Corelaţii interdisciplinareale activităţilor cu conţinut matematic

ed. Lorinţ Florica Grădiniţa P.P.5 Lugoj

Conceptul de interdisciplinaritate poate fi explicat şi precizat ca posibilitate de intersecţie a informaţiilor din două sau mai multe domenii.

În dicţionarul de filozofie, Iancu Becleanu defineşte conceptul de interdisciplinaritate ca ,,un proces de coordonare, unificare şi codificare unitară a disciplinelor contemporane, caracteristice actualei etape de dezvoltare a cunoaşterii, în care disciplina păstrează autonomia, specialitatea şi independenţa relativă şi, în acelaşi timp, se integrează în sistemul global de cunoştinţe”.

Interdisciplinaritatea se impune ca una din direcţiile principale ale renovării activităţii din învăţământ, în ansamblul său şi în mod deosebit în conţinutul acestuia şi a strategiilor de lucru aplicate.

Interdisciplinaritatea elimină barierele artificiale dintre domeniile cunoaşterii datorită transferului de cunoştinţe, de metode, de mijloace, dându-le posibilitatea aplicării cunoştinţelor însuşite pe parcurs. În aceste condiţii activităţile instructiv-educative sunt mai atractive, eficienţa lor creşte, iar copilul nu este simplu receptor, ci devine un subiect al cunoaşterii şi acţiunii. Astfel, pe parcursul unui demers didactic interdisciplinar, copiii îşi completează, îşi adâncesc sau aplică cunoştinţele dobândite, numără, îmbină figuri geometrice, redau grafic imagini, separă jucăriile după anumite criterii, în funcţie de legăturile logice dintre conţinuturile pedagogice.

Cunoştinţele, priceperile şi deprinderile dobândite în activităţile cu conţinut matematic sunt implicate şi în alte categorii de activităţi ce se desfăşoară în grădiniţa de copii. Folosindu-le drept instrumente de lucru, aceste din urmă activităţi contribuie la fixarea şi consolidarea conţinutului informativ şi formativ al activităţilor cu conţinut matematic. Corelaţiile interdisciplinare realizate motivează şi condiţionează caracterul sistemic al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă.

În cele ce urmează prezint câteva asemenea corelaţii ale activităţilor cu conţinut matematic cu celelalte categorii de activităţi.

În cadrul ariei curriculare ,,Educaţie pentru ştiinţă” la categoria ,,Cunoaşterea mediului”, orice activitate de observare a plantelor, animalelor, poate constitui un prilej de consolidare, verificare, ba chiar de anticipare a cunoştinţelor matematice. Astfel, copiii sunt puşi să stabilească forma părţilor componente, să compare pentru a stabili dimensiunile, să precizeze culorile, să numere (ochii, urechile, picioarele animalelor). În activitatea de observare ,,Iepurele” copiii îşi consolidează cunoştinţele dobândite despre dimensiuni, observând că iepuraşul are urechile lungi şi coada scurtă. De asemenea ei numără picioarele iepuraşului.

1

În activităţile de observare ,,Fructe”, ,,Legume” se pot strecura noţiuni de întreg, jumătate, sfert, rotund, oval, care se pot proba şi conştientiza prin aplicaţii practice. Consider că evaluarea în activităţile matematice cu aspecte de conţinut – relaţia parte-întreg – nu ar fi posibilă dacă, în prealabil, nu s-ar organiza astfel de activităţi de observare.

Multe dintre jocurile didactice utilizate implică, în fond, constituirea de mulţimi având o proprietate caracteristică dată, apartenenţa sau neapartenenţa unui element la o mulţime, realizarea de corespondenţe între elementele a două mulţimi. De exemplu: ,,Cu ce mă joc”, ,,Găseşte obiectul potrivit”, ,,Fluturii vin la flori”, ,,Animalele şi puii lor”.

După ce s-a desfăşurat activitatea de observare ,,Legume” se poate organiza jocul logico-matematic ,,Ciorba”, unde educatoarea având rolul de bucătăreasă, cere copiilor să-i aducă: cepe mici galbene, roşii rotunde mici, morcovi groşi, cartofi mari şi galbeni. Prin acest joc, într-un climat de bună dispoziţie, se fixează noţiunile din categoria cunoştinţelor despre natură în corelare cu cele matematice.

Prin jocul didactic ,,Ziua şi noaptea”, desfăşurat la grupa pregătitoare, se reactualizează cunoştinţele referitoare la selectarea şi clasificarea obiectelor, la numeraţie, operaţii de calcul, identificarea şi denumirea elementelor din mediul înconjurător, sesizarea legăturilor cauzale dintre obiecte, fiinţe şi realitatea înconjurătoare corelate cu activităţile matematice.

Activităţile de ,,Educare a limbajului”, printre sarcinile de conţinut, sub aspect lexical, vizează îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv al copiilor cu adjective care exprimă însuşiri referitoare la formă, mărime, dimensiune, ordinea obiectelor şi fiinţelor, culori.

În cadrul jocurilor didactice: ,,Jocul cuvintelor”, ,,Jocul silabelor”, ,,Jocul sunetelor”, copiii numără şi rezolvă sarcina didactică sau reprezintă grafic atâtea dreptunghiuri câte cuvinte are propoziţia, atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul, atâtea puncte câte sunete are cuvântul respectiv.

În cadrul lecturilor după imagini, copiii grupează elementele tabloului, numără elementele unei mulţimi (grup de obiecte, fiinţe), precizează culorile, mărimile şi poziţiile spaţiale, citesc imaginile de la stânga la dreapta etc.

De asemenea în activităţile de memorizare, copiii pot învăţa poezii numărătoare, sau poezii care pot fi folosite în cadrul activităţilor matematice la familiarizarea cu cifrele, la aspectul ordinal al numerelor, la operaţii de calcul aritmetic. Din multitudinea de astfel de poezii voi reda câteva:

Livada de Ion Creangă

Un copil sădeşte-n zori Doi meri mici, cât doi bujori Trei caişi cu rădăcini, Patru trandafiri cu spini, Cinci gutui cu flori rotate, Şase nuci cum sunt prin sate, Şapte peri, Opt piersici cruzi,

2

Nouă mici şi drepţi aguzi. Cât să numeri pân’ la zece Îi udăm cu apă rece, Mari să crească, să se vadă Cea mai tânără livadă.sau,

Numărând până la zece de Radu Felican

1 seamănă c-un cui Pe hârtie drept să-l pui; 2 cu gâtul de gânsac Ţanţoş înotând în lac, 3 pare o barză-n zbor Nu când stă într-un picior; 4 e-ntorsul scăunel De nu poţi sta pe el. 5 e ca secera lunii Şi-l mai iau şi notă unii, 6 seamănă c-un lacăt Potrivit pe-o uşă-n treacăt, 7 pare-o coasă veche Ţintuită-ntr-o ureche, 8 două zale de lanţ Ce nu fac ciocnite ,,cranţ”! 9 e un poloboc Dar ca notă nu e mic, 10 să-l descriu încerc, E unu urmat de cerc.

Zilele săptămânii de Constantin Dragomir

De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheamă Luni Unu şi cu unu-s fraţi - Cea de-a doua zi e Marţi Trei broscuţe saltă-n cercuri Ştii c-a treia zi e Miercuri? Patru greieraşi vioi Cântă pân’ se face Joi! Ziua a cincea-i Vinerea, Cocostârcu-n apă sta – Ziua a şasea-i Sâmbătă Iar furnica harnică, Spală şi Duminică.

3

Zilele le ştiţi pe toate Dar nu-mi spuneţi câte-s?

- Şapte.

Matematica pe degete de Iulian Filip

…………………………………. Zilnic dau câte-un vârtej Printre pepenii cu vrej Şapte verzi, unul e copt Va să zică toţi sunt opt! Veveriţa, uite-o, cară Alune bune-n cămară Avea şapte şi cu două Adunate-s tocmai nouă. ………………………

Activităţile de ,, Educaţie muzicală” contribuie cu succes, având în vedere că muzica este îndrăgită de copii, la consolidarea, fixarea cunoştinţelor, deprinderilor copiilor dobândite în activităţile cu conţinut matematic. Prin cântece, jocuri muzicale copiii exersează număratul, unele operaţii de calcul.

La grupa mică prin cântecul ,,Puişorii piticului”, se consolidează număratul până la trei, la grupa mijlocie număratul până la cinci prin cântecul ,,Cinci voinici”, iar la grupa mare cântecul ,,Numărătoare”, ajută la consolidarea numărării în limitele 1-10, crescător şi descrescător. Tot la grupa mare prin cântecul ,,Şade raţa pe butoi” se fixează număratul din doi în doi.

La grupa mare şi pregătitoare, cântecele adunării şi scăderii cu 1-2 unităţi, elaborate de profesoara Sofica Matei în lucrarea ,,Aritmetica muzicală”, ajută atât la fixarea număratului în şir crescător şi descrescător în limitele 1-10, cât şi la exersarea operaţiilor de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în limitele 1-10. Cântecele se învaţă uşor, linia melodică fiind simplă, iar fiecare cântec are o strofă care se repetă cu mici variaţii de cuvinte ( se schimbă de obicei numerele). În majoritatea cântecelor predomină cântarea dialogată, astfel ele devin simple probleme de calcul oral.

Exemple: 1. Un răţoi e pe cărare

Unul vine-n fuga mare.- Câţi răţoi sunt pe cărare? 1+1=2- Unul şi cu unul –Doi Strigă vesel un pisoi.

2.Doi răţoi sunt pe cărare Unul…….

4

Mere, mere, fermecate Mere roşii dulci şi coapte Într-un coş le duc pe umăr Rând pe rând le număr:

- Trei mere şi încă două 3+2=5Câte fac copii?

- Fac cinci mere roşioare Bune de mâncare.

…………………………….

Trei gâscuţe în grădină Ciugulesc dintr-o sulfină, Două din ele-au plecat 3-2=1 Ga, ga, ga fuga pe lac Trei fără două – una fac A răspuns răţuşca ,,Mac”. ……………………………..În cadrul activităţilor de ,,Educaţie plastică”, copiii sunt învăţaţi să-şi încadreze

desenul în pagină, să păstreze proporţiile şi poate fi verificată cunoaşterea culorilor, raportându-le la realitate. Prin desenele decorative se pot realiza jocuri logice de transformări identice, cerându-le copiilor să deseneze ca în modelul prezentat, alternând culorile, mărimile, formele sau poziţiile spaţiale.

Versurile poeziei ,,Geometrie” de Monica Lenos, consolidează cunoştinţele copiilor referitoare la formele geometrice, prin asemănarea lor cu obiecte din mediul înconjurător şi-i ajută să realizeze desene decorative, după model sau din imaginarea obiectelor.

Cu creioane colorate Poţi să desenezi de toate: doar o linie – e vântul ca o minge – pământul tot un cerc – soarele, romburi mici – petalele, un pătrat – e o căsuţă, un dreptunghi – o săniuţă, patru linii uşurel cerc, dreptunghi – un băieţel, iar pe cap cu o fundiţă! Tot aşa e o fetiţă! Mulţi băieţi şi multe fete Cercuri, puncte, linii, cete. Dacă se adună roată E copilăria toată.În activităţile de modelaj, preşcolarii pot reda obiectele în diferite dimensiuni: de

exemplu ,,Mărul mare, mijlociu, mic”, ,,Morcovi pentru iepuraşi groşi şi subţiri”, ,,Panglicuţe late şi înguste” etc.

5

Deprinderile formate în acest fel permit copiilor să lucreze cu uşurinţă pe fişele matematice.

Şi în activităţile practice se face apel în desfăşurarea lor la cunoştinţe matematice simple, contribuind la aprofundarea şi consolidarea acestora.

De exemplu, la înşirarea mărgelelor se poate cere copiilor să realizeze şiraguri, fie după un model prezentat, fie după indicaţii verbale, alternând mărimile şi culorile, sau numărând câte mărgele de un anumit fel sunt.

Prin îndoirea unei coli de hârtie de formă pătrată sau dreptunghiulară, copiii pot obţine obiecte cunoscute, realizând teme ca: ,,Cartea”, ,,Batista”, ,,Paharul”, ,,Solniţa”, sau pot să-şi confecţioneze jucării: ,,barca”, ,,Avionul”, ,,Vaporul”, ,,Morişca”, ,,Broscuţa” etc.Tăind pe contur figurile geometrice învăţate, copiii reţin mai bine forma, iar realizarea unor aplicaţii cu aceste figuri contribuie la exersarea operaţiilor gândirii şi cultivarea imaginaţiei creatoare.

Din pătratul ,,Tangram”, prin exersarea tehnicii de decupare, îmbinare şi lipire a hârtiei, precum şi a plasării în pagină, se reactualizează cunoştinţele matematice referitoare la figurile geometrice, mărimile acestora şi numeraţie, realizând teme ca: ,,Brăduţul”, ,,Iepuraşul”, ,,Gâsca aleargă”, ,,Broscuţa”, ,,Pistolul”, ,,Cocoşul”, ,,Litere şi cifre” etc.Prin recitarea unor versuri ca:

,,Şapte figuri colorate Din pătrat tăiate-s toate Cu atenţie le-aşezăm Şi-un brăduţ realizăm.”

sau ,,Din pătratul colorat Iute noi am aşezat Forme diferite, iată! Pentru gâsca colorată Care-aleargă către baltă.”se fixează tehnicile de lucru şi temele ce pot fi realizate, cât şi numărul figurilor geometrice ce alcătuiesc pătratul ,,Tangram”.

Activităţile de ,,Educaţie fizică” permit fixarea număratului, folosit pentru păstrarea ritmului în timpul mersului sau al exerciţiilor de gimnastică.

Raportarea cantităţii la număr se poate realiza în jocul de mişcare ,,Bucheţelele”, în care cerem copiilor să se grupeze în timpul mersului câte 2, 3, 4. Acest joc ajută la formarea coloanei de gimnastică.

Verificarea cunoaşterii culorilor şi constituirea de mulţimi se realizează în jocul de mişcare ,,Caută-ţi steguleţul”, în care preşcolarii trebuie să se grupeze pe culori în dreptul steguleţului respectiv.

De asemenea activităţile pe grupuri mici, jocurile şi activităţile alese constituie un bun prilej de fixare, consolidare şi verificare a cunoştinţelor matematice.

În concluzie, se poate afirma că, elaborarea interdisciplinară dintre activităţile cu conţinut matematic şi celelalte categorii de activităţi prevăzute de programă, este benefică şi înlesneşte o cunoaştere sistematică şi rapidă a conceptului de: mulţime, număr, formă geometrică, operaţii de adunare şi scădere şi măsurarea mărimilor.

6

BIBLIOGRAFIE

1. Păduraru V. –Activităţi matematice în învăţământul preşcolar, Editura Polirom, 1999.2.Roşu M. – Activităţi matematice în perspectiva reformei învăţământului, Revista Învăţământul Preşcolar, nr.1-2 1999.3.Puiu G. - Revista Învăţământul Preşcolar, nr.3-4, 1994.

7