Auditul statutar al situatiilor financiare

1. Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere: a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieşire viitoare de resurse.

2. Comitetul de audit al băncii este: a) o structură a băncii care funcţionează în baza unui regulament propriu aprobat de Banca Naţională; b) un comitet permanent, independent de conducătorii băncii, subordonat consiliului de administraţie şi care are o funcţie consultativă; c) un comitet permanent cu rol consultativ şi care este condus de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari.

Comitetul de audit este un comitet permanent, independent faţă de Comitetul de direcţie al Băncii, constituit în baza prevederilor legii societăţilor comerciale şi a reglementărilor emise de Banca Naţională a României. Comitetul de audit asistă Consiliul de administraţie în realizarea atribuţiilor acestuia pe linia auditului intern. Comitetul de audit are funcţie consultativă în ceea ce priveşte strategia şi politica Băncii privind sistemul de control intern, auditul intern şi auditul financiar, respectiv controlul modului în care riscurile semnificative sunt administrate.21.2. Comitetul de audit este format din membri ai Consiliului de administraţie care nu îndeplinesc şi funcţii de conducere.21.3. Comitetul de audit este responsabil de:a) supravegherea auditorilor interni şi auditorilor financiari;b) aprobarea sau propunerea de aprobare adresată Consiliului de administraţie privind numirea, remunerarea şi revocarea auditorului financiar de către adunarea generală ordinară a acţionarilor;c) revizuirea şi aprobarea sferei de cuprindere a auditului şi a frecvenţei angajamentelor de audit;d) primirea rapoartelor de audit;e) asigurarea că Comitetul de direcţie ia măsurile de remediere necesare pentru a soluţiona deficienţele identificate în activitatea de control şi de conformitate, precum şi a altor probleme identificate de auditori.21.4. Principalele atribuţii ale Comitetului de audit sunt:a) încurajează comunicarea între membrii Consiliului de administraţie, directorii Băncii, auditul intern, auditorul financiar şi Banca Naţională a României;b) avizează statutul auditului intern, planul de audit şi revizuirea sa, precum şi necesarul de resurse aferente acestei activităţi;

1

c) asigură relaţia cu auditorul financiar al Băncii, în sensul primirii planului de audit şi analizării constatărilor şi recomandărilor acestuia, precum şi ale altor organe de supraveghere şi control din afara Băncii;d) analizează şi avizează constatările şi recomandările auditului intern şi planurile pentru implementarea acestora;e) avizează raportul anual privind angajamentele de audit desfăşurate în perioada respectivă, din care să reiasă constatările şi recomandările auditului intern şi modul de implementare a recomandărilor respective de către conducerea structurii auditate;f) are acces la orice date sau înregistrări necesare îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin;g) poate formula recomandări adresate Consiliului de administraţie privind strategia şi politica Băncii în domeniul controlului intern, auditului intern şi auditului financiar, precum şi pentru numirea auditorului financiar al instituţiei de credit.21.5. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului de audit face parte integrantă din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Băncii."

3. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?  Necesitatea Codului consta în :              1.  necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;              2.  conservarea încrederii publicului în profesie;              3.  asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau     utilizatori ai  serviciilor acestuia;              4.  confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili;              5.  necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din  care face parte.

4. Prezentaţi 10 lucrări de efectuat când examinaţi conturile de imobilizări financiare. 1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor

financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.

2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata. 3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare. 4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca sunt corect clasificate in filiale, firme

asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente. 5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele justificative aferente si

asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate. 6. Verificarea intrarilor de investitii financiare. 7. Verificarea iesirilor de investitii financiare. 8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate 9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-va ca sunt corect

prezentate

2

10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati cheltuielile provenite din investitii

11. Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a) corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal fata de pierderea neta.

12. Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate, amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in participatie.

13. Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea auditata.

1. Dacă toate imobilizările financiare intrate sunt contabilizate.2. Dacă toate ieşirile de imobilizări financiare sunt înregistrate.3. Dacă toate deprecierile sunt contabilizate.4. Dacă toate veniturile şi toate cheltuielile privind imobilizările financiare sunt înregistrate.5. Dacă imobilizările financiare înregistrate se află în portofoliu întreprinderii.6. Dacă nici o cheltuială curentă nu este înregistrată la imobilizări financiare.7. Situaţia garanţiilor pentru împrumuturile acordate.8. Dacă preţul de înregistrare a imobilizărilor financiare este corect calculat.9. Dacă documentele sunt corect înregistrate.10. Dacă sistemul informaţional permite contabilităţii să cunoască mişcările imobilizărilor financiare atuncicând acestea au loc.

Expertize Contabile

1. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Confidenţialitatea presupune că profesionistul contabil trebuie sărespecte confidenţialitatea informaţiilor obţinute în timpul misiunilor sale şi nu trebuie să le utilizeze sau să le divulge fără autorizaţie scrisă, în afară de cazurile când obligaţia divulgării este prevăzută prin lege sau norme reglementare. Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.

Þ    Principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea expertizelor judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele: - independenta expertului contabil- competenta expertului contabil - calitatea expertului contabil- secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil

3

Þ    Secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil trebuie să se manifeste şi prin următoarele acte de comportament:I.  Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să refere mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) ce i-a fost fixată de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.

Þ    II. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta, în condiţiile legii.

Þ    III. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor, cu confirmare de primire, arătându-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale, expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil, în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar, trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare

Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere. În Raportul său trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu documente justificative şi evidenţieri contabile.

Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor, direct părţilor implicate în actul justiţiar.

El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate, în afara procedurilor prevăzute de lege.

4

2. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile.In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil.

3. Explicaţi principiul confidenţialităţii.Confidenfialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a divulga

informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.Profesionittii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni sau

colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate.Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca

informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert.Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa

indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de

confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.

Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei  tari.Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere

urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi

lezate;b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot

fi divulgate; trebuie sa se evite siruafiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informafiile sunt destinatarii

corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informafii;- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica

responsabilitatea sa.

Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

Evaluarea întreprinderilor

5

1. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. Raspuns : a)Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 = 140.000Sau= 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000

Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activl net corijat se calculeaza prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE  2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORIi  Metodele de determinare sunt: Activul net coectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substantiale Alte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii

2. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de:

a) 8.800 mii lei;

b) 8.600 mii lei;

c) 8.480 mii lei.

6

Vg= ANC +GW = 8000 +480 = 8480GW= (CB-ANC*i)/c= ( 1000 -8000*11%) /25% = (1000-880)/25%=480

Raspuns :c) 8480

Vg = ANC + GW

GW =CB-(ANC x i)/t =(1.000-8.000 x 11%) / 25 % = 480

Vg = 8.000 + 480 = 8.480

Pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC X i = 880 lei

Renta de goodwill se determina astfel: CB-ANCxi = 120 lei

Actualizarea rentei de goodwill cu rata de actualizare:| © = 25%|120 x 25%= 480

Valoarea globala a intreprinderii (Vg)= 8480 lei

CB= capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata prin profitul net;

i = rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara;

ANC x i = pragul de rentabilitate al intreprinderii

CB – ANC x i = superprofitul, superbeneficiul renta de goodwill

3. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea acesteia?

Goodwill-ul intreprinderii este reflectat patrimonial in fondul comercial, fiind diferenta intre valoarea deaport sau achiziţie şi valoarea elementelor de activ.

Goodwill-ul se creeaza ca urmare a unei bune reputatii a firmei in relatie cu clientii sai. O astfel de reputatie deriva de regula din:

• livrarea unor produse/servicii de calitate ridicata,

• comportamentul profesionist al angajatilor sau

• prin atitudinea prompta si orientata spre client a companiei

Desi este constientizata importanta sa, din punct de vedere contabil nu vom gasi reflectata valoarea sa in inregistrari contabile. Goodwill-ul este inerent oricarei afaceri insa valoarea sa nu se poate estima in mod obiectiv. De asemenea goodwill-ul se poate schimba de la o zi la alta (o relatie defectuoasa cu un client poate afecta negativ goodwill-ul, sau plecarea

7

angajatilor care erau profesionisti si angajarea unora noi care nu se ridica la standardele asteptate poate afecta de asemenea negativ goodwill-ul) .

Desi, asa cum am mentionat, valoarea sa nu este reflectata in contabilitate, exista insa si o exceptie : atunci cand afacerea este vanduta. Pentru comparator acesta se reflecta ca o imobilizare necorporala.

Cum se stabileste valoarea goodwill-ului ?

In urma vanzarii afacerii vanzatorul si cumparatorul negociaza un anumit pret, fara insa a cuantifica goodwill-ul. Goodwill-ul va fi prin urmare diferenta dintre pretul de vanzare si valoarea activelor nete inregistrate in contabilitatea vanzatorului.

De exemplu, daca Z are active nete in contabilitate in suma de 10.000 ron si vinde afacerea cu 22.000 ron atunci valoarea goodwill-ului se ridica la 22.000 ron-10.000 ron = 12.000 ron.

Care standard face referire la goodwill ?

Standardul care face referire la goodwill este IFRS 3 Combinari de intreprinderi.

Acesta stipuleaza ca goodwill-ul obtinut dintr-o combinare de intreprinderi se recunoaste ca activ si este evaluat initial la cost.

Dupa recunoasterea initiala , goodwill-ul se evalueaza la cost minus pierderi din depreciere.

Goodwill-ul nu se amortizeaza, dar este testat pentru depreciere in fiecare an, conform Ias 36 Deprecierea activelor.

Goodwill negativ

Da, este posibil sa existe goodwill negativ atunci cand valoarea platita pentru achizitionarea unei companii este inferioara valorii activelor nete.

Orice goodwill negativ trebuie recunoscut imediat in contul de profit si pierdere.

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Societatea „X” nu mai face faţă datoriilor sale exigibile. Societatea intră în faliment având la bază cererea introdusă la tribunal de către unul dintre creditori. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil de începere a lichidării se prezintă astfel: Echipamente tehnologice 30.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei

8

Mărfuri 900 lei Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 100 lei Conturi la bănci în lei 2.000 lei Cheltuieli în avans 1.000 lei Furnizori 12.000 lei Venituri în avans 1.250 lei Capital subscris vărsat 2.500 lei Rezerve legale 200 lei Alte rezerve 4.000 lei Rezultatul reportat 1.150 lei

Aportul asociaţilor la capitalul social în baza statutului şi contractului de societate se prezintă dupa cum urmează: - asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social) - asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social) Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Vânzarea echipamentelor tehnologice la preţul de 7.000 lei, TVA 24%; b) Vânzarea mărfurilor la preţul de 1.200 lei, TVA 24%; c) Încasarea chiriei plătite în avans în sumă de 1.000 lei; d) Restituirea chiriei încasate anticipat în sumă de 1.250 lei; e) Stabilirea sumelor de acoperit de către cei doi asociaţi pentru plata datoriei faţă de furnizori; f) Achitarea datoriei faţă de furnizori.

Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la asociaţi. a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidareA.Intocmirea bilantul initial al soc. XA.ACTIVE IMOBILIZATE

I.IMOBILIZARI CORPORALE (30.000-15.000) 15.000

ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 15.000

ACTIVE CIRCULANTE

I.STOCURI (900-100) 800II CASA SI CONTURI LA BANCI 2000

9

ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 2.800

CHELTUIELI IN AVANS 1.000DATORII CURENTE 12.000ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORIICURENTE NETE (active circulante total+cheltuieli in avans- datorii curente-venituri in avans)

-9450

TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE (active imobilizatetotal+active circulante nete = 15.000-9.450)

5.550

VENITURI IN AVANS 1.250CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500II.REZERVE (200+4.000) 4.200REZUTATUL REPORTAT (pierdere) 1.150TOTAL CAPITALURI PROPRII (2.500+4.200-1.150) 5.550TOTAL CAPITALURI 5.550

a). Valorificarea echipamentelor tehnologice (imobilizarilor corporale):461 = % 8.3307583 7.0004427 1.330-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice% = 2131 30.0002813 15.0006583 15.000-încasarea contravalorii echipamentelor tehnologice5121 = 461 8.330- închiderea contului 75837583 = 121 7.000- închiderea contului 6583121 = 6583 15.000b).Valorificarea marfurilor:4111 = % 1.428707 1.2004427 228- încasarea contravalorii marfurilor vândute5121 = 4111 1.428- scaderea din gestiune a marfurilor vândute

10

607 = 371 900-anularea provizionului397 = 7814 100- închiderea conturilor 707 si 7814% = 121 1.300707 1.2007814 100

- închiderea contului 607121 = 607 900c)incasarea chiriei platite in avans:5121 = 471 1.000d)restituirea chiriei incasate anticipat:472 = 5121 1.250Regulaizarea si plata TVA4427 = 4423 1.5584423 = 5121 1.558

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

D CONT 121 C

D CONT 5121 C

15.000 7.000 2.000 1.250900 1.300 8.330 1.558

1.4281.000

15.900 8.300 Sold D 7.600

12.758 2.808 Sold D 9.950

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

ACTIVE CIRCULANTEI.CASA SI CONTURI LA BANCI 9.950ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 9.950DATORII CURENTE 12.000ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORIICURENTE NETE (active circulante-daorii

-2.050

11

curente)TOTAL ACTIVE-DATORII CURENTE -2.050CAPITAL SI REZERVEI.CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 2.500II.REZERVE (această sumă este formată din repartizareaprofitului net în anii anteriori)

4.200

III.REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR-din exercitiul curent-din lichidare

8.7501.1507.600

TOTAL CAPITALURI PROPRII (capital+rezerve-rzultatul ex.)

-2.050

TOTAL CAPITALURI -2.050

1).Determinarea capitalului propriu (activului net):CP(AN) = 9.950 – 12.000 = -2.050 leiRezulta ca, pentru achitarea furnizorilor în suma de 2.050 lei, capitalul propriu (activul net) este insuficient.In cazul în care bunurile care alcatuiesc averea societatii în nume colectiv nu suntsuficiente pentru plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executaresilita împotriva asociatilor.Societatea "X" se încadreaza în prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.

2). Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:2.1)Decontarea rezervelor legale1061 = 456 2002.2)Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)456 = 441 322.3)virarea acestuia441 = 5121 322.4) Decontarea altor rezerve1068 = 456 4.0002.5). Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)456 = 446 667446 = 5121 6673). Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

Cap. social Rezerve Alte rezerve TOTAL

12

legaleAociatul A 70% 1.750 118 2.333 4.201Asociatul B 30% 750 50 1.000 1.800TOTAL 2.500 168 3.333 6.001

Pierderi si furnizoriPierderi dinexercitiulcurent

Pierderidinlichidare

Furnizori Total Diferente

Aociatul A 70%

805 5.320 8.400 14.525 1.0324

Asociatul B 30%

345 2.280 3.600 6.225 4.425

TOTAL 1.150 7.600 12.000 20.750 14.749 (20.750 -6.001)

4.)Înregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociatipentru plata furnizorilor: a)capitalul social de restituit asociatilor1012 = 456 2.500

b) pierderea curenta si pierderea din lichidare456 = 121 8.750 (1.150+7.600)

c) depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)5121 = 456 2.749Asociatul A 1.924Asociatul B 825Asociatul A: 2.749 x70% = 1.924Asociatul B: 2.749 x 30% = 825

d) achitarea furnizorilor401 = 5121 12.000

e) situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel:

13

D CONT 456 C

D CONT 5121 C

32 200 9.950 32667 4.000 2.749 6678.750 2.500 12.000 9.449 6.700 Sold D 2.749

12.699 12.699

2.749 Sold 0 Sold 0

2. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin

insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.Procedura insolventei poate fi deschisa atat de creditor, cat si de debitor, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege. Scopul procedurii colective este pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei - care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila; 3. procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege; Efectele deschiderii procedurii insolventei:

La data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia căilor de atac declanşate de debitor;

Deschiderea procedurii insolventei ridica debitorului dreptul de administrare. Administratorul judiciar sau lichidatarul poate introduce actiuni pentru anularea unor actelor frauduloase. Procedura de reorganizare judiciara – se elaboreaza un plan de reorganizare, ce poate fi propus de debitor, de creditorii care detin 20% din valoarea totala a creantelor mentionate in tabelul creditorilor, de catre administratorul judiciar in vederea achitarii datoriilor debitorului;

14

3. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.

În conformitate cu prevederile legale, cenzorii (auditorii statutari) sunt obligaţi să auditeze situaţiile financiare, să verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute la zi şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilanţului contabil. În acest sens, sunt obligaţi să verifice următoarele obiective principale: a) operaţiunile legate de înregistrarea sau de modificarea capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de valorificare a rezultatelor acestuia, precum şi faptul că rezultatele inventarierii sunt cuprinse în bilanţul contabil anual; c) existenţa procedurilor pentru organizarea gestiunilor de valori materiale şi băneşti şi a evidenţei analitice şi sintetice a elementelor patrimoniale; d) ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; e) preluarea corectă în balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică; f) întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice şi respectarea normelor metodologice cu privire la întocmirea acestuia şi a anexelor sale; g) dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform reglementărilor legale în vigoare; h) dacă contul de profit şi pierderi este întocmit pe baza datelor din contabilitate privind perioada de raportare; i) stabilirea în conformitate cu dispoziţiile legale a profitului net şi punctul de vedere referitor la destinaţiile acestuia, propuse de consiliul de administraţie; j) situaţia creditelor şi a altor împrumuturi ale societăţii comerciale şi garantarea acestora; k) inspecţia lunară şi inopinată a casei şi verificarea existenţei titlurilor sau valorilor care sunt proprietatea societăţii comerciale sau care au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit; l) să constate depunerea, în mod regulat, a garanţiei de către administratori; m) să vegheze ca dispoziţiile legii, ale contractului de societate sau ale statutului să fie îndeplinite de administratori şi de lichidatori; n) alte sarcini prevăzute de actele normative în vigoare. Cenzorii (auditorii statutari) vor aduce la cunoştinţă administratorilor neregularităţile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi statutare pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. De asemenea, aceştia sunt obligaţi să convoace adunarea generală ordinară sau extraordinară, când nu a fost convocată de către administratori, şi să ia parte la acestea având dreptul să insereze în ordinea de zi propunerile pe care le consideră necesare.

STUDII DE FEZABILITATE

15

1. Ce se înțelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?

FEZABILITATEA reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii, având drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau realizării unor obiective de investiţii.

STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.

Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:

achiziţionarea de licenţe; credite externe şi condiţii de rambursare; obţinerea de materii prime din import; posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia; eficienţa fondurilor investite

2. Unul din indicatorii utilizați în evaluarea tradițională a proiectelor investiționale este

termenul de recuperare a investiției neactualizate. Care este modul de calcul şi conținutul indicatorului?

3. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 15.000 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investitie

Costuri de exploatare

TotalCost

Total incasari

0 15.000 15.0001 6.420 6.420 9.4402 6.620 6.620 9.6403 7.500 7.500 10.7004 6.500 6.500 11.7005 8.500 8.500 22.700Total 11.445 35.540 50.540 64.180

Calculati termenul de recuperare aferent proiectului.

16

4. Un proiect investițional, cu o valoare totală a investiției de 11.445 lei, prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investitie

Costuri de exploatare

TotalCost

Total incasari

Cash- flow anual net

0 11.445 6.420 17.865 8.520 -9.3451 6.420 6.420 9.440 3.0202 6.420 6.420 9.440 3.0203 6.500 6.500 9.700 3.2004 6.500 6.500 9.700 3.2005 6.500 6.500 9.700 3.200Total 11.445 38.760 50.205 56.500 6.295

Calculați rentabilitatea medie aferentă investiției.

Analiza diagnostic a întreprinderii

1. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informații bilanțiere:

Imobilizări 100000

Stocuri 20000

Creante 40000

Disponibilități 5000

Capitaluri proprii 65000

Datorii mai mari de un an 50000

Datorii de exploatare 47000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

2. Să se calculeze rezultatele intermediare în manieră anglo‐saxonă pentru întreprinderea care e caracterizată prin următoarele venituri şi cheltuieli:

Indicator u.m.

Venituri din vânzarea mărfurilor 3000

Subvenții de exploatare 1000

Producția vândută 25000

Producția stocată 2000

17

Cheltuieli cu materii prime 13000

Costul mărfurilor vândute 2200

Cheltuieli salariale 15000

Cheltuieli cu amortizarea 2000

Cheltuieli cu chirii 500

Venituri din dobânzi 100

Cheltuieli cu dobânzi 1400

Impozit pe profit 1500

Consultanta fiscala acordata intreprinderilor

1. Daţi 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectuează.

2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

3. O persoană fizică a cumpărat pe data de 25 mai 2003 un apartament la un preţ de 50.000 euro. El vinde locuinţa în data de 29 noiembrie 2009 la un preţ de 60.000 euro. Cursul de schimb de la data achiziţiei a fost de 3,69 lei / euro, iar de la data vânzării este de 4,31 lei / euro. Să se determine impozitul datorat cu ocazia vânzării apartamentului.

4. O microîntreprindere realizează următoarele venituri: 2400 lei în TR I, 10500 lei în TR II, 28000 lei în TR III, 38000 lei în TR IV. În trimestrul ai II-lea achiziţionează o casă de marcat în valoare de 200 lei. Să se determine care este impozitul datorat pentru întregul an.

18

5. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii

1. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

Tinerea contabilitatii unei entitati

1. SC “ALFA” SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni.

Actionarii aporteaza, conform statutului, in natura, un teren de 8.000 lei, un camion de 10.000 lei si in numerar 2.000 lei.

2. S.C. “AGRO” S.R.L. executa cu forte proprii o amenajare de teren al carui cost este de 1500 lei, care se amortizeaza intr-o perioada de 5 ani, dupa care se scoate din activul patrimonial.

3. Conform facturii nr.1600, SC “BETA” SA primeste materii prime la costul de achizitie de 2.000 lei (pretul de cumparare 1.600 lei si cheltuieli de transport incluse in factura 400 lei), TVA 24%.

Se elibereaza in consum materii prime la costul de achizitie de 1.800 lei.

4. SC “TRANSCOM” SA a incasat de la buget, in anul 2004, suma de 12000 lei, pentru achizitionarea de mijloace de transport si suma de 800 lei pentru activitatea de transport, ca urmare a practicarii unor tarife sub pretul de vanzare, diferente ce se suporta din bugetul de stat. La sfarsitul anului se constata ca societatea mai are de incasat o subventie de exploatare de 200 lei, care se si incaseaza.

19

5. La 30 decembrie N, întreprinderea achiziţioneazã un echipament la un cost de 147.000 lei. Durata de viaţã fizicã a activului este de 7 ani, dar conducerea estimeazã vânzarea lui dupã 5 ani de utilizare. Valoarea rezidualã este estimatã la 47.000 lei. Sã se calculeze şi sã se contabilizeze amortizarea imobilizãrii în exerciţiul N+1 în conformitate cu IAS 16 „Imobilizãri corporale”.

20