creanga de aur

7/17/2019 Creanga de Aur

http://slidepdf.com/reader/full/creanga-de-aur-568d1eeae1127 1/5

E vorba de părinţii noştri de demult, iar stăruinţa bătrânului mag de odinioară e departede a fi o simplă iluzie

August 1926. ntr!o tabără de "er"etări geologi"e de lângă munţii #ălimani, profesorul

$tamatin %despre "are oamenii lo"ului afirmă "ă ar fi &cam săltat ' sau &venit de pe ceealume'( mărturiseşte dis"ipolilor săi o viziune a minţii lu"ide, avută )n legătură "u tre"utul )ndepărtat, din vremea da"ilor, al a"elor lo"uri. *e"onstituirea mentală a tre"utului ofă"use pornind de la ideea "ă, sub stratul relativ nou, la s"ara istoriei, de "reştinism,românii "onservă obi"eiuri religioase ar+ai"e, pre"reştine, "are pot fi uşor re"onstituite.

n viziunea lui, $tamatin des"rie un bătrân proro", mag de aspe"t miti" %&Cu dreapta ţineatoiagul de fildeş. Avea muşchi în plete şi pe sân; îi ajungea barba la pământ şi genele la piept '(, pe "arel!ar fi )ntâlnit )ntr!o peşteră a muntelui as"uns din a"ea zonă, despre "are da"ii spuneau"ă este sălaşul zeilor. ialogând "u magul, $tamatin des"operise un alt mod degândire, bazat pe "omuni"area prin simboluri "are dezvăluie adevărul profund al

e-istenţei şi nu pe raţiunea folosită de omul modern şi in"apabilă să aungă )n a"el strattaini", simboluri păstrate )n"ă de fol"lorul românes" şi dezvăluite lui de "ătre mag. rept )n"+eiere, profesorul va menţiona/ 'ficţiunea aceasta poetică, pe care vo pre!int, poate formaobiectul unei istorisiri cu mult mai reale decât combinaţiile de fapte diverse ale cărţilor dumneavoastrăobişnuite.'

upă moartea profesorului, "e avusese lo" )ntr!o râpă din a"ei munţi, patru ani maitârziu, aşa "um proro"ise el "u o"azia dezvăluirii viziunii "ătre )nvăţă"eii lui, s!a găsit

)ntre lu"rările sale un manus"ris adresat naratorului, manus"ris reprodus )n "ontinuareate-tului.

00uterile sufletului erau proaspete şi "urate )n vremea ve"+e a a"iei şi sub semnul lorsta esarion 3reb

Evenimentele )n"+ipuite de $tamatin )n manus"risul său se petre" )n anul 45, pea"elaşi munte as"uns &care va rămâne necunoscut până la sfârşitul timpului ', )n vremede primăvară, "ând &urcară din văi, pe poteci, cei câţiva monahi ai lui "almo#is, cărora li se îngăduise bucuria de a veni să se plece sub ochii severi ai bătrânului din peşteră. '.rimindu!i, &$rorocul făcu asupra capetelor închinate, pe rând, semnul celor patru

puncte, care înseamnă nemărginirea în spaţiu, regenerarea necontenită a vieţii, jertfa şi

mângâierea. %ra vechiul semn al iniţiaţilor, pe care, în văile depărtate, unde se alinăapele, la acelaşi ceas, preoţii legii nouă, a lui &sus, îl făceau asupra poporului, vestind'nvierea.'.

000

esarion as"ultă sfaturile şi des"ânte"ele bătrânului e"+eneu



7ai târziu are lo" o "ină preparată după reţete rituale a "ărei parte "ea mai plă"ută &erao lamură 8esenţă, distilat, care nu se mestecă şi nu se soarbe, necunoscută oamenilorde rând.'. $e dis"ută despre noua religie, "reştinismul, "e )n"epea să se )nfiripezeprintre oamenii de la "âmpie, dar bătrânul e"+eneu, proro"ul, nu pare )ngriorat, "ă"i

)n "on"epţia sa umnezeu este unul, indiferent de felurile )n "are minţile oamenilor

neputin"ioase )n a!0 pătrunde realitatea şi!: )nfăţişează, iar diferenţele de reprezentarea :ui au o e-pli"aţie pra"ti"ă, morală %&$entru oamenii de rând e trebuinţă să segăsească cea mai potrivită alcătuire ca să se teamă şi să nu se mânânce unii pe alţii cafiarele.'(.

Apoi magul )i )n"redinţează lui esarion 3reb misiunea de a "ălători la un templuegiptean, unde bătrânul s!a iniţiat )n tainele ultime ale lumii şi unde se va iniţia vreme deşapte ani şi tânărul său dis"ipol; după "e va primi )nvăţătură a"olo, 3reb urma săpoposeas"ă şi )n 3izanţ, "u s"opul de a pătrunde )nţelesurile "reştinismului. 7isiunea şisfaturile date %&(ă fii limpede şi mlădios ca i!vorul şi tot aşa de stăruitor. (ă străpungi stânca materieişi să te elibere!i cătră divinitate. )ouă nu ne e îngăduit să trăim decât prin spirit cu dragoste şi dreptate;

gura, au!ul şi ochii nu trebuie să mai slujească patimilor trupului.'( se datorează faptului "ăbătrânul, "el de!al treize"i şi doilea e"+eneu %mare preot( al da"ilor( )l alesese peesarion 3reb pentru a!i fi urmaş după de"es, "el de!al treize"i şi treilea e"+eneu.

nainte de ple"are, tânărul primeşte bani de aur din tezaurul da"ilor, spre a!şi susţine )ndestulător e-istenţa, )mpreună "u sfatul de a lua "u sine şi un sluitor vredni".

0<

:ui esarion 3reb )i apare rea $fântul Epis"op laton de la $a==oudion

Au tre"ut şapte ani, suntem )n 454 şi esarion 3reb, după "e a par"urs "u bine vremea

)nvăţăturilor iniţiati"e din Egipt, se află )n 3izanţ, pentru a )ndeplini a doua parte a )nsăr"inărilor sale; &'ntre acei levantini, jidovi şi asiatici, el era deosebit prin albeaţaobra!ului şi prin ochii lui de coloarea cerului răsfrânt în apa muntelui, o privire ascuţită,tare şi statornică, pătrun!ând dincolo de faţa lucrurilor. $e fruntea lui, între ochi, gândulcel fără hodină săpase trei linii în chip de triunghi, care totdeauna stăteau închinate unacătră alta. 'n coamai mare începeau să înflorească cele dintăi fire albe. '. 7ereu alăturide el se află #onstantin, "redin"iosul sluitorul da" "reştinat, "are & părea dintrun veacmai vechi şi mai sălbatic, gata să rupă în mâini fălcile fiarelor.'.

n 3izanţ, esarion o văzuse pe )mpărăteasa 0rina %avea )n ea &o putere aspră şi flămândă',so"oteşte "ălătorul(, "ea "are a restaurat "redinţa )n i"oane, )nfrângându!i pe

i"ono"laşti > distrugătorii ereti"i de i"oane "e susţineau "ă divinitatea nu trebuiereprezentată )n vreo imagine vizuală > şi se "unoaşte din )ntâmplare, salvându!l din"ăderea de pe asin, "u epis"opul laton, de la mănăstirea $a==oudion. $pre mareamirare a preotului, esarion ştie "ă a doua zi a"esta urma să fie primit de )mpărăteasă

)n loa imperială de la +ipodrom, unde va parti"ipa ea la o"urile sportive.

<



Ai"i se arată frumuseţea şi puterile 3izanţului pe "ând era )mpărăteasă prea slăvitaoamnă 0rina şi se leagă prietinie )ntre rea $finţitul laton şi esarion 3reb egipteanul

espre )ntâlnirea epis"opului "u )mpărăteasa, "ălătorul da" nu aflase de la "ineva "ia"eastă supoziţie i se datora, "ă"i el ştia "ă 0rina ori de "âte ori avea nevoie de sfat

)nţelept )l soli"ita pe laton şi a"um era momentul de a!şi "ăsători fiul, iar lo"ul )ntâlnirii )l intuise "unos"ând obi"eiurile "urţii )mpărăteşti, afirmă naratorul.

e +ipodrom, esarion 3reb l!a văzut, alături de mama sa, pe moştenitorul tronului,#onstantin > &îl privea ţintă cetind patima neistovită în ochii lui sub fruntea îngustă, în guraîntredeschisă, în care sticleau dinţii prin puful negru şi tânăr al bărbii. %ra fiul lupoaicei. %ra aprig ca şi*asilisa, mama lui, însă numai pentru desfătarea cărnii.'.

n "ursul )ntâlnirii dintre )mpărăteasă şi epis"op, a"easta )i soli"ită prelatului autor )ngăsirea unei soţii potrivite, &cu trup şi minte agere', aptă de a!l &ţinea pe Constantin întru credinţacea mult lăudată a icoanelor ', spusese femeia, şi )i "ere să parti"ipe la )ntâlnirea epis"opală

de la ?i=eea, unde va avea lo" o luptă teologi"ă )ntre i"onoduli %adoratori ai i"oanelor(şi i"ono"laştii potrivni"i )n"+inării la i"oane.

@lterior, epis"opul laton simte din mulţime privirea puterni"ă a lui esarion 3reb, "are ise alătură iar preotul &*ă!u în ochii străinului ceea ce oamenii de rând nu pot arăta. %ra în ei o linişteşi o tărie în afară de patimile lumii ', )n"ât şi!l va fa"e prieten şi "onfident.

<0

espre umnezeu şi oameni, pământ "er şi mare; despre neamurile )mpărăteşti şi mai"u seamă despre un "ondu"ător de "ămile, "are, fără să ştie, adu"e primele veşti de la

sfântul ilarete mare, navigând "ătre mănăstirea $a==oudion, 3reb află de la epis"op "ă sfetni"ul

)mpărătesei, re"omandat de el, este $tavri=ie, "el "are "redea "ă &alcătuirile legii lui+umne!eu sunt una iar cele ale stăpânirii pământeşti alta. +omnul şi împăratul îşiface legea lui pentru buna rânduială a norodului şi a lumii. -ine pe om supus în credinţacătră +umne!eu cel drept pentru a& agonisi i!băvirea; iar ca să îndeplinească totbinele între cele pământeşti are drept să întrebuinţe!e ori sabia, ori aurul, ori veninul,ori viclenia.B.

n a"eeaşi dis"uţie, părintele )i mai "ere să!l aute )n găsirea soţiei potrivite pentru

#onstantin, dintre fetele prietenului său ilaret din Amnia, un filantrop "are )şi risipisebunurile dăruindu!le "elor nevoiaşi. orinţa de a des"operi o "onsoartă potrivităviitorului )mpărat o mărturiseşte şi epis"opul "ătre prietenul său %&+upă cum morarulîndreaptă valurile în lăptocul morii, pentru folos obştesc, tot asemenea patimile împăraţilor se pot prefaceîn putere. Aşa e firea ticălosului muritor.'(.



A doua zi după aungerea la mănăstire, un "ondu"ător de "ămile adu"e o s"risoare demulţumire adresată de ilaret epis"opului, pentru darurile )n alimente trimisefilantropului spre a fi distribuite săra"ilor.

<00

nainte de a aunge la feri"itul ilaret, esarion 3reb "unoaşte şi alţi oameni vredni"i dinaflagonia şi de la Amnia

n drumul "ătre Amnia, esarion şi sluitorul său )nfrâng prin ştiinţa luptei doi tâl+ari dinaflagonia foşti oşteni dar le dau drumul, după "e )i supun. n Amnia poposes" mai )ntâila o ospătărie, al "ărei proprietar )l informează pe "ălătorul din a"ia despre mareasără"ie )n "are trăieşte ilaret, )n palatul său frumos dar gol, după "e a dăruit aproapetot "e avea sărmanilor/ &)imene nu sa întors nemiluit de la pragul lui. (au înmulţitsăracii, nă!uind ca oştile spre Amnia, dar el ia biruit pe toţi, dândule tot ce avea.

Astfel, în puţină vreme, a ajuns întro stare plăcută sufletului, vă!ând cu mulţămire că

nu mai are în jurul său decât prea puţin.'. A"est proprietar a fost şo"at văzând "ă asinul"ălărit de "ătre 3reb ştie să se plângă stăpânului său, des"+izând gura mare anemulţumire, despre faptul "ă nu i s!a dat porţia de grăunţe "uvenită şi plătită iarstăpânul )nţelege vorbirea "atârului.

<000

Ai"i esarion 3reb află bu"uriile "uviosului ilaret şi ale doamnei Ceosva, pre"um şi obu"urie a sa proprie

ilaret, )n a "ărui "asă aunsese esarion 3reb, &%ra un bătrân cu înfăţişare

cuviincioasă, cu barbă albă şi fruntea naltă. Avea ochii negri, vii şi veseli.', pe "ând soţialui, Ceosva, i se )nfăţişează oaspetelui sub "+ipul unei zeiţe )mbătrânite frumos, drepturmare vizitatorul &(e simţi mişcat ca de amintirea unei primăveri strălucite.'.

Apoi, "urioasă )n a!l "unoaşte pe "el venit )n "asa lor, lui esarion 3reb i se )nfăţişeazăo nepoată de şaispreze"e ani a "elor doi bătrâni, 7aria, "ea "are & Avea păr negru şi greu,ochi mari, adumbriţi de gene lungi. otun!imea obra!ului era delicată şi a şoldului plină.' şi pe "are,privind!o musafirul suspină )n sine e-"lamaţia &/0 vedenie a frumuseţii eterne'.

7aria primeşte de la esarion un pantof mi", )l găseşte potrivit ei şi se bu"ură )n"ât&înfloriră şi ochii aceia îngheţaţi de care se sfiise în prima clipă.' ai oaspetelui; a"esta va "ere

"opilei să păstreze "ondurul până va primi pere"+ea.0D

Ai"i lu"rurile se petre" "a )n vremea "ea de demult a basmelor mamei

useseră trimişi prin )mpărăţie dregători pentru a des"operi fe"ioare frumoase dintre"are să se aleagă o soţie potrivită lui #onstantin, semnul alegerii fiind purtarea



"ondurilor mi"uţi de a"elaşi fel "u "ei daţi 7ariei de la Amnia şi s!au ales astfel douăze"ide "andidate, dar &$rea cinstiţii patrici 8patri"ieni, nobili nu nimeriseră şi nu poposiserădecât la curţi bogate. 'nălţimea trupului, numărul anilor şi condurul se potriviseră numaiunor fecioare crescute întru îndestulare, ai căror părinţi îşi scriau pe catastifuri lungibogăţiile.'.

rezent la )ntrunirea fe"ioarelor unde avea să fie desemnată viitoarea soaţă, esarion3reb o avertizează pe 7aria %& 'mpărăţia şi tihna stau în hotare deosebite, şopti el.'( după "are$tavri=ie, marele sfetni" al )mpărătesei, o alege pe fată )n urma unei dis"uţii "u ea/ & /,fecioară, !ise dregătorul împărătesc, te rog spunene ce doreşti tânărului nostru împărat12 'i doresc oinimă dreptă şi plină de milă, domnule.2 3i ce doreşti de la el12 +oresc o pungă cu bănuţi de argint

pentru bunicul meu, ca să aibă cu ce mângâia pe sărmani.'.

upă a"ea )ntâlnire, fiind aduse fe"ioarele )n palatul )mpărătes" şi )nfăţişate )mpărătesei şi fiului ei, )n tre"ere una "âte una, &(tavri4ie atrase luareaminte slăvitei*asilise 8)mpărătese că se apropie acea al cărei chip la vădit 5aica +omnului în visul $rea (finţitului

$laton. %ra prin urmare un dar al cerului. %ra o armonie mlădioasă. %ra un cântec al mersului. %rau ochi plini de adâncimea plăcerilor. Constantin cunoscu şi el că aceasta trebuie să fie aleasa şi o dorinumaidecât, ca pe o jucărie.'. dată aleasă, 7aria &$ărea fericită şi totuşi înfricoşată.'.

D

7ărirea şi ti+na stau )n +otare deosebite

n "etatea 3izanţului se petre" două )ntâmplări de seamă/ soses" epis"opii după )ntâlnirea din "etatea ?i=eea, pentru a vesti "ă stabiliseră prin"ipiile ortodo-iei, şi are lo"nunta lui #onstantin "u frumoasa 7aria, nepoata lui ilaret.

esarion 3reb plăteşte un "erşetor, prefă"ut orb, aflat "u lo"ul de "erşit )n faţa "aseiunde lo"uia de puţin timp polemar+ul Ale-ie 7oseles, "ondu"ător al oştirilor din Armeniaşi prieten "u #onstantin, spre a afla de la el "ine intră )n a"ea "asă. olemar+ul primisebani de la )mpărăteasă pentru a "umpăra bunăvoinţa oştenilor lui, dintre "are mulţi eraui"ono"laşti, distrugători de i"oane, de"i inami"i ai dreptei "redinţe legiferate de

)mpărăteasă, aflăm din "apitolul "in"i. e esarion )l interesează, spune a"estapretinsului orb, da"ă sosiseră de "urând oameni din Armenia sau din Cra"ia, de pemalul asiati" al 3osforului, )n "asa polemar+ului.

is"utând "u doamna Ceosva %)n "asa din 3izanţ rânduită ei şi soţului, binefă"ătorulilaret, de "ătre )mpărăteasă, unde )l "+emase bătrâna( esarion 3reb află "ă fii"a ei,7aria, era )nfri"oşată de "uvintele pe "are #onstantin le rostea )n somn/ de "ealaltăparte a 3osforului sosiseră oşteni %i"ono"laştii din Armenia( "u autorul "ărora soţul eidorea să ia "u forţa puterea de la mama lui, )mpărăteasa 0rina.

creanga de aur

Documents