color anti 2222222 bun super extra gig a
DESCRIPTION
dfyuTRANSCRIPT
&Student: Anfimov
Georgiana-Roxana
Universitatea “Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor Specializare Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism
Cuprins1. Generalitati
a. Definitieb. Clasificare
2. Coloranti Alimentaria. Coloranti naturalib. Coloranti artificiali
Colorantii sunt substante organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate, rezista in timp la lumina, spalare, frecare.
Culoarea substantelor se datoreaza prezentei in molecula a unor grupe de
atomi, numite grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective
diferite radiatii ale luminii, fiecarui cromofor corespunzandu-i una sau
mai multe benzi de absorbtie in spectrul vizibil.
1. Generalitati
a. Clasificarea colorantilor:1.Dupa structura lor chimica se deosebesc
urmatoarele clase de coloranti:
a) coloranti azoici---contin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo, -N=N- si sunt colorantii cei mai raspanditi si cei mai usor de preparat
b) coloranti antrachinonici---care deriva de la antrachinona
c) coloranti trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului
d) coloranti indantrenici
e) coloranti de indigo
f) coloranti de sulf
2. Dupa proprietatile lor tinctoriale se deosebesc urmatoarele tipuri de coloranti:
a) coloranti bazici---au un caracter bazic datorita grupelor amino -NH2 libere, pe care le contin in molecula lor
b) coloranti acizi---au in molecula lor grupe sulfonice -SO3H, hidroxil -OH sau carboxil -COOH libere, care le dau proprietati acide
c) coloranti substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lana si matasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila.
Coloranții alimentari sunt substanțe care redau sau intensificã culoarea produselor alimentare. Ei pot fi constituenți naturali ai produselor alimentare și / sau alți compuși naturali, care în mod normal nu sunt consumați ca alimente și nu sunt utilizați ca ingrediente caracteristice în alimentație. Coloranții alimentari sunt folosiți în scop comercial, deoarece prin culoare se dã impresia unei calitãți mai bune și se stimuleazã apetitul. Sunt utilizați în: dulciuri, îngheþate, limonade, margarinã , brânzã și în diverse produse din carne.
2.Coloranții alimentari
Coloranţii alimentari naturali sunt substanţe complexe obţinute prin extracţie din planta întreagă sau din diferite părţi ale acesteia.Produşii obţinuţi au proprietăţi tinctoriale bune, fiind solubili în apă sau grăsimi.
a. Coloranţii alimentari naturali
Coloranţii naturali au însă dezavantajul că nu sunt rezistenţi la tratament termic şi , ca atare, utilizarea lor este limitata.
În cazul clorofilei şi a colorantului din sfeclă sau varză (suc de sfeclă sau varză) , se poate imprima produsului alimentar şi gust caracteristic colorantului, dacă adaosul este suficient de mare. Clorofila este colorantul verde din plante şi este folosit şi drept colorant alimentar verde smarald de mare intensitate.
Primii coloranți organici utilizați , au fost produse naturale de origine vegetalã și numai în micã mãsurã de origine animalã .Colorantii de origine vegetalã provin din anumite plante, ca de exemplu: garanța, indigoul, colorantul albastru extras din lemnul de bãcan. Garanția și extractele de lemn de bãcan vopsesc materialele textile numai în prezența unor substanțe numite mordanți (oxizi și hidroxizi de aluminiu, fier, crom, etc). Dintre coloranții de origine animalã este cunoscutã din antichitate, purpura, extrasã din unele varietãți de melci rãspândiți pe coastele Mãrii Mediterane și carminul.
Marea majoritate a coloranþilor alimentari folosiți în industria alimentarã sunt coloranți sintetici.
Un exemplu de colorant alimentar sintetic este caramelul obținut din porumb, trestie de zahãr sau prin simpla topire a zahãrului și a altor zaharuri în condiții speciale.
E-urile reprezintã codificarea unor aditivi alimentari, inclusiv coloranți alimentari, a cãror utilizare este permisã și autorizatã din punct de vedere al siguranței alimentare în țãrile Uniunii Europene. Acest mod de simbolizare sprijinã consumatorii în recunoașterea aditivilor în alimente, indiferent de limba în care este redactatã eticheta, garantând astfel cã aceștia fac parte din lista celor autorizați.
b. Coloranţii alimentari sintetici
Va multumesc pentru atentia si timpul pretios
acordat !