1

PLANUL DE AFACERE

23.03.2015

PRELUCRAREA SI

Exportul miezului de nuca

Din RM in turcia

2

Sumar Sumar..................................................................................................2

Nota informativa despre miezul de nuca......................................................3

Descrierea afaceri si obiective..............................................................3

Descrierea produsului……………………………………………………………………………………..…4

Nota informative despre Turcia…………………………………………………………………………6

Demografia Turciei……………………………………………………………………………………………..8

Geografia…………………………………………………………………………………………………………..10

Clima…………………………………………………………………………………………………………………11

Politica externa……………………………………………………………………………………………….….12

Rentabilitatea nucului……………………………………………………………………………….……….14

Obtinerea finantarii………………………………………………………………………………………..….16

Strategii de implimentare……………………………………………………………………………..…….17

Fluxul tehnologic………………………………………………………………………………………………...18

Structura organizatorica………………………………………………………………………………………19

Anexa………………………………………………………………………………………………………………….21

3

Miezul de nuca este un produs foarte cautat in lumea intreaga, al carei deficit anual pe piata mondiala se estimeaza la 100 mii tone anual. Pina la momentul ac tual nici o tara din lume nu a reusit sa acopere acest dificit.

Conditiile climaterice al RM sunt favorabile ,putem spune perfecte pentru cultivarea nucilor. La noi nucile cresc pina si pe marginea drumului. Nucile au fost încă din timpuri străvechi asociate cu intelectualii, deoarece forma lor seamănă cu cea a creierului.

Acum ştim însă că, pe lângă aceasta, ele sunt pline de factori care ajută la păstrarea unei sănătăţi optime. Nucile constituie o bogată sursă de energie, conţinând mulţi nutrienţi, antioxidanţi şi vitamine esenţiale pentru o bună funcţionare a organismului.

Nucile sunt fructele unor specii de arbori aparţinând familiei Juglandaceae din specia Juglan. Copacul este foios, atinge mărimi medii şi se crede că este originar din munţii ce înconjoară Asia Centrală sau sudul Europei.

Conţin mai multe complexe de vitamina B cum sunt riboflavina, niacinul, thiaminul, acidul pantothenic, vitamina B6 şi acid foliar.Constituie o bogată sursă de minerale, ca mangan, cupru, potasiu, calciu, fier, magneziu, zinc şi seleniu. Cuprul este un cofactor vital pentru multe enzime incluzând cytochrome c-oxidase şi superoxide dismutase ,alte minerale ce funcţionează ca un cofactor sunt manganul şi zincul.

Acum trei ani tara noastra se situa pe locul 8 in lume printer exportatorii de miez de nuca,insa in scurt timp lucrurile se pot schimba. Pentru sustinerea Agricoltorilor si incurajarea exportatorilorde miez de nuca statul a decis eliminarea taxei de 1,5% la exportul nucilor,aceasta taxa constituia o bariera in calea exporturilor si conditiona costul exporturilor.ANEXA 1

Alegerea exportului in turcia a fgost motivate din mai multe considerente, principalele motive fiind:

1.Este o tara turistica,adica sunt mult mai multi potentiali cumparatori.

2.Este o tara musulmana unde in loc de bauturi tari la ceremonii se servesc multe dulciuri.

3.Este o tara cunoscota in lume prin dulciurile sale special la care se folosesc nucile.

4

Descrierea afacerii si obiectivele

Afacerea initiate are drept scop ca fiecare cumparator se procure un prods

calitativ ,sanatos pentru o natiune sanatoasa.

Obiectivul de baza al afacerii il constituie estimarea posibilitatii de a deschide o intreprindere individuala -Intreprinderea,, Nucusor,,.

Activitatea de baza este producerea ,ambalarea si comercializarea miezului de nuca, angro .

Piata potential o constituie marketurile din RM si exportul in turcia .Pentru lansarea afacerii se prevede luarea in arende a unei cladiri in orasul Chisinau.

Locul amplasarii nu este nu are majora importanta .

Prioritatea sociala a proectului in infiintarea cel putin 32 locuri de munca, care vor munsi de luni pina vineri de la ora 9.00 pina la ora 17.30 cu pauza la prinz de la 13.00 pina la 13.30.

Obiectivele curente

Realizarea vinzarilor de export totale in valuare de 500 mii euro

Procurarea unei linii de extragere a uleiului de miez de nuca

Implimentarea tehnologiilor avansatesi imbunatatirea lor continua

Angajarea unei echipe de profesionali

Obiective de lunga durata

Realizarea vinzarilor in valuare de 5 000 mii euro

Largirea pietei de export ,patrunderea pe piata din UE

Imbunatatirea continua a tehnologiilor de prelucrare

Dezvoltarea unor relatii durabile cu furnizorii

Antrenarea angajatilor in programe de instruire pentru inbunatatirea calificarii personale

DESCRIEREA PRODUSULUI

5

Exportul de produs finit la inceput vor fi miez de nuca in pungi cu masa mica in vid de la 100 g pina la 500g,apoi se va propune dulceata,ulei de miez de nuci,extracte cu alcool,miez de nuca in prune uscate,.

CLIENTI PRINCIPALI POTENTIALI

La intreprinderea noastra 100% de productie va fi procurata de o firma Turciasca importatoare.Dar noi dorim extinderea pietei si in UE.

CONCURENTII

Pe piata turca exista mai multe firme comerciale care comercializeaza miez de nuci,dar recurgind la intermediari, adica contractul cu importatorul local turc noi nu suntem implicati in concurenta directa.

Detalii despre produs / serviciu

Nucul este unul dintre cei mai solicitaţi pomi din ţara noastră, în temei, fiind cultivat pentru fructul său foarte preţios, folosit pe larg în industria alimentară. Miezul de nucă nu are concurenţi în ce priveşte concentraţiile înalte de substanţe nutritive, dintre care 75% sînt grăsimi, 20% ,albumine, 1,5-2% ,săruri minerale, fosfaţi, calciu şi fier. Miezul de nucă conţine şi principalele vitamine necesare organismului uman -A, B, C, E, şi P. Un pom matur de nuc poate să dea anual circa 200 , 300 de kg de nuci. În SUA, unii pomi de soiul Franqiette pot să rodească pînă la 500 de kg de nuci pe an. Soiurile din Moldova dau o roadă de numai 2000 -2500 de kg/ha, pe cînd cele de peste hotare (de ex. România, Italia, Franţa, Croaţia, Bulgaria) pot să producă de la 5000 pînă la 8000 de kg/ha. Din păcate, pînă în prezent în ţara noastră nu au fost sădite livezi de nuci. Circa 1,7 mln. de nuci au fost plantaţi pe marginile drumurilor în perioada sovietică, însă aceşti pomi nu erau altoiţi şi nu se ştie exact căror soiuri aparţineau. Aproape 1 mln. de pomi, printre care şi exemplare altoite aduse din Ucraina, sînt sădiţi în gospodăriile persoanelor fizice.

Tabelul 1. Principalele tari producatoare de nuci de pe glob si productia medie, recalculat la nuci in coaja, mii t

TaraNivelul productiei in anii

1999 2000 2001 2002

China 275,0 300,0 330,0 320,0

S.U.A 254,0 216,0 225,0 249,5

Iran 142,8 140,0 135,0

Ucraina 41,1 49,9 520

India 30,0 31,0 31,0 32,0

6

Franta 23,0 27,8 27,0 30,0

Romania 32,5 25,0 25,0

Grecia 24,4 22,1 20,0

Sursa: FAO

TURCIA.

Turcia a înregistrat în ultimele 4 decenii o creștere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată îndeosebi prin industria cărbunilor (mai ales lignit si huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obține în cadrul hidrocentralelor și termocentralelor.

În anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara țări

Turcia susține un proiect de oleoduct între porturile sale, Samsun de la Marea Neagră, și Ceyhande la Mediterana, care servește deja drept terminal pentru oleoductele care aduc petrol azer șiirakian

Din 2003, Rusia este primul partener comercial al Turciei, cu schimburi de 38 de miliarde de dolariîn 2007Sute de firme turcești operează în Rusia, circa două milioane de ruși vin anual în Turcia (un milion conform altei estimăriiar Rusia asigură, prin Blue Stream, 65% din necesarul de gaz al Turciei

Turcia este ca mărime a 15 după GDP-PPP a lumiiși a 17 după PIB. Țara este un membru fondator a OECD și G-20 a economiei majore. În timpul primelor 6 decenii a republicii, între 1923 și 1983, Turcia a aderat mai ales la o abordare cvasi-statistică cu planificări strict ale guvernului a bugetului și guvernul-impune limite pe participarea sectorului privat, comerț străin, debit cu valută striăină, investiție directă străină. Totuși, începând din 1983, Turcia a început o serie de reforme care au fost inițiate de prim ministrul Turgut Ozal și proiectate să schimbe economia din statistici, sistem izolat la un sector privat; model bezat pe piață. Reformele impulsionează creșterea rapidă; dar această creștere a fost punctată de recesiunile

7

mari și crizele financiare în 1994, 1999(urmând cutremurul din acel an) și 2001, rezultând o medie de 4% GDP creștere/an între 1981 și 2003. Lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare și în creștere și corupția pe scară largă, rezultată din inflația mare, un sector bancar slab și volatilitate macroeconomică crescută.

Deoarece criza economică din 2001 și reformele inițiate de ministrul de finanțe, Kemal Derviș, inflația a scăzut la un număr cu o singură cifră, încrederea investitorului și investiția străină; și șomajul a scăzut. Previziunile IMF sunt de 6 % rata de inflație pentru Turcia în 2008. Turcia și-a deschis treptat piețele prin reformele economice reducând controalele guvernului pe comerțul străin și investiție, și privatizarea publică deținută de industrie, liberalizarea multor sectoare private și participarea străină a continuat în mijlocul dezbaterii politice.

Rata crescut GDP din 2002 la 2007 în medie de 7,4%; care a făcut Turcia una dintre cele mai rapide creșteri economice din lume în timpul acelei perioade. Totuși, creșterea GDP a scăzut la 4,5% în 2008, și la începutul anului 2009 economia turcă a fost aectată de criza financiară globală, cu IMF pronozând o recesiune globală de 5,1% pentru anul 2009; comparată cu estimarea guvernului turc de 3,6%. Economia turcă devine dependentă de industrie în majoritatea orașelor, mai ales concentrate în provincia vestică a țării, și mai puțin pe agricultură, totuși, agricultura tradițională rămâne un stâlp pentru economia turcă. În 2007, sectorul agricol reprezintă 8,9 % din GDP, în timp ce sectorul industrial reprezintă 30,8% și sectorul servicii reprezintă 59,3%. Totuși, agricultura reprezintă 27,3% din forța de muncă. Potrivit datei Eurostat, PPS GDP turcesc a fost 45% din media UE în 2008.

Sectorul turismului a experimentat rapid creșterea în ultimii 20 ani, și constituie o parte importantă a economiei. În 2008, au fost 30.927.192 vizitatori în țară, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.

Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancare, construcție, tehnică casnică, electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier și oțel,ind. de mașini și auto. Turcia are o industrie auto mare și în creștere, care aprodus 1147110 vehicule în 2008; pe locul 6 ca producător în Europa (după Marea Britanie și înaintea Italiei), și al 15 lea în lume. Turcia este de asemenea una din națiunile care conduc construcțiile navale; în 2007 țara s-a situat pe locul 4 în lume (după China, Coreea de Sud și Japoniei) în ceea ce privește nr navelor comandate; și pe locul 4 în lume (după Italia, SUA și Canada) în ceea ce privește nr mega-iahturilor comandate.

În ultimii ani, inflația mare a fost controlată, și aceasta a condus la lansarea unei valute noi, lira nouă turcă; pe 1 ianuarie 2005, a întărit achiziția reformelor economice. În 1 ianuarie 2009, lira noă turcească a fost redenumită încă o dată ca Liră Turcească, cu introducerea unor noi bancnote și monezi. Ca rezultat al

8

continuării reformelor economice inflația a scăzut la 8,2% în 2005, și rata șomajului la 10,3%. În 2004 s-a estimat că 46,2% din totalul de venituri disponibile a fost de 20% pentru veniturile salariale de top, mai puțin de 20% au primit 6%. Turcia a profitat de o uniune vamală cu UE, semnată în 1995 pentru ași crește producția industrială destinată exportului, în același timp beneficiind de investițiile străine de la UE în țară. În 2007 exporturile au atins 115,3 miliarde dolari. Totuși, importuri mari care s-au ridicat la 162,1 miliarde dolari în 2007, a amenințat balanța de schimb. Exporturile Turciei s-au ridicat la 141,8 miliarde dolari în 2008, în timp ce importurile s-au ridicat la 204,8 miliarde dolari.

După ani de nivele scăzute a FDI, Turcia a avut succes atrăgând 21,9 miliarde dolari în FDI în 2007 și s-a așteptat să atragă figuri înalte în anii următori. O serie de privatizări mari, stabilitatea promovată de negocierile aderării la UE a Turciei, creștere puternică și stabilă, schimbări în sect. bancar și în telecomunicații, toate au contribuit la nașterea investiției străine.

Transportul în Turcia este facilitat de 500.000 de kilometri de drumuri și 11.000 de kilometri de căi ferate. În iulie 2014, Turcia a inaugurat primul tren de mare viteză (TGV) care asigură o legătură Ankara-Istanbul.

Demografia[

Populația Turciei a fost de 72,5 mil cu o rată de creștere de 1,45%/an, bazată pe recesământul din 2009. Densitatea medie a populației este de 92 pers/km pătrat. Proporția reședinței în zonele urbane este de 75,5%. Oamenii în grupa de vârstă 15-64 ani constituie 67% din totalul populației, grupei de vârstă între 0-14 ani îi corespunde 26% din populație, în timp ce grupei de vârstă de 65 și peste 65 ani îi corespunde 7% din totalul populației.

Speranța de viață la bărbați este de 71,1 ani și la femei 75,3 ani, cu o medie globală de 73,2 ani pentru întreaga populație.

Educația este obligatorie și gratuită pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96% pentru bărbați, 80,4% pentru femei, cu o medie globală de 88,1%. Cifrele mici la femei de datorează în principal obiciurilor tradiționale a arabilor și kurzilor care locuiesc în provinciile de SE ale țării. Articolul 66 din Constituția turcă definește „un turc” ca „oricine care este obligat de statul turc prin legături cetățenești”, prin urmare folosirea legală a cuvântului „turc”ca cetățean al Turciei este diferit de definiția etnică. Totuși, majoritatea populației turcă este de etnie turcă.

Alte grupuri etnice majoritare (porțiuni mari care au fost extensiv turcizate încă din perioadele Seljuk și Otomană) include Abkhazians, Adjarians, Albani, Arabi, Asirieni, Bosnieci, Circassians, Hamshenis, Kurzi, Laz, Pomaks, Roma, Zazas și 3 minorități recunoscute oficial( prin tratatul de la Lausanne), Armeni, Greci și Evrei. Semnat în 30 ianuarie 1923 acordul bilateral a schimbării de populației dintre

9

Grecia și Turcia a avut efect în 1920, cu mutarea a aproape 1,5 milioane de greci din Turcia. Și cca 500 mii de turci au venit din Grecia. Minoritățile din vestul Europei includ Levantines care au fost prezenți în țară (în particular Istanbul și Izmir) încă din perioada medievală.

Kurzii, un grup etnic distinct, concentrat mai ales în SE țării, sunt cea mai mare etnie non-turcă, estimată la aproape 18% din populație potrivit CIA-ului. Alte minorități decât cele 3 minorități oficial recunoscute nu au privilegii speciale, în timp ce termenul „minoritate” rămâne un subiect sensibil în Turcia. Date exacte ale repartiției etnice a populației nu este disponibilă pentru că cifrele recesământului turc nu includ statistici de etnie.

Relațiile externe: Relațiile străine ale Turciei și Aderarea Turciei la Uniunea Europeană.

Turcia este un membru fondator al Națiunilor Unite (1945), OECD (1961), OIC (1969), OSCE (1973), ECO (1985), BSEC (1992) și al economiilor mari G-20 (1999). Pe 27 octombrie 2008, Turcia a fost aleasă ca membru nepermanent al Consiliului Securității Națiunilor Unite. Turcia este un membru eficient al consiliului de la începutul lui 1 ianuarie 2009. Turcia a fost în prealabil membru al Consiliului Securității U.N în 1951-1952, 1954-1955 și 1961.

În linie cu orientarea la tradițiile vestice, relațiile cu Europa au fost întotdeauna partea centrală a politicii străine a Turciei. Turcia a devenit membru fondator al Consiliului Europei în 1949, aplicând pentru asocierea ca membru în CEE (predecesor al UE) în 1959 și a devenit membru asociat în 1963. După decenii de negocieri politice, Turcia aplică pentru statutul de membru deplin al CEE în 1987, a devenit un membru asociat al UE de vest în 1992 atingând acordul Uniunii Vamale cu EU în 1995 și a început oficial negocierile formale de aderare cu UE încă din 30 octombrie 2005. Procesul de aderare va avea probabil câteva decenii, pentru că persistă dezacordurile politice și culturale dintre UE și Turcia.

Un alt aspect definitor al relațiilor străine ale Turciei au fost legăturile sale cu SUA. Bazat pe amenințările comune reprezentate de Uniunea Sovietică, Turcia s-a alăturat la NATO în 1952, asigurându-și strânse relații bilaterale cu Washington pe tot războiul Rece. În mediul de după războiul Rece, importanța geostrategică a Turciei s-a reorientat în apropierea Orientului Mijlociu, Cucaz și Balcani.

Independența statelor turce din Uniunea Sovietică în 1991, Turcia împarte moștenirea lingvistică și culturală comună, a permis Turciei să-și extindă relațiile politice și economice adânc în Asia Centrală. Cel mai proeminent din relațiile sale a reieșit completarea cu multe miliarde de dolari a conductelor cu gaze naturale și ulei de la Baku în Azerbaijan la portul Ceyhan din Turcia. Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan așa cum mai este numită, a făcut parte din strategia politică străină a

10

Turciei, de a deveni conducta de energie din vest. Totuși, frontiera Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz, rămâne închisă în urma ocupării teritoriului Azeri în timpul Războiului.

GEOGRAFIE

Turcia este o țară transcontinentală Euroasiatică. Turcia Asiatică (conține în mare parte Anatolia) care include 97% din țară, este separată de turcii europeni din Bosfor, Marea Marmara șiDardanele (care împreună formează o verigă de ape între Marea Neagră și Marea Mediteraneană). Turcia Europeană cuprinde 3% din țară.

Teritoriul turciei se întinde pe mai mult de 1.600 km în lungime și 800 km în lățime, având o formă aproximativ dreptunghiulară. Se întinde între 35° și 43° latitudine Nordică și între 25° și 45° longitudine Estică.

Suprafața Turciei, inclusiv lacurile, ocupă 783.562 km2, din care 755.682 km2 sunt în Asia de Sud-Vest, iar 23.764 km2 în Europa. Turcia ocupă locul 37 în lume ca suprafață. Țara este înconjurată de mări: Marea Egee în Vest, Marea Neagră în Nord și Marea Mediterană în Sud. De asemenea, Turcia are ieșire și la Marea Marmara în Nord-Vest.

Suprafața Turciei, inclusiv lacurile, ocupă 783.562 km2, din care 755.688 km2 sunt în Asia de Sud-Vest, iar 23.764 km2 în Europa. Turcia ocupă locul 37 în lume ca suprafață. Țara este înconjurată de mări: Marea Egee în Vest, Marea Neagră în Nord și Marea Mediterană în Sud. De asemenea, Turcia are ieșire și la Marea Marmara în Nord-Vest.

Partea europeană a Turciei, Tracia de Est, formează granițele cu Grecia și Bulgaria. Zona asiatică a țării, Anatolia (sau Asia Mică) constă într-un platou central înalt, cu câmpii înguste, litorale, între zona munților Pontici și Koroglu, în Nord, și munții Taurus, în Sud. Peisajele montane sunt mai predominante în Estul Turciei, de unde izvorăsc râuri precum Eufrat, Tigru și Aras. Tot în această regiune se află și cel mai înalt punct al Turciei, Muntele Ararat (5.137 m) și Lacul Van, cel mai întins lac din țară.

Turcia este împărțită în șapte regiuni: Marmara, Egeea, Marea Neagră, Anatolia Centrală, Anatolia de Est, Anatolia de Sud-Est și Mediterana. Terenul neregulat din partea de Nord a Anatoliei formează o porțiune lungă și îngustă de-a lungul țărmului Mării Negre. Peisajul devine din ce în ce mai aspru, pe măsură ce progresează înspre est.

11

Peisajele variate ale turciei sunt rezultatul unor mișcări complexe ale pământului, care au format regiunea de-a lungul a mii de ani, și încă se manifestă în cutremure destul de frecvente, ocazional și erupții vulcanice. Strâmtorile Bosfor și Dardanele își datorează existența liniilor de falie ce traversează Turcia, care au condus la crearea Mării Negre. Există o linie de falie în Nordul țării, ce se întinde de la Vest la Est, care a cauzat un cutremur major în 1999.

Clima

Zonele de coastă a Turciei care mărginesc Marea Egee și Marea Mediteraneană au o climă temperat mediteraneeană, cu călduri, veri uscate și care se răcesc ușor, ierni umede. Zonele de coastă a Turciei care mărginesc Marea Neagră au climă temperat oceanică cu călduri, veri umede,ierni umede. Coasta Mării Negre a Turciei primește cea mai mare cantitate de precipitații și este singura regiune a Turciei care are multe precipitații tot anul. În partea de E a coastei mediile sunt de 2,500 mm/an.

Zonele de coastă a Turciei mărginind Marea Marmara inclusiv Istanbulul care conectează Marea Egee și Marea Neagră au climă de tranziție între clima temperat mediteraneeană și cea temperat oceanică caldă, veri moderat de uscate și reci, ierni uscate. Zăpada este, la zonele de coastă a Mării Marmara și Marea Neagră, aproape în fiecare iarnă, dar de obicei nu mai mult de câteva zile. Zăpada pe de altă parte este rară în zonele de coastă a Mării Egee și foarte rară în zonele de coastă a Mării Mediteraneene.

Condițiile pot fi mult mai dure, mai aride în interior. Munții închiși de coastă împiedică influențele mediteraneene de la căile de extindere, dând platoului central anatolian a interiorului Turciei climă continentală cu sezoane contrastante.

Iernile pe platou sunt severe. Temperaturi de la -30 °C la -40 °C pot fi în Anatolia estică, și zăpada poate sta pe sol cel puțin 120 zile pe an. În vest, temperaturi medii de iarnă sub 1 °C. Verile sunt fierbinți și uscate, cu temp. generale mai mari de 30 °C ziua. Precipitațiile medii anuale de cca 400 mm, cu sume anuale determinate de elevații. Cele mai uscate regiuni sunt câmpia Konya și câmpia Malatya, unde precipitațiile frecvente anuale sunt mai mici de 300 mm. Poate fi în general cea mai umedă deoarece iulie și august sunt cele mai uscate.

Clima Turciei este temperat-maritimă pe litoralul Mării Negre și subtropicală pe litoralul Mării Mediterane. În ianuarie, temperaturile medii sunt de 5 °C în nord, la Samsun, -4 °C în podișul Anatoliei la Kayseri și 11 °C în sud, la Antalya. Precipitațiile sunt reduse în sud și centru (în jur de 400 mm/an) și bogate în nord-vest, pe litoralul Mării Negre (1.600 mm/an).

12

Odată cu intrarea în vigoare a Acordurilor de comerţ liber cu UE şi cu Turcia pentru Republica Moldova va apărea o nouă realitate geo-economicăPOLITICA EXTERNA05.02.2014, Chișinău - Viceprim-ministrul, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a co-prezidat, împreună cu ministrul vămilor și comerțului din Turcia, Hayati Yazici, cea de a 7-ea ședință a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare comercial-economică moldo-turcă. Valeriu Lazăr a menționat că schimburile comerciale cu Turcia au înregistrat anul trecut una din cele mai dinamice creșteri, de 15%, iar exporturile moldovenești spre Turcia au crescut de 2,5 ori. Potrivit Ministrului Economiei, părțile și-au stabilit obiectivul să sporească volumul schimburilor comerciale până la un miliard de dolari în următorii câțiva ani. „Odată cu intrarea în vigoare a Acordurilor de comerț liber cu Uniunea Europeană și cu Turcia, pentru Republica Moldova va apărea o nouă realitate geo-economică. Astfel, vom deveni parte a unei piețe de aproape 600 de milioane de consumatori pe două continente, în condițiile existenței Uniunii Vamale între UE și Turcia. Și noi suntem pregătiți să trecem la o etapă superioară a relațiilor cu Turcia, de la comert la cooperare industrială și investitionala, pentru a cuceri împreună noi piețe”, a declarat Valeriu Lazăr. Ministrul turc al vămilor și comerțului, Hayati Yazici, a declarat că Protocolul reuniunii Comisiei cuprinde o gamă vastă de sectoare ale economiei și reprezintă o hartă pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale. Oficialul a exprimat interesul companiilor turcești pentru cooperare în domeniul energetic și al industriei alimentare, în special a agriculturii organice. Hayati Yazici a informat că Parlamentul turc a ratificat Acordul de abolire a regimului ed vize cu Republica Moldova, acesta urmând să intre în vigoare în viitorul cel mai apropiat. 

13

Copreședinții Comisiei, Valeriu Lazăr și ministrul turc al vămilor și comerțului, Hayati Yazici, și-au exprimat satisfacția în legătură cu încheierea negocierilor privind Acordul de comerț liber bilateral, care ar urma să fie semnat pe parcursul acestui an, în timpul vizitei la Chișinău a Prim-ministruluI Turciei Recep Tayyip Erdoğan. Totodată, părțile au menționat importanța echilibrării și diversificării schimburilor comerciale bilaterale și au convenit să intensifice eforturile în acest sens. Astfel, Republica Moldova urmează să studieze și să preia experiența Turciei în promovarea politicii industriale, inclusiv ce ține de organizarea și funcționarea parcurilor industriale, să actualizeze acordul de promovare și protejare reciprocă a investițiilor, și să organizeze două misiuni a oamenilor de afaceri în acest an – una a businessmenilor moldoveni în Turcia, și una a investitorilor turci în Moldova. De asemenea, s-au înțeles să examineze posibilitățile de finanțare de către banca de export a Turciei, Eximbank, a proiectelor investiționale a businessmenilor turci în Moldova, partea turcă s-a arătat interesată să contribuie la deschiderea reprezentanțelor băncilor turcești în RM.Părțile au convenit să analizeze oportunitățile de cooperare în cadrul parteneriatelor publice-private, în special, în domeniul energetic, cel al serviciilor medicale, infrastructură de transport și servicii muncipale. Totodată, s-a convenit eventuala elaborare și semnare a unui Memorandul de înțelegere în domeniul protecției consumatorilor. Cooperarea în domeniul agriculturii, metrologiei, transporturilor, turismului, organizarea de expoziții au fost subiectele asupra cărora au convenit, în cadrul Comisiei, să coopereze în timpul apropiat Republica Moldova şi Turcia, acestea fiind, de asemenea, incluse în Protocolul Comisiei mixte. Partea moldovenească a oferit informații despre capacitățile și mărfurile transbortate prin portul maritim de la Giurgiulești, urmând ca părțile să extindă colaborarea în domeniul transporturilor maritime. 

14

Notă: În perioada ianuarie-noiembrie 2013 volumul schimburilor comerciale moldo-turce a constituit 462 milioane de dolari, Turcia fiind pe locul cinci în topul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova. Moldova a exportat în Turcia bunuri și servicii de 120 milioane de dolari, în creștere de 2,5 ori față de aceeași perioadă a anului precedent.  Importul de bunuri și servicii din Turcia a constituit 342,4 milioane de dolari (în scădere cu 2,8%) sau aproape 7% din totalul importurilor. Potrivit datelor Camerei de Licenţiere, la momentul actual în RM funcţionează 977 de întreprinderi cu capital turcesc, investiţiile acestora atingând cifra de 22 mln dolari SUA sau 3% din volumul total al capitalului străin. Astfel Turcia ocupa locul 10  în lista ţărilor investitoare în RM. 

Deoarece populatia turciei in anul 2009 conform recesamintului constituia 72.5 milioane de oameni,si miezul de nuca este consumat la orce virsta atit de populatie cit si de turisti,este o piata favorabila pentru miezul de nuca din Moldova.

De si turcia are nuci dar consuma si exporta mai mult decit produce , ea importa nuci. Nucile moldovenesti sunt dulci ,albe de calitate superioara si cu aceasta isi cistiga locul sau pe piata din Turcia.

Rentabilitatea nucului

Arborele de nuc se maturizeaza dupa 7-8 ani. La sadire puietii au deja 2 ani. Prin urmare, pina a da roada mai sint inca 5-6 ani. Dupa sadire, deja in al treilea an, apar primele fructe. Putine, dar promitatoare! Deoarece distanta dintre arbori trebuie sa fie de 8-14 metri, intre rinduri, pina la umbrirea teritoriului, pot fi cultivate diferite culturi: fasole, ceapa, pepeni verzi etc. Pe masura cresterii coroanei, scade recolta de ceapa, dar creste recolta de nuci. Asadar, pina a ajunge la fructificare, livada dv. de nuci acopera cheltuielile legate de plantare. Nucul aduce venituri mari cu investitii mici, iar procesul de ingrijire a arborilor este foarte simplu. Cheltuielile pentru intretinerea unui hectar de livada de nuci constituie maximum 200 euro anual. Pe un hectar de livada de nuci cresc 100 de

15

copaci. De pe un copac pot fi strinse in mediu 40 kg de nuci. Astfel, de pe un hectar pot fi recoltate 4 tone de nuci si, dupa prelucrare, - 1,2 tone miez de nuca (miezul cintareste cel putin 30% din greutatea nucii). Nota: Soiurile bune de nuci au miezul de 50% din greutatea nucii.

Astazi in Moldova exista zeci de companii de colectare a miezului de nuca, iar volumul de export, in ansamblu pe tara, constituie 10 000 tone. In anul 2002 nucul ocupa locul patru la categoria exportului moldovenesc, dupa vin, produsele textile si culturile cerealiere.

In 1989 numarul de copaci de nuci constituia mai bine de 3 milioane, inclusiv livezile, perdele forestiere, copacii din curtile gospodarilor. Dar, deoarece nucul nu se bucura de atentia cuvenita, numarul de copaci a inceput sa scada catastrofal. Astazi in Moldova cresc circa 2 milioane de nuci. Daca le-am uni, s-ar forma o livada de 20 000 hectare. (Ar trebui sa tinem cont de faptul ca livada nu e omogena, constind din mai multe soiuri).

Cu toate acestea, volumul anual de export a miezului de nuca din Moldova constituie 25 milioane dolari SUA. De altfel, tot miezul de nuca produs in Moldova este directionat spre export.

La momentul actual AMG-Holding are in proprietate 10 000 de hectare de terenuri in diverse raioane ale Moldovei, ideale pentru cultivarea nucului.

Piata de desfacere

Astazi in Europa exista un deficit de 80-100 mii tone de miez de nuca. Mai mult decit ar putea sa exporte astazi 3 Moldove! Piata este libera! Si sa stiti ca nucul nu creste oriunde, ci doar pe aceasta latitudine: in California, in unele tari europene, India, China. Dar conditiile climaterice si solul Moldovei sint cele mai potrivite pentru nuc. Este un lucru demonstrat ca nucile moldovenesti au calitati gustative mult mai bune si o compozitie chimica mult mai bogata.

Cel mai important pentru noi e sa constientizam ca exportul de produs finit este cu mult mai rentabil decit exportul de nuci neprelucrate: produs natur in pungi cu vid cu masa mica (de la 100 si 500 grame), dulceata, nuci si miere, extracte cu alcool, miez de nuca in prune uscate, produse cosmetice si farmaceutice si multe altele!

16

In Moldova stiinta nucului este foarte dezvoltata. Oficial au fost recunoscute 5 soiuri de nuci, 20 de soiuri se considera de perspectiva.

La momentul actual, un grup de savanti din Moldova si Franta patroneaza personal dezvoltarea businessului nostru cu nuci in cadrul AMG-Holding. Acestia sint dr. Ion Turcanu (R. Moldova), Pier Avercen (Franta) si multi altii. AMG-Holding poseda citeva livezi cu puiet altoit (pepiniere) pentru cresterea puietului cu plantarea ulterioara a livezilor de nuci si, fireste, pentru economisirea mijloacelor banesti, legate de achizitionarea puietului nou altoit, al carui pret pe piata variaza intre 5 si 10 dolari SUA.

Miezul de nuca autohton este natural spre deosebire de cel obtinut in alte tari, deoarece este cultivat fara pesticide. Producerea si exportul nucilor aduce un profit considerabil statului. Anual Moldova exporta 8,5-10 mii tone de miez de nuca in suma de 18-20 mln dolari SUA. In cazul tehnologizarii procesului de cultivare si recoltare a fructelor, volumul de export se va mari pina la 50-60 mii tone de nuci sau 25-30 mii tone de miez de nuca. In prezent in Moldova se cultiva cinci soiuri aprobate de nuc, cum ar fi, de exemplu, nucul de Costiujeni, nucul de Chisinau, nucul de la Corjeuti, Calarasi, Schinoasa, iar nucul de soiul Cazacu si Kogâlniceanu au statut de nuci cu perspectiva.

Daca sa zicem ca suntem o gospodarie taraneasca sau suntem ointreprindere tinara pe piata ar fi binevenit ca exportul sa fie efectuat direct prin contract inchiat cu o baza angro sau o intreprindere mare din turcia. In asa mod noi minimizam riscurile de esec si maximalizam profitul.

Este foarte important de stiut pentru cei interesati sa intre intr-un astfel de business ca exportul de produs finit este cu mult mai rentabil decit exportul de nuci neprelucrate ca de exemplu: produs natur in pungi cu vid cu masa mica (de la 100 pana la 500 gr.), dulceata, nuci si miere, extracte cu alcool, miez de nuca in prune uscate, produse cosmetice si farmaceutice si multe altele.

Obtinerea finantarii

Pentru un astfel de proiect, se poate solicita sprijin financiar nerambursabil din fondurile europene pentru agricultura, in cadrul Programului National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR), Masura 112 “Instalarea tinerilor fermieri”. Aceste fonduri pot fi accesate pana in 2013, insa nu trebuie sa asteptati pana in ultimul

17

moment, ele se pot epuiza inainte de termen, avand in vedere interesul foarte mare pentru acest program. 

In cele ce urmeaza va voi prezenta o serie de informatii utile aplicarii la un astfel de program dupa cum urmeaza: 

-     suma maxima nerambursabila care poate fi acordata pentru finantarea unui proiect din cadrul Masurii 112 este de 25.000 de euro aferenti fiecarui proiect.-    pot fi finantate activitatile legate de infiintarea si/sau preluarea prin transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploatatii agricole intre 6 – 40 de UDE, care produc in principal produse agricole vegetale si animale (materie prima) pentru consum uman si hrana animalelor, pentru prima data in calitate de conducator (sef) de exploatatie.-    solicitantul trebuie sa depuna Cererea de Finantare pentru solicitarea sprijinului de instalare in maxim 12 luni de la data instalarii.-    exploatatia agricola trebuie sa fie inregistrata de solicitant, in nume propriu, in Registrul unic de identificare inainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri. 

Trebuie stiut ca cererea de finantare nerambursabila si documentatia aferenta, trebuie sa se bazeze pe un plan de afaceri foarte bine fundamentat si trebuie sa respecte cerintele impuse de Autoritatea de Mangement pentru PNDR, asa cum sunt precizate in GHIDUL SOLICITANTULUI pentru Masura 112 - Varianta FINALA_Mai 2012. (il gasiti aici).

Daca doriti sa obtineti informatii referitoare la urmatoarele apeluri de proiecte consultati paginile de internet:www.apdrp.ro si www.madr.ro. 

STRATIGII DE IMPLIMENTARE

Strategia de lunga durata de producere a miezului de nuce este indreptata spre utilizarea rationala a mijloacelor de producer , a sectiei de depozitare, si patrunderea intreprinderii pe piata din UE, unde se observa o tendinta de crestere a cererii.

Perioada de pregatire este divizata in citeva etape 1.Perioada organizatorica,care prevede aprecierea starii actuale a sectiei de

producer,unde va fi instalata linia de producer a uleiului de miez de nuca,aprecierea lucrarilor necesare de efectuat si cheltuielele banesti pentru aceste mijloace de productie.

18

2.Studierea pietei de miez de nuca si selectarea variantei optime pentru intreprinderea noastra.Alegerea variantei optimepentru intreprinderea noastra de utilaj tehnologic prntru pregatirea materiei prime si ambalarea productiei finite.

3.Efectuarea lucrarilor de reparatie a utilajelor si halei de productie finite.

4. Procurarea , montarea si reglarea utilajului in fluxul tehnologic.

5.Pregatirea documentatiei normative-tehnice necesare.

Planul de actiuni pentru perioada 01.01.2015-31.12.2015

Activitatea Detainceputu

lui

Datasfirsitulu

i

CostulOrientativ

Mii $ SUA1 Examinarea starii actuale a sectiei de

producere01.02.15 10.02.15

102 Aprecierea cheltuielelor pentru arenda 05.02.15 15.02.15

3 Proectarea sectiei de producere a uleiului

15.02.15 15.03.15

4 Efectuarea lucrarilor de reparatie a sectiei de producere

10.02.15 30.04.15 25

5 Efectuarea lucrarilor de reparatie a depozitului

01.04.15 31.05.15 20

6 Procurarea utilajului tehnologic 01.06.15 30.06.15 60

7 Montarea utilajului tehnologic 30.06.15 30.08.15 10

8 Montarea sistemelor de comunicarePerfectionarea documentatiei tehnice

01.08.15 30.08.15 10

9 Efectuarea lucrarilor de incercare 20.08.15 30.08.15 5

10 total 140

19

Fluxul tehnologic a miezului de nuca1.Decojire

2. Inspectare

3.Ccalibrare sau sortare

4.ambalare

5.Depozitare

INSTRUMENTE SI UTILAJ NECESAR

Aparat de ambalat miezul de nuca=10000 $

Ciocane 22 bucati =2200 lei

Scaune 30 bucati=10000 lei

Cintare2 =5000lei

Structura organizatorica a intreprinderii

Contabil Operator producere Operator tehnic

1 25 2

Muncitori

20

Personal Functia Persoane SalariiLunare$ SUA

Responsabilitatimajore

1 Operatori prelucrare 20 200 Decojirea nucilorsi sortarea2 Operatori ambalare 5 210 Amalarea si depozitarea4 Operatori 3 200 Asigurarea lucrului

permanent Planificarea actiunilor de suport

5 paznici 2 200Total salarii lunare muncitori 6050 $

Planul vinzari la export in mii kg

anul

luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2015 10 10 10 10 10

2016 12 12 12,5 12,5 12,5 12,5 16 16 16 16,5 16,5 16,5

2017 20 20 20 20 20 20 21 21 22 22 22 22

2018 25 25 25 25 26 26 28 28 28 28 30 30

Planul de actiuni si cheltuieli

Planul de decojire si sortare a miezului de nuca pe ora =4kg

Un lucrator decojeste pe zi in 8 ore=32kg

In luna sunt 24 de zile lucratoare=756kg decojite si sortate de un lucrator

In intreprindere avem20 muncitori=15360kg de miez de nuca

Surplusul de 5360kg va fi distribuit bazelor si marketurilor din tara.

21

Din 4kg de nuka in medi ramine 1,1-1,2de miez

Pretul angro a nucilor=12-15 lei pentru un kg

Pretul nngro a miezolui variazade la 100 sortul 3 pina la 150 sortul 1 adica cel mai calitativ si alb miez

Pentru decojirea 1kg de nuci=3.91 lei pentru 1kg miez munca=15 lei

Arenda achitata pentru incapere=1200 $ care ridica costul cu 1,56 pe kg de miez

Alte cheltueli paza,operatori, contabil,anunturi publicitare,cheltuieli de distribuire25 lei pe kg

In total cheltuieli in medie 4kg=55lei+15 lei decojirea+1,56 arenda+35 lei alte cheltuieli=106,56 lei sinecostul

Daca reazizam miezul in mediu cu 115 lei profitul va =8,44 pentru un kg

Venitul lunar va constitui=129638 lei

Pentru largirea afacerii este necesar de procurat utilaj nou ,din miezul de nuca sa obtinem ulei.Pentru un kg de ulei este necesar 2kg de miez de nuka pretul uleiului angro se estimeaza la 400 lei.

Credir bancar 6o mii dolari pentru marirea afacerii cu 6% annual

luna Sold la inceput dobinda Credit rambursat

Sold la final

1 60 000 305,75 5000 550002 55000 253,15 5000 500003 50000 254,79 5000 450004 45000 221,92 5000 400005 40000 203,8 5000 350006 35000 172,6 5000 300007 30000 152,88 5000 250008 25000 127,4 5000 200009 20000 101,9 5000 15000

10 15000 74 5000 1000011 10000 49,3 5000 500012 5000 25,5 5000 0

Anexa 1

22

MINISTERUL ECONOMIEI ŞI REFORMELOR

REGULAMENT Nr. 40 din  23.08.2000

cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru exportul nucilor, produselor derivate din nuci şi a lemnului de nuc

Publicat : 31.08.2000 în Monitorul Oficial Nr. 109     Promulgat : 23.08.2000

Aprobatprin ordinul ministruluieconomiei şi reformelor nr.40din 23 august 2000

REGULAMENTULcu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru exportul nucilor, produselor derivate

din nuci şi a lemnului de nuc1.  Regulamentul cu privire la modul de eliberare a licenţelor pentru exportul  nucilor,

produselor derivate din nuci şi a lemnului de nuc (în continuare - Regulament) este elaborat în scopul executării prevederilor  Legii nucului nr. 658-XIV din 29 octombrie 1999.

2.  Regulamentul stabileşte modul  de eliberare a licenţelor pentru exportul nucilor, produselor derivate din nuci şi a lemnului de nuc şi îşi extinde acţiunea asupra agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, ce desfăşoară activitate de export al acestor produse.

3.  Pentru exportul nucilor şi produselor derivate din nuci se eliberează licenţe generale pe bază de concurs în cadrul licitaţiei publice. Licenţele se acordă de către Comisia de eliberare a licenţelor pentru exportul nucilor şi a produselor derivate din nuci (în continuare - Comisia), componenţa nominală a căreia este aprobată prin ordinul ministrului economiei şi reformelor.

4.  Licenţa generală este eliberată pe o durată de un an pînă la începutul perioadei de recoltare a nucilor (luna septembrie).

5.  La prima licitaţie publică se expun licenţe generale pentru exportul de nuci şi produse derivate din nuci echivalente cu volumul fizic mediu înregistrat în ultimii trei ani în exportul acestor produse din Republica Moldova (conform datelor Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova). Următoarele licitaţii se anunţă în funcţie de dinamica volumelor de export, înregistrată în perioada de referinţă.

6.  Cantitatea minimă de nuci şi de produse derivate din nuci necesară pentru eliberarea licenţei generale  este de 5000 kg.  Exportul unor cantităţi de nuci şi produse derivate din nuci sub 5000 kg, precum şi a lemnului de nuc este reglementat în mod de lucru prin eliberarea licenţelor ordinare la prezentarea documentelor ce confirmă dreptul de proprietate privată asupra mărfurilor destinate exportului (certificatul de la organul administraţiei publice locale (primărie) ce confirmă deţinerea în proprietate a plantaţiilor de nuc sau actele de achiziţie a nucilor, copia contractului de export, etc.).

7.  Licitaţia publică pentru eliberarea licenţelor generale de export al nucilor şi produselor derivate din nuci este anunţată de către Comisie cu cel puţin 15 zile înainte de data desfăşurării ei prin intermediul mass-media.

8.  Participanţii la licitaţia pentru obţinerea licenţelor generale vor  depune la Comisie o

23

cerere în scris, indicînd cantitatea solicitată de export. La cerere se anexează în mod obligatoriu copia certificatului de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat, certificatul de solvabilitate şi onorare a obligaţiunilor fiscale (plata impozitului funciar, impozitului pe venit, impozitului reţinut la sursa de plată, precum şi îndeplinirea obligaţiunilor faţă de Fondul Social), eliberat de către organul fiscal teritorial, alte documente ce confirmă experienţa de activitate a solicitantului în domeniul producerii, prelucrării şi exportului nucilor şi a produselor derivate din nuci (deţinerea în proprietate ori în condiţii de arendă a plantaţiilor de nuc, a liniilor tehnologice pentru prelucrare, selectare şi împachetare a nucilor, numărul personalului scriptic angajat permanent şi sezonier, ocupat de producerea şi prelucrarea nucilor).

9.  Examinarea cererilor se efectuează de către Comisie în ordinea depunerii lor în prezenţa reprezentantului autorizat al solicitantului.

10.  Decizia Comisiei privind eliberarea licenţelor generale se protocolează.11.  La adoptarea deciziei, Comisia va lua în consideraţie în primul rînd potenţialul de

producere de care dispune solicitantul, baza materială pentru colectare şi prelucrare, solvabilitatea şi onorarea obligaţiunilor faţă de stat, crearea locurilor de muncă în ramura cultivării şi prelucrării nucilor.

12.  În condiţii egale, la eliberarea licenţelor generale se va acorda prioritate agenţilor economici, care contribuie la dezvoltarea ramurii prin înfiinţarea de plantaţii şi dezvoltarea infrastructurii de prelucrare şi asigură un preţ de export mai mare, precum şi celor care în anii precedenţi au desfăşurat activitate de export.

13.  În vederea respectării prevederilor legislaţiei în vigoare privind activitatea de antreprenoriat şi antimonopol, la licitaţie pot participa toţi agenţii economici, garantîndu-se condiţii egale la obţinerea licenţelor.  

14.  Comisia eliberează licenţa generală de export al nucilor  în termen de cel tîrziu 15 zile din data adoptării deciziei respective.

15. Solicitanţii licenţelor de export (generale şi ordinare) sînt obligaţi ca pînă la ridicarea acestora  să transfere în fondul pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului (la contul  special al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare deschis la Trezoreria  teritorială Chişinău) suma în lei echivalentă cu 1% din valoarea mărfii de export, indicată în licenţa respectivă. Suma virată de solicitant în fondul pentru încurajarea  dezvoltării culturii nucului se va calcula reieşind din preţul mediu de export în ultimii 3 ani înmulţit cu volumul mărfii, indicat în licenţă.

În caz de neonorare a acestei obligaţiuni, decizia despre eliberarea licenţei generale se consideră nulă, iar volumul producţiei indicat în licenţă se scoate  din nou la licitaţie     publică.

16. Ministerul Economiei şi Reformelor eliberează în mod curent agenţilor economici licenţe de export pentru fiecare lot de marfă în parte (licenţă de o singură folosinţă) în limitele volumelor indicate în licenţele generale, la prezentarea contractului de vînzare-cumpărare şi a documentelor de însoţire a mărfii, prevăzute de legislaţia în vigoare.

17. Licenţele se eliberează concomitent cu actele prevăzute de Acordul privind Sistemul Preferinţelor Generalizate încheiat între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

18. Eliberînd licenţe de o singură folosinţă, Ministerul Economiei şi Reformelor este obligat  să asigure exportul nucilor şi produselor derivate din nuci la preţuri reale pe pieţele de desfacere (preţurile de la burse),  respectarea Legii nucului şi a prezentului Regulament.

19. Comisia este autorizată să stabilească, ţinînd cont de cererea şi oferta pe pieţele de desfacere, nivelul preţurilor de export, ce trebuie să varieze în funcţie de calitatea nucilor şi produselor derivate din nuci, la nivelul preţurilor stabilite la principalele burse de mărfuri.

Ministerul Economiei şi Reformelor va informa organele vamale despre nivelul preţurilor pe

24

piaţa de desfacere şi va asigură exportul  la nivelul acestor preţuri.