CERCETARI PENTRU STABILIREA POSIBILITATILORDE INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI DE CARPIN

IN CHERESTEA, PARCHETE,LAZI , BUTOAIE, FURNIR$r pLACAJE

Irrg. Cl.. LAZARESCU, ing. I. ALEXANDRU, ing. L MATEESCU,dr . ing. D. A. SBURLAN, dr . ing. N. GHELMEZIU, dr . ing. GH. I . PANA,

ins. D. ANDRIANO, ins. N. SURUPACEANU

I . INTRODUCERE

Carpinul este a Fasea specie forestierd a lirii din punct de vedere sta-l isi ic ; i-ocupd o suprafate

-de aproximativ 200000ha 1te) in plduri le de

gleau din zona de cimpie gi de dealuri joase.De pe aceastd supralale se pot recolta I 000... I 500 ms bugteni pentru

furnire, 4000... 5 000 m3 bugteni pentru derulaj, 28000... 30000 m3 buF-teni pentru gater gi 7 000. . .8 000 m3 bugteni pentru calapoade gi portscule.

Conform randamentelor stabilite experimental, din aceste cantitdli sepot obfine 450 . .. 670 mii m2 furnire decorative, I 400. . . I 800 'm3 placaje,17 000. . . 18 500 ms cherestea in cazul debitdrii rin gatere sau 19 000 . . .20 000 ms in cazul debitdrii cu lerdstraie panglic5.

In afari de calapoade gi portscule, ar fi posibil sd se obfinh din carpin15...20 mii garnitui i de moti i ld f inisatd in Culori deschise, 250...300 miiscaune curbate, 800. . . I 000 mii buc. rechizite gcolare diverse, 150. ..200 mii m3 parchete, 500.. .900 ms placaje pentru cofraje, 2,5 .. .3 nrt i i m3ldzi qi cca. l6 .. .20 mii garnituri de doage prelucrate pentru butoaie.

In comparalie cu ulilizdrile actuale cifrele ardtate ar reprezenta un im-portant aport la industria bunurilor de larg consum gi o industrializare su-perioard a acestei specii lemnoase.

In literatura de specialitate se gisesc pufine rcieriri despre ulll izareaindustriald a lemnului de carpin.

Considerat ca o specie inierioarl, datoritd longevitdlii reduse 9i dura-bilitetii mici a lemnului sdu a fost probabil inldturatJntr-o mlsurd insemnatddin componenla pddurilor ldrilor dezvoltate, fapt care explicd utilizarea in-dustrialh redusd a acestei esen{e.

Cele mai importante utilizdri semnalate in literzrturd se relerd la fabri-carea pieselor dih lemn ale maginilor, dispozitivelor gi uneltelor ca : lagdrede laminoare, din{i de roli dinlate, guruburi de lemn, ciocane, pene, mineresi portscule ; la art icole de strunglr ie : la fabr icarca unor art icole din in-dudtr ia de incdl{dminte, ca : ganuri , calapoade, cuie de lemn etc. ; la con-fec{ionarea unor'piese ale maginilor din {esdtorii, ca: bra{e de bdtaie, suveici,suluri etc., precum gi in industria articolelor de sport la conleclionarea mi-nerelor de falete pentru tenis de masi, a minerelor pentru grenhdd, a popi-celor si bilelor pentru popice, a lurnirelor din talpd, schiurilor etc.

In ultimul timp la noi in fard s-au fdcut unele incercdri efectuate directin industrie, privinil uscarea, derularea, tdierea pland, stratiticarea 9i curba-

l B 9

rea carpinului. Perspectivele favorabile rezultate ca'urmare a acestor incer-ciri, au determinat inscrierea in planul Institutului de Cercetdri a temelor

,Furnire pentru mobild 9i placaje din lemn de carpin" rezolvald in 1960 9i,,Cercetdri pentru stabilirea posibilitdfilor de utilizare industriald a lemnuluide carpin" rezolvald in 1961.

Inainte de a se prezenta rezultatele oblinute 9i condifiile in care s'attefectuat cercetlrile; se vor ardta succint caracteristicile botanice gi mai ctt

TARPf IY

I

L

230?20

21,200tt0t80t70tt|t50

$ 140

I tJ|

: t20\ ll0\ t00

908070

60JO40JO

\ - \T *

.sN sN,st \s, is*" . EFN$SS'S$:ss$Si3 " i i t tr"$s - i i=:Y-ts$- ,o>,g S s $ s 5 i ; S t E t E R i i s $ $ F $ $ $ S S E s F F s s

I cortrrg"n" tt,da/a/ de tattt lud /t E i Urt ptzlshn/a F ,"** t)urtete- t0ta/a .r/atnctd/e P_qq l@. * A !@ , /a fortrctarc 4 Janka . _Q"!ncl/

$ Ss $s si s s R$RERii u $$ F isSSis sFF s SI cortrrg"n" tt,da/a/ de tattt lud /t E i Urt ptzlshn/a F ,"** t)urtete- t0ta/a t.r/atnctd/e t l?snq, l@. * A !!W. /a foictare * -e!4nla . . lrhcl/ .

Fig. 1 - Proprietdlile fizico-mecanice ale carpinului in comparalie cu frgul

seamd tehnologice ale 'speciei, subliniindu-se legdtura dintre acestea 9i util i-zdrile posibile.

Carpinul (Carpinus betulus L.), ldcind parte impreund cu mesteacinul,aninul gi alunul, din familia Betulaceae, este un arbore de mdrimea a ll-a,care poate atinge inil{imi pini la 20 m (22), diametrul la colet de max-40-50 cm gi virsta de 80. . . 100 ani.

Cregte relativ lncet gi suportd foarte bine umbrirea (ro). Regiunile in carecarpinul cregte mai viguros in {ara noastrd sint cele ale zonei de cimpie 9idealuri joase, unde impreund cu stejarul, teiul, frasinul 9i paltinul, formeazipdduri le de gleau.

190

Trunchiul cu scoarfd netedd, albd cenugie prezintd la maturitate pescoarfd brazde largi longitudinale, rotunjite, pufin'adinci (a, zz1.

Coeficientul de descregtere a diametrului este in general.mare.

_ Lemnul de carpin are o culoare albd-cenugie-deschis (albd murdar), fdrd,duramen disiinct. Este lipsit de miros 9i gust, prezintd'adesea fibrd'torsd,,cregterea incilcitd" ; se despicd anevoie gi neregulat.

Ce'rcetat macroscopi'c, lemnul de carpin se prezintd ca un materialcompact, dur, greu, omogen, avind inelele anuale cu contur ondulat, dar cul im i te g reu v iz ib i le ( '3 ) .

Razele medulare constituite din 10-20 rinduri de celule pe indlfime 9i2-4 rinduri pe ldlime, sint inguste iar vasele sint grupate cite-3-10 in miciJ in i i rad ia le ( ts ) .

In toate seciiunile apar distincl ,,razele medulare false" gi anume subforma unor ,,oglihzi de clloare sidefie in sec{iunea iaaiifa li

'sub formd de

lenticele alungite de nuanld deschisd in sec!iunea tengenliald (t3).La exarnenul microscopic. se observd vase numeroase cu un diametru

relativ mic (max.80-90 microni), al cdror numir se reduce treptat inzonade lemn ttrziu pind la c,ca. l/3 din cel existent in lemnul timpuriu, dind unaspect poros, n6omogen al sec{iunii transversale a lemnului ('rs).

F ib re le lemnu lu i de carp in au ld f im i de 12 . . .23 . . .39 mic ron i g i lun-g imi de 0 ,777 . . . 1 ,550 . . .2334 mm, ceea ce exp i i cd une le insu 'g i r i pe careacest lemn le prezintd cu ocazia derul5r i i in tnrr- i i re (7; 13 21).

Ldl imea medie a inelelor anuale este de 2,2 . . .2,8 mm (r, r t ) .

Analizind insugi'rile iizico-mecanice ale lemnului de carpin se constatdcd. a'cest material posedl majoritatea indicilor care-l situe azd'pinke speciilecele mai valoroase (tabelul l ) : In comparal ie cu fagul se remarcl valor i lesuperioare ale rezisten{ei la compresiune perpendiculard pe fibre, duritdfii,rezistenfei la forfecare, rezistentei si modulului de elasticitate la torsiune.etc., precum gi ale contragerii radiale (lig. I ).

Valorile ridicate ale contragerii gi dLrriti i i i fac din carpin o spec.ie greude prelucrat gi uscat.

I I . OBIECTIVELE CERCETARILOR

Cercetdriie privind stabilirea posibilitdlilor de industrializare a lemnuluide carpin, s-au efeciuat pentru : cherestea, parchete, ldzi, butoaie, furnire de-corative gi tehnice gi placaje.

In fiecare din aceste domenii s-au urmerit :- producerea la scard industriald si stabilirea tehnologiei de fabricalie,

a produselor respe,ctive ;- stabilirea regimuriior hidrotermice indicate pentru us,care gi aburirea

sortimentelor din lemn de carpin ;- stabilirea indicilor tehnico-economici privind fabricarea in condi{ii

de serie a produselor din lemn de carpln ;- determinarea indicilor fizico-mecanici ai furnirelor gi placajelor 9i

comportdrii la soliciidri mecanice a ldzilor din lemn de carpin.

t 9 l

Indicii fizico-mecanici la

Propr ietatea

Greutatea specificdaparentd

Contragerea totald:- lonsitudinald- radialE- tangenlia16- volumicdModulullle elasticitate :- la compresiune paraleld

cu librele- la tracfiune paraleld cu

fibrele- la incovoiere staticd- la torsiuneRezistenla la compresiune :* paralel cu fibrele

- perpendicular pe fibre(in limita de proporlio-nalitate)

Rezistenfa la trac{iune :- paralel cu fibrele- perpendicular radial- perpendicular tangentialRezistenfa la incovoierestaticb

Rezistenta la torsiuneRezistenta la despicare :- radial- tangenlialRezistenta la forfecare :- transversal- transversal tangenlial- longitudinal paraleld

radiald- longitudinal paraleld

tangen{iald- longitudinald perpendi

culard radialE- longitudinalE perpendi-

culard tangenfialERezisten{a la lncovoiereprin soc (K)

Duritatea Janka :- pe sec{iunea transversalE- pe secliunea radialE- pe sectiunea tangenfialEDuritate Brinell- pe sec{iunea transversald- pe sec{iunea radiald- pe secliunea tangenlialE

gt/cm8

olo

kgf/cmz

kgm/cmBkgt/cmz

kgf/mmz

din lartr

3

0,87

0,17,1

12,318,6

190 400

158 700r 50 300| 420

550

170

I 5603 3 '45

I 400

3 1 0

7,5r 3,0

DDU530

145

200

96

t o l

0,49

915760800

7 34,85,0

de carpin ti lag din lari Pentru U:15 ( 7

Valori medli la U=15/o

Carpin Fag

dln strdlniltate din tar l

Tabelul I

Dlferentela specilautohtonef ag-10(}/r)

0,67; 0,79; 0,83

0,55,7; 6,8

10,2; 11,5l 7 , l ; 1 8 , 8

r zz ooo

3 3 r ; 4 0 8 ; 4 9 9 ;558 ; 660 ; 820

l 3503 4 . . . 6 0

9 8 3 ; 1 0 8 5 ; I 2 0 0I 290; I 300; I 600

260; 263

-

. :

85 ; 128

162

0,71

0,3D,o12,517,5

I 48 000

I 35 000l 37 000

I 000

460

80

I 370J540

I 094

225

7,010,3

4t5488

l l 3

r45

o /

7 l

0,43

6355085t7

5,03,23,2

+22,0-66,0+27,0- 2,0+ 6,0

+29,0

+ I8,0+ 10,0+ 30,0

+20,0

+ 110,0

+ 14,0- 6'0+12,0

+28,0

+38,0

* 7'0+26,0

+ 1 1 , 0+ 9,0

+29,0

+38,0

143,0

+42,0

+ 14,0

-p44,0+50,0+54,0

+ 125,0+44,0

. +56,0

0,31 ; 0,34

643 ; 834 ; B90508 ; 615 ; 750

O J D

7,13,62,9

192

I I I . M E T O D E D E L U C R U

Materialul lolosit la experimentdri a provenit din padurile de steauc impie g i dea lu r i joase a le DREF-ur i lo r 'Argeg, Iag i , 'B ra9ov , o t ten i laPloiesti.

de9i

Debitarea chereslelei s-a fdcut la fabr ica Ciurea in gater si la St i lpeni.la ferdstrdul pangl ica. Modelul de tdiere a fost format ia-centrLi i Orsi .r{" i i i idrn dulapi, cu grosimi de 70. . . 130 mm gi ia exter ior din scinduri de 2b mmgrosime. Jinind. geaT3, 9e .U..carpin contragerile sint mari, s_au prevlzutsrrpradimensiuni de l0% la l1t l imi i i grosimi.

, In cursul procesului de debitarJal cherestelei s-au croi t doagele gi f r i -zele din cheresteaua de 25 mm gro,sime gi din margini, astfel :

de E0. . . l l 0 mm s i lung imi .de 700 mm, d in sc indur i r ie t i v i te , lung i ;- Iriz.ete penlru pa-rchet .-uu .roit'din cheiest;; ;;;;fi, marsini, restu-

r i le de Ia doage 9i din doagele brute necorespunzdtoare cal i tat iv."Materialul rezultat a-fost stivuit pentru irscare, apoi prelucrat in cloage

I ini te^l i f r ize de parchet (procesele_tdhnologice au foi t aieleagi ca la fag-).tsutoaiele ob{inute s-au trimis la Fructexport, unde s-au ceruit in inTe-

rior;i s au umpllt cu cdpguni peniru pr;;;;5;; 'r*i ir i.Tu tost l inute inaer l iber t imp de 2l zile. impreunr cu-butoaie martor din lemn d'e fag gistcjar, dup} care s-a anal izat modul cum s-au comportat.

Parchetul s-a montat in benzi alternative cu parchet din lemn de fag 9istejar in doud birour i , cu o circulat ie mai intensd.Prelucrarea dulapi lor in ldzi ' ( ladn t ip 83 L pentru cut i i de conserve)

s-a fdcut de asemene a.ca la fa_g, u,tii izind pir{ial duiapi uscali in stive .si par'-{ial,neusca{i. Sc?ndurile rezulTate din duiapii neuscdli, s-ar] stivuit uiteriorpentru uscare.

.S-a executat s i un t ip de l .add cu sipci din lbmn de fag gi pracaj de 4 mmdin lemn de carpin, pentru ambalarea iructelor uscate.

Ldzile conl-ectionate s-au trimis de asemenea 1a Fructexport oentru ex-perimentare in produc{ie

Incercarea rezistentei lhz,ilor s-a _ficr-rt in laboratorul secfiei de specia-litate din INCEF pe,baza prevederilor Standardelor., La IPROFIL Rm. Vilcea s-au deruiat 9 bugteni de carpin (lungimeade 1,4 m gi diametrul de 29,55 cm) furnir de 6 mm grosime, p'entrri amlalaj... D.in 3cegtia,.4 bugteni s-au aburit inbaz..n timp de 12,20 9i 40 ore (dupe

Ciametru) iar ceilalii 4, s-au fiert in bazine._ Prpa tratarea termicd, bu;tenii s-au derulat, folosind chernere cu rozete

cle l6 cm in diametru, pentru bustenii cu diametre intre2g si 50 cm.Debitarea furnirului gi fabricarea placajelor s-au executat la IpRoFIL

,,Placa1'Lll" Bucuregti. Experimentdri de denilare s-au fdcut oe asemenea inLaboratorul dc special i tat 'e din INCEF. Concomitent cu experienfele de taieieplana si derulare, s-a electuat -s i o semiderulare a unui bupt6an in stareproaspdti, netratat, avind diame,trul de 38 cm gi lungimea de i,20 m.

?.Lt j r . precizarea unui regim opt im de t iatament hidrotermic, s-au in-ccrca t d l l c r r te dura te de abur i re a bugten i lo r , ! in indr t -se seama de ind ica t i i l ecl in l i teratul? ( 'o) pr iv ind aburirea busteni lor cu densitate aparentI peste b,z.

, BursJgnii supugi tratamentului hidro,termic au fost impa4ili in B loturipentru t i iere pland gi 2lotur i pentru derulare; lotul I cu o^duiaid de aburire

13 - Studii $1 cercetSri, vol. xxlu-B193

Caracteristicile deruldrii lemnului de carpin 9i tag (10, t2)

de 3 ore; lotul 2 cu o duratd de 6 ore; lotur i le 3 9i 4 cu o durate de 12 ore(unul pentru tdiere pland 9i unul pentru derulare) 9i lotul 5 pentru derularecu o duratd de 20 ore. Un lot destinat pentru tdiere pland a fost prelucrat instare verde. neaburit.

Temperatura aburului uI i l izaI a fost de 90. . . 100'C; iar temperaturabugteniloi aburiti in momentul prelucrdrii, de 40-50'C.

Tehnologia de fabricafie a furnirelor tdiate plan gi a furnirelor derulate,.inclusiv regimurile de lucru pe magini, a fost identica cu cea foiositd la pre-lucrarea bugtenilor de foioase tari, cu unele excep{ii ardtate in tabelul 2 pri-v ind unghiur i le de ascuf ire 9i t i iere la derulare bare depdgesc cu cca.4%pe cele de la fag.

Tabelul 2

Nr. Valor iDenumirea caracter is i ic i i

cafprn

Unghiul de asculire a culituluiUnghiul liber :

- pentru diametre de bugtenide 100. . . 300 mm

- pentru diametre de bugtenide 300.. . 800 mm

Unghiul de tdiere

l o

De asemenea tehnologia folositd la fabricarea placajelor (s-au produsplacaje incleiate cu film de bachelitd gi cu urelit) a fost identicd cucea de la fas.

Incerciii le fizice gi rnecanice pentru furnire gi placaje s-au ldcut in 1a-boratoarele de specialitate conform prevederilor cuprinse in Standardele ro-mine;ti oi in GOST ll43-41 ,,Incercarea rezistentei Jurnirelor 1a tractiuneparaleld cu fibrele gi perpendiculard pe Iibre".

Experienfeie privind uscarea diferitelor sortimente din carpin s-au efec-tuat astfel :

- pentru soriimentele ob{inute la Stilpeni (cherestea, Irize, doage, scin-durele pentru ldzi) pe cale naturald ;

- pentru sortimentele debitate 1a Tdlmaciu, pe cale naturald 1a che-restea de 40 mm gi pe cale art i f ic iald (pr in metoda-aburire-uscare) i t t insta-lalia experimentald INCEF, pentru restul sortimentelor (frize gi cheresteade 25 mm) ;

- pentru sortimentele de furnire, debitate 1a ,,Pla'caju1" Bucuregti it ' linstalalii le din fabricd in aceleagi condilii ale produc{iei cu'rente, iar pentrufurnirul de ambalaj, debitat la Rm. Vilcea in uscdtoria cu role tip ,,Vdrtsila" ;

- furnirul derulat in INCEF a fost supus uscdri naturale prin stivuire9i gipci cu sect iunea de 25X25 mm.

Materialele uscate pe cale naturald au {ost stivuiie in depozite, in con-di{ii le gi dupi regulile cunoscute.

Experienlele de uscare executate in instalalia INCEF de la Tdlmacitts-au efectuat astfel: scindurile s-au stivuit pe vagonetele de uscare, folosindSipci de stivr-rire de 25 mm grosime.

t94

I2

240t - .ot ( o24"

l o

2 -240

2 "

i o

2 3 0

2 0

4 o290

umiditatea init iald 9i i inald s-a stabil i t cu ajutorul a 7 probe plasate irrinteriorul stivei.

, Varialia in timp a. umiditdlii s-a urmdrit prin cintdrirea intregii stivede material.cu ajutorul basculei speciale a camerei de uscare, iar"varial iatemperaturii s-a determinat cu ajutorul psihrometrului electric cr,r citircIa d is tan l i .

Procesul de us,care,a incepq!^p{ntr-o aburire de 24 ore la 100"C, dupdcare s-a redus temperatura la 76oC, menfinindu-se aproximativ constantdin t imp.

, Difer.erla psihrometricd s-a mdrit de \a 2"c la l , l 'c, in func{ie de scd-derea umiditdt i i lemnului determinatd prin cintdrire.

" Pupa u..u.u,-materialul s-a r icit ' treptat in cameri, 36 ore, pentru uni-Iormizarea umiditdt i i in cuprinsul materiaiului si al st ivei.

IV. REZULTATELE CERCETARILOR

L DEBTTAREA $t USCAREA CHERESTELET, FR|ZE,LOR $r DOAGELOR.FABRTCAREA PARCHETELOR, LAZTLOR gr BUTO.ATELOR

. . l l.glr9{area bugtenilor in cherestea (tabelul B) Irize gi doage (tabelul 4),dator i td debitdr i i in ferdstraie pangl icd si apoi prelucrarea margini lor infrize gi cherestea scurtd, a avut care2ullat o cr-egteie a randamentLriiri 1a che-restea cu cca. 50lo la experien{ele de la Stilpeni in compara{ie cu cele de laciurea, un consum specific de bugteni mai'scazut la cheresteaua din lemnde carpin in comparalie cu cea din lemn de fag, o scddere a c.onsumului decherestea cu cca. 190/e la prelucrarea acestuia in Irize si doage gi consumuriegale sau.mai mici decit cele de iag, 1a prelucrarea frizelor 9i doagelor brutein parchet gi garnituri de doage pieluciate pentru butoaie (tabele"le 5 9i 6).

Parchetele experimentale, dupd 5 luni de la montare ( iunie-octombrie)nu au prezentat deformafii. Pentru extinderea parchetelor din lemn de carpinin locu in le ,s_ i b i rour i es le abso lu l nece$ar ca dupd mon lare s i se ap l i ce 'peparchet o peliculd de iacuri poliuretanice, care ar-e rolul sd menfind iuloar6aalbd a carpinului .

Butoaiele din lemn de carpirr , fag 9i stejar, dupd ce s-au ! inu,t in aer l ibertimp de 2l zile, umplute cu cdpsuni

-pentru suc, au fost exaniinate constatin-

du-se urmdtoarele :- butoaiele din lemn de carpin nu au avut pierderi de l ichid spre deo-

sebire de unul din butoaiele din lemn de fag la caie s-a observat acest lucru ;- funduri le nu s-au ondulat la nici unul din butoaiele experimentale ;- la desfacerea capacului , nu s-au observat al ter i r i a le con{inuiului ;- dupd expunerea la soare capacele desldcute s-au curbat.Dator i td aschier i i lemnului de carpin la r indeluirea manuald, nu se pot

lace repara f i i l e manua le necesare dup i u t i l i z i r i repeta te . J in fnd seama'deaceasta buioaiele din lemn de carpin sint indicate la export. unde se conteazd.pe o singurl ut i l izare.

Este necesar a se continua experienlele pentru alte utilizdri ale butoaie-lor din lemn de carpin gi in special pentru ambalarea unsorilor consistente.

r95

Tabelul 3Sortimente si consumuri la debitarea busJenilor

Cantit[ii rezultate

Sort imente Ciurea (gater) I stt loeni (f . panstJ

I *--t--*" - ; - i "

- clase de diametru- volum

dulapiscinduri de 25 mmgrosimoscurte din marginifrize din margini

Total

B u g t e n i

cnl63

o r t i m e n t e

63

D e g e u r i

2r . . . 251 too ,os3,322 I

2 5 . . . 3 612.282

r e z u l t a t c

19,738 I 23,6

t :

4"796

2,7810,2760,5t9

100,0

39,0

22,62,34,2

63,0 \ a,vz ] oe,o

Consum sPecific- carPin

- fagDiferente

Randament

DegeuriConsum speciiic

DiferenJe

Randament

Cherestea de 25 mmSortimente rezultate

- doage manta- doago fund- lrize Parchet

ms buEt.im3cherestea

,io

o/o

30,483

I ,587I etq*

1000

63

Sortimente $i censumuri la debitarea doagelor 9i frizelor

Cantittrli rezultate

Sort imente U/M C iurea St i lpen i

63I2

52,479

24,272

24,272

27,207

2,162100

046,2

3,033

I , l l o0 ,210n 4 l t

100

36,77ra

13,6

D / r , ,

L t 71nBma cher./m3

produserezultate

o/o

I ,296

1,7468 1 , 0

- 19,057,3

* I l,ealizat de M'E.F,

196

Tabelul 5Consumuri specifice la prelucrarea frizelor in parchet

Tabelul 6

Consumuri specifice la prelucrarea doagelor brute in garnituri de doage pentru butoaie

Doage brutema

Carni tur ibutoaie

buc.

Restfundur i buc

mg

J {

(0, I 26)

Doage demaflta cf{pate

buc.carpin

0,055

(0,0873) (0,122)

LAzile confeciionaie din lemn de carpin, supllse 1a incerciri de laborator,s-au comportat mai bine decit ldzile din lemn de fag. Aceastd constatare s-afdcut 1a incercdri cu ldzi pentru zahdr, biscui{ i gi paste fdinoase, iar recentculdzi le pentru conserve t ip 83 L.

Indici i de rezisienld, ai lAzi lor din lemn de carpin depdgesc cl l 40 la5000/q pe cei ai idzi lor din lemn de fag (tabelul 7).

Tabelul 7

Limitele de rupere 9i deosebirile de gre_utate ale lizii tip 83 L din lemn de carpinin comparalie cu acelagi tip construit din lemn de lag

srAS I

UiMcarpin I fac=1001

I2

4

6

Cddere liberdTobd rotativdCompresiuneGreutatea proprieGreutatea con{inutuluiCreutatea totald

5r l8 -56b l r / - o o*':uu

Lovituri

kg/B cmkg

I1 0

I 7604,8

3034,8

J

602 500

6,63036,6

2005004238(

Totugi sint gi unele incoveniente care reduc avantajele semnalate intr-ooarecare mdsuri astfel :

- greutatea proprie aldzilor din lemn de carpin depdgegte cu cca. 400/dpe aceea a ldzllor din lemn de f ag ;

- datoritd rezisieniei mari 1a pdtrunderea cuielor in lemnul de carpin,consumul de cuie cregte cu cca.20|e, de asemenea consumul de manoperS.

In urma experimenterii in produclie a ldzilor confec{ionate cu placaj dinlemn de carpin s-a constatat cd din punct de vedere al rezistenfei gi com-

Consumuri speci l ice

Locule xper imeni t r r l i

Maler ie pr imtr( f r ize brute)

m!

tA t70

0,930

Parchetrezultat

nr!

783

? t

ms lrize lm2ca r p ln

Ciurea

Stilpeni

0,031

0,030

197

porterii la transport, precum gi al conservdrii mdrfii nu existd nici o deo-sebire Iafd de ldzile construite cu gipci 9i scindurele din lemn de fag.

Dacd se adaugd la aceasta cd ldzile construite cu placaj din lemn decarpin avind culoarea albd au un aspect mai frumos, se poate st-tblinia avan-tajul util izdrtii acestui material la export.

Tabelul 8Regimul de uscare

Umidi tatea lemriu lu i Temperaturaoc

D l ferenlapsihrometr ic l

. . 3 0

. . 2 0

. . 1 5

. . 1 0e

/ o/ o727 l74

2456

8 . . . 1 4

Umiditatea initiall :49,170Umiditatea finala : 8,00/oDurata de uscare :70,0% ore (la fag 156 ore calculatd pentru

regimuri normative),

In ceea ce privegte uscarea, experientele s-au efectuat conlormindicat in tabelul A 9i f ig. Z.

regimului

24I

24I

Fig. 2 -- Diagrama varia{iei t, p, U in timp la uscarea chereste-lei de carpin de 25 mm grosime

Calitatea uschrii a fost corespunzltoare, iar procentul de defecte lasortare (raportate la 330 piese uscat'e) a fosi relativ redus, astfel:

- arcui r i 1 ,8%- bombdri 5,4'k- crbpdturi de capdt pi superficiale l0,B%

Total declasdri 18,0%

In comparafie cu iagul insd, procentul de declasiri la carpin este supe'r io r ( l8o /s fa la de l3%) .

198

t2 t8 24 24| 30r | 3il/ |

t

t00t0

x- d/\ z rRr /N t /;' 4o

l r a

20 J0 40 50 60 )iiD>t ao

Frizele uscate concomitent cu cheresteaua de 25 mm, atit cele aburite,cit 9i cele neaburite au prezenlat slabe ondul5ri gi crdpdturi fine de capIt,care au influenlat in micd mdsuri calitatea. Frizele aburite au avut un aspectmarmorat prezentind pete de la vinlt (aspect sidefiu) pind la rogu.

2. DEBTTAREA FURNTRELOR DECORATTVE gt TEHNTCE$I FABRICAREA PLACAJELOR

La debitarea furnirelor gi preiucrarea p,lacajelor s-au realizat urmdtoa-rele consumuri specifice:2,212 mB bugteni/l 000 m2 lurnir 9i 2,824 m3 bu-$teni/m3 placaje (tabelele 9 9i 10).

Tabetut e

Indicii de utilizare pe stadii iijin',.#t $?#ffi?,1"l"ilconsumul

specific la fabricarea

Nr.cn. Stadlu l de fabr ical le

PregEtirea materiei primePrismuirea la gaterul orizontalThiere pland a lurnirelorUscarea lurnirelor *TEierea la format a furnirelor

Pregdtirea materiei primeDerularea si tEierea la formata furnirelor

UscareIndreptare gi lrezareManipularePresareTivire$lefuire

Ind ic i de u t i l i za re(randamente), o/o

97,6ea480,871,945,2 (randament final)

r o d i c t l d e u t i l i z a t e(randament), o/o

95,5

56,450,04 " 643,441 ,837,035,4 (randament final)

P ierder i

I2345

Iq

.t4a678

2,44,2

12,6R q

26,7---t--I

Total pierderi

Consumul specific : m3 ( I 000 m' fwnt) : 2,212

Stad iu l de labr ica t ie

54,8

* Calculate pe baza indicilor de contragere tangentiale (tabelul 1),

Tabelul l0

lndicii de utilizare pe stadii de fabrica{ie (randamente) gi consumul specilic la fabricareaplacajelor din lemn de carpin

4,5

39, I6,42,4L ,

1,64,81 ,6

Total pierderi

Consumul specific : mB bugteni/mo placaj : 2,824

Note : Mesuratorile s-au efectuat numai la stadiile de fabricatie la care pierderile sint in-quentate de caracteristicile dimensionale gi calitative ale rnateriei prime. La restul stadiilor s-au

loloslt datele obtrinute din cerceteri anterioare (r).

I l-)9

Pierderile maxime s-au inregistrat la tdiere piand (12,6010), datoritidescdpdcirii prismeior gi a dulapilor rdmagi ; la tiierea la lormat a iurnirelordecorative (26,7 0/o) datoritd conicitdiii gi defectelor bugtenilor, precum gi larierularea 9i tdierea la lormat a furnirelor pentru placaje (39,1b/0), datoritdcanelurilor pronuniate, caracteristice carpinului gi variafiei mari a diametre-lor butucilor experimentali intre 27 gi 40 cm.

In ceea ce privegte procesul hidrotermic, s-a observat cd bugtenii tratafigi in special cei supugi unei durate de aburire de l2 ore au prezentat crdpd-turi la capete, iar furnirul decorativ rezullat a avut o colorafie mult maiinchisd, decit cea a furnirelor ob{inute din bugtenii prelucra{i in stare verde-

_ La tiierea pland, in timpul cursei active, se produc vibralii ale bugtea-nului,. care provoacd smulgeri din libre in prima jumdtate a planului de td-iere. Aceasta se datorepte duritd{ii ridicate alemnului din carpin (e) 9i anume5 kgi/mm2 faf d de 3,16 kgf/mm2\a iag - duritate Brinell.

Pentru remediere este necesar ca grifele pentru Iixarea bugteanului s*tie bine strinse, iar punctele lor de contact cu bugteanul sr se afle in acelagiplan cu punctele de contact ale reazemului.

. . Restul operafiilor. de prelucrare gi uscare nu au prezentat deosebiri fa!6de lurnirul de foioase tari.

Uscarea naturald a lurnirelor derulate in laboratoarele INCEF, prinstivuire pe gipci cu sec{iune a de 25X25 mm nu a dal rezullate, furnirele pre-zentind numeroase crdpdturi la capete, iar pe porfiunile dintre gipci, onduldrigi o colorafie lnchisI.'Aceasta dovedeste cd^ced mai bund rirdto,ia pentrLapdstrarea culorii naturale a furnirelor de carpin este uscarea liberd pe rastele-

Furnirele obfinute prin semiderulare prezintd desene pronunlate cuaspect frumos, insa crapiturile care apar in iungul fibielor daioritd dpnsariiexercitatd de bara de presiune in momentul deruldrii. reduc din calitateaacestora.

Intre lotur i ie de bugteni dest ina{ i deruldr i i , nu s-a observat vreo deose-hire in timptrl debitdrii in derulor,' datoritd duratelor de aburire diferite,( l2 9 i 20 ore) .

La aburire s-a conslatat cd bugtenii de carpen prezinld la capete cri-paturi mai pufine gi mai mici decit bugtenii de fag.

Fixarea intre rozetele derulorului nu a dat nagtere la degradiri ale cape-telor gi a permis derularoa bugtenilor pind la un diametru al ruloului-de.l l . . . 1 3 c m .

finind seama cd Ia lag se produ,c frecvent alunecdri ale bugteanuiuiinire rozete din cauza degra?Srii 2onei de inimd rogie sau mai rar 6rdpdturilongitudinale, sub presiunea virfurilor derulorului, iese in evidenfd superio-ritatea lemnului de carpin, care nu prezintd asemenea defeciiuni.

Cojirea manuald a bugteanului de carpin dureazd de 1,5 ...2 ori maimult decit 1a cel de fag, datoritd aderen{ei pronuntate dintre coaji gi lemruprecllm gi canaluriior caracteristice.

_ Aceastd operafie se face deosebit de ugor 1a bugtenii proaspit doboriii,indeosebi Ia inceputul sezonului de vegetafie sau la bugtenii abdrifi, imediltdupd scoaterea din carnera de aburire sau din benzinele de tratament termic-

Caracteristicile deruldrii lemnului de carpin sint practic' acelea;i ca laIag, iar furnirele obf inute nu prezintd smulgeri sau ruperi de l ibre.

200

dede

nuiar

Durata de uscare a lurnirelor de carpin nu a di ier i t fafa de iurnirelefag ; i cal i tatea mater ialului uscat a fost sat isfdcdtoare (u;oare crdpdtur icapat ) .

lncleierea placajelor din lemn de carpin, cu fihn de bachelitd gi urelitdi fer i din pr-rnct de vedere tehnologic fa{I de placajele din lemn de fag,rezistenf a incleierii este corespu nzdloare.Durata glefr-r i r i i cregte cLt cca. l00o/o in comparal ie cu placajele din lemn

de fag, dator i id dLrr i idf i i r id icate a lemnului de carpin (e).In general, erperimentele efectuate, au ardlat cd tehnologia de prelu-

crare a furnirelor gi placajelor din lemn de carpin, este asemdndtca,re cucea lolosi td la foioase tar i .

Determinir i le ldcute in legdturd cu proprietdl i le l iz ico-mecanice ale lur-nirelor gi placajelor au scos in eviden{d urmdtoarele :

-- rezisten{a la traciiune perpe,ndiculard pe fibre (care aratd calitatealemnului de a fi ugor derulat gi infd;urat Idrd ruperi pe bobina din spatelederulorului) descregte cu cre,sterea grosimii lurnirului ;i este mai scdzutd lafurnirele derulate din lemnul de carpin faid de cele ciin lemnul de fag cu32.. .370/o penlru umidi iatea de 100/6 gi cu cca. 54,0.. .57,0010 peniru umidi-tatea de 30 0/s ( pentru grosimi de la 1,1 la 2,2 mm).

Desi aceste valori sint inferioare 1a carpen, in comparafie cu fagu1, pro-cesul de derulare s-a putut electua totugi in condi{ i i bune.

ln comparal ie cu furnirul din lemn de fag de 1,1 mm grosime, rezistenfala tracgiune perpendiculard pe libre a furnirului din lemn de carpin semide-rulat, de 0,8 mm grosime, este superioard cu 100/s la U:l00lo gi inferioardcu22;50 /s la U:30%.

- rezisten{a la trac}iune paraleld cu fibrele, de asemenea, descregte cucregterea grosimii furnirului ;i este mai scdzutl la furnirul de carpin lncompara{ie cu cel din fag, cu cca. 170/s pentrLr umidi tatea cle l0o/o; i cu+5. . . -80/s pentru umidi tatea de 30% ;

- contragerea tangenl iald este inler ioard fagulr-r i 1a lurnire (cu 5.. .. . . 9% ) 9i supcrioar i la lcmnul masiv (cu 2,50/o ) ;

- valorile rezisten{ei incleierii placajelor sint loarte apropiate 1a pla-cajele din carpin gi fag incleiate cu urelit, in cazul umidiiniii de 100/s, iarpentru epruvetele incercate dupd, 24 ore de imersie in apd, rezisten{a placa-jului de carpin deplgegte cu cca. 270/s pe aceea a placajului de iag;

- rezistenfa la iraciiune a placajelor din carpin este superioard placa-jelor din fag (cu cca.850/s la rezistenla paraleld cu f ibrele placajului de4 mm grosime, incleiat cu urelit) ;

- placajul din oarpin are densiiatea specificd aparentd mai mare decitplacajul de fag (cu cca. 130/e 1a placajul de 4 mm grosime incleiat cu urel i t ) .

V. ASPECTE ECONOMICE

Jinind seama de consumurile speciiiceaplicind cheltuielile medii pe sortimente dinpentru cherestea, butoaie, parchete gi ldzi,

realizale prin experimentare giir. I. 196l de la lab,rica Stilpeniprecum gi cheltuielile medii din

2Al

1959 ale IPROFIL ,,Plaoajul" pentru furnire gi placaje, au rezullat urmd-toarele :

Preful de cost (uzind) alldzilor, cherestelei, parchetelor gi butoaielordin carpin (la_bglul l 1_) este mai scdzut fair de cel al'produselor

'similare din

tag cu 5,5; 23,5; 31,5 gi 42,5olo ( in ordinea enumerdi i i produselor);

Tabelul I I

Pre{uri comparative (costuri uzind) pentru cherestea, butoaie, parchete,si ldzi din fag 9i carpin

Sort imente gi

- fag 1,829 ms bugteni/mr s5s-restea

- carpin 1,467 m3 bugteni/mgcherestea

Prel cost uzin{ le i

fag carpi n

t + , t J

42,60

l q t o

t173,64

* Iag 0,122 m3 cherestea/garn.- carpin 0,0873

U/M

C h e r e s t e a

B u t o a i e

P a r c h e t e

L a z l

Difereflta(fas-tu0,

-42,5

- 5'5

- lag 0,031 m3 cherestea/m2parchet

- carpin 0,030

- fag 1,699 m3 cherestea/ms ldzi- carpin 2,00

- In ceea 'ce privegte structura prelului de cost, costurile re{erito,are lamateria pjima sint mai reduse la carpin in comparafie cu fagul aprox. To/eIa ldzi, 17|ls la parchet, 32olo la cherestea gi 430/s la butoaie; salariile maireduse la cherestea gi parchete cu l7ofo,la butoaie cu B5|0, iar la ldzi maimari cu cca. 1,00/s, iar restul eonsumurilor de asernenea mai scizute cu7. . .3801o la ldz i , parchete g i bu toa ie g i ma i mar i cu cca . l lo /o 1a cheres tea ;

- Preiul de cost (uzind) al furnirelor decorative din carpin (tabelur 12)este aproximativ egal cu al furnirelor din fag ;_. _ _ _Plgtul de cost al placajelor pentru cofraj si placajelor de uz general(tabelul 12) este mai mare cu aproximativ 2010, iespeitiv l0o/e in cazrrlcarpinului ;

202

Tabelul 12

Preluri comparative (costuri uzini) pentru lurnire decorative 9i placaje din fag gi

Pret cost uzinI , te i

carpin

Nr,cr i . Sort imente gi consumuri speci f ice

DiterentB1gg= t00oio. lras

I carprn

- fag 0,002 m3 buqteni/mgnire

- carpin 0,00221

P l a c a

- fag 2,079 ms bugteni/m3 pla-caje

- carpin 2,824

- fag2,5 ms bugteni/m3 placaj- carpin 2,824

F u r n i r e d e c o r a t i v e

d e u z g e n e r a

I 504,8

a c a j c o f r a j

2 846,82

l 645,98

2 883,87 + 1 ,8

- Qeferitor la ponderea pe care o au elemente'le principale aie structuriiprelului de cost se remarcd costurile materialelor, care depdgesc pe cele dela fag cu 0,50/e la placajul de cofraj 2,0ofs la {urnire decorat ive pi 150/o laplacajul de uz general ; salar i i le care sint mai mari cu 2,5olo la placajul deuz general ; la celelarlte doul sortimente liind identice cu cele de la fag, iarrestul cheltuiel i lor f i ind mai mari cu cca.50/e, de asemenea la placajul de uzgeneral din carpin.

V I . C O N C L U Z I I

l. Debitarea bugtenilor de carpin in cherestea, precum gi prelucrareacherestelei de carpin in parcheie, ldzi, gi'butoaie de ambala j, nu diferd prac-tic de aceea a lemnului de fag nici din punct de vedere al procesului tehno-logic 9i nici din punct de vedere a'l consumurilor respeciiv randamentelor ;

2. Prelucrarea combinatd a cherestelei in frize 9i doage conduce la unconsum mai scdzul al materiei prime ;

3. Rezistenla la uzurd 9i comportarea in timp a butoaielor 9i a parchc-telor din carpin, este favorabill, urmind a mai ii verificate in continuare ;

4. Ldzile confecfionate din lemn de carpin (gipci gi scindurele sau pla-caje) sint mai rezistente, iar la transport se cornporti 1a iel de bine ca gi celedin lemn de fag, dar cu o greutate proprie mai mare gi neces'itd un consunlde cuie 9i manoperd mai ridicate ;

203

5. Prelul de cost al cherestelei, butoaielor, parchetelor 9i ldzilor din lemnde carpin esie mai mic fafi de cet al produselor similare din lemn de fag,datoritd prefului mai scdztt al bugienilor din carpin gi lipsei operalii lor deaburire care la carpin nu mai sint necesare ;

6. Derularea ;i tdierea pland a bugtenilor, precum si prelucrarea ulte-rioard a furnirelor pentru oblinerea placaje'lor nu diferd de tehnologia foioa-selor tari, cu recomandarea ca buStenii sd lie prelucrali in stare uerde NE-ABURITI (pentru a evita degr,adarea bugtenilor 9i oblinerea unei culori afurnirelor c i t mai apropiatd de culoarea natura, ld a lemnului) ;

7. Furnirele obfinute prin semiderulare prezinld desene pronun{ate ctraspect frumos, dar de calitate scdzutd datoritd crdpdtr-rrilor care apar in lun-gul fibrelor ;

B. Indicii proprietdlilor fizico-mecanice sint superiori la furnirele gi pla-cajele din carpin in comparaiie cu alte specii.

9. Consumurile specifice gi preful de cost al furnirelor de carpin obfinuteprin tdierea pland sint aproximativ egale cu ale furnirulr,ri de fag ;

10. Consumr-rrile specilice 1a derulare (datoritd canelurilor pronunNategi diametrelor mici ale bugienilor de carpin) sint mai mari decit la fag(cca. 180/e la placajul obignuit ; i l ,2olo la placajul de cofraj) , iar preful decost al placajelor depdgegte clr cca. 100/o pe cel al fagului .

B I B L I O G R A F I E

l. Alexandru 1. 9.a., Stabilirea consumahi specific de bugteni pentrr-r placaje gi mdsuri dereducere a acestuia. Manuscris tPROCIL, 1959.

2. Alexandru Sl., Uscarea ariificiald a lemnului de carpin. Industria Lemnului, 1957, nr.2pag. 53-56.

3. Poiciuc M. s,i Vintild E., Cercetdri cu privire la aburirea gi uscarea elemen'telor de mo-bi l6 curbald. Arralele ICEIL 1954, Bucures,t l , Ed. Tehnlcd, 1958.

4. Crisan S. qi Florescu 1., O noud tehnologie in cor.rstruclia 9i fabricarea rolilor dinlate;roJi dinfate din l ignomet. Industr ia lemnului, Celulozei 9i Hirt iei , 1956, nr. I ,pag.47.

5. Florescu I. P., Fabricarea produselor iinite din lemn. Bucuregti, Ed. Tehnic6, 1959.6. Ghelmeziu N. gi Suciu P., Identilicarea lemnului, Bucuregti, Ed. Tehnicd, 1959.7. Ghelmeziu N. qi Istrate V., Structura 9i indicii proprietSfilor fizice 9i mecanice ale lem-

nului de carpin. lndustria Lemnului, 1960, nr. 2, pag. 49-56.8. Kollmunn F.,

'fechnologie des Flolzes u-nd der Holzwerkstoffe, Berlin, J. Springer, 1951.

Ed. I I , vo l . I .9. Marinescu D. $.a., Fabricarea placajelor pentru cofraje. Manuscris, IPROCIL, 1959.

10. Orddeanu I., lndustria semifabricatelor superioare din lomn. Bucuregti, Ed. Tehnic6,I OKO

11. Pratcher Al., Lazdrescu Cl. 5.a., Elaborarea de modele noi de mobild de stil clasic aimodern, Manuscris, INCEF, 1960.

12. Sburlat D. A., Dumitrescu N. Sl. 9i F/orescu I. P., Lemnul de carpin ca materie primlpentru placaje gi lemn stratificat. Comunicare la sesiunea din 4-6 mai 1959I cadrelor diilaetice ale lnstitutului Politehnic - Bragov.

13. Sburlan D. A. Si Florescu /. P., Importanta indusiriald a lemnului de carpin. RevistaPddurilor 72, 1958, pag.67-71.

14. Sburlan D. A., Fabricarea cherestelei de rd$inoase gi foioase, Bucuregti, Ed. Tehnicd,1957, pag. 433.

204

15. Ghelnteziu N., Pand Gft. /. si IJrsulescu Ad., ProprietSlite fizice 9i mecanice ale lem-rrului de molid, brhd, fag, stejar pi gorun. Publicalie IPROCIL Bucuregti,Ed. Agro-Silvic6, 1960.

16. Votin S. /., Studiul lemnului. Bucureqii, Ed. TehnicS, 1954.17. Vorrciter 1,., Holztechnologisches Handbuch (Manual de tehnologia lemnului), Viena,

1949, pag. 80.18. Chelmeziu N. 9i Alexandru /., Informa{ii cu privire \a ttlilizarea lemnului de carpin

in R.P.R., Bucurepti, INCEF, 1960'

IZCC JIEAOBAHI4 fl B CB fl 3I4 C YCTAHOB JI EHI,IEM BO3MOXHOCTI4I4HAyCTPI{ilI43AUHI4 IPAEA B IIV.IIOMATEPI,IAJIbI, nAPKETbI,

flLlll/rKlr'r, EOr{KH, OAHEPbI I4 IIJIAKI'IPOBKI4

K/I. JI333PECKY, 14. AAEKCAHAPY, 14. MATEECKY' A. A. CEYPJIAH,H. fEJIME3I,ly, f. nAH3, .4. AHAPI,IAHO, H. CypynSqAHy

B pa6orre aHaJILI3[.Ipy-Iorcfl Bo3Mo]KHocrl{ HHAycrpIra,'IHsaqI'II{ rpa6a B

nr4JIoMaTepLIaJIbI, napKeTd; fluII,tKI,I, 6ouxH, AeKopaTLIBHble I{ rexHI'IqecKI{e Oa-Hepbr r.r nJIaKa)KI4.

B raxlofi I{3 orl,Ix o6nactefi npocJlex(IrBaJlocb : npo}I3BoAcrBo B npo-

Mbllx,. 'reHHoM MaCUTa6e I.rsAeJII{f i, ycTaHoBJIeHI'Ie COpTOB AepeBa rpa6a, ycTa-

HoBJIeHr,re TexHr{Ko-aKoHoMHqecKIIX noKa3aTeJlef{ AJIfl cepHitHoro npol{3BoA-

crBa r.r3AeJIufi LI3 AepeBa Ipa6a ; yrorIHeH{.Ie $rSuxo-UexaHI{qecKIlx noKa3aTe'

Jreft A,,rfl QaHeprr u rrJIaKa>Ka, a TaKlr{e u [oBe,[eHHe rrulr.rKoB r,r3 rpa6a cor-

J' IACHO MCXAHI, IqCCKHM TPC6OBAHI, I f M.

FORSCHTJNGEN ZWECKS FESTSTELLUNG DERINDUSTRIALISIERIJNGSMOGLICHKEITEN DES WEISSBUCHEN.

HOLZES FUR SCHNITTWARE, PARKETTEN, KTSTEN,FASSER, FURNIERE UND SPERRHOLZ

CL. LAZARESCU. I. ALEXANDRU. I. NIATEESCU, D. A. SBURLAN,N. GHELMEZIU, GH. PANA, D. ANDRIANO, N. SURUPACEANU

In der Abhandlung werden die Nloglichkeitcn der Industrialisierungder WeiBbuche itir Schn:itholz Parkeiien, Kisten, Fiisser, dekorative undtechnische Furniere und Sperrplatten analysiert .

Die verfolgten Ziele in jedem dieser Gebic'te wafen : die iabriksmiiB-igeHersteilung und die Festsetiung der Herstellungstechnologie der betreffen-den Produlite ; die Feststeizung der enisprechenden hydrotermischen Ver-fahren fLir das Trocknen und Diimpfen des WeiBbuchenholzes ; Fesisetzungcler technisch-wirtschaf tlichen Kennziliern in der Serienherstellung derErzeugnisse aus WeiBbuche ; Bestimmung der physikalisch-mechanischenKennziffern der Furniere und Sperrplatien und des Verhaltens der Kisten austrVci fi bLrchenholz aui mechani sche Beans pruch unqen.

205

INVESTIGATIONS TO ESTABLISH THE FEASIBILITYOF MANUFACTURING TIMBER, PARQUETRY FILLETS,

CHESTS, BARRELS, VENEERS AND PLYWOODFROM HORNBEAM WOOD

CL. LAZARESCU, I. ALEXANDRU, I. MATEESCU, D. A. SBURLAN,N. GHELMEZIU, GH. PANA, D. ANDRIANO, N. SURUPACEANU

-._, The work analyzes the feasibility ol manuiacturing timber, parquetryfil lets, chests, barrels, decorative and technical veneers-and plywood.-

In each of these fields the authors have studied : mass production andtechnological processes of manufacturing such articles, th6 hydrothermicregime suited to the drying and steaming oi dilfereni assortiments of horn-beam wood, the technico-economic indices for serial production of hornbeamwood articles ; determination of physico-mechanical

-indices in veneers and

plywood, and resistance of hornbeam wood chesis to mechanical stresses.