conflictul om–natură
TRANSCRIPT
Președintele Academiei de Științe a Moldovei
Academician Gheorghe Duca
Conferința internațională
„Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune”
Conflictul Om–Natură"Let us make this earth a heaven, right here, right
now!"Haideți să transformăm acest Pământ într-un Rai, chiar aici, chiar acum!
"Heaven is a playground, Earth is a task garden" Gilbert K. Chesterton
Raiul este un teren de joacă, Pământul este o grădină de lucru
Problemele principale (FMS, prof. Antonino Zichichi) ale umanității:1. Apa2. Solul3. Alimentația4. Energia5. Poluarea6. Schimbarea climei7. Limita în dezvoltare8. Problema demografică9. Globalizarea 10. Stiinta și inovarea în țările în curs de dezvoltare11. Poluarea culturii12. Traficul și substituirea organelor13. Protecția comună împotriva obiectelor cosmice14. Prevenirea războiului mondial
Poluarea mediului ambiant – perturbaţie a echilibrelor biologice și a ecosistemelor cu consecinţe acute, rapide, cronice, tragice.
Cauzele poluării antropice:
1. Economice (costul înalt al sistemelor de tratare, 30%2. Tehnico-ştiinţifice (tehnologii pure, transfer de tehnologii)3. Nivelul scăzut de cunoştinţe ecologice (la administraţia localităţii)4. Nivelul scăzut de educaţie ecologică (dragostea faţă de natură)
Conflictul între om şi natură. Consecințe
Om:Rezolvarea problemelor
vitale, de comoditate şi confort
Natură:Legile naturii şi
resursele limitate
Poluarea mediului ambiant
şi epuizarea resurselor naturale
conflict
Consumul zilnic al resurselor naturale
Consum pe zi:
Evacuări pe zi:
Oraş 1 mln locuitori
Apă 625 mii m3
Produse alimentare 2 mii tone
Cărbune 4 mii tone
Petrol 2,8 mii tone
Gaz 2,7 mii m3
Ape reziduale 500 mii m3
Deşeuri solide 2 mii tone
Gaze de evacuare (noxe) SO2, NO2, CO2,
hidrocarburi, 0.8 mii m3
Acțiunea antropică
acțiunea omului
asupra naturii
Pozitivă Negativă
Poluarea solului• contaminare, defertilizare, eroziune
Poluarea apei• contaminare, desecarea resurselor acvatice
Poluarea atmosferei• Emisii de gaze și particule
Dezechilibre în natură• schimbarea climei, perturbarea
ecosistemelor
Protecția solului•utilizarea chibzuită a îngrășămintelor organice
Purificarea apei•potabilizarea apei
Purificarea aerului•Reducerea emisiilor de gaze și particule
Restabilirea echilibrelor în natură•ocrotirea și extinderea lumii vegetale și animale
Valorificarea resurselor de energie sustenabilă
Dezvoltarea tehnologiilor non-poluante
+
+
Circuit natural al elementelor chimice organogene
(C, O, H, N, S, P)
echilibru global +
interdependența litosferă ↔ biosferă ↔ hidrosferă ↔ atmosferă
Litosfera Hidrosfera
Atmosfera
Biosfera
Poluarea mediului – problemă globală!
Omenirea a intervenit în procesele naturale creând:- excese sau deficite de anumiți
compuși chimici,- compuși chimici artificiali/sintetici
nonbiodegradabili
Ciclurile biogeochimice
Solurile Republicii Moldova
Solul
un strat humifer puternic profund (70-100 cm);
rezerve majore de humus (circa 350-400 t/ha) în care se conţin cantităţi considerabile de elemente biofile;
compoziţie mineralogică favorabilă pentru completarea în continuu a rezervelor de macro- şi microelemente necesare pentru nutriţia plantelor;
textură corespunzătoare pentru formarea structurii agronomice în stratul radicular;
stare biogenă înaltă pentru fixarea azotului biologic, mineralizarea materiei organice, autopurificarea solului.
Conform cercetărilor efectuate de Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “N. Dimo”: solurile Moldovei se caracterizează cu o fertilitate înaltă deoarece
dispun de:
Cernoziom tipic humifer cu profil humifer puternic
profund luto-argilos, înţelenit
Solul
Probele de sol prelevate în 2013 de pe teritoriul RM se caracterizează prin:
- conținutul de humus optim ~ moderat (zona agroclimaterică Nord) foarte scăzut ~ moderat (zona de Centru și de Sud)- aciditate: pH neutru~moderat alcalin - Conținutul de metale grele: depășiri ale CMA pentru 1. Cu (în câmpurile de viță de vie, câmpurile de grâu, livezi în localitățile s. Bardar(Ialoveni), com. Ustia(Dubăsari), com. Doina(Cahul) – 162,3 mg/kg (1,2 CMA)) – cauzate de utilizarea preparatelor contra vătămătorilor și bolilor 2. Ni (s. Copăceni(Sângerei) – 4,02 mg/kg (1,0 CMA))Pentru Zn, Pb, Mn – nu s-au înregistrat depășiri ale CMA - Conținutul de pesticide organoclorurate: cîmpurile agricole – maxima 1,8117 mg/kg (18,12 CMA)
Solul
Solurile Republicii Moldova
Gestionarea inadecvată a resurselor funciare:- lipsa asolamentelor agricole și a măsurilor antierozionale- parcelarea masivă a terenurilor.
Neglijența măsurilor de contracarare a proceselor de degradare a solurilor:
- eroziune, compactare, salinizare, înmlăştinire, dehumificare.
Poluarea excesivă a solurilor cauzată de deșeuri și substanțe nocive,
Contaminarea solurilor prin utilizarea nerațională a fertilizanților și pesticidelor.
Amenințări: Avantaje:
Fertilitatea înaltă a solurilor asigură:- producție agricolă calitativă și de mare capacitate
Starea ecologică a solurilor asigură:- condiții de mediu favorabile organismelor vii
Solul
Resursele acvatice ale Republicii Moldova
Apa
• 3600 de râuri și râulețe cu o lungime
totală de 16.000 km
• 4117 lacuri naturale și artificiale
• 7.000 fântâni
• 166.500 fântâni de apă subterană
• 13,2 mlrd. m3 – ape de suprafață
• 2,8 mlrd. m3 - rezerve de ape subterane
Ciclul hidrologicTipuri de poluări ale sistemelor
acvatice
Impurităţile pot fi împărţite în trei grupe:
1. Substanţe conservatoare, care nu se descompun sau se descompun foarte lent
ioni metalici, săruri minerale, compuşi hidrofobi de tipul pesticidelor sau hidrocarburilor din petrol;
autopurificarea are un caracter aparent
2. Substanţe biogene ce iau parte la circuitul biologic
formele minerale ale azotului şi fosforului, compuşi organici uşor asimilabili
autopurificarea are loc pe seama proceselor biochimice
3. Substanţe dizolvate în apă şi care nu sunt incluse în circuitul biologic
toxine de provenienţa industrială sau agricolă
autopurificarea se realizează prin transformarea
lor chimică şi microbiologică
Apa
Apele de suprafață reprezintă principala sursă de asigurare a diferitelor
necesități ale populației cu apă potabilă. Aprecierea resurselor acestei
categorii de ape este realizată pentru cele trei bazine hidrografice:
1) bazinul hidrografic al fluviului Nistru
2) bazinul hidrografic al rîului Prut
3) bazinele hidrografice a rîurilor din cadrul interfluviului Prut-Nistru.
Denumirea bazinului
Resursele apelor de suprafaţă, mln. m3 Total apa
brută utilizată, mln. m3Totale Proprii RM
Nistru 9960 4980 825
Prut 4580 2290 25
Interfluvial 8,28 8,28 11
Total 14548 7278 861
Volumul resurselor de apăproprii diferă in dependențăde condițiile climatice aleanului. În anii secetoși (cum a fi 2007, 2012) se înregistrează valori reduseale resurselor de apă de suprafață (sub 5500 mln. m3), iar în anii cu exces de umiditate (cum ar fi 2008, 2010) acestea pot atinge valori de aproape 10000 mln. m3. În anii secetoși ponderea resurselor de apă alcătuiește 70% din media multianuală.
Apa
Rezervele apelor subterane constituie 3478,5 mii m3 /zi sau 1 269 579,5 mii m3/an
Rezervele apelor subterane sunt repartizate neuniform pe unități administrative. De rezerve mai apreciabile dispun raioanele Anenii-Noi, Criuleni, Orhei, Ștefan-Vodă, municipiul Bălți, ș.a. Mai slab sunt asigurate cu resurse de ape subterane potabile raioanele Râșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Leova, Cahul ș.a., deci, preponderent segmentul de dreapta al bazinului râului Prut.
Potabile82%
Tehnice18%
Rezervele de exploatare a apelor subterane 2
76
2
25
13
22
55
20
16
18
32
12
54
10
43
80
7
75
3
71
6
70
2,6
6
69
2,1
3
69
5,6
9
69
6,7
6
69
5
68
7
68
5
68
5
68
9
68
6
68
3
21
6
24
4
25
5
24
7
22
2
21
5
19
1
16
2
13
8
11
6,0
4
78
,8
85
12
4,4
11
9
11
9
11
4,5
11
6
11
9
11
5
11
3
40
,8
47
,45
41
,41
8,3
3
6,7
9,2
13
,2
9,5
7,5
7,2
7,4
25
5
68
,5
20
,71
15
,38
10
,55
11
,56
9,4
3
8,1
9
12
,56
18
,9
89
,54
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
mln
.m3
Ape uzate total Suficient epurate Insuficient epurate
3918
3103
3128
2745
2712
1513
1263
999,46
918
874
865,59
863,97
852,46
851,91
854
885
881
880
785
785
786
2450
2126
1919
1725
1538
956
767
590
588
587
587
586,49
584,93
583,4
583
581
581
580
581
580
580
270
270
268
258
253
225
213
184,7
146
130
120,42
115,97
114,88
119,53
120
125
124
123
118
119
118
898
388 657
481
621
128
93
80,12
50
42
45,77
53,95
47,34
43,4
36
63
48
46
40
39
39
0
1000
2000
3000
4000
5000
mln
.m3
Apă captată Utilizată industrie Utilizată menaj Irigare
În structura utilizării apelor captate, circa 70% sunt utilizate în scopuri industriale, 15% - în scopuri
menajere și 5 % -în irigație. Pierderile în procesul de transportare constituie 10%.
În structura apelor uzate deversate, numai 16,5% sunt suficient epurate.
Apa
Calitatea apei r. Nistru Calitatea apei r. Prut
Calitatea apei rîurilor Prut și Nistru, după indicii hidrochimici (IPA), pe parcursul ultimilor ani corespunde claselor II-III (curată - moderat poluată). Calitatea apei rîurilor mici în anul 2010, se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, compuşii cuprului, produse petroliere, fenoli, detergenţi anioni-activi, consumul biochimic de oxigen CBO5 şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.
Poluarea apelor de suprafaţă şi celor subterane este cauzată, în cele mai multe cazuri, de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare, apele uzate, deversările apelor neepurate din sistemul comunal, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide în toate localităţile), sectorul agrar (dejecţiile animaliere acumulate în acumulatoare, depozitele de pesticide etc.), sectorul energetic, bazele de produse petroliere, staţiile de alimentare cu petrol, alte surse, care prezintă focare de poluare continuă. Apele meteorice rezultate în urma precipitaţiilor vin în contact cu terenul şi în procesul scurgerii, antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cît şi deşeuri, îngrăşăminte chimice, pesticide şi în momentul ajungerii în receptor conţin un număr mare de poluanţi.
Apa
Aerul
SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STATDirecţia Monitoring al Calităţii Mediului
Surse naturale şi antropogene de poluare a atmosferei cu compuşi ai
azotuluiSurse
Cantităţile de azot evacuate pe an
Milioane tone %
Naturale degajări din sol descărcări electrice arderea biomasei alteleAntropogene arderea combustibilului transportul industriaTotal
88
122 - 12
1281
51 - 61
141421
4 - 21
21141
100
• Ozonul joacă un rol major în reglarea regimului termic din stratosferă, din moment ce volumul de vapori de apă din strat este foarte redus.
• Temperatura crește odată cu concentrația ozonului.
• Aproximativ 90% din ozonul din atmosferă se găsește în stratosferă.
Ozonul în atmosferă
În rezultatul proceselor arătate în stratosferă, deasupra Antarctidei, în lunile de primăvară, au început să apară regiuni cu concentraţie practic nulă de O3
Micşorarea grosimii stratului de ozon (în condiţii normale el este de 2,5-3 mm, în funcţie de latitudine) poate duce: la schimbarea esenţială a radiaţiei solare ultraviolete care atinge suprafaţa terestră la schimbarea învelişului noros al pământului la dereglarea bilanţului termic din atmosferă
Modificarea radiaţiei solare poate determina schimbări esenţiale în procesele biologice şi geochimice, care pot fi critice pentru biosferă
Probleme locale şi globale de poluare a mediului aerian
În afară de O2, N2 şi gaze inerte, troposfera mai conţine:
CO2 320 ppm (0,03%)
CO 0,05 -1-50 - pe magistralele urbane
CH4 1-2
NO 0,01 - 0,2 - din reacţii fotochimice
O3 0 - 0,01 - 0,5 -din transporturi aeriene
SO2 0 - 0,01 - 0,1-2 -în atmosfera urbană poluată
În atmosferă mai ajung o mulţime de substanţe organice precum şi substanţe ce conţin azot şi sulf, de provenienţă naturală sau antropogenă
Poluarea naturală a aerului se produce în urma erupţiilor vulcanice (sunt mai mult de 500 vulcani pe planetă) ca şi în urma furtunilor de praf, mai cu seamă în zonele de stepă
Cel mai mare pericol de poluare globală a atmosferei este astăzi reprezentat de folosirea pe scară largă a minereurilor pentru necesităţile energetice şi ale industriei chimice
Datele cercetărilor aerocosmice demonstrează că, la direcţii stabile ale vânturilor, în partea ferită de vânt a oraşelor se formează o trenă unică în care se atenuează particularităţile surselor individuale
Deşi în proporţii globale admisia în atmosferă a multor substanţe provenind de la surse antropogene este mai mică decât cea de la surse naturale, sursele antropogene exercită o influenţă mai mare asupra aerului atmosferic al oraşelor şi a teritoriilor învecinate cu ele
Principalele urmări negative ale poluării aerului
1. Efectul de seră
Gaze de “seră“: • vaporii de apă• bioxidul de carbon, care a determinat
creşterea efectului de “seră“ prin anii 1980 cu circa cu 49% comparativ cu sfârşitul secolului trecut,
• metanul (18%), • freonii (14%), • oxizii de azot (6%) • alte gaze (13%)
2. Ploile acide
SO3 (g) + H2O (l) H2SO4 (aq)
Formarea acidului sulfuric în umiditatea atmosferică duce la aşa numitele ploi acide
Consecinţele negative a ploilor acide:
Micşorarea pH-ului bazinelor cu apă dulceCorodarea intensă a construcţiilor metaliceDistrugerea suprafeţelor vopsite, clădirilor, monumentelorCreşterea solubilităţii Al(OH)3 (la concentraţii în apă > 0,2 mg/m3, Al+3 este toxic pentru peşti)Acidularea solului şi distrugerea plantelor
Consecinţele negative a ploilor acide:
Micşorarea pH-ului bazinelor cu apă dulceCorodarea intensă a construcţiilor metaliceDistrugerea suprafeţelor vopsite, clădirilor, monumentelorCreşterea solubilităţii Al(OH)3 (la concentraţii în apă > 0,2 mg/m3, Al+3 este toxic pentru peşti)Acidularea solului şi distrugerea plantelor
Clima – totalitatea proceselor și fenomenelor meteorologice caracteristice unei regiuni geografice
CLIMA
Pro iec ti i c l imatic e (2016-2035)1986-2005RCP2.6; RCP6.0RCP4.5; RCP8.5
temperatura medie anuala (grade, C)
de
ns
ita
tea
fu
nc
tie
i d
e r
ep
art
itie
5 7 9 11 13 15 170
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
Conform diverselor proiecții climatice incluse în Atlas of Global and regional Climate Projections (AR5), se proiectează ca în viitorii ani apropiați (2016-2035) pe teritoriul republicii temperatura medie anuală să constituie 11.1-11.6C față de media de referintă 10.1C (1986-2005)
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
1 8 8 7 -2 0 0 91 8 8 7 -1 9 5 91 9 6 0 -1 9 7 91 9 8 0 -2 0 0 91 9 8 9 -1 9 9 9
te mp e ra tu ra me d ie a n u a la
de
ns
ita
tea
re
pa
rtit
iei
5 7 9 11 1 3 1 50
0 ,1
0 ,2
0 ,3
0 ,4
0 ,5
0 ,6
1989-19992000-2010
T,C
Normal Distribution
6,1 8,1 10,1 12,1 14,1 16,10
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
de
nsi
ty
10,7 C10,2 C
Cercetările regionale, însă, demonstrează, că ritmul de încălzire este mai pronunțat, cu precădere în ultimele două decenii (1989-1999 și 2000-2010)!
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
Ritmul accelerat al schimbărilor climatice indică modificări și în structura temperaturilor extreme. Astfel, spre exemplu, temperaturile maxim absolute cresc în intensitate (pînă la valori de 42.4C) și se manifestă cu regularitate în ultimii ani.
The stages of climate
evolution T min. abs. T max.abs. At
I 1960-2010 -17.2 34.2 51.4
II 1989-1999 -16.8 34.4 51.2
III 2000-2010 -24,2 2006 -21,8 2010
36,3 2009 36,6 200136,6 201037,2 200237,5 2008 38,5 200039,5 200742.4 2012
53.5
2000 - 2010
Așadar, în cel mai cald deceniu (2000-2010) din seria observațiilor instrumentale, temperatura anuală medie pe țară este de 10.4C, în timp ce în partea de sud și sud-est aceasta este cu 0,2C mai mult decît temperatura proiectată pentru viitoarele decenii cu cele mai drastice scenarii climatice (2016-2035: RCP8.5; RCP4.5) .
1961- 2010
1989-1999 Spatial distribution of mean annual
temperatures in different periods on the Republic of Moldova’s territory
În cazul precipitațiilor atmosferice, se proiectează (2016-2035) o cerștere a cantității de precipitații, doar la altitudini în aspect anual, (a) și doar în
partea de nord în aspect sezonier, vara (b)a
b
2011-2033
În același timp, cresc alternările frecvente ale perioadelor uscate cu cele ploiase. Drepr exemplu, pot servi ultimii ani, cînd pe teritoriul republicii au fost înregistrate cele mai severe secete (2007, 2009, 2012, etc) și ani în care abundența precipitațiilor au provocat inundații de proporții (2008, 2011, 2013).
Cele relatate, confirmă faptul, că suntem în pragul unor schimbări climatice substanțiale!
Repartiția spațială a secetei din iulie 2007 (a-modelată la nivel regional; b- modelată la nivel național )
a b
a
Repartiția spațială a precipitațiilor atmosferice iulie 2008 (a-modelate la nivel regional; b- modelate la nivel național )
Unele realizări obţinute au stat la baza elaborării scenariilor climatice şi a securităţii alimentare în Estul Europei în cooperare cu OSCE(Livov, 14-16 februarie 2011 şi Kiev, 25-27 mai 2011
Evaluarea şi valorificarea rațională a biodiversității constituie una din preocupările principale ale contemporanității, iar conservarea acesteia este o condiţie esenţială privind menținerea echilibrului ecologic în natură și în dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice.
IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII
FAUNA REPUBLICII MOLDOVA
• 74 specii de mamifere
• 285 păsări• 12 000 specii de
insecte terestre• 95 specii peşti• 13 specii amfibieni• 14 specii de reptile
• 650 specii de protozoare
• 485 rotifere• 335 insecte
acvatice • 318 crustacee• 125 viermi inelaţi• 160 specii moluşte
circa 14 981 de specii de animale: 482 de specii de vertebrate14 499 de specii de nevertebrate
Descrierea de noi specii continuă, astfel în rezultatul cercetărilor, în perioada anilor 2011-2014 a fost descrisă o specie de colembole (Collembola) nouă pentru știință - Micraphorura gamae Bușmachiu, Weiner, 2013.
SPECII NOI PENTRU ȘTIINȚĂ DIN FAUNA REPUBLICII MOLDOVAÎn rezultatul cercetărilor, în perioada 2011-2014 au fost înregistrate 4 genuri, 67 specii
de insecte și 7 specii de colembole noi pentru fauna Republicii Moldova
Clasa INSECTA
•Ordinul Orthoptera – 3 specii•Ordinul Blattodea – 1 specie •Ordinul Heteroptera – 5 specii •Ordinul Coleoptera – 24 specii•Ordinul Lepidoptera – 5 specii•Ordinul Diptera – 4 specii•Ordinul Hymenoptera – 25 specii
Clasa ENTOGNATHA,
•Subclasa Collembola – 7 specii
Total: 5 specii
: 5 specii
Consecinţele dezvoltării tehnico-ştiinţifice a societăţii, în afară de avantajele ei evidente, continuă să intensifice diminuarea diversităţii lumii vegetale şi animale, mai cu seamă în condiţiile de tranziție socio-economică și politică, având drept efect o gamă întreagă de specii care şi-au diminuat considerabil efectivele și arealele:
•92 specii de animale de diferite nivele de organizare biologică devenite critic periclitate,•38 - periclitate, •88 - vulnerabile •o gamă de specii care şi-au diminuat considerabil efectivele numerice.
Datele ştiinţifice atestă că, dispariţia în timp a numeroaselor specii biologice a avut la bază acţiunile omului mai mult sau mai puţin negative, în urma cărora biosfera pierde vertiginos capacitatea sa de autoreglare.
AMENINȚĂRI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
CARTEA ROŞIE A REPUBLICII MOLDOVA
În ediția a II a Cărții Roșii au fost incluse 116 specii de animale vertebrate şi nevertebrate.
această listă fiind în continuă creştere, în ediția a III a Cărții Roșii vor fi incluse 219 specii de animale .
Cauzele acestei situaţii sunt multiple, complexe şi chiar greu explicabile, mai ales când pentru protecţia biodiversităţii dispunem de recomandări ştiinţifice temeinice, de о legislaţie modernă şi de о solidă bază instituţională, managerială şi educaţională, la care îşi aduce tot mai mult contribuţia comunitatea științifică și societatea civilă reprezentată de peste 100 de organizaţii ecologiste neguvernamentale.
•Principala ameninţare antropică la adresa diversităţii lumii vii este distrugerea habitatelor naturale, generată de creşterea exponenţială a populaţiei umane, a necesarului de resurse naturale şi a masei enorme de deşeuri poluante și degradante.
•Valorificarea intensivă a terenurilor agricole, poluarea apelor, atmosferei şi a solului, reducerea suprafeţelor cu vegetaţie naturală, defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri au provocat agravarea condiţiilor de viaţă şi limitarea ariei de răspândire a multor specii de plante şi animale. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile climatice schimbatoare.
AMENINȚĂRI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
Tendinţa de răspândire Speciile Factorii care o provoacăSpecii cu tendinţă de
reducere a ariilorEmys orbicularis, Coluber
caspius, Zamenis longissimus, Coronella austriaca, Vipera
berus, Bufo bufo, Rana dalmatina, R. temporaria.
Reducerea habitatelor şi locurilor de reproducere.
Creşterea perioadelor secetoase.
Specii cu tendinţă de extindere a ariilor
Lacerta viridis, Podarcis taurica, Pelobates fuscus
Împădurirea şi creşterea cu arbuşti a sectoarelor de stepă.
Aridizarea terenurilor. Fragmentarea cîmpurilor
agricole.
Specii care se distitue reciproc
Lacerta viridis-Lacerta agilis.Lacerta agilis-Podarcis
taurica
Împădurirea şi creşterea cu arbuşti a sectoarelor de stepă.
Defrişarea pădurilor.Aridizarea terenurilor.
Specii cu areal stabil Natrix natrix, Natrix tessellate, Bufo viridis
Diapazon mai larg al predilecţiei biotopice.
Plasticitate ecologică mai mare.
Specii pe cale de dispariţie
Elaphe quatuorlineata,Vipera ursini, Eremias arguta
Reducerea şi degradarea sectoarelor de stepă.
Majoritatea speciilor de reptile și amfibieni şi-au micşorat ariile de răspândire în ultimii ani. Reducerea este caracteristică pentru majoritatea speciilor, în special pentru șerpi şi este provocată de schimbarea şi degradarea habitatelor favorabile, expansiunea amenajărilor industriale, desecarea şi poluarea acvatoriilor naturale, distrugerea locurilor de reproducere.
În urma distrugerii habitatelor-cheie în cea mai dificilă situaţie au nimerit speciile de Ansiforme
Anas clypeata, A.crecca, A.strepera, A.querquedula şi Anser anser
Pentru a le restabili populaţiile este necesară restaurarea aspectului ecologic al biotopurilor umede
IMPACTUL ASUPRA PĂSĂRILOR
Evoluția faunei cervidelor în ultimele decenii denotă un regres numeric dublu cauzat atât de schimbarea condițiilor climaterice cât și a factorilor antropici și creșterea presului prădătorilor.
IMPACTULASUPRA MAMIFERELOR
Monitorizarea deplasării cerbilor prin metoda de telemetrie
Cota principală în menţinerea speciilor rare din fauna autohtonă le asigură teritoriile ce aparţin Reţelei Ecologice Naţionale
S-a constatat că multe grupe taxonomice de insecte au nevoie în teritoriul-nucleu de surse constante de apă.
Alte ameninţări actuale, cu care se confruntă ecosistemele naturale, sunt schimbările climatice fără precedent şi speciile invazive, care afectează semnificativ biodiversitatea. Una din cele mai periculoase consecinţe ale acestor fenomene (locale, regionale și, implicit, globale) reprezintă dispariţia irecuperabilă a unui număr impunător de specii biologice, multe dintre care încă nu au fost descoperite de ştiinţă.
AMENINȚĂRI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
• Schimbările rapide ale condițiilor abiotice, stării și distribuției ecosistemelor, ca urmare a schimbărilor climatice, vor duce la modificări majore în fauna insectelor, reducând semnificativ numărul de specii cu 50%, un număr de specii de plante se vor confrunta cu deficitul polenizatorilor, astfel vor pierde capacitatea reproductivă.
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEASUPRA INSECTELOR
41
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEASUPRA INSECTELOR
A fost stabilit că în condiţii de secetă complexele de insecte din biocenozele naturale (pădure, stepă, luncă) sunt constituite preponderent din specii xerotermofile cu răspândire geografică largă.
84 ex.
16 ex.
16 ex.
12 ex. 2 ex.
Carabidae Silphidae ScarabaeidaeCerambycidae Lucanidae
Gale de cinipidul Cynips quercus pe stejarAdulţii şi structura galelor de Cynips quercus
• Modificările climatice din ultimul deceniu au dus la extinderea ariei speciei Podarcis taurica de la sud spre zona de Centru.
• Regimul de temperatură perturbat din sectorul medial al fl. Nistru în rezultatul funcţionării staţiei electrice Novodnestrovsk a dus la dereglarea ciclului reproductiv la amfibienii Rana dalmatina, R. esculenta, Bufo bufo și B. viridis cu cca 30-40 de zile.
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEASUPRA AMFIBIENILOR ȘI REPTILELOR
SPECII INVAZIVE• Speciile invazive reprezintă o ameninţare
majoră din ce în ce mai acută la adresa biodiversităţii indigene în Europa.
• Speciile pătrunse pe teritoriul R. Moldova aduc prejudicii ecologice, economice şi sociale.
• Speciile invazive pot afecta speciile native, astfel: pot concura cu ele, se pot reproduce cu ele, le pot distruge habitatele. Plantele şi animalele care ajung să se adapteze la habitate străine pot afecta flora şi fauna indigenă, provocând daune majore mediului ambiant.
• Numărul speciilor invazive este în creștere, în Europa Inventarul DAISIE enumeră 10822 de specii neindigene.
• La nivel global sunt înregistrate peste 100 cele mai periculoase specii invazive, dintre care peste 60 populează ecosistemele acvatice.
• Pentru eradicarea speciilor dăunătoare, statele lumii cheltuie anual peste 100 de miliarde de dolari. Uniunea Europeană anual alocă peste 12 miliarde de euro pentru prevenirea răspândirii speciilor invazive şi atenuarea daunelor produse de acestea.
• Lista naţională a speciilor de animale invazive este constituită din 149 specii: mamifere -12, păsări -2, reptile -3, peşti -4, moluşte -6, crustacee -1, artropode hematofage -11, insecte -67, trematode -1, cestode -6, nematode -36.
• Lista celor mai periculoase specii de animale invazive pentru Republica Moldova include 107 specii.
• Din cele 100 cele mai periculoase specii invazive din lume, din care 55 sunt animale, în Republica Moldova au fost identificate 14 specii de animale (25 %).
Nr d/o
Specia
NEVERTEBRATE ACVATICE1. Dreissena polymorpha
NEVERTEBRATE TERESTRE2 Anopheles quadrimaculatus3 Vespula vulgaris4 Cinara cupressi5 Lymantria dispar
PEȘTI6 Salmo trutta
7 Cyprinus carpio
PĂSĂRI8 Sturnus vulgaris
MAMIFERE9 Felis catus10 Capra hircus11 Mus musculus12 Sus scrofa13 Vulpes vulpes14 Mustela erminea
Lista celor mai periculoase specii invazive din lume identificate în RM
Sitona lineatus L. șiHypera postica Gyll. sunt dăunători periculoși în Europă, Africa, Asia și America de Nord, Provocând pierderi semnificative în cantitatea și calitatea de lucernăși alte leguminosae.
SPECII INVAZIVE
În decursul secolului XX și până în zilele noastre, în ecosistemele acvatice din Republica Moldova au fost introduse cca 30 de specii exotice de pești, însă numai 4 dintre acestea sunt considerate ca fiind cu adevărat invadatoare ale ecosistemelor acvatice.
Perccottus glenii Dybowski, 1877- Moșul de AmurPotenţial invaziv înalt (38 puncte) Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758)-
SoretelePotenţial invaziv înalt (34 puncte)
Carassius gibelio (Bloch, 1782)- Carasul argintiuPotenţial invaziv înalt (41 puncte)
Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel, 1846)-Murgoiul bălțatPotenţial invaziv înalt (34 puncte)
SPECII INVAZIVE DE PEȘTI
S-a stabilit că ecosistemele acvatice ale Nistrului Inferior, Prutului şi râurilor mici din bazinul hidrografic al Dunării de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la așa numitul „Coridor de sud al speciilor invazive”, de aceea riscul invaziilor este cel mai pronunțat.
Căile de pătrundere a speciilor străine macrobentonice pe teritoriul
Republicii Moldova
SPECII INVAZIVE DE HIDROBIONȚI
În perioada anilor 2000-2013 fauna prădătorilor este în creștere numerică, demonstrată prin apariția lupului și expansia șacalului, saltul impactului pisicii sălbatice, mustelidelor, jderilor, a unor păsări prădătoare de zi (uliu porumbar, șoricarii), corbilor și îndeosebi a vulpei cu un salt numeric de 400-500%, fiind unul dintre factoriiimportanți ai declinului numeric al populațiilorprincipalelor specii de interes cinegetic.
Poluarea aerului
Poluarea apei
Contaminarea solului
cefaleeoboseal
ă
boli respiratoriiboli
cardio-vasculare
cancer
greață
iritații ale pielii
COSO2 , NOx
Ozon, prafPlumb
Compuși organici volatili
BacteriiParaziți
Chimicale
Pesticide
Efectele poluării asupra sănătății omului
gastroenterită
Direcţii principale în protecţia naturii
Protecția mediului ambiant Protecția omului
Protecția mediului
animale
plante
solapă
aer
Sănătate
Securitate alimentară
Securitate ecologică
Securitate energetică
Protecția omului
Proiecte în domeniul ecologieiConducător G. Duca, Președinte AȘM
PROGRAME DE STAT
2009 - 2012Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor
2004 - 2008Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi
PROIECTE NAŢIONALE
2009 - 2010Новый сорбент – катализатор для очистки воды от cоединений железа, марганца и сероводорода
2008 - 2009Fotodegradarea substanţelor organice în sistemele acvatice modelate şi apele naturale
2006 - 2010Procesele redox catalitice în tehnologii mai pure şi mediu ambiant
2001 - 2005Procesele de autopurificare a sistemelor acvatice
PROIECTE INTERNAŢIONALE2008-2009International grant RFFI (Russia, 08.820.08.13RF): Photodegradation of the organic compounds in the aquatic systems.2007-2009IN-TER-LINK (SSA Global-4 FP-6) (European Commission, nr. 037116) Promoting International Cooperation for Environmental Research Trough Dissimination and Networking Activities2006-2007Grant (Russia, RFFI – Moldova, nr. 06.36 CRF) Chemical and photochemical red-ox catalytic process with participation of iron (III) complex compounds with organic ligands and their role in self-purification process of the aquatic systems1999-2003Project (U.S. National science foundation) Environmental Education Partnership Program promoted by the University of California, Riverside and State University of Moldova.1995-1996Project (SOROS International science foundation) The natural water self-purification and physico-chemical mechanism of pollutant transformation in aquatic medium chemical
Conferința internațională
„Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune”
Tendință: Armonie Om–NaturăOn earth there is no heaven, but there are pieces of it. (Jules Renard)
Pe Pământ nu e Rai, dar există elemente ale acestuia.