste 700 de elevi ai şcolii susţineau orele de educaţie fizică în aer liber, indiferent de starea vremii. D ar, p rin g rija P rim ărie i municipiului de pe Someş s- a reparat tavanul distrus al sălii şi s-a schimbat suprafaţa de joc. Cheltuielile suportate de edilii urbei se ridică la pes te 2 0 0 m il io a n e le i. Lucrările de reparaţii au fost efectuate de S.G. “ Industria M ică” SR L G h erla , unde acţionar m ajoritar este SC “Tehnomedica” SRL.

Pe lîngâ orele de educaţie fizică, aici îşi ţin şedinţele de p reg ă tire lu p tă to rii şi karatiştii, dar şi componenţii echipelor de copii şi juniori din şcolile municipiului. .

SZ. Cs.

M u l t ă a m b i ţ i e ,

p u ţ i n b a s c h e t î n

d e r b y - u l j u d e ţ u l u i

^ U ’̂ Bogdan|yodăfACŞA^Someşul>Dejt^Divizia fetelor, mult timp întreruptă pentru pregătirea şi, în final,

obţinerea celei mai bune performanţe din ultimii 5 ani a echipei României, calificarea la turneul final (Franţa, 14-23 septembrie) al Campionatului european din 2001, şi-a derulat jocurile etapei cu nr. 9, penultima a turului.

In Sala Sporturilor “Horiâ Demian” , faţă în faţă au fost conjudeţenele “ U” Bogdan Vodă ACSA şi Someşul Dej, la ora meciului dejencele fiind mult mai bine poziţionate în clasament, pe locul 4, faţă de studente, care ocupau poziţia a 9-a, clasări ce năşteau, firesc, orgolii, protagonistele şi tehnicienele ce le conduc; dorind cu ardoare să obţină victoria. Dar partiturile tactice preconizate de Magdalena Jerebie (care a obţinut, alături de George Mandache, performanţa amintită mai sus) şi Elena Fărcaş (în sfîrşit, în postura, de “principală”) au cam fost date peste cap de elevele lor, care au reuşit prea puţin să facă în teren ce li s-a cerut, meciul fiind plin de greşeli de tehnică, de secvenţe în care s-a jucat la întîmplare, de momente în care echipele efectiv dispăreau din joc, constantă rămînînd pe toată durata disputei doar ambiţia cu care cele două formaţii şi-au apărat şansele. Au cîştigat absolut meritat clujencele, cu 75-59 (20-16, 33-33,-5445), pivoţii lor - Melania Vescan (de departe cea mai bună de pe teren), Larisa Kulcsar şi Isabela Chiş (deşi au evo lua t oscilant) - fiind peste cei ai oaspetelor, de unde o cvasiperm a-nentă „ r superioritate în zona I * * 1 panourilo r, în plus L * i demonstrînd mai multă | luciditate în partea a ***■ doua a partidei/pe care au dominat-o cu auto­ritate. După un prim “s fert" de ta tona re , în care dejeanca Laurenţia Chira (cu trei reuşite de 3 puncte) a rezo lva t cu succes a tacu l ce lo r de la Someşul, iar gazdele lipsite de un condu-cător de joc (pe tot parcursul meciului) inspirat, erau în căutarea unui mod de exprimare coerent (scor 20-16), a urmat o repriză cîştigatâ de oaspete (17-13), cu ratări incredibile ale studentelor. In final, ultimul sfert al partidei, singurul în care învingătoarele au jucat ceva din ce le-a cerut Magda Jerebie, exasperată efectiv de prestaţia elevelor sale. Cu lldi Vass şi Corina Istrătescu, cu Vescan, Chiş şi Kulcsar, decise şi eficiente în zona panourilor, cu acţiuni purtate, în sfîrşit, într-un ritm mai rapid, ele îşi surprind adversarele, ajungînd să conducă cu 5 4 4 5 în min. 30. Ultimul "sfert”, în care ebhipa dejeanâ s-a decimat prin descalificarea succesivă a 4 jucătoare de bază (Chira, Buţco, Duma şi Virgheriu), a fost dominată cu autoritate de “U", care a avut în Melania Vescan un adevărat lider şi o excelentă realizatoare. Cele 134 puncte ale meciului au fost înscrise de: Vescan 26, Vass 13, Istrătescu 10 (2), Kulcsar 9, Chiş 6, Voştinaru 5, Ondreicovici'3, Neamţu, Irimieş, Ungureanu, cîte 1, pentru ’ U", respectiv Cătinean 12 (2), Bocoş 10, Chira 10 (3), Buţco 8, Mesaroş 7, Duma 6 (1), Vingheriu 3, Badiu 3 (1). Arbitrii; D. Roşea (Oradea) - S. Drugău (Braşov). Celelalte rezultate ale etapei şi clasamentul: BC ICIM Arad - Universitatea Oradea 89-33, Livas Tîrgovişte - Olimpia Bucureşti 109-72, Rapid - Phonix Rm. Vîicea 82-56, Sportul Studenţesc - B.N.R. Bucureşti 101-58. Ultima etapă (16 decembrie) programează partidele: B.N.R. Bucureşti - “U" Cluj, Phonix - Sportul Studenţesc, Olimpia - Rapid, Universitatea Oradea - Livas, LPS Galaţi - BC ICIM Arad.

. C lasam ent1. BC ICIM Arad 8 8 0 519:394 162. Livas Tîrgovişte 9 7 2 684:502 163. Rapid Bucureşti 9 7 2 675:541 164. Someşul Dej 10 5 5 * 661:680 155. "Sportul Studenţesc 9 6 3 731:599 156. Olimpia Bucureşti 8 5- 3 553:574 137. “U” BAG ACSA 9 3 6 526:542 128. B.N.R. Bucureşti 9 3 6 600:685 129. Phonix Rm. Vîlcea 9 3 6 515:585 1210. Univ. Oradea 9 2 7 450:671 1111. L.P.S. Galaţi .

.4

9 * “ 2 7 476:644 11Mircea Ion RADU

11 decem brie -• Echipele româneşti de

tenis de masă, participante la întrecerile din cadrai Cupei Campionilor Europeni, au luat un start extrem de favorabil în “sferturile” ediţiei 1966-1967. Astfel, formaţia de băieţi a Clubului Sportiv Municipal Cluj a dispus de campioana “en titre” a Franţei, C.S. Union Paris, cu categoricul scor de

5-0 - cele cinci victorii fiind obţinute de Ghiţă Cobâizan şi Radu Negulescu (cîte două victorii) şi Rethy Albert (o victorie), iar echipa de fete a Clubului “Progresul” din Capitală a terminat cu acelaşi scor disputa cu S.V. “Polizei” Wien, prin < v ictoriile individuale ale Iui Carmen Crişan şi Maria Alexandru- Golopenţa (cîte două victorii) şi Victoria Jandreescu (o victorie).

LÂSZL6 Fr.

Mircea Iova şi Bogdan Fluieraş In lotul naţional de cadet!9 y

Comportările bune şi foarte bune nu rămîn fară urmări. Este şi cazul celor doi tineri voleibalişti ai CSS Viitorul Cluj, Mircea Iova şi Bogdan Fluieraş, convocaţi la lotul naţional de cădeţi.

Selecţia şi cantonamentul au loc la Buzău, 15-23 decembrie. Graţie celor doi sportivi şi mulţumită antrenorului Vasile Lobonţ, voleiul' clujean masculin reintră în atenţia selecţionerilor. Cei doi sînt garanţia succeselor viitoare şi acest lucru este deja un semn bun.

Demostene SOFRON

1 Dolar SUA == 25.476 lei ; 1 Marcă germană = 11.577 lei dll1O S O T T C ) ) î i ) f l . 1 EURO = 22.642 lei]

1 g AUR = 223.852 lei|

devarul de CI 1.

Robert Kiss, 33 de ani, inginer inform atician, Cluj Napoca: Am reuşit să strîng nişte; bani albipentru zile negrei

;Se pare însă că zilele negre au sosit deja, pentru că trebuie să cumpăr cadouri pentru o groază de lume şi toate economiile' mele se vor duce pe apa sîmbetei; Voi scăpa de dat cadouri în stînga şi-n dreapta numai dacă voi pleca din Cluj, dar astă înseamnă-că trebuie să cheltui banii pe, drum,- cazare, masă. Aşa ca e tot aceeaşi mîncare de peşte.

Ana lonescu, 46 de ani, croitoreasă, Cluj-Napoca: Amreuşit să pun ceva bani la bancă, că am lucrat şi la serviciu, şi acasă. Acum trebuie sâ cumpărăm porc şi abia dacă îmi vor ajunge banii pe care îi am. Am fost săptămîna asta la tîrg şi un porc costă 5-6 milioane de lei. Vă închipuiţi cam ce salariu trebuie să aibă cineva ca să poată cumpăra, fără probleme, un porc de Crăciun. -

Clara Horvath, 61 de ani, pensionară, Cluj-Napoca: Nuâm cum să fac economii din pesia mea de .600.000 de lei. Abia îmi ajung.banii pentru mîncare şi pentru cheltuielile de bloc/ Aş vrea sâ-i întreb şi eu pe cei de la putere dacă ei ar putea trăi din 600.000 de lei şi să mai facă şi economii. Că nu am; bani nici de înmomiîntare şi o să trebuiască să mă îngroape copiii m e i . ■ .. . i '

Dumitru Chiriac, 36 de ani, mecanic auto, Tîrgu M ureş:/ Sigur câ am economisit ceva bani; Şi eu şi soţia mea sfrfngem cît de mulţi bani putem, că vrem sâ ne luăm casă, să trăim şr noi ca oamenii. Pînă atunci stâm la socri şi nu plătim chirie. Mai dăm ceva bani pentru mîncare, dar practic ne întreţin ei ca să putem stringe nişte bani. Altfel nu ne-am putea descurca. Ar fi imposibil sâ plătim şi cheltuieli, chirie, mîncare, haine..

Camelia M an, 22 de ani, studentă, Piteşti: Am făcut economii încă din luna octombrie, din bursă şi din ceea ce îmi dădeau părinţii. Vreau sâ !e cumpăr cîte ceva de .Crăciun, sâ le fac o bucurie. Am şi doi fraţi mai mici care abia aşteaptă să merg acasă şi-să le duc ceva de la Cluj. l-am obişnuit cu cîte un mic cadou de fiecare sărbătoare şi nu pot sâ-i dezamăgesc acum, chiar dăcâ bursa a rămas la.fel ca anul trecut iar preţurile au crescut destul de mult. E clar câ voi începe, noul mileniu fără nici un ban, dar sper sâ nu fie de rău augur. Voi stringe oricum alţi bani pentru a putea merge, Ia vară, la mare. ;■

Doiniţa C lanţ, 49 de ani, profesoară, C luj-N apoca:întrebarea mă şochează atît timp cît se ştie că anul acesta în învăţămînt a fost o'bulversare totală. Da, am reuşit să mă aleg cu ceva: cu promisiunile ministrului Marga. Cît despre bani... De trei ani îmi propun să mă duc la tratament într-o staţiune. G nd am reuşit sâ; strîng suma, a crescut preţul biletelor. Şi tot aşa. în ţara asta, situaţiile în care sîntem implicaţi nu-ţi permit; decît supravieţuirea. Dacă eşti şm cinstit. Dacă furi, ai orice.; O vreme cel puţin, pentru câ pînâ la urmă tot p lă teş ti' fărădelegea. - .. / / ; . . . / • .

Alexandru Bunica, 21 de ani, instalator, Cluj-Napoca: Sînt prea tînăr ca să vorbesc de economii. Abia am fost angajat la o firmă care îmi dă un milion şi jumătate pe lună. După ce am stat pe tuşă 6 luni. îmi.plătesc chiria şi ceva din cheltuielile: de bloc. Mă ajută bunica mea să-mi cumpăr de mîncare. în fiecare sîmbătă mă cheamă la ea la masă. Noroc că anul trecut am lucrat la negru, în Germania, şi am strins ceva bani. Anul acesta cu greu mi-am cumpărat o pereche de pantaloni. •

Narcisa Titel, 24 de anij cercetător, Bucureşti: Nici nu-mi; pun problema. Părinţii mă ajută şi acum. De fapt, ceea ce numesc eu economie înseamnă nişte bani pe care cu greu îi economisesc pentru a-mi cumpăra două - trei cârti pe lună. Pentru asta renunţ-la ceva.

Martin Bolog, 62 de ani, pensionar, Cîmpia Turzii: Pînă acum-trei-patru ani mă duceam la mare în fiecare an şi eu, şi soţia. La nămol. Am un pic de grădină.şi mă ajut cu asta'. Dar; de vreo cîţiva ani, problema economiilor este scoasă din calcul.; Este drept că-1 ţin ş i pe nepot la şcoală, câ mamă-sa s-o dus.... Dar este greu. Pe plajă cred că găseşti numai directori acum; sau bişniţari, sau corupţi. Omul cinstit nu ajunge decît la Băi; la Turda. Nu, problema economiilor este jun vis pentru cei; tineri şi pentru pensionari. - - - -

Maria Totolipan, 53 de ani, ingineră, Cluj-Napoca: Eu sînt singură şi nu simt aşa. de mult cheltuielile curente. Salariul; meu este bun, lucrez la o firmă privată. Ara reuşit să-mi

.mansardez casa. Asta a însemnat economie făcută de-a lungul/ a cinci ani. Dar este greu. .

Departamentul Economic

Printr-un acord încheiat între BERD şi Banca Transilvania,

I M E f l - u r i la d i n T r a n s i l v a n i a a u 'f o s t c r e d i t a t e c u I m i l i o n d e d o l a r i

Un program de 5 milioane dedolari pentrufirmele româneşti*

La finele săptămînii trecute,' la Cluj-Napoca, conducerea Băncii Transilvania a semnat cu reprezentantul Băncii Europene pentru R econstrucţie şi D ezvoltare (BERD) un act adiţional la Acordul încheiat între cele- două instituţii financiare în vederea creditării IMM-urilor româneşti. Este marcată, astfel, depăşirea etapei, de debut din; programul de creditare a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi anume utilizarea integrală a primei tranşe din acest acord de finanţare în valoare de 1 milion de dolari. Prezent la eveniment,A lexandru Tănase,reprezentantul BERD, a declarat că „... d in tre num eroasele instituţii financiare - din cele : 10 ţâri pretendente la aderarea la UE - care sînt participante la Facilita tea de. finanţare a IM M -urilor deru la tă prin BERD, BT este prima care a atins pragul de 1 milion de dolari” . Colaborarea d in tre’ Banca Transilvania-şi BERD îri ceea ce priveşte programul de creditare a IMM-urilor a fost oficializată în data de 17 decembrie 1999 şi prevede acordarea, pe o parcursul a cinci ani, a unor împrumuturi în

valoare totală de 5 milioane dolari. La 31 mai 2000 a fost acordat primul credit, iar pînă la 30 noiembrie au fost aprobate pentru finanţare 29 de proiecte în valoare totală de 1,28 milioane dolari, dintre care au fost efectiv utilizaţi 1 milion de dolari, pentru 24 de proiecte.

Pentru că piaţa o cere ■ credite si în euro

O noutate absolută în ceea ce priveşte programul de finanţare a IM M -urilor se referă la posibilitatea debitorilor de a solicita credite în euro, şi nu doar în moneda americană. P reşedintele Băncii*Transilvania, dl Iosif'Pop, a ’ declarat că, în ultima perioadă, firmele au manifestat o anumită reticenţă în- contractarea de împrumuturi în dolari. Unul dintre motive este deprecierea mai accentuată a monedei naţionale în raport cu această valută, la care se adaugă şi faptul câ cei mai mulţi dintre— agenţii economici români au relaţii de afaceri cu parteneri din ' Europa.

Prin urmare, în momentul de faţă, Programul de creditare a întreprinderilor mici şi mijlocii prevede posibilitatea contractării de împrumuturi cu următoarele caracteristici: la creditele în dolari americani valoarea creditului poate varia

j g f c :W SSbA i

„ j f i p lmmmmi a

^ . • .

>"%< * **

E S & B B S fâ

între 10.000 ş i 107.500 dolari, iar rata anuală a dobînzii este între 10 şi 15 la sută; la creditele în euro, sumele împrumutate se pot situa între 10.000 şi 125.000 euro, iar rata anuală a dobînzii se stabileşte între 9 şi 14 procente. în ambele situaţii,' term enul de rambursare a ‘ cre’ditului este de la 1 la 36 de luni, cu o perioadă de graţie de' maxim 6 luni de zile.

Programul se extinde

în ceea ce priveşte destinaţia creditelor acordate, pînă în momentul de faţă, 49,2 la sută din sume au fost acordate

firm elor ce activează în domeniul producţiei, 27,3 la sută pentru servicii etc.

în prezent, programul- de creditare a IMM-urilor este disponibil la sucursalele Băncii Transilvania din Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Bistriţa, Arad, Timişoara, Sibiu, Turda şi Dej. Urmează ca, din semestrul I al anului 2001, această facilitate să fie extinsă şi la sucursalele BT din Satu Mare, Tîrgu Mureş, Braşov-şi Alba Iulia, iar din semestrul II al anului viitor programul va fi disponibil şi la o parte dintre sucursalele băncii din sudul tării.

Alin TUDOR

In atenţia agenţilor economiciVĂ-REAMINTIM! Agenţii economici cu sediul social în

municipiul Cluj-Napoca au obligaţia depunerii bilanţurilor contabile anuale şi a raportărilor contabile semestriale la termenele stabilite prin Ordin al ministrului Finanţelor.

ATENŢIE! Toţi agenţii economici care nu şi-au onorat obligaţiile pe linia depunerii raportărilor contabile periodice, inclusiv cei care şi-au întrerupt activitatea, nu şi-au majorat capitalul social conf. Legii nr. 31/1990, republicată şi nu deţin certificatul de radiere de la Registrul Comerţului, precum şi. cei care.nu au desfăşurat, activitate de la înfiinţare şi pînă în prezent se vor prezenţa de urgenţă la sediul Administraţiei financiare a municipiului Cluj-Napoca, P-ţa “Avram lancu”

.nr. 19, parter, camera l/serviciul Bilanţuri, între orele 8-10, pentru depunerea bilanţului contabil sau a declaraţiei de neîncepere a activităţii. ; ; ;

Nedepunereă bilanţului contabil, respectiv a declaraţiei de neîncepere a activităţii constituie contravenţie şi se sancţionează conform Legii contabilităţii nr. 82/1991 actualizată prin OG 22/1996. V /

Adrhinistraţia-Financiară a municipiului - Cluj-Napoca

Finanţare Internaţională şl tehnologie germană de creditareACUM Sf IN CUI J

Vine tn întâmpinarea nevoilor de credit ale micilor întreprinzători cu următoarele produse:

MICRO TRADE CREDITValoarea creditului: Până la 3.000 DM

MICRO BUSINESS CREDITValoarea creditului:3.000 -15.000 DM

SMALL BUSINESS CREDITValoarea creditului: 15.000 - 50.000 DM '

, Credite in lei / Indexate la DM Pentru activitatea curentă:

Capital de lucru/Mijloace fixe/Alte Investiţii

NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII TALE!Condiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, termene) '

Rapiditate şl profesionalism

Str. Bolyai nr. 1, et. 1; Cluj-Napoca, România Tel. +40(64)197.348; Tel./Fax +40(64)191.888; Mobil 093.538.853

e-mail: mcr@gmi.ro

C a c u l a t o r u l v a d e s e m n a a l e a t o r , i n ' l u n a a p r i l i e 2 0 0 1 , ;; ş a p t e c â ş t i g ă t o r i a i p r e m i i l o r “F i d e l i s ”. ; F i e c a r e p r e m i u a r e . v a l o a r e a d e 7 m i l i o a n e l e u ,

a n u n ţ a Campania Fidelis 2001 p e n t r u t o t i c l i e n ţ i i f i d e l i

C o n d i t i i . d e p a r t i c i p a r e : . ‘ ~ '• c o n s t i t u i r e a a c e l p u t i u u n u i d e p o z i t i u l e i p a n a - i n 3 0 d e c e m b r i e 2 0 0 0 , c u c o n d i ţ i a p ă s t r ă r i i a c e s t u i a p a n a t a d a t a d e 3 0 . 0 3 . 2 0 0 1 - d a t a d e r e f e r i n ţ a p e n t r u t r a g e r e a l a s o r t i a p r e m i i l o r “ F i d e l i s 2 0 0 1 ”• s u m ă e x i s t e n t a i n d e p o z i ţ i a d a t a d e 3 0 . 0 3 . 2 0 0 1 t r e b u i e s a f i e d e m i n i m u m 7 m i l i o a n e l e i

IMPORTANT: ! '* ' .P a r t i c i p ă T a ’ t r a g e r e a l a s o r t i t o t i t i t u l a r i i d e c o n t c a r e c o n s t i t u i e u n d e p o z i t i n • : l e i p a n a I a d a t a d e 3 0 . 1 2 . 2 0 0 0 , i n c o n d i ţ i i l e a r a t a t e m a i s u s . ‘D e t a l i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e d e l a o r i c e s u c u r s a l a a B u n c t i T r a n s t w a m a .

D is c u ţ i i p r iv in d

i m p l e m e n t a r e a

P r o g r a m u l u i S a p a r dAstăzi, 11 decembrie, debutează la

Cluj un seminar dedicat instruirii celor implicaţi în implementarea Programului, Sapard. Reprezentanţii a 21 de judeţe . cuprinse în Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest, Sud-Vest, Centrală şi de Vest, se vor întîln i cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi cu cei trei francezi care, s-au. ocupat, din partea

'U n iu n ii Europene, de verificarea dosarelor de finanţare. In cadrul întîinini. (ce vă avea loc în Sala Mică a Prefecturii judeţului Cluj) se vor pune la punct

; detaliile aplicării Programului Sapard, specialiştii din Direcţiile Generale pentru Agricultură şi Alimentaţie şi din Agenţiile de Dezvoltare Regională fiind informaţi în legătură cu modul de lucru impus de utilizarea fondurilor comunitare. A.R.B.

npss

11 Dolar SUA = 25.476 lei |1 Marcă germană = 11.577 lei!

luni, 11 decembrie 2000

C a m e r a d a, Camera de Conturi judeţeană este o structură de stat,

autonomă şi independentă, pusă în slujba contribuabilului.Aceasta face parte din sistemul Curţii de Conturi; instituţie subordonată direct Parlamentului României. Acţiunile de control ale Camerei de Conturi vizează o serie de obiective, printre care: verificarea execuţiei bugetelor locale în vederea descărcăriide gestiune, verificarea modului de gestionare a patrim oniului public ş i a l unităţilor administrativ -

î teritoriale, precum şi verificarea'modului de administrare a . patrimoniului de către regiile autonome locale. ■ - -

1 EURO = 22.642 Iei! lgÂUR = 223.852 Iei}

Fără presiuni

Programele de control ale Camerei mai cuprind şi unele verificări tematice la agenţii, economici cu capital de stat, ce se desfăşoară pe parcursul execuţiei bugetare. Orice verificare trebuie aprobată şi dispusă de plenul Curţii de Conturi..Camera are şi rolul de informare a contribuabilului, acesta avînd, astfel, posibilitatea să afle dintr-o sursă competentă modul de utilizare a fondurilor

\ şi mijloacelor aflate la dispoziţia ? autorităţilor, .fiegea prevede, în ’ mod expres, măsuri de protecţie pentru persoanele cu atribuţii ‘de control şi de jurisdicţie, împotriva abuzurilor săvîrşite de unele autorităţi” - specifică

~ loan Gherasim, directorul Camerei de Conturi Cluj.

-j Compartimentul de Control Financiar, al Camerei exercită atribuţiile Curţii de Conturi în

; teritoriu, verificările efectu- îndu-se la unităţile locale: Consiliul Judeţean, consiliile

■ municipale, regiile cu subordo­

nare locală, instituţiile bugetare locale. în cazul controalelor destinate descărcărilor de gestiune, controlorii financiari întocmesc rapoarte în care se consemnează constatările asupra conturilor de execuţie Verificate.

Controlul trebuie să aibă învedere mai multe obiective:realitatea conturilor,inventarierea patrimoniului,legalitatea stabilirii şi încasăriiveniturilor statului şi încadrareacheltuielilor în Legea finanţelor. *

între Colegiusi Parchet> _

Rapoartele controlorilor . financiari urmează o procedură

de examinare din .partea unui Com plet coordonat de directorul Compartimentului de Control Financiar al Camerei, la care se adaugă doi controlori financiari, alţii decît cei care au efectuat controlul. La şedinţele de Com plet participă şi

^procurorul financiar. în cazul în care, la instituţia verificată, nu

se constată deficienţe, se pronunţă descărcarea de, gestiune.

Procurorul financiar poate ataca soluţia dacă respectivul Complet a acordat decărcarea de gestiune fără îndeplinirea condiţiilor, legale. .

Cînd se depistează însă deficienţe în gestiune, soluţionarea are loc în două moduri. Primul se Concretizează prin sesizarea Colegiului Jurisdicţional (instanţa de judecată) de către Complet, Al doilea tip de soluţionare se aplică atunci cînd se constată abateri de natură infracţională, caz în'care se sesizează direct organele de urmărire penală, respectiv Parchetul. '

Mai pot exista deficienţe care nu sînt neapărat de natură infracţională şi nici nu au produs' pagube. Acestea sînt date de unele abateri financiar contabile, care se pot remedia . prin decizii ale coordonatorului Compartimentului de Control. Pe aceste coordonate se înscriu: anumite forme de utilizare nelegală a fondurilor, situaţie în care se dispune blocarea acestora; erori în evidenţa finaciar-contabilă, caz în care se dispune aplicarea corecturilor de rigoare asupra contului, de execuţie afectat, precum şi a bilanţului contabil, unele măsuri -nelegale luate de conducători, în acest caz dispoziţia Completului fiind în funcţie de

. natura situaţiei.

Procurorul dispune >:

- „Oricine pbate să fie încre­dinţat că nici o constatare nu poate rămîne nesoluţionată ” - precizează loan Gherasim. în cazul controalelor efectuate pe parcursul execuţiei bugetare se aplică o cu totul altă procedură. Astfel, se întocmesc procese verbale de control şi nu simple rapoarte, în care se consemnează numai deficienţele

complet.-Procurorul finaneiar verifică şi . stabileşte după caz: sesizarea , . Colegiului Jurisdicţional, a organelor de urmărire penală sau pur şi simplu casează cazul. Mc/ o autoritate nu poate dispune, insă, declanşarea sau sistarea controalelor - precizează

• directorul Gherasim. Camera de Conturi este un organ independent şi nu o unitate de plătit poliţe" ■ ;

Beniamin PASCU N.Â. - Articolul de fa ţă vine

în întîmpinarea unor solicitări

Locul unde se verifică bugetele primăriilor

constatate de către controlori la tematica verificată. Procesele verbale sînt înaintate procurorului financiar, cu propuneri de verificare, fără să mai fie supuse analizei vreunui

ale cititorilor (contribuabili şi reprezentanţi ai entităţilor vizate de activitatea Camerei de Conturi) re feritoare Ia atribuţiile acestei instituţii pe linie de buget şi patrimoniu.

A R I E R A T E L E *

38% D I N P I R

Valoarea totală a arieratelor

societăţilor către- - bugetul:de stat şi

bănci tinde spre 38% din P1B, în timp ce

arieratele între întreprinderi au

rămas la acelaşi nivel din 1997, de 16% din

PIB, a afirmat Lucian Croitoru,

consilier al primului ministru.

Premierul Mugur Isărescu a arătat că,

în’ultimii ani, valoarea totală a

arieratelor a cunoscut o reducere substanţială, în 1991

accastea fiind de 80% din PIB.

Conform directorului executiv

al FPS, Alin Giurgiu, arieratele au la bază, rf în special, incapacitatea firmelor

ca din profitul obţinut din

exploatare să acopere majorările şi

penalităţile aferente datoriilor neachitatc,

dar şi costurile ridicate cu capitalul

dc lucru şi cu tehnologia.

In tre 15 n o ie m b rie s i 31 d e c e m b rie !* . -

R o m te le c o m o fe ră a b o n a m e n t C o s m o ro m îm p re u n ă c u

a.- i

f Muma! prin oficiile Romtelecom dedicate! Preţurile nu includ TVA. C Oferta este limitată! Alcatel

O n e T o u c h M a x

19$*Ericsson T10S

59$*Nokia 6150

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367. -

3 0 0 . 0 0 0 d e

p o m i

d e C r ă c i u nRegia N aţională a

Pădurilor (RNP) va comercializa, cu ocazia

Sfin te lor Sărbători din acest an, peste 300.000

- de pomi de Crăciun, brazi şi molizi, la preţuri m inime

estimative cuprinse între _ 40.000 şi 150.000 de lei, în funcţie de dim ensiuni, a

. inform at D ire ţţia Vînătoare, Salmonicultură

şi Comercializare din cadrul RNP. Din cei

301.035 pom i de Crăciun, 151.600 sînt brazi şi 149.435 sînt molizi.

. Potrivit RNP,- pom ii de Crăciun care vo r fi

transportaţi din pădurile aflate în fondul forestier

naţional sau în afara acestuia vo r fi m arcaţi la

baza fusului cu m arca dreptunghiulară. în

conform itate cu legislaţia actuală, marcă ce va fi

aplicată şi pe spatele documentului de însoţire, indiferent de provenienţă

(păduri de stat, păduri private sau vegetaţie

forestieră din afara fondului forestier).

Vînzarea pom ilor de Crăciun pentru populaţie

se va face a tît prin ocoalele silvice, cît şi prin

agenţii econom ici autorizaţi.

in pribegieNumărul cetăţenilor

români care pleacă din România este în creştere,

în ultim ii zece ani totalul celor care au părăsit

definitiv ţara ajungînd la 367.000, a declarat

maiorul Nastasia Constanţa, ofiţer de presă

în cadrul Direcţiei Generale Informatizate a Persoanei. Pînă în acest

moment, 502.883 de cetăţeni români şi-au

stabilit domiciliu l în străinătate, din care

157.000 înainte de 1989 şi 345.000 după 1990. în

perioada ianuarie- octpmbrie 2000, numărul

' celor care au depus cerere de stabilire în ■ străinătate a fost de

19.163, din care 9.093 au depus cerere în ţară, iar

10.071 la m isiunile diplomatice ale României.

Din studiile realizate a rezultat o creştere a

numărului cererilo r de stabilire în străinătate la cetăţenii care au .împlinit vîrsta de 18 ani,-p lecaţi

din ţară cu părinţii, înainte de îm plin irea 'aceste i

vîrste. în cazul p lecărilor din România a crescut

' numărul celor cu vîrste cuprinse între 17 şi 4 0 de

ani, existînd 176.000 de cetăţeni în această grupă

. de vîrstă care şi-au stabilit domiciliul în străinătate. în

anul în curs, au părăsit _ România 3.584 de

cetăţeni cu vîrsta sub 18 ani, 4.946 cu vîrsta

cuprinsă între 18 şi 40 de ani, 1.887 din grupa 41-51

de ani, 4.176 de cetăţeni cu vîrste cuprinse între 51

~ şi 60 de ani şi 535 cu vîrsta de peste 60 de ani., Dintre aceştia, 4.663 au

fost bărbaţi şî 6.064 femei, 2.129 avînd studii

superioare, 4.056 studii medii, 1.979 studii

generale ş i ‘2.563 fără sţudii. Cei mai mulţi

. cetăţeni; care au părăsit ţara sînt de-naţionalitate

/ rpmână (9.793), urmaţi de maghiari (420), germani

. (366) şi evrei (51).

S o e i a ) 1 .

1992 - La Bursa Română de - Mărfuri a avut loc prima

, tranzacţionare bursieră

devărul de Cl 1

C e i c a r e a u m u n c i t î n r e g i m

s î n t î n d r e p t ă ţ i ţ i l a

d e s c l a v i e s a u f o r t a t î n t i m p u l n a z i s m u l u i

C o m p e n s a ţii p r in t r -u n fo n d g e rm a n n o u în f iin ţa tG u v e rn u l g e rm a n şi

unele1 com panii germ ane adună, din acest an, fonduri p e n tru v ic tim e le sau u rm aş ii v ic tim e lo r regimului de muncă forţată din tim pul nazism ului. în data de 12 august 2000, în G erm a n ia a in tr a t în v ig o a re , o *lege care d e se m n e a z ă şap te o rg a n iz a ţi i ca p a r te n e r

ir* .

pentru efectuarea plăţilor c o m p e n sa to r ii p e n tru persoanele care au prestat muncă forţată sau în regim de s c la v ie în tim p u l reg im ulu i n az ist. L egea g erm an ă re c u n o a ş te câ n e d re p ta te a c o m isă şi suferinţa umană cauzată nu pot fi reparate financiar şi legea ap a re p rea tîrz iu pentru cei care şi-au pierdut viaţa ca victime...

Pot depune cereri pentru p lă ţi c o m p e n sa to r ii

Iurmătoarele persoane: cele ca re au fo s t in te rn a te în tr -u n la g ^ r de

concentrare, ghetou sau alt loc de detenţie pe teritoriul ţării lor sau înafara lui şi care au fost constrînse să muncească în reg im de sc lav ie şi în condiţii inumane de detenţie, hrană insufic ien tă şi lipsa asistenţei,m edicale . Aceste persoane pot prim i pînă la 15.000 de m ărci germane. Alte persoane îndreptăţite la com pensaţii: deportaţii din

-... — - ţara de ongine pe. - V - “̂ t e r i t o r i u l '

G erm an ie i sau teritorii ocupate de această ţară şi ca re au fost supuşi la muncă fo rţa tă în b enefic iu l unei companii sau în sectorul public, în c o n d iţii de viaţă deosebit de g re le . Ce în se a m n ă în

. . v i z i u n e a P G u v e r n u l u i l l germ an “condiţii | | de viaţă deosebit l | de , grele:J restricţiile asupra Ij l ib e r tă ţ i i de a m i ş c a r e , .

p e rc h e z i ţii şi contro l p o liţ ie n e sc p e rm an en t.S o lic itan ţii aces tu i tip de compensaţie pot primi pîna la 5.000 de mărci germane. Cei ca re au fo s t fo r ţa ţi să muncească pe teritoriul ţării l lor nu s în t jn d re p tă ţ i ţ i să solicite com pensaţii, chiar dacă ţara respectivă a fost ocupată de Germania.

Din categoria celor ce pot beneficia de com pensaţiile Guvernului germ an mai sînt amintite persoanele care au p re s ta t m u n c ă forţatfă în agricultură, deportate fiind din ţara de origine pe teritoriul .

Germaniei sau pe un teritoriu o cu p a t de G erm ania. în această categorie, suma care poate fi solicitată ajunge pînă

, îa 2.000 DM. Ca şi în cazul precedent, persoanele r—— . care au fost constrînse să lu c re ze înagricultură pe teritoriul ţă r i i lo r nu sîntîndreptăţite să solicite co m p e n sa ţii, ch iar dacă ţara respectivă a fo s t o cu p a tă deGermania. ~

Persoanele care au suferit vătăm ări, fiind supuse experimentelor m e d ica le saupersoanele cărora, în timpul copilăriei lor,Ie-a fost grav-afectată sănătatea mentală sau f iz ic ă în tim pul internării în lagăre pot p rim i com pensa ţii b ăn e ş ti de p în ă la 15.000 DM.

Mai pot solicta sume de pînă la 15.000 DM p ă r in ţii cu l copii d ec ed a ţi în tim pul in te rn ă r ii lo r în la g ă re le de m uncă

.forţată. Cei care au su fe r it p ie rd e ri de proprietăţi ca urmare a persecu ţiilo r naziste cu participarea directă a în tre p rin d e ri lo r germane şi care nu au p u tu t b e n e f ic ia de despăgubiri conform legilor anterioare de asemenea au dreptul la compensaţii. La fel m oşten ito rii, soţul sau soţia sau copiii in viaţă, care pot depune solicitări pentru părţi egale din potenţialele com pensaţii băneşti pentru cazuri de m uncă în regim de sc la v ie , m u n c ă fo rţa tă , vătămări, decesul unui copil,

care s-ar acorda unei persoane S o lic ită r ile trebu ie în d re p tă ţite la p la ta depuse la birourile OIM-ycompensaţiei şi care a decedat Organizaţia Internaţionalădupă data de 16 februarie pentru Migraţie. Aceastăinclusiv. organizaţie este un or-

RGANIZAŢIElflNT PKX I IUI MIGRAŢIE'ÎOIT

S S

Dacă nu există soţ sau soţie ori copii în viaţă, solicitarea poate fi făcută de către nepoţi sau în cazul în care nici nepoţi nu există, solicitarea poate fi făcută de fraţii sau surorile celui decedat.

Prizonierii de război nu sînt în d re p lă ţiţ i să p rim ească compensaţii băneşti.

ganism interguvernamental ce'numără peste 110 state m em bre. B iro u l OIM B ucureşti, B -dul D acia n r .8 9 , se c to r 2, tel.01.230. 47.02 vă stă la dispoziţie cu inform aţii, suplimentare.

Presa scrisă, radioul, televiziunea şi Intem etul au reprezentat, şi se vede că mai reprezin tă, cîm puri decomunicare de temut. Această percepţie, decodificată atît în societăţile autoritare, totalitare, dar şi dem ocratice m-a. determinat să mut discuţia din sfera culturalului (loc bătătorit doar de elite) "şi să public demersul în paginile “social- cetăţeneşti” . Asta pentru că mass-media nu este (numai) un fapt de cultură, reductibil la cîţiva cunoscători, ci un fapt de civilizaţie, u n “dar” al celor puţini pentru cei mulţi. Din această perspectivă mi se pare mai util să se ştie de către “cei mulţi” care sînt beneficiarii actului civilizator al mass- media. , ■

Trebuie să spunem de la început că, dincolo de sim bolistica com unicării, mijloacele de comunicare în masă folosesc preponderent cuvîn tu l. N eîndoielnic că fiecare dintre-noi,, prin însăşi natura fiinţei umane, recurge la o etiologie în actul de asumare a onticului. Numai că, vedeţi dumneavoastră, una este să înjurăm pe'stradă, să zicem, şi cu totul altceva cînd verinul cuvintelor îşi găseşte locul în '

presă. Mergem - lumea, şi odată cu ea şi noi - spre o societate despovărată de anacolut. Dovada câ şi Curtea Europeană a D repturilor Omuluirecunoaşte obligaţia presei de a promova atît informaţia nudă, cît şi cuvîntul-şoc: “Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundam entele unei societăţi democratice, una din condiţiile de bază ale progresului şi dezvoltării fiecărui individ. Subiect al articolului 10 (2) (din.

unor scriitori de seamă ai culturii române (cînd nici nu eram născut), sau .inepţiile unor colegi (mi-e şi ruşine să spun de breaslă şi, cu atît mai mult, de serviciu) care au creat Un adevărat scandal spunînd minciuni absolute cum că aş fi urmaş al catarilor, sau epifraza ' apoteotică de antidemocrat, antisemit, trădător etc. Nu neg' că, în plan imediat afectiv, aberaţiile au avut efecte devastatoare dar, credeţi-mă. Inepţiile la adresa mea, însă, au

liberă exprimare să fie înlăturate din Codul penal: insulta, calomnia, proba Verităţii, insultarea şi defăim area demnitarilor şi- funcţionarilor publici, defăimarea publică,- precum şi infracţiunile privind siguranţa statului '. Nu libera exprimare în asemenea situaţii sînt de condamnat, ci adevărul nerostit, trunchiat şi mutilat. Zurbava nu vine din calomnie, spre exemplu, ci din minciuna proferată de ea.

Nu sîntem puşi pe cursuri de

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, n.n.) este aplicabilă nu numai informaţiilor sau ideilor care sînt primite în mod favorabil sau care sînt priv ite ca inofensive ori tratate -cu indiferenţă, ci şi celor care. ofensează, şochează sau neliniştesc statul sau oricare sector al populaţiei”.

O găluşcă greu de înghiţit, nu? Cum să accept eu neadevărul spus despre mine cum că aş fi instigat împotriva

declanşat nebănuite energii care, în timp, s-au canalizat spre dovada că sînt şi mai bun decît în realitate, şi mai apreciat de ■ majoritate, lăsînd minorităţii jenant-denigratoare zbaterea fu tilă de rateş învechit şi

-puturos, huriile aruncat la lada de‘gunoi a Istoriei.~ \A m dat acest exemplu

’ personal pentru a putea continua propoziţia. Şi pentru a mă alătura acelor voci care, luptă pentru ca restricţiile penale asupra conţinutului dreptului la

ju rnalistică. Veţi vedea în numărul nostru de mîine că demersul lectorului univ. dr. Doru POP - Mass-media şi politica - susţine tocmai buna cunoaştere a actului de difuzare a informaţiei. Pînă atunci, să nu uităm că “în mai puţin de cincizeci de ani, fundamentele teoretice ale ştiin ţelor informaţiei şi comunicării s-au precizat şi îm bogăţit prin multiple aporturi.- Cele trei curente fondatoare iniţiale (modelul cibernetic, abordarea

em pirico-funcţională a mijloacelor de informare în masă; metoda structurală în aplicaţiile ei lingvistice), curente care, în ciuda respingerilor şi a criticilor, ocupă un loc central, s-au adăugat recent problematici specifice care au reînnoit. în profurizime gîndireăcomunicaţională şi, prin ea, cercetările în inform aţie şi com unicate. Printre aceste problematici, se cuvine să cităm în mod deosebit economia politică (critică) a comunicării; etnometodologia şi sociologia in teracţiunilor sociale,sociologiile tehnicii şi ale m editaţiei; studiile despre receptarea mesajelor şi formarea uzajelor sociale ale mijloacelor de informaţie, precum şi noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării, în sfîrsit, diversele reflecţii “filosofice*’ 2.

Radu VIDA

“ 1 O analiză a legii şi a practicii judecătoreşti în materie de presă - A rticolul X K . (Centrul Internaţional împotriva Cenzurii) - iulie 1997.

1 Bemard Miege - Gîndireă comunicaţională, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1998.

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-2.7-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII 981

1946 ; A.fosî creat Fondul Naţiunilor Unitei pentru Copii, cu

sediul central la New York.

Ta xa de p o m p ie ri la G h e rla

Pentru ce nu mai plăteşte omul în ziua de astăzi?! Pe lîngă impozite şi abonamenţe la apă, canal, telefon sau televiziune prin cablu, m ai nou gherlenii plătesc şi taxa specială pentru Serviciul Pub lic de Pompieri Civili. De fapt, este o hotărîre' de Guvern, a d o p ta tă şi de Consiliu l lo ca l G herla prin hotărîrea nr. 26 privind stabilirea unori taxe sp e c ia le pentru serviciile efectuate de pompierii c iv ili din lo c a lita te . A s tfe l, posesorii de apartam ente de bloc vor plăti pe an 10.000 lei, ia r d e ţin ă to r ii de locu in ţe individuale, adică case au de plătit tot pe an 20.000 lei. Nu e sumă mare, dar ţinînd cont de dificultăţile financiare prin care trec toţi gherlenii numai această taxă specială nu a lipsit.

:La persoanele juridice care vor să beneficieze de aceste servicii de prevenire .şi stingere a incendiilor, la x a specială se stabileşte în funcţie de suprafaţa în care se desfăşoară activitatea prin încheierea unor contracte între Serviciul Public de pompieri şi aceştia. De la 50 mp pînă la 200 mp gherlenii au de plătit sume . variind între 400.000 lei şi 2 ‘m ilioane lei pe an. Prin aceste măsuri edilii municipiului de pe S om eş d o resc să-şi îmbunătăţească activitatea de prevenire a incendiilor.

SZ.Cs.

**0 E u ro p a fără fro n tie re " la C lu j-N a p o c aSala de Consiliu a Facultăţii de Studii Europene a fost gazda conferinţei de presă prilejuită de lansarea proiectului de bază al AEGEE

pe anul 2000, “ Europa fă ră fron tie re ” . Acest proiect oferă tinerilor europeni ocazia de a descoperi Toiul şi poziţia pe care conceptul de “Europa fără frontiere” a obţinut-o atît în vieţile personale, cît şi în societăţile în care trăiesc. îh plus, “va permite exprimarea viziunilor legate de o adevărată « E u ro p ă fără fron tie re» şi este îndreptat către toţi cetăţenii Europei”, a declarat preşedintele AEGEE Cluj- Napoca, Diana Filip. Proiectul,cuprinde patru părţi: evenimente tematice, seminarii, con ferin ţe ,şi universităţi de vară, însoţite de evenimente locale, un concurs de eseuri şi adunarea rezultatelor într-o conferinţă finală.■ Participanţii, 120 de studenţi europeni şi 200 români, vor lucra în grupuri de studiu de 15-20 de membri şi vor dezbate unul din

următoarele subiecte: g ran iţe le de s ta t - origine, prezent ş i v iito r , graniţe ps iho log ice , v iza, m obilita te ş i învă ţăm în t supe rio r, m ob ilita tea fo rţe i de m uncă. Acestea au stat la baza celor 15 conferinţe organizate de diferite filiale ale A soc ia ţie i S tu d e n ţilo r Europeni, iar rezultatele vor fi adunate şi analizate în cadrul C onferin ţe i Finale, care, pentru prima dată în istoria AEGEE, va avea - loc în Europa de Est, şi anume, la Cluj-Napoca, în perioada 28 aprilie - 2 mai 2001. Rezultatele proiectului "Europa fără froniere” vo r- fi adunate într-o revistă, care va fi distribuită în universităţi în toată Europa, studenţilor, membrilor AEGEE, precum şi instituţiilor europene, fundaţiilor, instituţiilor .naţionale şi altor factori de decizie europeni. La Conferinţă vor participa, pe lîngă studenţi, lectori universitari şi cercetători, experţi în domeniul mobilităţii, migraţiei şi culturii, jurnalişti reprezentanţi ai instituţiilor naţionale şi internaţionale, oameni politici,'reprezentanţi ai ONG-urilor etc. Evenimentul este organizat în colaborare cu Facultatea de Studii Europene, reprezentată prin prof. Dr. Nicolae Păun, decanul facultăţii. _ Andreea VILCOVSCHI

Diagnosticul trichinelozei la anim alele în viatăPotrivit staticilor, la ora actuală, România

înregistrează, cele mai multe focare de trichineloză la oameni şi animale. Infecţia individuală sau colectivă a omului se datorează consumului de carne infectată cu parazitul „trichinella spiralis”.-

Dr. I.V.,Pătraşcu , preşedintele companiei IVD Research (România) spune că, potrivit aceloraşi statistici, cele mai mari pagube sînt produse crescătorilor de animale, .celor care cumpără animale pentru abatorizare, achizitorilor de animale pentru consum, deoarece un număr mare, chiar foarte mare de porci sînt infectaţi cu „trichinella spirales". Sînt cunoscute numeroase cazuri, cînd, 10- 20 la sută dintre animalele achiziţionate au fost infectate, carcasele au fost confiscate, iar proprietarul nu a putut să-şi recupereze paguba.

• La Cluj, numărul cazurilor de trichineloză este în scădere •

„Faţă de alţi ani, în judeţul Cluj numărul cazurilor de trichineloză este în scădere, în

primele trei semestre înregistrîndu-se doar 17 cazuri. Totuşi, de sărbători ne aşteptăm la o creştere a cazurilor", a declarat dr. Adrian Oros, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare Cluj.

„De asemenea, noi am pregătit un program al DSV Cluj pentru combaterea maladiei, care vizează: intensificarea controlului circulaţiei animalelor în tîrguri, mijloace de transport, locuri de. sacrificare, ţinînd cont că în această perioadă activitatea de vînzare-cumpărare a animalelor, va fi crescută. -

O altă măsură va consta în prelungirea programului la circumscripţiile sanitare veterinare pentru controlul produselor de origine animală, unde se va face în condiţii optime examenul trichineloscopic la porcinele sacrificate pentru consum familial şi, care este gratuit. Pentru prevenirea apariţiei unor toxiinfecţii alimentare, se va efectua controlul tuturor unităţilor de alimentaţie publică care organizează mese festive cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.

Corina POPESCU

Revelion cu focuri de artificii

Luna decembrie, se ştie. că este luna cadourilor, lună de sărbătoare, presărată cu nenumărate surprize, plăcute bineînţeles. Centrul de Resurse Comunitare organizează pe data de 15 decembrie, ora 16, o serbare p e n tru ce i 350 de cop ii, bene fic ia ri ai proiectelor sociale desfăşurate în municipiul Cîmpia Turzii. Printre colaboratori se număcă Primăria Cîmpia Turzii, F.R.C.C.F. şi W orld ' Vision. ,

O altă surpriză o pregătesc Prim ărie i co lindătorii (aproxim ativ 250 copii şi 50 adu lţi): ei vor prim i cadouri de la Moş Crăciun. Tot de Sărbătorile de iamă, Clubul elevilor va declanşa carnavalul “Fulgilor de nea”; corul “Astra” şi ansamblul “Mugurel" vor susţine un concert de colinde şi cîntece; tin e re le ta len te (D an Is tra te ) v o r fi protagoniştii unui spectacol de colinde.

Şi ca sărbătorile sâ fie întîmpinate aşa cum se cuvine, “focurile de artificii" nu vor lipsi în noaptea de Revelion, “suportate" de Primăria Cîmpia Turzii.

Paula POP

CFierchez (afemme.- 2 0 0 0

I n c e r c a ţ i - v ăN O R O C U L !

Dacă răspundeţi la întrebarea:

- Ce firm ă are s l o g a n u l “CHERCHEZ LA FEM M E”, puteţi cîştiga două premii oferite de firma “AR G O S”, cea măi importantă firmă producătoare de lenjerie intimă, costume de baie şi echipament sportiv din România.

Femeile pot cîştiga un compTeu de lenjerie intimă, iar bărbaţii un set de îmbrăcăminte sport.

Sunaţi, acum , la telefonul 19.74.90, pînă miercuri, 13 decembrie a.c., cînd va avea loc tragerea la sorţi.

SUCCES!

B a t r î n a i a r n ă a ş t e p t a t ă p e b a r i c a d e . .• De vorbă cu domnul ing. Ştefan LUCACIU, ş e f Serviciu teh n ic , din cadrul Primăriei Cluj-Napoca

sau gunoaiele făcute sau lăsate de cetăţeni pe străzi, pieţe, locuri de agrement, în cartiere, pe malurile şi albiile Someşului, Nadăşului şi ale pîrîurilor care mai “curg” prin parohia Primăriei. Dar... paradoxal şi cu activităţi care sâ lumineze chipurile oamenilor şi să aducă puţină îneîntare şi anume, iluminatul public, ornamental şi

- Sînt multe lucruri care mă nemulţumesc,- atît în calitatea mea de cetăţean, cît şi de şef al acestui serviciu. Lipsa de civilizaţie a cetăţenilor oraşului, fie că locuiesc la bloc sau la case particulare.

Dacă dimineaţa străbaţi străzile Clujului, şi vezi că noaptea s-a făcut curăţenie, la amiază, vei constata că parcă nu

pavoazarea" principalelor străzi . s-ar fi făcut nimic,-adică, peing. Ştefan LUCACIU

- S ecto ru l pe care îl coordonaţi în Primăria Cluj- N apoca se ocupă de “igienizarea” bugetului.

- Activităţile pe care-le are actualul Serviciu Tehnic (fost gospodărie comunală) sînt foarte diverse şi, culmea, ele vin să îndepărteze ce e mai urît într-o “metropolă”, murdăriile'

şi pieţe.■Acum, la sfîrşit de mileniu,

cu ocazia Crăciunului şi a Anului -Nou, Clujul este împodobit cu mii de-becuri multicolore, reclame luminoase şi pomi ornamentali, care incintă ochiul privitorului şi dau o atmosferă sărbătorească. .

- Ce vă nemulţumeşte în a c tiv ita tea pe ca re o desfăşuraţi?

străzi vei găsi de toate, de la banalul chiştoc de ţigară, pînă la ambalaje de tot felul aruncate parcă în ciudă lîngă . coşul de gunoi -de Ia marginea trotuarelor.

Oamenii, după ce au ajuns la “locuinţă, în cutia lor”, nu-i mai interesează ce se întîmplă afară, în faţa sau spatele blocului unde locuiesc, ba mai mult aruncă pe fereastră tot felul de resturi

menajere din casă, aşteptînd sau chiar uneori reclamînd starea de mizerie Ia Primărie. Acest lucru, mă supără, mă întristează, pentru că în loc să devenim mai civilizaţi, să ne apropiem de Occident, noi... parcă fugim de el.. - Vine ia rn a ... s în te ţi pregătiţi să o întîmpinaţi cum se cuvine? ‘Să lu p ta ţi îm potriva tro ie n e lo r de zăpadă şi a gheţuşului?

- Bătrîna iarnă o aşteptăm pe baricade. Noi şi firmele angajate pentru deszăpezire. Lapoviţa, ninsorile, poleiul şi zăpezile căzute, vor fi îndepărtate în cel mai scurt timp. Sîntem pregătiţi cu materiale necesare, utilaje şi forţe umane, care vor asigura condiţiile necesare unui trafic rutier cît mai normal. Aşteptăm însă, şi sprijinul cetăţenilor

- să-şi cureţe trotuarele şi căile de acces din faţa casei şi a firmelor com erciale. Să nu aştepte să vină alţii să facă acest lucru!

- Ce gîndufi şi intenţii aveţi pentru mileniul trei?

- Aş dori mult să reuşim să educăm clujenii să aibă mai mult spirit civic. Pentru că tot ce facem, facem pe banii contribuabililor. Astfel, în loc să “igienizâm” şi să transportăm permanent grămezi mari de gunoaie depozitate aiurea prin' oraş, care în anul acesta a însemnat un efort financiar de cca 800 milioane de lei, bani pe care-i puteam folosi în alte domenii, tot în favoarea cetăţeanului. Nu pol să-i înţeleg pe unii oameni, să le ghiCesc modul de gîndire, cînd mai aud: “şi eu plătesc impozite şi taxe,

edilii oraşului să-mi facă şi mie curăţenie...”

Dacă toţi ar gîndi la fel, atunci nu vom reuşi sâ progresăm, ci mai degrabă, vom trăi într-o cloacă de gunoaie.

Ce bine ar fi să devenim şi noi europeni, şi prin modul de colectare a deşeurilor menajere, în saci de plastic, pe sortimente. Astfel ca procentul de deşeuri din gospodărie care nu pot fi reciclate să fie cît mai mic. în acest fel serviciul public pe care îl coordonez să poată finaliza depozitarea gunoaielor într-o nouă rampă ecologică, realizată

. la standarde europene.Putem realiza multe lucruri

bune, pentru urbea în care trăim şi care este casa noastră... Totul , depinde numai şi numai de noi... clujenii.

Vasile MOLDOVAN

r . c „ ’ ^ - <*- - -v - t - F i * „ _* \ F~' " - x. v-c*'-. ̂ ^ __ „ -. ’s e -v r

Rampă de deşeuri pe str. Nirajului

de Y l i S nS f a T T f m ta ' m i! f ării AI' Fatah (condusă ae Yasser A ra fa t), a fo s t uc is de tirurile arm ateiisraeliene, in aprop ie re d e B e it Jale. lîngă Bethleem a

anunţat, ten, o sursă din serviciul de securitatepalestinian, a ta tă de AFP

Reconcilierea naţională, fără a renunţa la sancţionarea actelor de corupţie din fostul regim, şf organizarea de alegeri corecte sînt cele două priorităţi ale Guvernului

provizoriu peruan, a declarat preşedintele interimar ^ Valentin Paniagua, citat de AFP.

m

Un suîisliler de poliţie a mori! înir-un accident rulier

Un subofiţe r de po liţie şi-a pierdut viaţa, ia r altul a fost grav rănit într-un accident ru tie r care a avut loc în noaptea de sîmbătă spre duminică. în ju ru l o re i 0 ,30, pe raza localităţii Tureni. Comandantul IPJ Cluj. colonelul N elu Pop, a declarat pentru "Adevărul de Ciuj" că plutonierii V as ile A drian Iepure, lucrător la Poliţia Turda, şi Cristian Selegean , aju to r d e ş e f de post In Tureni, se aflau în consemn la paz a secţie i de votare din Miceşti. Cei doi au decis să se deplaseze în Turen i. cu un autoturism Audi 80, pentru a-şi cumpăra de m încare. C onform colonelului Pop, d in cauza unei explozii la anvetopa din partea stînga-spate. plutonierul Iepure, aflat la volan, a pierdut contro lu l maşinii, care a ieşit în decor şi s-a răsturnat. Şoferul a decedat pe loc, ia r colegul său, plutonierul Cristian Selegean, a su ferit răn i grave.

Cosmin PURIS

“Oare unde pe pămint la Turda

Marţi, 12 decembrie, ora 17, Sala Teatrului Municipal din Turda va găzdui cea de a IV-a ediţie a consacratului de acum spectacol de colinde intitulat “Oare unde pe pămînt”. De la an la an, acest spectacol dedicat Sărbătorilor tradiţionale de iarnă s-a bucurat de un real succes, asigurat prin g rija organizatorilor Radio C luj, Primăria municipiului Turda şi Fundaţia “Sf. Nicoiae”.

Realizatorul spectacolului, Costicâ Petruş, a invitat pe scena Municipalului turdean o serie de nume sonore şi formaţii de prim rang,- precum: Corul

“ Interm ezzo" al Casei de Cultură a Studenţilor Cluj- Napoca, Florin- Sâsârm an, Alexandru Filip, Vlad Vescan, Anna-M aria Gherm an, Ana Manta, G rupul “S im patic”, Corul de femei din satul Dum brava, ju d e ţu l Alba, Grupul “Ecoul” din Reghin şi Grupul de copii din Dumbrava, Alba. La finele acestui spectacol, M oş Crăciun, susţinut de sponsori, va răsplăti cu o sumedenie de cadouri pe toţi colindătorii participanţi la spectacolul “Oare unde pe pămînt” .

Alin BOTIOC

LOTO SPECIAL 6/49 10 decembrie 2000(2Z) S z î (ă S Ş S

V aloarea om ologa tă a c îş tig u rilo r:Fond de c îş tig u r i: 12.832.579.320 le i

C a t I REPORT 7.909.660.440Cat. a ll-a 82 variante a 30.017.798Cat. a lll-a 4.047 variante a 608.218

N O R O C Fond de c îş tig u ri: 1.195.231.767 lei

f g ) f e l S D Q G D G D § □*3 C3

E ' iE 3 O Gl§<i2“ £ u • ra O o13 > '

Cat.

Cat. a il-a

Cat. a lll-a

Cat. a IV-a

Cat. a V-a

Cat. "N+3"

Cat. "N-3"

R E P O R TR E P O R T

1061.063

R E P O R TR E P O R T

variante a

variante a

variante a

347.126.78474.024.393'10.574.913

698.343139.274

-72.678.098405.304.919

Ion Iliescu a declarat, după ce a votat . într-una din secţiile am plasate în Liceul “Jean Monet”, că opţiunea electorală din 10 decembrie este “crucială pentru semnalul -pe care îl va da România: fie în direcţia consolidării continuării procesului democratic, fie în sensul blocării acestui proces”.

Candidatul PDSR a spus că aşteaptă cu încredere rezultatele scrutinului,-acesta avînd şi semnificaţia “finalizării unui moment de istorie”.

Iliescu a fost însoţit la vot de soţia sa Nina şi de un grup de fruntaşi ai PDSR, între care s-a aflat şi premierul desemnat de partid, Adrian Năstase.

Printre personalităţile care au votat, pînă la ora 11.00, la Liceul “Jean Monet”, s-au aflat fostul directorul SRI, Virgil Măgureanu, politologul Silviu Brucan şi fostul candidat la P reşedinţie Paul .. de Hohenzollem.

Adrian Năstase, a declarat, ieri, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, că a votat pentru normalitate şi stabilitate, pentru “înţelepciunea de guvernare şi pentru forţa de a duce lucrurile către mai bine”.

N ăstase a spus că este optimist în privinţa succesului lui Ion Iliescu, pentru că, în cele două săptămîni care au trecut de la scrutinul precedent, “oam enii au în ţe les câ nu ^ trebuie sâ se adreseze fenomenului Vădim” pentru a A fi rezolvate problemele ţării şi câ un Guvem care va şti sâ ia măsurile necesare împotriva sărăciei, şom ajului, pentrli autoritatea sta tu lu i, va fi sprijinit de populaţie. El a afirmat că Guvernul pe care-l va conduce va fi instalat imediat după Crăciun, iar Parlamentul va începe să lucreze imediat după Anul Nou, în sesiune extraordinară.

Liderul PDSR a spus că ziua de dum inică o va petrece împreună cu familia şi nu va avea acţiuni politice. “Sînt în grevă”, a spus Năstase.

P reşed in te le C onsiliu lu i Ju d e ţean C lu j, Ioan Rus,propus pentru a ocupa funcţia de ministru al Ordinii Publice, a declarat, ieri, după exprimarea . opţiunii electorale, că a votat “împotriva extremismului şi pentru o democraţie autentică”.

Rus, care este ş i.p rim -., v icepreşedinte 'a l filialei judeţene Cluj a PDSR, â votat la ora 9.45, la secţia de votare num ărul 14, am enajată în incinta sălii de sport a Armatei din Cluj-Napoca.

Ioan Rus figurează pe lisja miniştrilorpropuşi de premierul desemnat de PDSR,. Adrian . Năstase, alături de alţi doi reprezentanţi ai judeţului Cluj, Vasile Puşcaş, propus pentru funcţia de negociator şef , cu Uniunea Europeană,, respectiv Vasile Dîncu, propus pentru a

. conduce Ministerul Informaţiei' Publice.

Doina C ornea a declarat, ieri, la ieşirea de la ume, că a votat pentru “zidul plîngerii României”.

“Azi am votat pentru zidul plîngerii României, pentru că 90% din populaţia'intelectuală sau de la sate, alături de tinerii' naşpa n-au ştiut preţui edificiul democraţiei; am dârîmat zidul

speranţei, prin votul din noiembrie.

Cu oameni morţj nu se poate construi o ţară vie. Burta a fost mai presus decît ţara. îmi vine să plîng şi să urlu ce popor am ajuns să fim. Acum ne vedem în oglindă exact aşa' cum sîntem”, a spus Doina Comea.

' Petre Roman a declarat, ieri, după ce a votat la Liceul ”Jean Monet”, că a votat pentru ca România să continue pe un făgaş ce o va duce “în lumea dezvoltată, în lumea legii, în lumea drepturilor”, acestea reprezentînd, în opinia sa, lucrurile pe care românii le-au dorit din primele clipe ale Revoluţiei din Decembrie 1989.

“în viaţa oam enilor e cîteodată nevoie de curaj adevărat şi chiar de eroism, poate tocmai de asta viaţa merită să fie trăită”, . a afimat Roman, citat de RRA.

Traian Băsescu, a declarat, ieri, după ce a votat, că între “un clovn dezaxaţ şi un tătuc”, a votat “tătucul”.

Băsescu a mai spus că a optat pentru “stabilitate şi o politică moderată”, în raport cu “ceea ce oferea celălalt candidat”.

Prim arul Capitalei a fost însorit la secţia de votare de

soţia sa şi de una dintre fiice: în holul secţiei de votare, Băsescu s-a întîlnit cu vecinul său de bloc, Adrian Năstase."

P a tr ia rh u l B isericii Ortodoxe Române Teoctist a declarat, ieri, la ieşirea din secţia amenajată la Şcoala "Ienăchiţă Văcărescu” din Bucureşti; că a votat împotriva extremismului, informează RR A .. • .

Preafericitul Părinte Patriarh a adăugat că România trebuie să-şi păstreze principiul creştin şi spiritualitatea.

Premierul Mugur Isărescu a declarat, ieri, că a votat pentru democraţie, pentru integrarea României în Europa şi pentru continuarea Strategiei de dezvoltare economică pe termen mediu.

Isărescu a adăugat că nu se - aştepta ca preşedintele PRM. Corneliu Vădim Tudor, sa ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, dar că după cum a decurs campania electorală, “cu punerea sub semnul întrebării a tu tu ro r realizărilor din acest an”, şi-a dat seama că “nu s-a făcut altceva decît să se pregătească drumul unui discurs foarte radical”.

C.V. Tudor:

“Veniţi cu mine acasă; stau în palm cu doi c o p , 15 clini şi Cu zsca mii daCandidatul PRM la Preşedinţie, Corneliu

Vădim Tudor, a declarat, ieri, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, că nu poate fi învins de contracandidatul său, Ion Iliescu, decît prin fraudă, estimînd că în această situaţie generaţia tînără va. vota masiv în favoarea sa la viitoarele alegeri..

“In fiecarecopil de român se naşte un Vădim Tudor care va şti ce are de făcut pentru ţară, pentru identitatea naţională şi pentru valorile naţionale”, â spus Vădim Tudor. •

Liderul PRM a mai spus că o eventuală înfrîngere a sa în finala prezidenţială ar fi determ inata exclusiv de o fraudare a

rezultatelor, apreciind că-instalarea Iui Iliescu în fotoliul de la Cotroceni va fi sinonimă cu reinstaurarea ‘‘mafiei PDSR-iste”. întrebat ce garanţii oferă ţării că mafia nu va exista în ; eventualitatea accederii la funcţia supremă în stat, Vădim Tudor a răspuns că PRM simbolizează lupta împotriva mafiei.

• “Veniţi cu mine acasă; stau îri patru camere, cu doi copii, 15 cîini şi cu zece mii de volume”, a precizat Vădim Tudor. . ’

Preşedintele PRM a opinat că depinde de români dacă vor să păşească în mileniul trei alături de un bătrîn KGB-ist ateu sau alături de un preşedinte tînăr şi patriot,

în municipiul Gherla, dintre 18.006 cetăţeni înscrişi pe liste, cei mai grăbiţi să voteze au fost cei 56 de locatari ai Căminului de pensionari. Ei s-au sculat cu noaptea în cap ca să voteze “binele ţării”, cum s-a exprimat unul din bătrînii aflaţi în faţa urnei. Urnă ce a fost dusă la respectiva instituţie de ocrotire socială de la secţia de votare nr. 217 din incinta Liceului Teoretic “Ana Ipătescu”. îmbrăcaţi în hainele lui Ceauşescu (primite ca ajutoare de la Protocolul de Stat!), oamenii de vîrstă a treia au stat la rînd în biroul contabililor. Cei care nu s-au putut deplasa au fost vizitaţi în camerele-lor. Cel mai vîrstnic locatar al Căminului de pensionari Gherla care a votat ieri a fost Teofenia Constantinescu, care ne-a declarat că este mîndră de numele ei, fiindcă tot aşa îl cheamă şi pe fostul preşedinte al ţării. Gherleanul Ilie Chiş (56 ani) s-a îmbrăcat în puloverul lui Ceauşescu. Şi masa servită ieri a fost festivă. Bucătăreasa azilului de bătrîni a gătit în ziua alegerilor prezidenţiale’ supă de fidea şi pilaf de orez cu came. După ce au votat cu toţii, pensionarii s-au aşezat la mese, discutînd aprins despre şansele lui Iliescu şi ale- lui VaditmTudor.• Nu au fost probleme nici la puşcărie, unde ieri au votat cu 7 deţinuţi mai mult decît în primul

tur. Se înmulţesc hoţii, odată cu problemele cu care se confruntăŢara. în rest, la Gherla a fost linişte şi pace.

SZEKELY Csaba

0 s e c ţ ie d e v o ta re d in Judeţu l B a c ă u a lu a t f o c

Şcoala în care funcţiona secţia de votare numărul 168 din satuL Enăcheşti, comuna Bereşti-Tazlău, judeţul Bacău, a fost distrasă într-un incendiu izbucnit ieri dim ineaţă, informează Inspectoratu l General al Pompierilor Militari.

Alertaţi în jurul orei 8.30, pompierii militari au reuşit să scoată din clădire toate urnele de vot, care au fost mutate în sediul fostului Cămin Cultural din localitate. ’

Pomperii au intervenit cu trei autospe’ciale şi au lich ida t incendiul după aproape trei ore.

r CASA PE EDITURĂILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redacto r ş e f adjunct); CRISTIAN BARA (redactor ş e f ad junct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dnfcj.ro - redacţia

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢ'ENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALINTUDORBĂIESCU,SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMQILÂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 20 44 69 ■.

E-mail; reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - .

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ .

Tel/fax:19.74.18

TIP.AIUIi KXTOVrIi ^ -G araţ^SUBREDACŢIADEJ:TEL./FAX:21.60.75 - - f " ......... .......