Bazinul feminin este un recipient solid pentru organele genitale feminine, vezica urinara, rect şi ţesuturile pelviene, formează scheletul trunchiului format din coloana vertebrala, stern, coaste + bazin; formează canalul dur (osos) pe care înaintează fătul în timpul naşterii. Bazinul strîmtat constituie o piedică reala pentru avansarea fatului şi în special al craniului. Bazinul anatomic strîmtat - este acel bazin în care cel puţin una din dimensiuni este micşorata cu 1 - 2 sau mai mulţi centimetri în comparaţie cu cea normală. Bazinul anatomic strîmtat nu reprezintă întotdeauna o piedică la naştere. Dacă contracţiile uterine sunt energice, fătul nu este mare, iar craniul are capacitatea de configuraţie pronunţată naşterea evoluează normal. În cazul insuficienţei contracţiilor uterine, făt mare, un bazin de aceleaşi dimensiuni reprezintă un obstacol în naştere - bazin clinic strîmtat. Bazinul clinic strîmtat - este acel bazin, care prezintă obstacole în evoluţia naşterii curente. Etiologia. Bazinul strîmtat este unul din simptomele principale a dezvoltării insuficiente a organismului (infantilism); Condiţiile nefavorabile de viata; Rahitismul; Munca fizică grea în copilărie; Boli grave şi prelungite în perioada copilăriei, pubertăţii - duc la reţinerea dezvoltării organismului şi dezvoltării bazinului strîmtat; Tuberculoza oaselor şi articulaţiilor (genunchilor, coxofemorală, coloana vertebrala); Fracturi ale oaselor bazinului; Luxaţii şi consolidarea atipica a fracturilor membrelor inferioare; Tumorile oaselor bazinului; Modificările curburilor coloanei vertebrale atât fiziologice (chifoza, lordoza) accentuarea lor cât şi apariţia curburii patologice – scolioza;

Clasificarea Forme des întîlnite

1. Bazin strîmtat transvers: 55 % sunt mărite toate diametrele drepte; 2. Bazin în general şi uniform strîmtat toate diam. în mod egal sunt micşorate cu 1-2cm3. Bazin plat

bazin turtit antero-posterior – sunt micşorate toate diametrele dreptebazin rahitic turtit – este micşorată numai conjugata vera

4. Bazin în general strîmtat şi turtit – sunt micşorate toate diametrele, dar cel mai mult cele drepte.

Forme rare:oblic deplasat, bazin în formă de pâlnie; bazin cu exostoze, bazin turtit transversal

După grad (Litzman), după dimensiunile conjugatei vera: Gr. I – 11 - 9 cm Gr. II – 9 – 7,5 cm Gr. III – 7,5 - 6,5 cm Gr. IV – < 6,5 cm. Diagnosticul bazinului strîmtat Anamneza. Precizarea rahitismului în copilărie (a început târziu să meargă sau dinţii au apărut cu întârziere); Tuberculoza oaselor şi articulaţiilor; Infantilism (infecţii prelungite în copilărie şi pubertate duc la dezvoltarea infantilismului); Fracturi ale membrelor inferioare;La multipare cu bazin strîmtat anamneză obstetricală are o mare importanţă (naştere grea, intervenţii obstetricale sau chiar mortalitate) putem constata nu numai bazin anatomic ci şi clinic strâmtat. Inspecţia corpului. Statura mica mai ales 150 cm. şi mai puţin de obicei bazinul este strîmtat, Semne de infantilism, Rahitism, Forma rombului Michaelis (lombo-sacrat). In normă se apropie de pătrat. în bazinul rahitic turtit - jumătatea superioară este mai mica decât cea inferioara, iar dacă bazinul rahitic este pronunţat are forma unui triunghi, în bazin în general şi uniform strâmtat - unghiul inferior şi superior sunt ascuţiteIndicele Soloviev. Putem aprecia cît de masive şi groase sunt oasele bazinului. În regiunea radiocarpiană se măsoară cu linie centimetrică diametrul ei (14 -18 cm). Cu cît este mai mare diametrul cu atît oasele sunt mai masive, şi cavitatea bazinului mic va fi mai mică.Forma abdomenului. La sfârşitul sarcinii capul nu se poate aplica la intrarea în bazinul mic (sau chiar fixa) de aceea balotează pînă la începutul naşterii. Fundul uterin nu coboară şi cavitatea abdomenului este mai mare, uterul nu încape în cavitatea lui de aceea la Primipare - abdomen în obuz (in desagă), la Multipare - abdomen ptozat, deoarece fundul uterului este împins înainte Pelvimetria externă diametrul bispinos, diametrul bicrest, diametrul bitrohanterian

Diametrele oblice: distanţa dintre spina iliaca antero-superioara de pe o parte şi spina iliaca postero-superioara de pe partea opusa şi invers = 22 - 22,5cm Diametrele laterale: distanţa de la spina iliaca antero-superioara până la spina iliaca postero-superioara pe aceeaşi parte = 14 - 14,5 cm Evoluţia sarcinii. I - jumătate a sarcinii evoluează în mod obişnuit, II - jumătate se constată: gestoze tardive, dispnee ( capul nu se angajează şi fundul uterin nu coboară) fătul este mobil - prezentaţii pelviene oblice, prezentaţii ale craniului în deflexie ruperea prematura a pungilor apelorConduiţa sarcinii - evidenţă speciala, spitalizare urgentă la apariţia oricărei complicaţii

II jumătate a sarcinii: să stea mai mult culcata, să nu ridice greutăţi, sa evite efortul fizic, să poarte bandaj la ruperea pungii apelor: apreciază cantitatea, culoarea, mirosul apelor scurse, ora, aplică un scutec curat la organele genitale, se culcă în decubit dorsal stînga, cheamă Ambulanţa.Evoluţia naşterii în bazin strîmtat Bazinul de gradul III - IV este întotdeauna anatomic şi clinic strîmtat. Bazinul gradul I - II naşterea depinde de: poziţia şi prezentarea fătului, capacitatea de configuraţie şi angajare a craniului intensitatea contracţiilor uterine în cursul travaliului In caz de asociaţie favorabila a factorilor menţionaţi mai ales bazin de gradul I naşterea poate să evolueze normal. La bazin strîmtat de gradul II complicaţiile survin mai des. Perioada de dilatare în bazin strîmtat: ruperea precoce a lichidului amniotic cu procidenţă de cordon - asfixie sau prolabarea mâinii fătului în vagin - micşorează şi aşa volumul mic al bazinului şi constituie o piedica suplimentara în expulzarea fătului. scurgerea lichidului amniotic - reţine procesul de dilatare al colului uterin, se prelungeşte I perioadă - insuficienta fortelor de expulzie primară şi secundară. perioada alichidiana prelungita, mai mult de 6 orer microbii din vagin patrund în cavitatea uterina - endometrita puierperala şi corioamnionita în naştere. Ruperea uterului la disproporţie cefalo - pelviană. Perioada de expulzie Capul fătului este supus unei configuraţii pronunţate - se acomodează la forma bazinului strîmtat, perioada de expulzie este prelungită, pentru trecerea fătului prin aşa bazin necesita contracţii uterine intense, capul rămîne timp îndelungat în planurile bazinului mic - ţesuturile moi ale canalului de naştere se comprima între oasele bazinului şi craniului fetal - se dereglează circulaţia sanguina - edem - cianoză - necroză tisulară care la a 5 - 7 zi după naştere se formează fistule vezico - vaginale sau recto – vaginale, este posibila comprimarea nervilor urmată de pareza muşchilor piciorului la trecerea dificila a capului prin bazin, uneori survine lezarea simfizei pubiene, ruperea de perineuPerioada de delivrenţă Des au loc hemoragii din cauza anomaliilor de decolare a placentei Paiturienta obosită cu uterul şi presa abdominală supraextinsă, nu poate dezvolta contracţii suficiente necesare pentru decolarea fiziologică a placentei, ea se decolează parţial. Lăuzia hemoragii prin hipo - atonie uterină, traumatism ( rupturi de col, canal de naştere )

tardivă - infecţii puerperale, fistule, lezarea articulaţiilor bazinului. Din partea fătului naştere prelungita, insuficienţa forţelor de expulzie - hipoxia şi asfixia fătului, comprimarea violenta a craniului, deplasarea excesiva a oaselor în regiunea suturilor duce la hemoragie sub periostul unui os parietal sau ambelor oase – cefalohematom, înfundări şi fisuri ale oaselor craniene, bosa sero-sanguina este mare - este o tumoare, din cauza micşorării refluxului venos - infiltraţia ţesuturilor pe partea cea mai avansata a părţii prezentate. Apare după ruperea pungilor apelor, numai la feţi vii. La naşteri normale nu atinge dimensiuni mari şi dispare spontan la câteva zile după naştere.

Fractura claviculei, mînuţei Mortalitatea este mare cit şi afecţiunile postnatale.