rezolvari ceccar – an i, sem. ii

8/18/2019 Rezolvari CECCAR – an I, Sem. II

1/34

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (84). Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea B în exerci iulț n+1 şi

să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activită ilrț pera inale!ț financiare şi de

investi ii!ț cunsc"ndu#se următarele infrma iiț din situa iileț financiare$

Indicator N N+1

Imobilizări 2000 2100

Stocuri 300 350

Creanțe 400 430

Disponibilități 100 80

!"# "CI% 2800 2&'0

Capitaluri proprii 1000 1100

Datorii (nanciare '00 '50

)urnizori *00 800

Datorii salariale i (scale 450 400

Credite de trezorerie 50 10

Indicator u,m,

Ci-ra de a-aceri 1000

C.eltuieli materiale 300

C.eltuieli salariale 400

C.eltuieli (scale i sociale 50

C.eltuieli cu amortizarea 100

C.eltuieli cu dob/nda 50

Impozit pe pro(t 25

Raspuns:

Standardul %nterna&inal de 'ntailitate %S * defineşte fluxurile de trezrerie (denumite şi fluxuri

de numerar sau cas#fl, în unele lucrări) drept intrări sau ieşiri de numerar şi ecivalente de

numerar.


2/34

-n cadrul situa&iei fluxurilr de trezrerie! ptrivit ardării func&inale a activită&ilr întreprinderii!

fluxurile sunt grupate în trei categrii$

fluxuri prvenite din activită&ile de explatare (pera&inale)

fluxuri prvenite din activită&i de investi&ii fluxuri prvenite din activită&i de finan&are.

naliza fluxurilr de trezrerie pe tate cele trei tipuri de activită&i este utilă pentru$ crelarea

prfitului (pierderii) cu numerarul separarea activită&ilr care implică numerar de cele care nu

implică numerar.

Metoda indirecta

1. /luxuri de numerar din activitatea de explatare

0ezultatul înainte de impzit şi elemente extrardinare 1

+ 'eltuieli cu amrtizarea 1

+ 'eltuiala cu danda 2

3ariatia stcurilr (2)

3ariatia creantelr ()

3ariatia datriilr din explatare 1

3ariatia datriilr salariale (2)

#%mpzit pe prfit (52)

6666666666666666666666666666666

/lux 7et de trezrerie din xplatare 192

:rfit rut ; 3enituri 6 'eltuieli

:rfit rut ;1##4#2#1#2;1

/luxurile de numerar generate de activitatile de explatare sunt cnsecinta principalelr activitati

generatare de venituri ale intreprinderii.


3/34

+3"nzările de imilizări(necrprale! crprale! financiare)

6 cizi&ii de imilizări(necrprale! crprale! financiare) (1)

+ lte încasări extrardinare

6 lte plă&i extrardinare

6666666666666666666666666666666#

/luxurile de numerar generate de activitatile de investitii (1)

/luxurile de numerar generate de activitatile de investitii fera infrmatii privind mdul in care

intreprinderea isi asigura cresterea reflectand masura in care platile au fst effectuate pt acizitiade active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezrerie in viitr.

1. /luxurile de numerar din activitati de finantare

+ 'reşterea creditelr pe termen lung şi scurt 2

6 0amursarea creditelr pe termen lung şi scurt (4)

+ 'reşterea capitalului scial

6 0etragerea capitalului scial

6 :lă&i pentru dividende

+ 3enituri financiare încasate(d"nzi! dividende)

6 'eltuieli financiare plătite(d"nzi! dividende)

+Suven&ii pentru investi&ii primite

+lte încasări financiare

#lte plă&i financiare

66666666666666666666666666666666

/luxurile de numerar generate de activitatile de finantare 1


4/34

/luxurile de numerar din activitati de finantare sunt generate de acele activitati care antreneaza

scimari in marimea si structura capitalurilr prprii si imprumutate ale intreprinderii si permit

estimarea cererii viitare de fluxuri de numerar din partea finantatrilr intreprinderii.

/luxurile de numerar

/lux act explatare 192

+ /lux act investitii (1)

+ /lux act financiara 1

+ 7umerar şi ecivalente de numerar la finele periadei 8

6 7umerar şi ecivalente de numerar la începutul periadei ( 1)

0ezultat ; 82

Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fuxurilor de

trezorerie

Dobânzi şi dividende

/luxurile de trezrerie! care prvin din d"nzi şi dividende încasate! treuie să fie prezentate

separat de cele care sunt generate de d"nzile şi dividendele plătite. =tdată! ele treuie să fiedeterminate pe cele trei categrii de activită&i! iar apartenen&a lr la una sau alta dintre categrii

treuie să fie păstrată de la un exerci&iu la altul.

:entru institu&iile financiare! d"nzile şi dividendele încasate şi vărsate cnstituie fluxuri de

explatare. :entru ceilal&i agen&i ecnmici! slu&ia delimitării este mai pu&in evidentă.

-n cazul d"nzilr şi dividendelr plătite(vărsate) există duă interpretări psiile. >nii le

cnsideră cnsecin&ă a pliticii de finan&are alese şi le clasifică! deci! în categria fluxurilr de

finan&are. l&ii estimează că! de fapt! cel mai imprtant lucru este să se pună în eviden&ăcapacitatea întreprinderii de a dega?a! prin activitatea sa! activele necesare finan&ării sale. 'a

atare! aceste plă&i sunt catalgate în categria fluxurilr de explatare.

ceeaşi prlemă apare şi în cazul d"nzilr şi dividendelr încasate. @az"ndu#se pe faptul că

este vra despre remunerarea plasamentelr efectuate! unii le cnsideră fluxuri de investi&ii.

l&ii! în scim! le catalgează în categria fluxurilr de explatare. %S' nu s#a prnun&at în

favarea unei slu&ii sau alta.

Impozitul asupra rezultatului


5/34

'um impzitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii! rezultat care prvine at"t din

pera&ii de explatare c"t şi din activită&ile de investi&ii şi finan&are! în md ideal ar fi ca acest

impzit să fie delimitat pe cele trei cmpnente. Aearece este dificil să se identifice fluxurile de

trezrerie generate de impzitare pe cele trei categrii de activită&i! fluxurile de trezrerie

generate de plata impzitului pe prfit sunt incluse în categria activită&ilr de explatare!except"nd situa&ia c"nd ele ar putea să fie clar identificaile în activită&ile de investi&ii sau de

finan&are.

/luxul de numerar din activitati de explatare treuie sa fie pzitiv cu valare cat mai

mare.


6/34

ntele explicative la situatiile financiare anuale la data de 1.15.51! intcmite in

cnfrmitate cu F


7/34

Raspuns:

%n aceasta etapa prfesinistul cntail tine infrmatii cu privire la particularitatile intreprinderii!

znele sale de risc! dmeniile si sistemele semnificative! infrmatii care sa ii permita rientarea si

planificarea cntralelr astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vr servi realizarii

iectivelr misiunii de audit.

:rincipalele lucrari din aceasta etapa sunt$

1.'ulegerea de infrmatii generale asupra intreprinderii

5.%dentificarea dmeniilr si sistemelr semnificative

.0edactarea :lanului de misiune (planului de audit)

4.lararea prgramului de munca

$ (142). 'e este riscul de nedetectareN

Raspuns:

0iscul de nedetectare reprezintă riscul ca prcedurile de fnd ale unui auditr să nu detecteze

denaturare ce există în sldul unui cnt sau categrie de tranzac&ii şi care ar putea fi

semnificativă în md individual! sau atunci c"nd este cumulată cu denaturări din alte slduri sau

categrii de tranzac&ii.

(14I). 'e este şi ce semnifica&ie are imprtan&a relativăN

Raspuns:

%mprtanta relativa se defineste in raprt cu valarea sau cu natura unei iregularitati sau

inexactitati figurand in infrmatia financiara (inclusiv misiune)! care! singura sau adaugata

altra! tinand seama de circumstantele spetei! ar avea prail drept cnsecinta influentarea

ratinamentului sau deciziei unei persane reznaile care se spri?ina pe aceasta infrmatie.

:rin iregularitati se inteleg tate actiunile misiunile care incalca$

O fie legea sau reglementarile aplicaile scietatilr cmerciale

O fie dispzitii statutare

O fie tarari @

O fie deciziile '

:rin inexatitati se inteleg prelucrarile si interpretarile cntaile sau ?uridice ale unui fapt! in

necncrdanta cu realitatea cum ar fi$

O calcule ernate

O erri de inregistrare

O cifre inexacte%mprtanta relativa necnstituind un risc in sine! se refera in principal la valarea peratiilr


8/34

prelucrate sau prelucraile! dar care ia in calcul si anumite elemente cantitative (rezultat$ prfit

sau pierdere! capital scial redus su limita legala).

uditrul! in demersul sau va treui sa tina cnt de ntiunea imprtantei relative! in care scp va

determina$

O cnturile semnificative 6 pe care le va examina mai rigurs decat pe celelalteO pragul de semnificatie 6 care va permite sa aprecieze daca inexactitatie cnstatate este

necesar sa fie crectate sau nu.

(14*). Aa&i defini&ia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.

Raspuns:

:rin audit! in general! se intelege examinarea prfesinala a unei infrmatii in vederea exprimarii

unei pinii respnsaile si independente prin raprtarea la un criteriu(standard! nrma) de

calitate.

lementele principale care definesc auditul sunt$

O examinarea unei infrmatii treuie sa fie exclusiv examinare prfesinala

O scpul examinarii unei infrmatii este acela de a exprima pinie asupra acesteia

O pinia exprimata treuie sa fie respnsaila si independenta ceea ce presupune ca persna

care face aceasta examinare are anumite respnsailitati pentru activitatea sa si treuie sa fie

persna independenta

O examinarea treuie facuta dupa reguli dinainte stailite! ccuprinse intr#un standard sau nrma

legala sau prfesinala care cnstituie un criteriu de calitate.

3 (148). Aa&i defini&ia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.

Raspuns:

:rin auditul statutar se intelege examinarea efectuata de un prfesinist cntail cmpetent si

independent asupra situatiilr financiare ale unei entitati in vederea stailirii unei pinii mtivate

asupra imaginii fidele! clare si cmplete a pzitiei si situatie finaciare precum si a rezultatelr

tinute de aceasta.

lementele principale al auditului statutar$

O prfesinistul cmpetent si indepndent care pate fi persana fizica sau ?uridica

O iectul examinarii 6 situatiile finaciare ale enitatii! in ttalitatea lr$ ilant cnt de prfit sipierdere si celelalte cmpnente

O scpul examinarii exprimarea unei pinii mtivate asupra imaginii fidele! clare si cmplete a

pzitiei si situatie finaciare precum si a rezultatelr tinute de entitatea auditata

O criteriul de calitate il cnstituie standardele (nrmele) de audit si standardele cntaile.

4 (149). 'e este auditul financiarN Aar auditul statutarN

Raspuns:

uditul financiar pate fi calificat ca rice analiza! rice cntrl! rice verificare si rice studiu

asupra unei sectiuni sau a unei parti din cntailitate sau din situatiile finaciare ale unei entitati.


9/34

:rin auditul statutar se intelege examinarea efectuata de un prfesinist cntail cmpetent si

independent asupra situatiilr financiare ale unei entitati in vederea stailirii unei pinii mtivate

asupra imaginii fidele! clare si cmplete a pzitiei si situatie finaciare precum si a rezultatelr

tinute de aceasta.

ltfel spus! auditul statutatr este auditul financiar efectuat de auditri statutari care examineaza sicertfica in ttalitatea lr situatiile finaciare! ptrivit nrmelr de audit! inclusiv activitati si peratii

specifice intreprinderii auditate! in virtutea unr dispzitii legale! ca urmare a mandatului primit din

partea prprietarilr intreprinderii.

5 (12). uditul cntractual$ caracteristici şi iect.

Raspuns:

Caracteristicile:

6 se realizeaza exclusiv prin firme de specialitate

6 independenta si respnsailitatea ( acperita prin asigurare) cnduce la un inalt grad de

crediilitate a situatiilr finaciare auditate.

Obiective:

6 pate realiza tate iectivele auditului intern sau statutar( in anumite cnditii de dentlgie!

stailite de rganismul prfesinal)

6 pate realiza rice misiune ade audit.

Dads5E

Contabilitate1# (2*). Se primeste in cirie un imil avand valarea de I. lei. 'iria lunara datrata si

acitata este de 15 lei.

Raspuns:

%nregistrare extrailantiera pentru cirie

A81 I

%nregistrarea facturii lunare de cirie

I15 ; 41 15

Scadere extrailantiera cladire

'81 15

11 (28). Se primeste factura nr.111I pentru reparatii la utila?e frigrifice in valare de 5 lei!

=3 54M.

Raspuns:

:rimire factura reparatii

M ; 41 548


10/34

I11 5

445I 48

12 (2I). Se inregistreaza a?ustare pentru deprecierea creantelr 6 deitri in suma de * lei.Raspuns:

I8I ; 49I *

10 (2I1). Se inregistreaza a?ustare pentru deprecierea creantelr unitatii cu asciatii in suma

de 8 lei.

Raspuns:

I8I ; 492 8

1$ (I).S'


11/34

5I*9 ; *I 4

%ncasare cntravalare danda

2151 ; 5I*9 4

13 (I2). S' A S0H decide sa reduca pretul a 1 pereci pantfi '0


12/34

Ha 1.15.7$

3alarea cntailă a imilizărilr 15*. u.m.

Baza de impzitare a imilizărilr I2. u.m.

Aiferen&ă temprară impzailă I5. u.m.

:asivul de impzit am"nat care treuie să existe la 1.15.7 ; M x I5. u.m. ; 18.I u.m.

:asivul de impzit am"nat existent la desciderea exerci&iului 7 ; I. u.m.

:asivul de impzit am"nat care treuie înregistrat în exerci&iul 7 ; 18.I u.m. 6 I. u.m. ;

15.I u.m.

cesta se va înregistra astfel$

pe seama capitalurilr prprii$ (15*. u.m. 6 9. u.m.) x M ; 11.1u.m.

pe seama celtuielilr$ (12. u.m. #1. u.m.) x M ; l .2 u.m.

M ; Aatrie de impzit am"nat 15.I u.m.

0ezerve din reevaluare 11.1 u.m.

'eltuieli cu impzitul am"nat 1.2 u.m.

15 (**)" Scietatea prcedeazP la retratarea situa&iilr financiare în cnfrmitate cu prevederile

%S 59 pentru prima datP în exerci&iul 7. Ain punct de vedere fiscal! retratarea situa&iilr

financiare nu este recunscutP.

:resupunem urmPtarele infrma&ii privind imilizPrile crprale ale scietP&ii la desciderea

exerci&iului 7$

3alarea cntailP (valarea crectatP de efectele infla&iei) 18. u.m.

Baza de impzitare (valarea istricP) 15. u.m.

QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ

Aiferen&P temprarP impzailP I. u.m.

'ta de impzit pe prfit$ 1IM.


13/34

SP se calculeze şi sP se cntailizeze impzitul am"nat în cnfrmitate cu %S 15 J%mpzitul pe

prfitL.

Raspuns:

:asivul de impzit am"nat care treuie înregistrat$ I. u.m. x 1IM ; 9.I u.m.

0ezerve din reevaluare ; Aatrie de impzit am"nat 9.I u.m.

aferente ilan&ului de

descidere al primului an

de aplicare a a?ustării la infla&ie

2# (*25)" /ie scietatea < al cPrei capital este frmat din 2.9 de ac&iuni cu valarea nminalP

de 1. u.m. dunarea generalP decide diminuarea capitalului scial cu 9. u.m. în vederea

ramursPrii cPtre ascia&i. SP se cntailizeze diminuarea capitalului scial.

Raspuns:

Aiminuarea capitalului scial

115 ; 42I 9.

0amursare cntravalarea capital scial

42I ; 2151 9.

21 (*2)" Scietatea < are capitalul scial frmat din I. de ac&iuni cu valarea nminalP de

1. u.m. dunarea generalP a ascia&ilr decide acperirea unei pierderi prvenite din

exerci&iile trecute în valare de 1. u.m.! prin anularea a 1 ac&iuni.

SP se cntailizeze diminuarea capitalului scial.

Raspuns:

115 ; 11*1 1.

22 (*24)" Scietatea K a cntractat un împrumut ancar în urmPtarele cndi&ii$

6 valarea împrumutului 1. u.m.

6 rata împrumutului$ 15M (ratP anualP)

6 durata împrumutului$ lunP.

SP se prezinte înregistrPrile cntaile generate de împrumut.

Raspuns:


14/34

'ntractare imprumut pe termen scurt

2151 ; 2191 1.

%nregistrare danda datra pentru luna de imprumut

III ; 2198 1.

20 (815)" 'are sunt destina&iile! în rdinea în care acestea se au în vedere! pentru repartizarea

prfitului net la entitP&ile ecnmice cu capital integral sau ma?ritar de statN

Raspuns:

:rfitul cntail net se repartizează! în md prvizriu! de regulă la sf"rşitul exerci&iului financiar!

pe următarele destina&ii$

1. destina&ii prevăzute ligatriu de lege$ rezerve legale! acperirea pierderilr cntaile

din anii preceden&i! vărsăminte la ugetul statului! surse prprii de finan&are aferenteprfitului rezultat din v"nzări de active! respectiv aferente facilită&ilr fiscale la impzitul

pe prfit

5. destina&ii stailite prin actul cnstitutiv al scietă&ii$ rezerve statutare

. destina&ii tăr"te de adunarea generală a ac&inarilr sau ascia&ilr$ surse prprii de

finan&are! alte rezerve! participarea salaria&ilr la prfit! dividende! capital scial.

2$ (81)" 'are sunt reducerile de pre& pe care le pt acrda furnizrii pentru livrPri şi încasPri

aferente! precum şi mdul de realizare a pera&iunilr de aceastP naturPN

Raspuns:

Reducerile comerciale îmracă frma de rabaturi, remize şi risturne. 0aaturile se

primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra pre&ului de v"nzare! remizele se acrdă

asupra pre&ului pentru v"nzări superiare vlumului cnvenit sau pzi&ia de transprt

preferen&ială a cumpărătrului! iar risturnele sunt reduceri de pre& calculate asupra ansamlului

de pera&ii efectuate cu acelaşi ter& în decursul unei periade determinate.

Reducerile 6nanciare sunt su frmă de sconturi de decontare pentru acitarea datriilr

înainte de termenul nrmal de exigiilitate.

2 (814)" 'are sunt cmpnentele actuale ale situa&iilr financiare anuale cnfrm F


15/34

4. Situa&ia fluxurilr de trezrerie

2. 7te explicative la situa&iile financiare anuale.

:ersanele ?uridice care la data ilan&ului nu depăşesc limitele a duă dintre criteriile de mărime

specificate anterir întcmesc situa&ii financiare anuale simplificate care cuprind$

1. Bilan&

5. 'nt de prfit şi pierdere

. 7te explicative la situa&iile financiare anuale simplificate.

2 (8I2)" SP se înregistreze în cntailitate urmPtarele pera&ii referitare la gestiunea

clien&ilr$

1. a) facturarea a 4 unitP&i din srtimentul de marfP ! cunsc"nd cP pre&ul unitar! exclusiv

=3! este de 15 lei! din care se acrdP un raat de 5M pentru defecte de calitate! =3 fiind

de 54M

5. ) încasarea crean&ei de 1. R fa&P de un partener extern la cursul de 59 leiGR! av"nd în

vedere cP a avut lc creştere cu 2M a cursului de scim cmparativ cu data livrPrii

unurilr

. c) livrarea! cu facturare ulteriarP! a 52 unitP&i din semifaricatul B la pre&ul de v"nzare

unitar de 5 lei

4. d) primirea a 1 uc. amala?e restituite de altP unitate! facturate anterir prfrma la

valarea unitarP de 1. lei

2. e) acceptarea unui ilet la rdin în valare de *. lei.

Raspuns:a) /actura$

:re& de v"nzare$ 4 uc. x 15 leiGuc. 48. lei

6 0aat (5M x 48. lei) 9I lei

; 7et cmercial 4*.4 lei

+ =3 (54M x 4*.4 lei) 11.589!I lei

; =tal factură 28.59!I lei

4111 ; M 28.59!I

** 4*.4!

445* 11.589!I

) 'ursul de scim la data livrării a fst de 59 leiGR 6 2M x 59 leiGR ; 5*!22 lei$

6 incasarea crean&ei$


16/34

2154 ; M 59. (1. R x 59 leiGR)

4111 5*.22 (1. R x 5*!22 leiGR)

*I2 1.42

c) Hivrarea cu factură ulteriară$

418 ; M 29.2

*5 2.

4458 9.2

d) :rimirea amala?elr restituite$

49 ; 41 1.

e) cceptarea unui ilet la rdin$

41 ; 4111 *.

23 (8II)" SP se înregistreze în cntailitate pera&iile de mai ?s referitare la aprvizinarea cu

valri materiale$

1. a) cumpPrarea unr materiale auxiliare facturate la valarea de 2. lei! din care

remizP de 5M pentru livrPri ce depPşesc 5. lei! =3 54M

5. ) suscrierea unui ilet la rdin pentru datria cnstituitP la pera&ia anteriarP

. c) acitarea liga&iei de 8.2 R fa&P de un partener extern de la care s#a acizi&inat un

utila?! cunsc"nd cP la efectuarea imprtului cursul de scim a fst de 58 lei! iar la

mmentul plP&ii a înregistrat scPdere cu *M

4. d) recep&inarea! fPrP facturP! a 2 g de materie primP din srtul la pre&ul unitar de *2

lei! =3 54M2. e) slu&inarea liga&iei cmerciale de . lei! av"ndu#se în vedere cP în luna

anteriarP s#a acrdat furnizrului un avans de 1M! iar diferen&a este acitatP cu numerar.

Raspuns:

a) /actura$

:re& de cumpărare 2. lei

6 0emiză (5M x 2. lei) 1. lei

; 7et cmercial 49. lei


17/34

+ =3 (54M x 49. lei) 11.*I lei

; =tal factură I.*I lei

M ; 41 I.*I

51 49.

445I 11.*I

) Suscrierea iletului la rdin$

41 ; 4 28.1

c) 'ursul de scim la plată ; 5!8 leiGR 6 5!8 leiGR x *M ; 5!I4 lei$

44 ; M 5.8 (8.2 R x 5!8 leiGR)

2154 55.14 (8.2 R x 5!I4 leiGR)

*I2 1.III lei

d) cizi&ia fără factură$ 2 g x *2 leiGg ; *.2 lei$

M ; 48 44.I52

1 *.2

4458 9.

e) vans$ . lei x 1M ; . lei$

41 ; M .

49 .

445I 2*

2151 5I.4

24 (151) S.'. T/HF0SL S.. acizitineaza un magazin estimat la lei! din care unurile

tangiile cmpnente reprezinta$ 6 cnstructii 5 lei


18/34

6 marfuri lei

6 aparate de masura si cntrl I lei

6 fnd cmercial 1 lei

>lterir! se cnstata ce fndul cmercial a suferit depreciere ireversiila! mtiv pentru care se

amrtizeaza si se scate din evidenta.

Raspuns:

cizitinare magazin cu anxe

M ; 44

515 5*1

515 I

5*1 1

mrtizare fnd cmercial

I281 ; 58 1

Scaterea din evidenta fnd cmercial

58 ; 5*1 1

Dads5E

Evaluarea întreprinderilor 25 (II). Se dau urmPtarele elemente de ilant$

6 ttal activ ; 452. mii lei

6 celtuieli cnstituire ; 5.2 mii lei

6 celtuieli de cercetare ; 12.2 mii lei

6 revete prprietate ; 152. mii lei.

xistP un cumpPrPtr pentru parte din revete care ferP *2. mii lei.

Stailind ilantul ecnmic al întreprinderii! ilantul cntail va fi a?ustat (cri?at) în minus cu$

. a) 9. mii lei4. ) 14. mii lei


19/34

2. c) 118. mii lei.

Raspuns:

. ) 14. mii lei ; (5.2+12.2+152.)

0# (84). xplicati legPtura dintre scp si metdP în evaluarea întreprinderii.

Raspuns:


20/34

intinderea cnsideratiilr persnale intr#un raprt de expertiza cntaila tin de ratinamentul

prfesinal al expertilr cntaili.

ceste cnsideratii treuie limitate la stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelr

cntaile ?udiciare si pt fi mai extinse in cazul expertizelr cntaile extra?udiciare. :entru a seasigura raprtului de expertiza tinuta crespunzatare treuie respectate unele cnditii

privitare la stil si cntinut. stfel! raprtul de expertiza treuie sa fie clar si cncis! fara frmulari

sau termeni ecivci (ci dimptriva se impune terminlgie de specialitate! adecvata) nu se vr

face trimiteri la lucrari în afara dsarului. Se vr utiliza pe c"t psiil fraze scurte! dense si clare.

=ermenii tenici! greu accesiili! se vr explica la picirul paginii sau în paranteze! pentru a se

înlesni întelegerea cncluziilr. 0aprtul de expertiza nu treuie sa cntina pareri persnale în

legatura cu diferitele acte nrmative sau cu dispzitiile legale ale unr rgane

administrative.ceasta nu înseamna ca expertul nu este lier în frmarea piniei sale! fara însa

ca aceasta sa reflecte unul plac sau aritrariul expertului.

00 (4). 'e în&elege&i prin calitatea expertizelr cntaileN

Raspuns:

:rin calitatea expertizelr cntaile se intelege mdul prin care expertiza cntaila realizata in

termenii slicitati si acceptati! cu cnsticizitate! devtament! crectitudine si impartialitate de

catre prfesinist sa le fie utila celrcare au slicitat#

xpertul cntail treuie să efectueze expertizele cntaile pentru care a fst slicitat şi pe care

le#a acceptat cu cnştiincizitate! devtament! crectitudine şi impar&ialitate pentru asigurarea în

interes pulic că aceste cerin&e sunt îndeplinite! expertizele cntaile sunt supuse auditului de

calitate ptrivit reglementărilr 'rpului. xpertizele cntaile treuie să fie utile celr care le#au

slicitat.

xpertizele cntaile cnstituie mi?lace de pră ştiin&ifică. -n elararea lr! expertul cntail

treuie să flsească metde specifice ştiin&ei cntailită&ii. 'ncluziile expertului cntail treuie

să fie fundamentate numai pe dcumente care atestă evenimente şi tranzac&ii care fac sau

treuie să facă iectul recunaşterilr! evaluărilr! clasificărilr şi prezentărilr cntaile.

-n expertizele cntaile ?udiciare! expertul cntail este un ter& în prces! care prin calitatea lui

prcesuală cntriuie la stailirea adevărului de către rganele de drept. 0aprtul de expertiză

cntailă ?udiciară are caracter de pră ştiin&ifică care treuie să prezinte un înalt grad al

indicelui cntriutiv la slu&inarea cauzei în care a fst dispus. 7edcumentarea şi

nefundamentarea ştiin&ifică a rapartelr de expertiză cntailă ?udiciară pt fi şi sunt! adesea!

sanc&inate de rganelle de drept care le#au dispus cu înlcuirea expertului cntail şi

dispunerea unei ni expertize cntaile. Aacă în aceeaşi cauză s#a dispus nuă expertiză

cntailă care a?unge la cncluzii diferite fa&ă de prima din cauza utilizării altr criterii şi metde


21/34

de investiga&ie! rganul în drept care le#a dispus are psiilitatea de a se pri la aceea pe care

cnsideră mai fundamentată su aspect ştiin&ific! respective de mai ună calitate.

7ici expertizele cntaile extra?udiciare nu treuie să facă raat din punct de vedere al calită&ii.

%ndependen&a şi cmpeten&a prfesinală a expertului cntail treuie să asigure dcumentareşi fundamentare ştiin&ifică şi expertizelr cntaile extra?udiciare.

xpertizele cntaile sunt supuse auditului de calitate ptrivit 0egulamentului privind auditul de

calitate al serviciilr cntaile prestate de memrii 'rpului.

DadsE

Fiscalitate0$ (54) Ha sf"r itul anului 515! scietate cmercială pe ac iuni înregistrează un prfit net deș ț

5. lei. c inarii scietă ii sunt persană fizică rm"nă care de ine M din capitalulț ț ț

scial i persană ?uridică rm"nă care de ine din anul 51 *M din capitalul scial.ș ț

-n cndi iile în care scietatea practică rată de distriuire a dividendelr de 2M! determina i$ț ț

1. 3alarea ttală i pe eneficiari a dividendului rutș

5. %mpzitul pe dividende

. 3alarea dividendului net pe eneficiari

ân7 la ce dat7 trebuie pl7tit impozitul pe dividende8Raspuns:

1. a) Aividend rut ; 5. x 2M ; 1. lei

#persana fizica ; 1. x M ; . lei

6 persana ?uridica ; 1. x *M ; *. lei

1. ) %mpzit dividende

#pers.fizica ;. x 1IM ; 48 lei

#pers.?uridica ; ( dividendele sunt scutite de impzit pt.persane ?uridice!cf.'/)

1. c) Aivident net

6 pers.fizica ; . 6 48 ;52.5 lei

6 pers.?uridica ; *. 6 ; *. lei

2. d) %mpzitul pe dividende va fi platit in anul 515! pana la data de 52 inclusiv a lunii

urmatare celei in care se plateste dividendul! dar nu mai tarziu de 52.1.51.


22/34

0 (2). F persană fizică &ine în luna ianuarie 58 venituri din drepturi de autr aferente

unei pere literare în sumă de 1. lei şi în luna iunie venituri din drepturi de autr aferente

unei pere literare în sumă de 5. lei. Să se stailească impzitul plătit su frmă de plă&i

anticipate şi scaden&ele de plată.

Raspuns:

Aeterminare impzit su frma de plati anticipate$

%anuarie 58 6 1. x 1M ; 1 6 scadenta 52.5.58

%unie 58 6 5. x 1M ; 5 6 scadenta 52.*.58.

0 (11). 'um se determină impzitul pe veniturile realizate de persanele fizice din înstrăinarea

prprietă&ilr imiliare din patrimniul persnal în cazul în care imilul este de&inut în

cprprietate (IM 6 4M) de duă persane fizice.Raspuns:

:trivit art **U1din 'dul /iscal la transferul dreptului de prprietate şi al dezmemrămintelr

acestuia! prin acte ?uridice între vii asupra cnstruc&iilr de rice fel şi a terenurilr aferente

acestra! precum şi asupra terenurilr de rice fel fără cnstruc&ii! cntriuailii datrează un

impzit care se calculează astfel$

1. a) pentru cnstruc&iile de rice fel cu terenurile aferente acestra! precum şi pentru

terenurile de rice fel fără cnstruc&ii! d"ndite într#un termen de p"nă la ani inclusiv$

6 M p"nă la valarea de 5. lei inclusiv

6 peste 5. lei! I. lei + 5M calculate la valarea ce depăşeşte 5. lei inclusiv

1. ) pentru imilele descrise la lit. a)! d"ndite la dată mai mare de ani$

6 5M p"nă la valarea de 5. lei inclusiv

6 peste 5. lei! 4. lei + 1M calculat la valarea ce depăşeşte 5. lei inclusiv

/iecare persana fizică va plăti impzitul ce i se cuvine crespunzătr cu partea care de&inea în

imilul respectiv.

%mpzitul nu se datrează în următarele cazuri$

1. a) la d"ndirea dreptului de prprietate asupra terenurilr şi cnstruc&iilr de rice fel!

prin recnstituirea dreptului de prprietate în temeiul legilr speciale

5. ) la d"ndirea dreptului de prprietate cu titlul de dna&ie între rude şi afini p"nă la

gradul al %%%#lea inclusiv! precum şi între s&i.


23/34

%mpzitul se calculează la valarea declarată de păr&i în actul prin care se transferă dreptul de

prprietate sau dezmemrămintele sale. -n cazul în care valarea declarată este inferiară valrii

rientative stailite prin expertiza întcmită de camera ntarilr pulici! impzitul se va calcula la

nivelul valrii stailite prin expertiză! cu excep&ia tranzac&iilr înceiate între rude ri afini p"nă la

gradul al %%#lea inclusiv! precum şi între s&i! caz în care impzitul se calculează la valareadeclarată de păr&i în actul prin care se transferă dreptul de prprietate.

7tarul pulic înainte de autentificarea actului sau! după caz! întcmirea înceierii de finalizare a

succesiunii! va calcula i va încasa! urm"nd a#l vira p"nă la data de 52 inclusiv a lunii următareș

celei în care a fst re&inut.

Aistriuirea impzitul se face astfel$

1. a) ctă de 2M se face venit la ugetul cnslidat5. ) ctă de 2M se face venit la ugetul unită&ilr administrativ#teritriale pe teritriul

cărra se află unurile imile ce au făcut iectul înstrăinării.

DadsE

Organizarea auditului intern si controlulintern al intreprinderii03 (19). larare plitici si prceduri cntaile. Studiu de caz$ scietatea de cmert.

Rezolvare:

:litica de cntailitate a întreprinderii este elarată în cazul trecerii la nul sistem de

cntailitate şi se precizează la începutul fiecărui an de gestiune.

dptarea şi precizarea pliticii de cntailitate se perfectează printr#un dcument rganizatric

6 de dispzi&ie (rdin! dispzi&ie etc.) 6 al cnducerii întreprinderii. :rcedura frmării şi aprării

pliticii de cntailitate este stailită autnm de fiecare întreprindere. Ae

exemplu! priectul pliticii de cntailitate pate fi elarat de cntailitate sau de cmisie

specială cmpusă din reprezentan&ii serviciilr cntail! financiar! ?uridic etc. ale întreprinderii sau

de firmă de cnsulting (de audit).

:litica de cntailitate aleasă pate fi examinată la adunarea fndatrilr (prprietarilr) sau de

'nsiliul de directri şi perfectată prin decizia de prtcl.

0espnsailitatea pentru frmarea şi respectarea pliticii de cntailitate partă cnducătrul

întreprinderii.


24/34

Ha alegerea şi argumentarea pliticii de cntailitate întreprinderea treuie să prnească de la

anumite cnven&ii fundamentale. Sînt prevăzute trei cnven&ii fundamentale ale cntailită&ii$

6 cntinuitatea activită&ii!

6 permanen&a metdelr

6 specializarea exerci&iilr.

Ha frmarea pliticii de cntailitate cnducerea treuie să aprecieze psiilită&ile întreprinderii de

a#şi cntinua activitatea într#un viitr previziil. Aacă cnducerea nu are inten&ia şi nu este

nevită să licideze întreprinderea! să suspende sau să reducă cnsiderail vlumul prduc&iei!

la întcmirea rapartelr financiare se aplică metde işnuite de evaluare a activelr! datriilr!

de cnstatare şi determinare a veniturilr! celtuielilr şi rezultatelr activită&ii. -n cazul în carecnducerea are inten&ia sau este nevită să licideze întreprinderea rapartele financiare treuie

să fie întcmite în aza altr principii şi metde. Ae exemplu! în cazul func&inării nrmale a

întreprinderii mi?lacele fixe sînt reflectate în ilan& la valarea de

intrare cu scăderea uzurii acumulate! iar în cazul licidării întreprinderii 6 la valarea de vînzare

(licidare).


25/34

de la incinciden&a eventuală temprală a pera&iunii ecnmice şi a asigurării cu ani a

acesteia. Ae aici rezultă că tate pera&iunile ecnmice treuie să fie reflectate în cntailitate

în mmentul realizării acestra. 7ici pera&iune nu pate fi stpată sau accelerată din punctul

de vedere al înregistrării acesteia în cntailitate. 0apartele financiare azate pe principiul

specializării exerci&iilr asigură utilizatrii cu infrma&ii nu numai privind pera&iunile precedentelegate de primirea sau plata mi?lacelr ăneşti! dar şi privind datriile aferente plă&ii

mi?lacelr ăneşti în viitr şi încasările ulteriare ale acestra.

:litica de cntailitate adptată de întreprindere treuie să asigure respectarea următarelr

principii$ pruden&a! priritatea cn&inutului asupra frmei! imprtan&a relativă (esen&ialitatea) .

Ha luarea deciziilr în cndi&iile unei incertitudini este necesar să fie respectate măsurile de

precau&ie ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate! iar datriile şi celtuielile 6suevaluate. 'nfrm acestui principiu! veniturile se cnstată numai în cazul în care au fst

cîştigate! iar celtuielile 6 nemi?lcit în mmentul efectuării acestra.


26/34

legisla&ia şi aza nrmativă a cntailită&ii privind unele prleme rămîn în urma evlu&iei practicii

activită&ii ecnmic#financiare a întreprinderilr.

-n rapartele financiare treuie să fie dezvăluită tată infrma&ia esen&ială pentru utilizatrii

rapartelr financiare din punctul de vedere al psiilită&ii utilizării acesteia pentru diferite evaluărişi luarea deciziilr.

%nfrma&ia se cnsideră esen&ială în cazul cînd lipsa sau insuficien&a acesteia pate să

influen&eze deciziile utilizatrilr adptate de ei în aza rapartelr financiare. -n acelaşi timp în

cazul cînd infrma&ia sau gradul de exactitate a acesteia nu are imprtan&ă mare pentru

utilizatrii de raparte financiare! ea se cnsideră neesen&ială. Ae exemplu! rapartele financiare

pulicate ale unr întreprinderi mari pt fi exprimate în mii lei! întrucît sumele neînsemnate nu

influen&ează prcesul de luare a deciziilr. plicarea principiului esen&ialită&ii are menirea să

cntriuie la simplificarea lucrărilr de prelucrare a infrma&iei şi întcmire a rapartelr

financiare.

'nven&iile fundamentale şi principiile cntailită&ii treuie să cnstituie aza elarării pliticii de

cntailitate a întreprinderii.

7erespectarea acestra denaturează infrma&ia privind situa&ia patrimnială! financiară şi

rezultatele activită&ii întreprinderii şi se cnsideră ca încălcare a regulilr de &inere a cntailită&ii

şi de întcmire a rapartelr financiare.

:litica de cntailitate se frmează în aza actelr legislative şi nrmative incluse în sistemul de

reglementare nrmativă a cntailită&ii.

:rcedura elarării pliticii de cntailitate vizînd prlemă (sectr) cncretă a cntailită&ii

cnstă în alegerea unei variante din cîteva! admise de actele legislative şi nrmative! în

?ustificarea metdei alese! prnind de la particularită&ile activită&ii întreprinderii şi acceptarea

acesteia în calitate de ază pentru &inerea cntailită&ii şi întcmirea rapartelr financiare.

Ha elararea pliticii de cntailitate întreprinderea alege acea metdă de calculare a uzurii care

crespunde într# măsură mai mare mdelului prevăzut de explatare a unui iect cncret de

mi?lace fixe.

J3enitulL prevede duă variante de cnstatare a veniturilr din prestarea serviciilr$ pe fiecare

tranzac&ie sau pe stadii de terminare a lucrărilr. -ntreprinderea alege acea variantă care permite

a determina mai exact mărimea venitului &inut în periada de gestiune.


27/34

Aacă sistemul de reglementare nrmativă a cntailită&ii nu staileşte metdele de &inere a

cntailită&ii vizînd prlem cncretă! întreprinderea este în drept să elareze metda

respectivă autnm sau cu atragerea firmei de cnsulting (de audit).

3ariantele şi regulile de evaluare şi cntailizare a activelr şi datriilr! veniturilr şi celtuielilracceptaile pentru întreprindere pt să influen&eze negativ asupra rezultatelr activită&ii altei

întreprinderi sau ciar să fie aslut inutile pentru aceasta. stfel! evaluarea materialelr în

cntailitatea curentă pate să fie efectuată prin trei metde$ de identificare! /%/F şi cstului

mediu pnderat.


28/34

=ate mdificările în plitica de cntailitate! indiferent de cauzele apari&iei lr! treuie să fie

argumentate şi perfectate prin dcumente de dispzi&ie (rdine! dispzi&ii)! indicîndu#se data

intrării în vigare a acestra.

Mono9ra6e contabila societate de comert1. In cazul comertului cu amanuntul

Specific pentru cmertul cu amanuntul este ligativitatea utilizarii casei de marcat si cnducerea

raprtului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilr.

%n cazul neplatitrilr de =3 se ignra cnturile de =3$ 445I! 445* si 4458. stfel din frmulele

cntaile de mai ?s vr disparea inregistrarile cu aceste cnturi.

1. cizitinarea marfurilr de la furnizri.


29/34

:rin anca (card)$

2151 ; M

**

445*

4. Aescarcarea de gestiune a marfurilr vandute! tinand cnt de ceficientul TWL de

repartizare a adasului calculat pentru fiecare luna$

M ; *1

I*

*8

4458

2. :entru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adasul marfurilr

vandute. cest adas se calculeaza cu a?utrul ceficientului TWL$

W ; (Si *8 + 0c *8) G D (Si *1 6 Si 4458) + (0d *1 6 0c 4458) E

cest ceficient W se inmulteste cu valarea marfurilr vandute din care s#a scazut cta aferenta

de =3! adica cu rula?ul lunar al cntului **X.

dasul cmercial ; W x 0ula?ul lunar al cntului **

stfel cstul marfurilr vandute va fi$

'st ; 0ula? lunar al cntului ** 6 das cmercial

X 0ula?ul lunar al cntului ** se refera dar la veniturile din vanzarea marfurilr cu amanuntul.

1.Mono9ra6i contabile in cazul comertului cu ridicata

1. 0eceptia marfurilr de la furnizri in aza facturii$

M ; 41

*1

445I

5. 0eceptia marfurilr de la furnizri in aza avizului de instire al marfii$

M ; 48

*1

4458

%nregistrarea facturii primite$

48 ; 41

445I ; 4458


30/34

. %nregistrarea vanzarilr catre clienti pe aza de$

6 factura$

4111 ; M

**

445*

6 aviz de instire si factura$

418 ; M

**

4458

si la emiterea facturii

4111 ; 418

4458 ; 445*

4. Aescarcarea gestiunii marfurilr vandute$

I* ; *1

Dads5E

04 (5). larare plitici si prceduri cntaile. Studiu de caz$scietatea de prductie.

Raspuns:

Structura rganizatrica a activitatii! respectiv gruparea activitatilr pe sectare! sectii! ateliere

etc. influenteaza rganizarea cntailitatii celtuielilr de explatare si calculatia csturilr

indesei su aspectul lcalizarii lr. 'eltuielile de explatare vr fi delimitate pe lcuri de

celtuieli (sectii! unitati prestatare de servicii! sectr de administratie generala) si vr fi astfel

evidentiate in cnturile sintetice si analitice de gestiune. in functie de acest factr in literatura de

specialitate se vreste despre centre de celtuieli si respectiv centre de respnsailitate.

Hcurile de celtuieli sunt acele lcuri de munca unde se cnsuma diverse resurse. ceste lcuri

de munca pt fi in acelasi timp lcuri de celtuieli cu caracter tenlgic sau lcuri de celtuieli

de desfacere si administratie.%n acest sens se vreste despre lcuri peratinale de celtuieli si

lcuri structurale de celtuieli.


31/34


32/34

7ta$ peratiunea se efecteaza simultan cu cntailizarea celtuielilr de explatare in cnturile

din clasa I

%n 'redit$ decntarea csturilr efective prin trecerea lr asupra prductiei tinute sau a

prductiei in curs de executie.

1. @rupa 9L'stul prductieiLcuprinde stcurile pentru evidenta prductiei tinute.0ula?ele

cntului reprezinta$

%n Aeit$ prductia tinuta

%n 'redit$ csturile resurselr cnsumate

'nceptele de aza privitare la cntailitatea de gestiune au fst dezvltate in principal in

firmele de prductie. in termeni mai simpli! prin firme de prductie se inteleg acele intreprindericare transfrma materiile prime si materialele pe care le acizitineaza in prduse finite! flsind

frta de munca si utila?ele

1. ,tudiu de caz pe contabilitatea de 9estiune

F scietate cmerciala a tinut in cursul unei periade de gestiune trei prduse in urmatarele

cantitati$ 6 1. uc.! B 6 5. uc.! ' 6 1.2 uc.

:entru realizarea lr scietatea a efectuat urmatarele celtuieli$

6 celtuieli directe de prductie$ 6 1. lei! B 6 14. lei! ' 6 12. lei .

6 celtuieli indirecte de prductie 11*. lei! iar aza de repartizare a lr cnstituie celtuielile

directe.

'alculul ceficientului de suplimentare ca raprt intre celtuielile de repartizat si suma azelr de

repartizare.

Ws ; 11*. G (1.+14.+12.) ; 11*. G 9. ; !

'alculul ctei de celtuieli indirecte ce revine fiecarui purtatr de celtuieli prin inmultirea Ws cu

aza de repartizare a fiecarui purtatr de celtuieli.

'. ind. ; ! X 1. ; . lei

'. ind. B ; ! X 14. ; 45. lei

'. ind. ' ; ! X 12. ; 42. lei


33/34

'alculul cstului de prductie pentru fiecare prdus in parte prin insumarea celtuielilr directe cu

celtuielile indirecte repartizate.

': ; 1. + . ; 1. lei

': B ; 14. + 45. ; 185. lei

': ' ; 12. + 42. ; 192. lei

/rma cifrelr relative de structura$

Aeterminarea pnderii azei de repartizare a fiecarui lc sau purtatr de csturi in suma azelr

repartizate.

g ; 1. G 9. ; !52I4

g B ; 14. G 9. ; !289

g ' ; 12. G 9. ; !84I

Aeterminarea ctei parti a celtuielilr indirecte de repartizat ce revine fiecarui prdus prin

aplicarea prcentelr tinute anterir asupra ttalului celtuielilr indirecte ce fac iectul

repartizarii.

'. ind. ; !52I4 X 11*. ; . lei

'. ind. B ; !289 X 11*. ; 45. lei

'. ind. ' ; !84I X 11*. ; 42. lei

%nregistrarea in cntailitate a repartizarii celtuielilr indirecte de prductie (cntul 95) se face

prin preluarea in cntul 951#'eltuielile activitatii de aza.

951 ; 95 11*. lei

1. ,tudiu de caz pe contabilitate 6nanciara

%ntrari materii prime

1 ; 41 'st de intrare

Ftinere prductie

a. Ftinere prductie 42 ; *11 :ret prestailit la vanzare


34/34

. 'nsum materii prime I1 ; 1 'st de intrare

3anzari

a. 3anzare$ 4111 ; *1 :ret de vanzare cv. cerereGferta

. Aescarcare gestiune *11 ; 42 :ret prestailit! cst standard

%ncidere luna

a. Ha sfarsitul lunii cand se cunaste cstul de prductie

48 ; *11

Aiferenta$ in rsu 'stul de prductie C :retul prestailit

Aiferenta$ in negru 'stul de prductie :retul prestailit

. Ha sfarsitul lunii cand se cunaste cstul de prductie

48 ; *11

Aiferenta$ in rsu 'stul de prductie C :retul prestailit

Aiferenta$ in negru 'stul de prductie :retul prestailit

0epartizarea diferentelr de pret la sfarsit de luna

*11 ; 48 W48

W48 ; (Si + 0d)48 G (Si + 0d)42

0c48 ; 0c X W48

DadsE

Studii de fezabilitate

05 (8). Aupă iectivul investi inal! de c"te tipuri sunt investi iileN Aezvlta i pe scurt.ț ț ț

'ea mai intalnita este investitia tenica privind acizitia!cnstructia si mnta?ul unrmasini!utila?e!mi?lace de transprt

%nvestitia umana 6 pentru frmarea calificarea!specializarea persnalului

%nvestitia sciala (cnstructia la intreprindere a unei cantine)

%nvestitii financiare 6cumpararea de titluri de participare la alte scietati

%nvestitii cmerciale 6pentru pulicitate si reclama.

rezolvari ceccar – an i, sem. ii

Documents