culegere de probleme_maticiuc_am ii
DESCRIPTION
Culegere de Probleme_Maticiuc_AM IITRANSCRIPT
-
ANALIZA MATEMATICA.CALCUL INTEGRAL
Culegere de probleme
Lucian Maticiuc
-
2
-
Cuprins
1 Integrala definita. Primitive 1
2 Extinderea notiunii de integrala 27
3 Integrale curbilinii 43
4 Integrala dubla 49
5 Integrale de suprafata 57
6 Integrala tripla 71
7 Ecuatii diferentiale 83
-
Capitolul 1
Integrala definita. Primitive
1. Sa se arate ca
aaf (x) dx =
2 a
0f (x) dx , daca f este functie para,
0 , daca f este functie impara.
Rezolvare:
Astfel avem conform proprietatii de aditivitate ca aaf (x) dx =
0af (x) dx+
a0f (x) dx.
Acum daca f este para, adica
f (x) = f (x) , x [a, a] ,
atunci n prima integrala fac schimbarea de variabila
x = y y = x
De aici obtinem ca dx = dy precum si noile limite de integrare: dacax = a atunci y = a si daca x = 0 atunci y = 0.Deci integrala devine, conform schimbarii de variabila, 0af (x) dx =
0af (y) (dy) =
0af (y) (dy) =
0af (y) dy
1
-
2 1. Integrala definita. Primitive
Dar, conform unei conventii baf (x) dx =
abf (x) dx
deci 0af (x) dx =
a0f (y) dy =
a0f (x) dx
de unde obtinem ca aaf (x) dx =
0af (x) dx+
a0f (x) dx = 2
a0f (x) dx.
Daca f este impara, adica
f (x) = f (x) , x [a, a] ,atunci n prima integrala fac aceeasi schimbarea de variabila
x = y y = xDe aici obtinem dx = dy si limitele de integrare devin: daca x = aatunci y = a si daca x = 0 atunci y = 0.
Deci integrala devine, conform schimbarii de variabila, 0af (x) dx =
0af (y) (dy) =
0af (y) (dy) =
0af (y) dy
= a
0f (y) dy =
a0f (x) dx
deci 0af (x) dx =
a0f (y) dy =
a0f (x) dx.
Obtinem deci ca aaf (x) dx =
0af (x) dx+
a0f (x) dx = 0
2. Aratati, folosind paritatea functiei de sub integrala, ca
a)
11
arctgx
ex + exdx = 0 , b)
1/21/2
(cosx) ln1 + x
1 xdx = 0 ,
-
3c)
pi/4pi/4
sinxtg2x = 0 , d) 11
x3
1 + x2dx = 0
Rezolvare:
Aplic exercitiul anterior. Astfel vom arata ca functiile care se inte-greaza sunt impare.
Pentru aceasta folosim paritatea functiilor trigonometrice:
sin (x) = sinx , cos (x) = cosxtg (x) = tgx , arctg (x) = arctgx
a) Notam cu f : [1, 1] R, f (x) = arctgxex+ex .
f (x) = arctg (x)ex + e(x)
=arctgxex + ex
= f (x)
b), c), d) Tema (se va folosi si faptul ca ln y1 = ln y , y > 0).3. Fie f : R R, o functie continua si periodica de perioada T > 0. Sa
se arate ca are loc a+Ta
f (x) dx =
T0f (x) dx , a R
si apoi sa se calculeze:
a)
2npi0|sinx| dx , n N , b)
2npi0|cosx| dx , n N
Rezolvare:
Functia f periodica nseamna ca f (x+ T ) = f (x) , x R. Avemconform proprietatii de aditivitate ca a+T
af (x) dx =
0af (x) dx+
T0f (x) dx+
a+TT
f (x) dx
In ultima integrala fac schimbarea de variabila
x = y + T y = x TDe aici obtinem dx = dy si limitele de integrare devin: daca x = Tatunci y = 0 si daca x = a + T atunci y = a. Deci integrala devine,conform schimbarii de variabila, a+T
Tf (x) dx =
a0f (y + T ) dy =
a0f (y) dy =
0af (y) dy
-
4 1. Integrala definita. Primitive
deci a+Ta
f (x) dx =
0af (x) dx+
T0f (x) dx+
a+TT
f (x) dx
=
T0f (x) dx
a) Stim ca sin si cos sunt periodice de periodice de perioada 2pi
sin (x+ 2pi) = sinx , x Rcos (x+ 2pi) = cosx , x R
deci evident si functiile |sinx|, |cosx| .Conform celor de mai sus, avem ca 2npi
0|sinx| dx
=
2pi0|sinx| dx+
4pi2pi|sinx| dx+ +
2npi2(n1)pi
|sinx| dx
=
2pi0|sinx| dx+
2pi0|sinx| dx+ +
2pi0|sinx| dx
= n
2pi0|sinx| dx.
Iar 2pi0|sinx| dx =
pi0|sinx| dx+
2pipi|sinx| dx
=
pi0
sinxdx 2pipi
sinxdx =
= ( cosx)|pi0 ( cosx)|2pipi = 4deci 2npi
0|sinx| dx = n
2pi0|sinx| dx = 4n
b) Tema.
4. Sa se calculeze urmatoarele integrale (folosind tabelul):
a)
dx
8 x2 , b)
2pxdx , c)
dx4 + x2
, d)
dx
5 + x2,
-
5e)
dxx
, f)
dx
xx
, g)
dx5x 2 , h)
dx
a x ,
i)
dx
3x2 + 5, j)
dx
7x2 8 , k)
2 3xdx , l)
xdxx2 + 1
,
m)
dx
7 5x2 , n)
3
5x2 + 7dx.
5. Sa se calculeze urmatoarele integrale (folosind metoda de integrareprin parti):
a)
(x2 + 5x
)e2xdx , b)
eax sin (bx) dx , c)
x2 sinx dx ,
d)
ln3 x dx , e)
x3 ln2 x dx , f)
x2 + adx , a R,
g)
a2 x2dx , h)
lnx
x3dx =
x3 lnxdx =
(x2
2)
lnxdx =. . .
Rezolvare:
Daca f si g sunt functii cu derivatele continue pe domeniul de definitieI atunci are loc formula de integrare prin parti:
f (x) g (x) dx = f (x) g (x)f (x) g (x) dx.
a) Folosim e2x = 12(e2x): (
x2 + 5x)e2xdx =
(x2 + 5x
) 12
(e2x)dx
=(x2 + 5x
) 12e2x 1
2
(x2 + 5x
)e2xdx =
=1
2
(x2 + 5x
)e2x 1
2
(2x+ 5) e2xdx = aplicam nca o data
=1
2
(x2 + 5x
)e2x 1
2
(2x+ 5)
1
2
(e2x)dx
=1
2
(x2 + 5x
)e2x 1
2
((2x+ 5)
1
2e2x 1
2
(2x+ 5) e2xdx
)=
=1
2
(x2 + 5x
)e2x 1
2
(1
2(2x+ 5) e2x 1
2
2e2xdx
)=
=1
2
(x2 + 5x
)e2x 1
4(2x+ 5) e2x +
1
2 1
2e2x + C , C R
-
6 1. Integrala definita. Primitive
b) Folosim eax = 1a (eax):
eax sin (bx) dx =
1
a(eax)
sin (bx) dx
=1
aeax sin (bx)
1
aeax (sin (bx))
dx =
=1
aeax sin (bx) b
a
eax cos (bx) dx = aplicam nca o data
=1
aeax sin (bx) b
a
1
a(eax)
cos (bx) dx
=1
aeax sin (bx) b
a2
(eax cos (bx)
eax (cos (bx))
dx
)=
=1
aeax sin (bx) b
a2
(eax cos (bx) +
beax sin (bx) dx
)=
=1
aeax sin (bx) b
a2eax cos (bx) b
2
a2
eax sin (bx) dx
Deci
eax sin (bx) dx+
b
a2
eax sin (bx) dx
=1
aeax sin (bx) b
a2eax cos (bx) + C , C R
eax sin (bx) dx =
a2
a2 + b
(1
aeax sin (bx) b
a2eax cos (bx)
)+ C, C R
Observatie: putem pleca si de la sin (bx) = 1b (cos (bx)).
c) Tema (folosim sinx = (cosx)).
-
7d)ln3 x dx =
xln3 x dx = x ln3 x
x(ln3 x
)dx =
= x ln3 x 3x ln2 x
1
xdx = x ln3 x 3
ln2 x dx = aplicam nca o data
= x ln3 x 3xln2 x dx = x ln3 x 3
(x ln2 x
x(ln2 x
)dx
)=
= x ln3 x 3(x ln2 x 2
x lnx
1
xdx
)= x ln3 x 3
(x ln2 x 2
lnxdx
)=
= x ln3 x 3(x ln2 x 2
(x lnx
x (lnx)
dx
))=
= x ln3 x 3 (x ln2 x 2 (x lnx x))+ C , C Re) Tema (folosim x3 = 14
(x4))
f)
I =
x2 + adx = (rationalizare) =
x2 + ax2 + a
dx =
=
x2x2 + a
dx+
a
x2 + adx
=
x(
x2 + a)dx+ a ln
x+x2 + a == a ln
x+x2 + a+ (xx2 + a x2 + adx)= a ln
x+x2 + a+ xx2 + a IDeci
I =
x2 + adx =
1
2xx2 + a+
a
2lnx+x2 + a+ C , C R
g), h), i), j), k) Tema.
6. (Tema) Sa se calculeze urmatoarele integrale folosind metoda de inte-grare prin parti:
-
8 1. Integrala definita. Primitive
a)
(x3 + 2x
)e5xdx , b)
eax sin (bx) dx , c)
eax cos (bx) dx ,
d)
e3x sin (4x) dx , e)
e4x cos (3x) dx , f)
x3 cosx dx ,
g)
x3 sin (5x) dx , h)
x3 cos (5x) dx , i)
lnxdx ,
j)
x2 ln3 x dx , k)
x2 + 5dx , l)
x2 5dx ,
m)
5 x2dx, n)
ln (lnx)
xdx,
o)
(x2 + 5x+ 6
)cos (2x) dx, p)
(x2 2x+ 3) lnxdx
7. Folosind prima metoda de schimbare de variabila sa se calculeze:
a)
x+ arccosx
1 x2 dx , b)
1
x ln2 xdx , c)
1
x ln5 xdx ,
d)
pi/20
cosx
1 + sin2 xdx , e)
32
6x x2 5 dx , f)
x2 + x+ 1dx
Rezolvare:
Aplic prima metoda de schimbare de variabila:f (u (x))u
(x) dx = F (u (x)) + C, C R,
unde F este o primitiva a lui functiei f.
De asemenea are loc si n cazul integralei definite:
baf (u (x))u
(x) dx =
u(b)u(a)
f (y) dy = F (y)|y=u(b)y=u(a)= F (u (b)) F (u (a)) .
-
9a) Observ ca 11x2 = ( arccosx)
, decix+ arccosx
1 x2 dx =
x1 x2dx+
arccosx
1 x2dx
= (
1 x2)dx+
arccosx ( arccosx) dx =
=
1 x2
arccosx (arccosx) dx
=
1 x2
arccosx d (arccosx) .
Acum daca notam
ynot= arccosx dy = (arccosx) dx
deci integrala devinex+ arccosx
1 x2 dx =
1 x2 ydy =
=
1 x2 y2
2+ C =
1 x2 (arccosx)
2
2+ C , C R
b) Observ ca 1x = (lnx)
si voi nota y not= lnx dy = (lnx) dx1
x ln2 xdx =
1
ln2 x(lnx)
dx =
1
y2dy =
y2dy =
= y33 + C =
(lnx)33 + C , C R
c) Tema
d) Observ ca cosx = (sinx) si voi nota y not= sinx dy = (sinx) dxsi limitele de integrare devin: daca x = 0 atunci y = sin 0 = 0 si dacax = pi/2 atunci y = sinpi/2 = 1 pi/2
0
cosx
1 + sin2 xdx =
pi/20
1
1 + sin2 x(sinx) dx =
10
1
1 + y2dy
= arctgy|10 = arctg1 arctg0 = pi/4 0e) Folosim forma canonica a trinomului de gradul 2
ax2 + bx+ c = a
(x+
b
2a
)2+4a
-
10 1. Integrala definita. Primitive
unde = b2 4ac.Deci
6x x2 5 = x2 + 6x 5 = (x+ 62
)2+ (3620)4
= (x 3)2 + 4 = 4 (x 3)2
si 32
6x x2 5dx =
32
4 (x 3)2dx =
32
4 (x 3)2 (x 3) dx =
Notez y not= x 3 dy = (x 3) dx si limitele de integrare devin:daca x = 2 atunci y = 1 si daca x = 3 atunci y = 0. 3
2
6x x2 5dx =
01
4 y2dy
Pentru a calcula ultima integrala vezi exercitiile precedente.
f) Tema.
8. (Tema) Folosind prima metoda de schimbare de variabila sa se calcu-leze:
a)
cosx
sinxdx , b)
sinx
cosxdx , c)
sinxcosx
dx , d)
cosx
sin3 xdx
e)
xdx1 + x4
, f)x2ex
3dx, g)
3 2x5x2 + 7
dx.
9. (Tema)
(i) Aduceti la forma canonica urmatoarele trinoame de gradul al doi-lea:
a) f (x) = 4x x2 + 5 , b) f (x) = x2 + 3x 5 ,c) f (x) = x2 + 2x+ 3, d) f (x) = 2x2 3x+ 5e) f (x) = 2x2 5x+ 3, f) f (x) = x2 x 1,g) f (x) = 2 + 3x 2x2, h) f (x) = x2 + 2x+ 2,i) f (x) = x2 + 2x+ 5, j) f (x) = 3x2 x+ 1,k) f (x) = 2 + 3x 2x2, l) f (x) = x2 4x+ 5
-
11
(ii) Calculati diferentialele df (x) ale urmatoarelor functii de o varia-bila:
a) f (x) = sin2 x , b) f (x) = lnx , c) f (x) = ln2 x,
d) f (x) = x3, e) f (x) =x, f) f (x) = cosx,
g) f (x) = e3x, h) f (x) =x2 + a2, i) f (x) =
4 x2,
j) f (x) = tgx .
10. Folosind a doua metoda de schimbare de variabila sa se calculezeintegralele:
a)
cos2xdx , b)
10x2
4 x2dx , c)
a2 x2dx ,
d)
x2 + a2dx
Rezolvare:
Aplic a doua metoda de schimbare de variabila: Daca facem schimba-rea de variabila
x = u (y)
atuncidx = u (y) dy , y = u1 (x)
unde u1 este inversa functiei u, si integrala devine baf (x) dx =
u1(b)u1(a)
f (u (y))u (y) dy
a) Vom notax = y x = y2 deci dx = 2ydy si integrala devine
cos2xdx =
cos2 y 2ydy = 2
y cos2 y dy
Pentru calculul acestei integrale vezi metoda de integrare prin parti.La sfarsit se va nlocui y =
x.
b) Avem substitutiile trigonometrice:
1. Daca integrala contine termenula2 x2 atunci este utila substitutia
x = a sin y sau x = a cos y
-
12 1. Integrala definita. Primitive
2. Daca integrala contine termenulx2 a2 atunci este utila substitutia
x = a chy
3. Daca integrala contine termenulx2 + a2 atunci este utila substitutia
x = a shy
unde
shxdef=
ex ex2
, chxdef=
ex + ex
2si evident avem
ch2x sh2x = 1 , (shx) = chx , (chx) = shx.In cazul nostru este utila substitutia x = 2 sin y (de asemenea e utilasi substitutia x = 2 cos y). Deci
dx = (2 sin y) dy = 2 cos ydy
six = 2 sin y y = arcsinx/2.
Limitele de integrare devin: daca x = 0 atunci y = arcsin 0 = 0 sidaca x = 1 atunci y = arcsin 1/2 = pi/6. Atunci integrala devine 1
0x2
4 x2dx = pi/6
04 sin2 y
4 4 sin2 y2 cos ydy =
= 16
pi/60
sin2 y
1 sin2 y cos ydy = 16
pi/60
sin2 y cos2 ydy
Avem formulele
sin2 y + cos2 y = 1
sin (2y) = 2 sin y cos y sin y cos y = sin 2y2cos (2y) = 2 cos2 y 1 cos2 y = 1+cos 2y2cos (2y) = 1 2 sin2 y sin2 y = 1cos 2y2
Deci 10x2
4 x2dx = 16 pi/6
0(sin y cos y)2 dy = 4
pi/60
sin2 2ydy =
= 4
pi/60
1 cos 4y2
dy = 2
pi/60
dy 2 pi/6
0cos 4ydy
=
(2y 2sin 4y
4
)pi/60
=pi
3
3
4
-
13
c) Tema.
d) In acest caz este utila substitutia x =ey ey
2. Deci
dx =
(aey ey
2
)dy = a
ey + ey
2dy
si
x2 + a2 =
(aey ey
2
)2+ a2 = a2
(e2y + e2y 2
4+ 1
)= a2
e2y + e2y + 24
=
(aey + ey
2
)2.
Deci x2 + a2dx =
aey + ey
2aey + ey
2dy =
a2
4
(ey + ey
)2dy
=a2
4
(e2y + e2y + 2
)dy =
a2
4
(e2y
2+e2y
2 + 2y)
+ C , C R
11. Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii ce contin un trinomde gradul al doilea:
a)
dx
2x2 5x+ 7 , b)
dx2 + 3x 2x2 , c)
x+ 3
x2 + 2x+ 3dx ,
d)
a2 x2dx , e)
a+ x2dx , f)
1 2x x2dx ,
g)
dx
3x2 x+ 1 , h)
3x 2x2 4x+ 5dx.
12. (Tema) Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii rationale:
a)
1
x adx , b)
1
(x a)dx , 6= 1, c)
1
ax bdx ,
d)
1
(ax+ b)dx, e)
1
2x2 4x+ 8dx, f)
1
2x2 5x+ 3dx,
g)
4x 5
x2 2x+ 10dx, h) x+ 5x2 + x 2dx ,
i)
x2 3x+ 3x3 2x2 + xdx =
(ax
+b
x 1 +c
(x 1)2)dx ,
-
14 1. Integrala definita. Primitive
j)
3x2 + x 4
x3 + 5x2 + 9x+ 5dx =
( ax+ 1
+bx+ c
x2 + 4x+ 5
)dx.
13. Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii rationale:
a)
x4
x4 1dx , b)
1
x3 + 1dx , c)
1
x3 2x2 + xdx ,
d)
1
x3 + 6x2 + 11x+ 6dx
Rezolvare:
Daca integrala este dintr-o functie rationala atunci:
Pasul I: daca gradul numaratorului este mai mare decat gradul nu-mitorului atunci mai ntai se mpart polinoamele pana se ajunge cagradul numaratorului sa fie mai mic strict decat gradul numitoru-lui.
Pasul II: apoi se vor cauta divizorii numitorului si se va descom-pune fractia n fractii simple.
a)x4
x41 =x41+1x41 =
x41x41 +
1x41 = 1 +
1(x21)(x2+1) =
= 1 + 1(x21)(x2+1) = 1 +
1(x1)(x+1)(x2+1)
Descompunerea n fractii simple nseamna sa cauta constantele a, b, c, da.. sa aiba loc
1(x1)(x+1)(x2+1) =
ax1 +
bx+1 +
cx+dx2+1
Aducand la acelasi numitor obtin
1(x1)(x+1)(x2+1) =
a(x+1)(x2+1)+b(x1)(x2+1)+(cx+d)(x1)(x+1)(x1)(x+1)(x2+1)
1 = a (x+ 1) (x2 + 1)+ b (x 1) (x2 + 1)+ (cx+ d) (x 1) (x+ 1) 1 = (a+ b+ c)x3 + (a b+ d)x2 + (a+ b c)x+ (a b d)
a+ b+ c = 0a b+ d = 0a+ b c = 0a b d = 1
-
15
Rezolvand sistemul obtin a = 1/4, b = 1/4, c = 0, d = 1/2 deci areloc
1(x1)(x+1)(x2+1) =
14
(1
x1 1x+1 2x2+1)
adica
x4
x4 1dx =dx+
1
(x 1) (x+ 1) (x2 + 1)dx
= x+1
4
(1
x 1 1
x+ 1 2x2 + 1
)dx =
= x+1
4(ln (x 1) ln (x+ 1) 2arctgx) + C
b)
1x3+1
= 1(x+1)(x2x+1) =
ax+1 +
bx+cx2x+1
1 = a (x2 x+ 1)+ (x+ 1) (bx+ c) 1 = (a+ b)x2 + (a+ b+ c)x+ (a+ c)
a+ b = 0a+ b+ c = 0a+ c = 1
Rezolvand sistemul obtin a = 1/3, b = 1/3, c = 2/3 deci are loc
1
(x+ 1) (x2 x+ 1) =1/3
x+ 1+1/3x+ 2/3x2 x+ 1
adica
1
x3 + 1dx =
1
3
(1
x+ 1 x 2x2 x+ 1
)dx
=1
3ln (x+ 1) 1
3
x 2
x2 x+ 1dx
Acum avem
x2x2x+1dx =
x
x2x+1dx
2x2x+1dx. Pentru acestea
doua se vor face calcule standard. Mai ntai, pentru prima, se for-
-
16 1. Integrala definita. Primitive
meaza la numarator derivata numitorului adicax
x2 x+ 1dx =1
2
2x
x2 x+ 1dx =
1
2
2x 1 + 1x2 x+ 1dx =
=1
2
2x 1
x2 x+ 1dx+1
2
1
x2 x+ 1dx
=1
2
(x2 x+ 1)x2 x+ 1 dx+
1
2
1
x2 x+ 1dx =
=1
2ln(x2 x+ 1)+ 1
2
1
(x 1/2)2 + 3/4dx
=1
2ln(x2 x+ 1)+ 1
2
1
(x 1/2)2 + (3/2)2dx == 12 ln
(x2 x+ 1)+ 12 13/2arctgx1/23/2 + C.
c) Tema: 1x32x2+x =
1x(x22x+1) =
1x(x1)2 =
ax +
bx1 +
c(x1)2 unde
a, b, c trebuie determinati...
d) Tema: Radacinile ntregi ale lui x3 + 6x2 + 11x + 6 = 0 se gasescprintre divizorii termenului liber...
(Tema) Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii rationale:
a)
1
(x3 1)2dx , b)
1
(x 1)2 (x+ 1)3dx , c)
xdx
(x 1) (x+ 1)2 ,
d)
dx
x (x+ 1)2, e)
dx
(x2 4x+ 3) (x2 + 4x+ 5) ,
f)
5x2 + 6x+ 9
(x 3)2 (x+ 1)2dx , g)
dx
(x+ 1) (x+ 2) (x+ 3)
14. Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii irationale:
a)
x+ 1 + 2
(x+ 1)2 x+ 1dx , b)
x 13x+ 1
dx ,
c)
1
x+ 1 + 3x+ 1
dx , d)
1
(2 x)1 xdx
Rezolvare:
-
17
Fie integralele de formaR
(x,(ax+bcx+d
) p1q1 ,(ax+bcx+d
) p2q2 , ...
)dx unde
R este o expresie rationala. Aceste integrale se reduc la integralerationale cu ajutorul substitutiei
ax+ b
cx+ d= ts
unde s este cel mai mic multiplu comun al numitorilor q1, q2, ...
a) Apare termenulx+ 1 = (x+ 1)1/2 deci este utila substitutia
x+ 1 = t2 x = t2 1 dx = 2tdtdeci integrala devine
x+ 1 + 2
(x+ 1)2 x+ 1dx =
t+ 2
(t2)2 t2tdt =
= 2
t2 + 2t
t4 t dt = 2
t+ 2
t3 1dt = 2
t+ 2
(t 1) (t2 + t+ 1)dt
si am ajuns la integrala dintr-o functie rationala. Descompunem nfractii simple
t+ 2
(t 1) (t2 + t+ 1) =a
t 1 +bt+ c
t2 + t+ 1
cu a, b, c determinati aducand la acelasi numitor si identificand coeficientii.Obtin a = 1.b = 1, c = 1 si integrala se reduce la integrale simple.
I = 2
t+2(t1)(t2+t+1)dt = 2
(1t1 t+1t2+t+1
)dt =
= 2(
ln (t 1) t+1t2+t+1
dt)
Mai ntai t+ 1
t2 + t+ 1dt =
t
t2 + t+ 1dt+
1
t2 + t+ 1dt
iar acestea se fac prin calcule standard. La sfarsit se va nlocui t =(x+ 1)1/2 .
b) Tema: Aparex = x1/2 si 3
x = x1/3 deci se va face substitutia
x = t6 unde 6 este cel mai mic multiplu comun al numitorilor 2 si 3.
c), d) Tema.
-
18 1. Integrala definita. Primitive
15. Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii irationale (integralebinome):
a)
x(1 + 3x)2dx , b)
(1 + 3
x)
3
4x5
dx , c) 31 + 4x
xdx , d)
1
x 3
1 + x5dx ,
e)
x
1 + 3xdx , f)
dx
4
1 + x4, g)
dx
x2 (2 + x3)5/3
Rezolvare:
Fie integralele de formaxm (a+ bxn)p dx unde m,n, p Q. Aceste
integrale se reduc la integrale rationale doar n urmatoarele treisituatii (cu ajutorul substitutiilor respective):
i) Daca p este numar ntreg.
ii) Dacam+ 1
neste numar ntreg si n acest caz este utila substitutia
a+ bxn = ts unde s este numitorul lui p.
iii) Dacam+ 1
n+p este numar ntreg si n acest caz este utila substitutia
a+ bxn
xn= ts unde s este numitorul lui p.
a)x (1 + 3
x)
2= x1/2
(1 + x1/3
)2deci m = 1/2, n = 1/3, p = 2 deci
suntem n prima situatie si, evident, merge substitutia x = t6 dx =6t5dt deci integrala devine
x(1 + 3x)2dx =
(t6)1/2 (
1 +(t6)1/3)2
6t5dt =
=
(t6)1/2 (
1 +(t6)1/3)2
6t5dt =
t3(1 + t2
)26t5dt =
=
t3(1 + t2
)26t5dt
si obtin integrala dintr-o functie polinomiala...
b) Tema: (1+ 3x)
3
4x5
= x5/4(1 + x1/3
)3deci m = 5/4, n = 1/3, p = 3
deci suntem n prima situatie si merge substitutia x = ... dx = ...dtdeci integrala devine...
-
19
c)3
1+ 4x
x= x1/2
(1 + x1/4
)1/3deci m = 1/2, n = 1/4, p = 1/3 si
m+ 1
n=1/2 + 1
1/4= 2 Z
deci suntem n a doua situatie si merge substitutia
1+x1/4 = t3 x1/4 = t31 x = (t3 1)4 dx = 4 (t3 1)3 3t2dtdeci integrala devine 31 + 4x
xdx =
x1/2
(1 + x1/4
)1/3dx =
=
((t3 1)4)1/2 (t3)1/3 12t2 (t3 1)3 dt =
= 12
(t3 1)2 tt2 (t3 1)3 dt = 12 (t3 1) t3dt =
= 12
(t6 t3) dt = 12 (t7/7 t4/4)+ C
si acum se nlocuieste t cu(1 + x1/4
)1/3.
d), e) Tema, suntem n situatia ii).
f), g) Tema, suntem n situatia iii).
16. Sa se calculeze urmatoarele integrale din functii trigonometrice:
a)
sin2 x cos3 xdx , b)
sin3 x
cos4 xdx , c)
1
sinx+ tgxdx , d)
1
1 + sin2 xdx
,
e)
1
cos4 xdx , f)
1
1 + sinx+ cosxdx
Rezolvare:
Fie integralele de formaR (sinx, cosx) dx unde R (a, b) este o ex-
presie rationala n a si b. Aceste integrale se reduc la integralerationale cu ajutorul urmatoarelor substititutii:
i) DacaR ( sinx, cosx) = R (sinx, cosx) atunci este utila substitutiacosx = t.
-
20 1. Integrala definita. Primitive
ii) DacaR (sinx, cosx) = R (sinx, cosx) atunci este utila substitutiasinx = t.
iii) DacaR ( sinx, cosx) = R (sinx, cosx) atunci este utila substitutiatgx = t.
iv) Substitutia universala tgx2 = t.
In cazul integralelor din functii trigonometrice sunt utile urmatoareleformule trigonometrice
sin2 x+ cos2 x = 1,
sinx cosx = sin 2x2 , sin2 x = 1cos 2x2 , cos
2 x = 1+cos 2x2 ,
sinx = 2t1+t2
, cosx = 1t2
1+t2, unde t = tgx2 ,
sinx = t1+t2
, cosx = 11+t2
, unde t = tgx .
a) Avem ca R (sinx, cosx) = sin2 x cos3 x deci
R (sinx, cosx) = sin2 x ( cosx)3 = sin2 x cos3 x = R (sinx, cosx)
adica suntem n cazul ii). Este utila substitutia sinx = tsin2 x cos3 xdx =
sin2 x cos2 x cosxdx =
=
sin2 x cos2 x (sinx)dx =
sin2 x
(1 sin2 x) d (sinx)
deci sinx = t dt = d (sinx) = (sinx) dx adica
I =
t2(1 t2) dt = (t2 t4) dt = t3/3 t5/5
unde t trebuie nlocuit cu sinx
b) Tema: R (sinx, cosx) = sin3 x
cos4 xeste impara n sinx, deci cazul i)
c) R (sinx, cosx) = 1sinx+tgx . In acest caz vom folosi substitutia uni-versala (n cazul integralelor trigonometrice):
tgx
2= t x
2= arctgt x = 2arctgt dx = 2
1 + t2dt
-
21
Deci, folosind si formulele trigonometrice respective, are loc
1
sinx+ tgxdx =
1
sinx+ sinxcosxdx =
1
2t1+t2
+2t
1+t2
1t21+t2
2
1 + t2dt =
=
1
2t1+t2
+ 2t1t2
2
1 + t2dt =
1
2t(
1t2+1+t2(1t2)(1+t2)
) 21 + t2
dt =
=
1
t 21t2
dt =
1 t2
2tdt =
1
2tdt
t
2dt =
1
2ln t 1
4t2 + C =
= 12 ln(tgx2) 14 (tgx2)2 + C
d) e) Tema: suntem n cazul iii).
f) Tema: suntem n cazul iv).
17. Sa se calculeze urmatoarele integrale folosind metoda de integrareprin parti:
a)
arctgx dx , b)
xarctgx dx , c)
x2arctgx dx
d)
arcsinx dx, e)
x arcsinx dx , f)
arcsin2 x dx.
18. Sa se calculeze urmatoarele integrale:
a)
dx
x2 + a2, b)
xdx
x2 + a2, c)
xdx
(x2 + a2)2, d)
dx
(x2 + a2)2,
e)
xdx
(x2 + a2)3, f)
1
(x2 + a2)3dx , g)
1
sinn xdx , n {1, 2, 3, 4, ...} .
Rezolvare:
-
22 1. Integrala definita. Primitive
d) 1
(x2 + a2)2dx =
1
a2
a2
(x2 + a2)2dx =
1
a2
x2 + a2 x2(x2 + a2)2
dx =
=1
a2
x2 + a2
(x2 + a2)2dx 1
a2
x2
(x2 + a2)2dx
=1
a2
1
x2 + a2dx 1
a2
x
x
(x2 + a2)2dx =
=1
a21
aarctg
x
a 1a212
x
(1
x2 + a2
)dx
=1
a3arctg
x
a+
1
2a2
(x
1
x2 + a2
11
x2 + a2dx
)=
=1
a3arctg
x
a+
1
2a2
(x
1
x2 + a2
11
x2 + a2dx
)=
1
a3arctg
x
a+
1
2a2
(x
1
x2 + a2 1a
arctgx
a
)+ C.
g) Pentru n = 1 :1
sinxdx =
sinx
sin2 xdx =
1
1 cos2 x ( cosx) dx = (subst. cosx = t)
=
1
t2 1dt =1
2ln
t 1t+ 1+ C = 12 ln
cosx 1cosx+ 1+ C.
sau, folosind substitutia universala
tgx
2= t x
2= arctgt x = 2arctgt dx = 2
1 + t2dt
obtinem1
sinxdx =
12t
1+t2
2
1 + t2dt =
1
tdt = ln |t|+ C = ln
tg(x2
)+ C.Pentru n = 2, folosind tabelul obtinem:
1
sin2 xdx = ctgx+ C
-
23
sau, folosind substitutia universala, obtinem1
sin2 xdx =
1(
2t1+t2
)2 21 + t2dt = 12
1 + t2
t2dt =
1
2
(1t
+ t
)+ C
=1
2
t2 1t
+ C =1
2
(tgx2)2 1
tgx2+ C = = ctgx+ C.
Pentru n = 3 :1
sin3 xdx =
sinx
sin4 xdx =
1
(1 cos2 x)2 ( cosx) dx = (subst. cosx = t)
=
1(1 t2)2dt = =
(a
1 t +b
1 + t+
c
(1 t)2 +d
(1 + t)2
)dt = .
sau, folosind substitutia universala, obtinem1
sin3 xdx =
1(
2t1+t2
)3 21 + t2dt = 14 (
1 + t2)2
t3dt = .
19. (Tema) Sa se calculeze urmatoarele integrale:
a)
2x+ 1
x2 + x+ 1dx , b)
2x+ 1
(x2 + x+ 1)2dx , c)
1
x2 + x+ 1dx ,
d)
1
(x2 + x+ 1)2dx , e)
x
(x2 + x+ 1)2dx .
20. Calculati aria figurii plane cuprinsa ntre curbele (date explicit) y2 =2px si x2 = 2py.
Particularizati pentru p = 1/2.
Rezolvare: Daca suntem n cazul n care curbele care dau domeniulsunt date explicit iar domeniul este deci
D = {(x, y) : a x b , f1 (x) y f2 (x)}atunci aria domeniului D este data de
A (D) = ba
[f2 (x) f1 (x)] dx
-
24 1. Integrala definita. Primitive
21. Calculati volumul sferei. Calculati volumul elipsoidului (acestea seobtin prin rotatia unui semicerc si respectiv a unei semielipse n jurulaxei Ox).
Rezolvare: Daca volumul V R3 este obtinut prin rotatia multimiiF = {(x, y) : a x b , 0 y f (x)} atunci volumul este dat de
V (F ) = pi baf2 (x) dx
In cazul nostru sfera este data de rotatia domeniului (semidiscului)
F ={
(x, y) : r x r, 0 y r2 x2
}respectiv dat de rotatia domeniului (semielipsei)
F =
{(x, y) : a x a, 0 y b
a
a2 x2
}.
22. Determinati volumul corpului de rotatie dat de f : [0, 1/2] R ,f (x) = arcsinx
23. Determinati lungimea graficului functiei f : [3, 8] R , f (x) = 23xx
Rezolvare: Daca suntem n cazul n care curba este data explicit de(C) : y = f (x) , a x b atunci lungimea curbei este data de
L (C) = ba
1 + (f (x))2dx.
24. Determinati lungimea graficului functiei f : [pi/3, pi/2] R , f (x) =ln (cosx).
25. Determinati lungimea curbei data parametric{x = a cos3 ty = a sin3 t
, t [0, pi/2]
Rezolvare: Daca suntem n cazul n care curba este data curba este n
plan si este data parametric de (C) :{x = x (t)y = y (t)
, a t b atuncilungimea curbei este data de
L (C) = ba
(x (t))2 + (y (t))2dt
-
25
26. Determinati lungimea curbei din spatiu data parametric
x = a cos t
y = a sin t
z = ct, t [0, pi] .
Rezolvare: In cazul n care (C) :
x = x (t)
y = y (t)
z = z (t)
, a t b (adica n ca-
zul n care curba este data curba este n spatiu si este data parametric)lungimea curbei este data de
L (C) = ba
(x (t))2 + (y (t))2 + (z (t))2dt.
27. Determinati aria discului.
28. Determinati lungimea cercului.
-
Capitolul 2
Extinderea notiunii de integrala
1. Studiati, folosind definitia, convergenta urmatoarelor integrale impro-prii de specia I:
a)
e
dx
x (lnx)3/2, b)
1
exdx
ex 1 , c)
0e2x sin 3x dx ,
d)
0
e3x cos 4x dx, e)
1
dx
x, > 0 , f)
dx
1 + x2,
g)
0
dx
(1 + x)2.
Rezolvare:
a)
e
1
x (lnx)3/2dx = (subst. lnx = y) =
1
y3/2dy =y1/2
1/2
y=
y=1
=1
2y
y=y=1
=1
2.
b) 1
ex
ex 1dx = (subst. ex = y) =
e
1
y 1dy = ln |y 1| |y=y=e
= ln (+) ln |e 1| = +.
27
-
28 2. Extinderea notiunii de integrala
c) aplicam de doua ori metoda de integrare prin parti pentru a calcula pri-mitiva
F (x) =
e2x sin 3x dx =
12e2x sin 3x+
3
4e2x cos 3x 3
2
3
2F (x)
F (x) = 134
(12e2x sin 3x+
3
4e2x cos 3x
) F (x) = 2 sin 3x+ 3 cos 3x
22 + 32 e2x.
Deci 0
e2x sin 3x dx = F (x) |x=+x=0 = F (+) F (0) .
Dar F (0) = 322+32
iar
F (+) def= limx+ ()
2 sin 3x+ 3 cos 3x
22 + 32 e2x = 0
deoarece 2 sin 3x+ 3 cos 3x22 + 32 = 2 sin 3x+ 3 cos 3x22 + 32
|2 sin 3x|+ |3 cos 3x||22 + 32|
2 + 3
22 + 32
(adica este marginit) iar
limx+ e
2x = e = 0
Am folosit rezultatul:
Lema 2.1 Fie f, g : I R unde I este un interval. Presupunem ca limxa f (x) =0 si |g (x)| M , x I . Atunci
limxa [f (x) g (x)] = 0
(adica produsul dintre o cantitate care tinde la zero si o cantitate marginita este ocantitate care tinde la zero).
Prin urmare 0
e2x sin 3x dx = F (+) F (0) = 322 + 32
.
-
29
2. Studiati, folosind definitia, convergenta urmatoarelor integrale impro-prii de specia II:
a)
11
dx1 x2 , b)
ba
dx
(x a) , > 0 ,
c)
10
ex
ex 1dx , d) 1
0
dx
x, > 0 , e)
e1
1
x (lnx)3/2dx.
3. Studiati, folosind criteriul de convergenta n, convergenta urmatoarelorintegrale improprii:
a)
0
xx5 + 1
dx , b)
0
1
2x+ 5 + 3x2 + 1
dx , c)
1
arctgxx
dx ,
d)
1
1
x
1 + x4dx , e)
0
dx3
1 + x3 + x6.
4. Studiati, folosind criteriul de convergenta n , convergenta urmatoarelorintegrale improprii:
a)
10
14
1 x4dx , b) 3
0
13x+ 2 4
x+ x3
dx ,
c)
10
1
x3 5x2dx , d) 2
1
1
xx 1dx
e)
32
x2
5
(3 x)2 (x 2)
dx , f) 5
2
1
3
(2 x)4 (x4 + x2 + 1)
dx
5. Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii:
a)
1
x2 2x+ 3dx , b) 11
15x3dx ,
c)
x2e|x|dx , d)
1
1 + x2dx , e)
x
1 + x2dx
Indicatie: se scrie fiecare integrala ca suma de alte doua integrale. Eventual
se poate folosi si paritatea functiei de sub integrala si faptul ca aaf (x) dx ={
2 a
0 f (x) dx , f este functie para
0 , f este functie impara
-
30 2. Extinderea notiunii de integrala
6. Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii:
a)
1
(pi 2arctg (x)) dx , b)
1
x+ cosx
x3 + sinxdx , c)
1
lnx
xdx ,
d)
2
1
x (lnx)dx , R , e)
21
1
x (lnx)dx , R , f)
21
lnx
xdx .
Rezolvare:
a) Avem f (x) = pi 2arctg (x). Trebuie sa determinam astfel ncat saexiste limita lim
xxf (x).
limxx
f (x) = limx (x
(pi 2arctg (x))) = (nedeterm. 0)
= limx
pi 2arctg (x)1x
= (aleg = 1 si aplic LHospital)
= limx
0 2 11+x2
1x2
= limx
2x2
1 + x2= 2.
Deci pentru = 1 1 obtin limxx
f (x) = 2 (0,) deci 1 (pi 2arctg (x)) dxeste (D).
b)
limxx
f (x) = limxx
x+ cosxx3 + sinx
= (aleg = 2) = limx
x3 + x2 cosx
x3 + sinx
= limx
x3(1 + cosxx
)x3(1 + sinx
x3
) = limx
1 + cosxx1 + sinx
x3
=1 + 0
1 + 0= 1.
Am folosit calimx
cosx
x= 0 si lim
xsinx
x3= 0,
c)
limxx
f (x) = limxx
lnxx
= (aleg = 1) = limx lnx = + > 0
deci limita este > 0 iar 1, prin urmare integrala este divergenta (Con-form Criteriului n ).
d) Calculam primitiva1
x (lnx)dx =
(lnx) (lnx) dx = (pp. 6= 1 si fac subst. lnx = t)
tdt =
t+1
+ 1 + C =(lnx)+1
+ 1 + C.
-
31
Daca = 1, atunci1
x lnxdx =
1
lnx(lnx) dx = (subst. lnx = t) =
1
tdt
= ln t+ C = ln |lnx|+ C.
Prin urmare, pentru 6= 1, 2
1
x (lnx)dx =
(lnx)+1
+ 1x=x=2
=1
1 (
limx (lnx)
+1 (ln 2)+1)
=1
1 (
(ln (+))+1 (ln 2)+1)
=
1
1(
+ (ln 2)+1)
= +, daca < 1,1
1(
1(+)1
1(ln 2)1
)= 11
1(ln 2)1
, daca > 1.,
Pentru = 1, 1
1
x lnxdx = ln |lnx|
x=x=1
= limx ln |lnx| ln |ln 1| = ln ln (+) ln 0+
= ln (+) () = +.
7. Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii (calculandu-le,eventual, n prealabil):
a)
0
dx
1 + x3, b)
1
lnx
x3dx , c)
1
x
(1 + x)2dx ,
d)
0
x3dx
(1 + x3)2, e)
1
x lnx
(1 + x2)2dx .
Rezolvare:
a) Mai ntai,
1
1 + x3=
a
1 + x+
bx+ c
1 x+ x2 1 = (a+ b)x2 + (a+ b+ c)x+ (a+ c)
a = 1/3, b = 1/3, c = 2/3
-
32 2. Extinderea notiunii de integrala
si deci
dx
1 + x3=
1
3
1
1 + xdx+
1
3
x+ 21 x+ x2dx
=1
3ln |1 + x|+ 1
3
1
22x 4
1 x+ x2dx
=1
3ln |1 + x|+ 1
3
1
2
2x 1 31 x+ x2dx
=1
3ln |1 + x| 1
6
(1 x+ x2)1 x+ x2 dx
1
6
31 x+ x2dx
=1
3ln |1 + x| 1
6ln1 x+ x2+ 1
2
1(
x 12)2
+(
32
)2dx ==
1
3ln |1 + x| 1
6ln1 x+ x2+ 1
2
13/2
arctgx 1/2
3/2+ C
=1
6
(2 ln |1 + x| ln 1 x+ x2)+ 1
3arctg
x 1/23/2
+ C
=1
6ln
|1 + x|2|1 x+ x2| +
1
2arctg
x 1/23/2
=1
6lnx2 + x+ 1
x2 x+ 1 +13
arctgx 1/2
3/2+ C .
Integrala improprie este atunci
0
dx
1 + x3=
1
6lnx2 + x+ 1
x2 x+ 1x=x=0
+13
arctgx 1/2
3/2
x=x=0
=1
6limx ln
x2 + x+ 1
x2 x+ 1 1
3ln
02 + 0 + 1
02 0x+ 1 +13
limx arctg
x 1/23/2
13
arctg0 1/2
3/2
=1
3ln 1 1
3ln 1 +
13
arctg () 13
arctg1/2
3/2=
13
pi
2+
13
arctg13
=pi
2
3+
pi
6
3=
2pi
3
3.
-
33
b) Calculam mai ntai primitivalnx
x3dx =
x3 lnxdx =
(x2
2)
lnxdx
=x2
2 lnxx2
21
xdx =
x2
2 lnx+1
2
x3dx =
1
2lnx
x2+
1
2
x2
2 + C.
Integrala improprie este atunci 1
lnx
x3dx =
12
lnx
x2
x=x=1
14
1
x2
x=x=1
=12
limx
lnx
x2 1
2
ln 1
12 1
4limx
1
x2+
1
4
1
12=
1
4.
deoarece
limx
lnx
x2= (LHospital) = lim
x1/x
2x= 0.
c) Calculam mai ntai primitiva facand substitutia
x = t2 t = x dx = 2tdt(vezi Integrale din functii irationale):
x
(1 + x)2dx =
t
(1 + t2)22tdt.
Dar
t
(1 + t2)2=
1
2
(1 + t2
)(1 + t2)2
=1
2
(1 + t2
)2 (1 + t2
)=
1
2
((1 + t2
)11
)= 1
2
(1
1 + t2
)deci
x
(1 + x)2dx = 2
t
(12
1
1 + t2
)dt
= 2t
(12
1
1 + t2
) 2
1
(12
1
1 + t2
)dt = t
1 + t2+ arctgt+ C
= x
1 + x+ arctg
x+ C.
-
34 2. Extinderea notiunii de integrala
Integrala improprie este atunci 1
x
(1 + x)2dx =
x
1 + x
x=x=1
+ arctgxx=x=1
= limx
x
1 + x+
1
1 + 1+ limx arctg
x arctg
1 =
1
2+pi
2 pi
4=
1
2+pi
4.
d) Observam mai ntai ca
x2
(1 + x3)2=
1
3
(1 + x3
)(1 + x3)2
=1
3
(1 + x3
)2 (1 + x3
)=
1
3
((1 + x3
)11
)= 1
3
(1
1 + x3
)deci
x3
(1 + x3)2dx =
x
x2
(1 + x3)2dx =
x
(1
3
1
1 + x3
)dx
= x
(1
3
1
1 + x3
)
1
(1
3
1
1 + x3
)dx
= 13
x
1 + x3+
1
3
1
1 + x3dx
Integrala improprie este atunci (vezi si punctul a)) 0
x3dx
(1 + x3)2= 1
3
x
1 + x3
x=x=0
+1
3
0
1
1 + x3dx
= 13
limx
x
1 + x3+
1
3
0
1 + 03+
1
3
2pi
3
3=
2pi
9
3.
e) Observam mai ntai ca
x
(1 + x2)2=
1
2
(1 + x2
)(1 + x2)2
=1
2
(1 + x2
)2 (1 + x2
)=
1
2
((1 + x2
)11
)= 1
2
(1
1 + x2
)deci
x lnx
(1 + x2)2dx =
lnx
(1
2
1
1 + x2
)dx = lnx
(1
2
1
1 + x2
)
1
x
(1
2
1
1 + x2
)dx = 1
2
lnx
1 + x2+
1
2
1
x (1 + x2)dx.
-
35
Pentru a calcula integrala
1x(1+x2)
dx , trebuie sa descompunem fractia nfractii simple:
1
x (1 + x2)=a
x+bx+ c
1 + x2 a = 1, b = 1, c = 0.
Decix lnx
(1 + x2)2dx = 1
2
lnx
1 + x2+
1
2
1
xdx+
1
2
x1 + x2
dx
= 12
lnx
1 + x2+
1
2lnx 1
4
2x
1 + x2dx = 1
2
lnx
1 + x2+
1
2lnx 1
4ln(1 + x2
)+ C
= 12
lnx
1 + x2+
1
4lnx2 1
4ln(1 + x2
)+ C = 1
2
lnx
1 + x2+
1
4ln
x2
1 + x2+ C
Integrala improprie este atunci 1
x lnx
(1 + x2)2dx = 1
2
lnx
1 + x2
x=x=1
+1
4ln
x2
1 + x2
x=x=1
= 12
limx
lnx
1 + x2+
1
2
ln 1
1 + 12+
1
4limx ln
x2
1 + x2 1
4ln
12
1 + 12
= 14
ln1
2=
1
4ln 2,
deoarece
limx
lnx
1 + x2= (LHospital) = lim
x1/x
2x= 0
limx ln
x2
1 + x2= ln lim
xx2
1 + x2= ln 1 = 0.
8. Aratati ca urmatoarele integrale improprii sunt divergente:
a)
+0
cosx dx , b)
+0
sinx dx , c)
+0
x sinx dx .
9. Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii:
a)
10
ln (1 x) dx , b) 3
1
dx
4 x2 , c) 3
2
x2dx
5
(3 x)2 (x 2)
,
-
36 2. Extinderea notiunii de integrala
d)
ba
xdx(x a) (b x) , e)
2
dx
3
(2 x)4 (x4 + x2 + 1)
f)
21
dx
xx 1 , g)
1
dx
1 x2 , h) 1
0
dx
1 x2 , i)
1
5x+ 1
x3 x 6dx.
Rezolvare:
a) Calculam mai ntai primitivaln (1 x) dx = x ln (1 x) x ln (1 x) + C
= (1 x) ln (1 x) x+ C, C R.
Deci 10
ln (1 x) dx = [ (1 x) ln (1 x) x]x=1x=0
= limx1x
-
37
si obtinem
I =
ba2
ab2
y + a+b2(ba
2
)2 y2dy=
ba2
ab2
y(ba
2
)2 y2dy + ba
2
ab2
a+b2(
ba2
)2 y2dy=
ba2
ab2
()((
ba2
)2 y2)2
(ba
2
)2 y2dy +a+ b
2
ba2
ab2
1(ba
2
)2 y2dy=
(b a
2
)2 y2
x= ba
2
x=ab2
+a+ b
2arcsin
yba
2
x= ba
2
x=ab2
=
e) vom lua = 4/3.f) vom lua = 1/2.g)
dx
1 x2 =
dx
x2 1 = 1
2ln
x 1x+ 1+ C.
Acum 1
dx
1 x2 = 2
1
dx
1 x2 +
2
dx
1 x2 = ()1
2ln
2 12 + 1 lim
a1a>1
() 12
ln
a 1a+ 1
+ limc
() 12
ln
c 1c+ 1 () 12 ln
2 12 + 1
=1
2lima1a>1
ln
a 1a+ 1+ lim
c() 1
2ln 1 =
i) Calculam mai ntai primitiva5x+ 1
x3 x 6dx =
5x+ 1
(x 2) (x2 + 2x+ 3)dx = desc. n fractii simple =
Deci 1
5x+ 1
x3 x 6dx =
10. Studiati convergenta urmatoarelor integrale improprii:
-
38 2. Extinderea notiunii de integrala
a)
pi0
sinx
7 + 6 cosx 2 sinxdx , b) pi/2
0
dx
a2 sin2 x+ b2 cosx,
c)
11
dx
(3 x)1 x2 , d) ba
x2dx(x a) (b x) ,
e)
ba
b xx adx , f)
2pi0
dx
2 sinx+ 3 cosx+ 4
Rezolvare:
a) Subst. tgx2 = t
I =
0
4tdt
(t2 + 1) (t2 4t+ 13) =
b) Subst. tgx = t si formulele sinx = t1+t2
si cosx = 11+t2
. Deci
I =
0
dt
a2t2 + b2=
c) x = sin td) = 1/2 si = 1/2
e) Subst.
bxxa = t
I =
0
2 (b a) t2(t2 + 1)2
dt =
f) Subst. tgx2 = t dar daca x [0, 2pi] x2 [0, pi] iar tangenta nu estedefinita n pi/2. Deci 2pi
0
dx
2 sinx+ 3 cosx+ 4=
pi0
dx
2 sinx+ 3 cosx+ 4+
2pipi
dx
2 sinx+ 3 cosx+ 4
=
0
2dt
t2 + 4t+ 7+
0
2dt
t2 + 4t+ 7=
11. Calculati urmatoarea integrala cu parametru (derivand-o n prealabil)
I (y) =
10
arctg (xy)
x
1 x2 dx
Rezolvare:
-
39
Derivam
I (y) = 1
0
(arctg (xy)
x
1 x2)y
dx =
10
1
x
1 x2 (arctg (xy))y dx
=
10
1
x
1 x21
1 + x2y2xdx =
10
11 x2
1
1 + x2y2dx
Deoarece apare cantitatea
1 x2 este utila subsitutia x = sin t t =arcsinx si dx = cos tdt. Deci
I (y) = pi/2
0
11 sin2 t
1
1 + y2 sin2 tcos tdt =
pi/20
1
1 + y2 sin2 tdt.
Acum se face subst. tg (t) = r t = arctg (r) dt = 11+r2
dr. Deci,folosind formula sin t = r
1+r2,
I (y) = +
0
1
1 + y2 r2
1+r2
1
1 + r2dr =
+0
1
1 + (y2 + 1) r2dr
=1
y2 + 1
+0
1(1y2+1
)2+ r2
dr
=1
y2 + 1
11y2+1
arctgr1y2+1
r=
r=0
=1y2 + 1
(pi/2 0) = pi2
1y2 + 1
.
DeciI (y) =
pi
2
1y2 + 1
I (y) = pi2
ln(y +
y2 + 1
)+ C
DarI (0) = 0 = C.
12. Calculati urmatoarea integrala cu parametru (derivand-o n prealabil)
I (a) =
pi/20
ln(a2 sin2 x) dx , a > 1
Rezolvare:
-
40 2. Extinderea notiunii de integrala
Derivam
I (a) = pi/2
0
(ln(a2 sin2 x))
adx =
pi/20
1
a2 sin2 x2adx = 2a pi/2
0
dx
a2 sin2 x.
Se face subst. tg (x) = t x = arctg (t) dx = 11+t2
dt. Deci, folosindformula sinx = t
1+t2
I (a) = 2a pi/2
0
dx
a2 sin2 x = 2a +
0
1
a2 t21+t2
1
1 + t2dt
= 2a
+0
1
(a2 1) t2 + a2dt = 2a1
a2 1 +
0
1
t2 +(
aa21
)2dt=
2a
a2 11aa21
arctgtaa21
r=
r=0
=2
a2 1 (pi/2 0) =pia2 1 .
DeciI (a) =
pia2 1 I (a) = pi ln
(a+
a2 + 1
)+ C.
13. Sa se calculeze integrala cu parametru folosind substitutia universala
I (a) =
pi0
1
a+ b cosxdx , a, b > 0
Apoi derivand n raport cu a integrala cu parametru I (a) sa se calculeze pi0
1
(a+ b cosx)2dx ,
pi0
1
(a+ b cosx)3dx
Rezolvare:
I (a) =
pi0
1
a+ b cosxdx =
0
1
a+ b1t21+t2
2
1 + t2dt
=2
a b
0
1(a+bab)2
+ t2dt
=2
a b1a+bab
arctgta+bab
x=
x=0
=2
a2 b2pi
2.
-
41
Tema: calculati si 2pi
01
a+b cosxdx = pi
01
a+b cosxdx + 2pipi
1a+b cosxdx =
= 2pia2b2
Derivam si obtinem
I (a) = pi
0
(1
a+ b cosx
)a
dx =
pi0
1(a+ b cosx)2
(1 + 0) dx
=
pi0
1(a+ b cosx)2
dx.
Pe de alta parte
I (a) =(
pia2 b2
)a
= pi[(a2 b2)1/2]
a= pi12
(a2 b2)3/2 2a =
14. Sa se calculeze integrala cu parametru
I (a) =
0
1
a+ x2dx
Apoi derivand n raport cu a integrala cu parametru I (a) sa se calculeze 0
1
(a+ x2)2dx ,
0
1
(a+ x2)3dx
15. Sa se calculeze integrala cu parametru
I (a) =
c0
1
a+ x2dx
Apoi derivand n raport cu a integrala cu parametru I (a) sa se calculeze c0
1
(a+ x2)2dx ,
c0
1
(a+ x2)3dx
16. Sa se calculeze integrala
0
sinx
xdx
-
Capitolul 3
Integrale curbilinii
1. Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
xyds ,
unde (C) este sfertul din primul cadran al elipsei data parametric{x = a cos t,
y = b sin t.
2. Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
yds ,
unde (C) este segmentul parabolei y2 = 2px de la originea coordona-telor pana la A (a, b) , a > 0.
3. Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
xyzds ,
unde (C) este curba din spatiu
x = t,
y = 13
8t3,
z = 12 t2,
, t [0, 1] .
43
-
44 3. Integrale curbilinii
4. S a se calculeze urmatoarea integrala curbilinie de primul tip
I =
(C)
yexds
unde (C) : x (t) = ln(1 + t2
), y (t) = 2 arctg t t+ 3, t [0, 1].
5. Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
xyds ,
unde (C) este sfertul din primul cadran al elipsei data explicit y =b
a
a2 x2.
6. (Tema) Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
xyds ,
unde (C) : y = x2 , x [1, 1] .
7. (Tema) Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
y5ds ,
unde (C) : x = y4
4 , y [0, 2] .
8. Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
(x+ y + z) ds ,
unde (C) :
x = a cos t
y = a sin t
z = bt
, t [0, pi/2] .
-
45
9. Sa se calculeze integrala curbilinie de primul tip:
I =
(C)
(x2 + y2
)ln z ds ,
unde (C) :
x = et cos t
y = et sin t
z = et
, t [0, 1] .
10. Sa se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
I =
(_OA)
(x2 y2) dx ,
unde (_OA) este segmentul parabolei y = x2 cuprins ntre x = 0 si
x = 2.
11. Sa se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
I =
(_OA)
2xydx+ x2dy ,
unde (_OA) este
a) parabola y2 = x care uneste O (0, 0) cu A (1, 1) ;
b) (Tema) dreapta y = x care uneste O (0, 0) cu A (1, 1) ;
c) (Tema) curba y = x3 care uneste O (0, 0) cu A (1, 1) .
12. Sa se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
I =
(_AB)
x2dx+ 2xydy ,
unde (_AB) este jumatatea superioara a elipsei parcursa n sens trigo-
nometric (se vor folosi ecuatiile parametrice ale elipsei).
-
46 3. Integrale curbilinii
13. Sa se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
I =
(_AB)
1 x2dx+ xdy ,
unde (_AB) este curba x2 + y
2
4 = 1 parcursa n sens trigonometric (sevor folosi ecuatiile parametrice ale elipsei).
14. Sa se calculeze integrala curbilinie de al doilea tip:
I =
(_AB)
xdx+ xydy + xyzdz ,
unde (_AB) este curba
x = et,
y = et,
z =
2t,
, t [0, 1] .
15. Calculati urmatoarea integrala curbilinie constatand n prealabil caeste independenta de drum:
I =
(_AB)
xdy ydx(x y)2 ,
unde (_AB) este arcul de curba ce uneste punctulA (0,1) cuB (1, 0) .
Indicatie:
In cazul nostru P (x, y) = y(xy)2 si Q (x, y) =
x(xy)2 . Se verifica mai
ntai conditiile suficiente si apoi se rezolva sistemul care definesteprimitiva F (integrandu-se una din ecuatii). Dupa ce s-a determi-nat primitiva F se aplica formula lui Leibniz-Newton si obtin ca I =F (1, 0) F (0,1) .
-
47
16. Calculati urmatoarea integrala curbilinie constatand n prealabil caeste independenta de drum:
I =
(_AB)
ydx xdyy2
,
unde (_AB) este arcul de curba ce uneste punctul A (1, 2) cu B (2, 1) .
Indicatie:
In cazul nostru P (x, y) = 1y si Q (x, y) =xy2
. Se verifica mai ntaiconditiile suficiente si apoi se rezolva sistemul care defineste primi-tiva F (integrandu-se una din ecuatii). Dupa ce s-a determinat primi-tiva F se aplica formula lui Leibniz-Newton si obtin ca I = F (2, 1)F (1, 2) .
17. Calculati urmatoarea integrala curbilinie constatand n prealabil caeste independenta de drum:
I =
(_AB)
xdx+ ydy + zdzx2 + y2 + z2
,
unde (_AB) este arcul de curba ce uneste punctulA (1, 1, 1) cuB (3, 4, 5)
Indicatie:
In cazul nostru P (x, y, z) = xx2+y2+z2
, Q (x, y, z) = yx2+y2+z2
si
R (x, y, z) = zx2+y2+z2
. Se verifica mai ntai conditiile suficiente si
apoi se rezolva sistemul care defineste primitiva F (integrandu-seuna din ecuatii). Dupa ce s-a determinat primitiva F se aplica for-mula lui Leibniz-Newton si obtin ca I = F (3, 4, 5) F (1, 1, 1) .
18. Sa se studieze daca urmatoarele forme diferentiale sunt exacte si ncaz afirmativ sa se calculeze o primitiva a lor:
a)(4x3y3 3y2 + 5) dx+ (3x4y2 6xy 4) dy (tema).
b) z(
1x2y 1
x2+z2
)dx+ z
xy2dy +
(x
x2+z2 1xy
)dz
-
48 3. Integrale curbilinii
19. Sa se determine constanta ciclica a urmatoarei integrale curbilinii nraport cu punctul singular (0, 0)
I =
xdy ydxx2 + y2
.
20. Determinati aria domeniului marginit de curba
(C) :
{x = a cos3 t,
y = a sin3 t,, t [0, 2pi]
(aria A =12
(C) xdy ydx).
21. (Tema) Sa se calculeze aria elipsei
{x = a cos t,
y = b sin t,, t [0, 2pi] .
-
Capitolul 4
Integrala dubla
1. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla pe un domeniu dreptun-ghiular
I =
D
x2
1 + y2dxdy
unde D este dreptunghiul D = [2, 5] [0, 1]
2. (Tema) Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla pe un domeniudreptunghiular
I =
D
(5xy2 2x3) dxdy
unde D este dreptunghiul D = [1, 3] [2, 5]
3. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
y2R2 x2dxdy
unde D este discul x2 + y2 R2
4. (facuta la curs) Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
(x2 + y
)dxdy
unde D este domeniul marginit de parabolele y = x2 si y2 = x
49
-
50 4. Integrala dubla
5. (Tema) Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
x2
y2dxdy
unde D este domeniul marginit de curbele x = 2, y = x si xy = 1
6. Transformati urmatoarea integrala curbilinie (pe o curba nchisa) fo-losind fomula lui Green
I =
(C)
x2 + y2dx+ y
(xy + ln
(x+
x2 + y2
))dy
Indicatie:
Formula lui Green: daca curba nchisa (C) margineste domeniul Datunci are loc
I =
(C)
P (x, y) dx+Q (x, y) dy =
D
(Q
x Py
)dxdy
7. (Tema/desenul a fost facut la curs) Aplicati formula lui Green pentrucalculul integralei curbilinii
I =
(C)
2(x2 + y2
)dx+ (x+ y)2 dy
unde (C) este triunghiul dat de intersectia dreptelor x = 1, y = x siy = 4 x
8. Calculati urmatoarea integrala dubla schimband convenabil ordineade integrare
I =
D
y
(1 + x2 + y2)3/2dxdy
unde D este dreptunghiul D = [0, 1] [0, 1]
9. Calculati urmatoarea integrala dubla facand o schimbare de variabilaconvenabila
I =
D
(x2 + y2
)dxdy
unde D este domeniul din primul cadran limitat de x2 + y2 = a2, y =x
3 si x = y
3
-
51
10. Calculati urmatoarea integrala dubla facand o schimbare de variabilaconvenabila
I =
D
sinx2 + y2dxdy
unde D este domeniul dat de
{x2 + y2 4pi2x2 + y2 pi2
11. Calculati aria domeniului D din primul cadran marginit de curbele{xy = p
xy = qsi
{y = ax
y = bx, cu 0 < p < q, 0 < a < b.
12. Calculati aria domeniuluiDmarginit de curbele
{y2 = px
y2 = qxsi
{x2 = ay
x2 = by,
cu 0 < p < q, 0 < a < b.
13. Sa se gaseasca volumul unui corp marginit de planul XOY si de pla-nele x = 0, x = a si y = 0, y = b si superior de suprafata 2z = x
2
p +y2
q
14. Facand o schimbare de variabila convenabila sa se calculeze integrala
I =
D
dxdy
(1 + x2 + y2)2
unde D este domeniul: x2 + y2 2y
Indicatie: Observ mai ntai ca D este interiorul cercului
x2 + (y 1)2 = 1.
Se trece la coordonate polare (, ) si, din inegalitatea care da pe D,
vom obtine noul domeniu :
{0 pi0 2 sin
. Conform schimbarii
de variabila si a reducerii vom obtine ca
I =pi
2 1
2
pi0
1
1 + 4 sin2 d
-
52 4. Integrala dubla
care se va rezolva cu substitutia
tg = t
si cu formulele trigonometrice
sin =t
1 + t2, cos =
11 + t2
15. Facand o schimbare de variabila convenabila sa se calculeze integrala
I =
D
(x2 + y2
)dxdy
unde D este domeniul: x2 + y2 x si x2 + y2 2x
Indicatie: Observ mai ntai ca D este dat de exteriorul cercului(x 1
2
)2+ y2 =
1
4
si de interiorul cercului (x 1)2+y2 = 1. Se trece la coordonate polare(r, ) si, din inegalitatea care da pe D, vom obtine noul domeniu :{ pi/2 pi/2
cos 2 cos . Conform schimbarii de variabila si a reducerii
vom obtine ca
I =15
4
pi/2pi/2
cos4 d
care se va rezolva cu formula trigonometrica
cos2 =1 + cos 2
2
16. Facand o schimbare de variabila convenabila sa se calculeze integrala
I =
D
dxdy
(1 + b2x2 + a2y2)2
unde D este domeniul: x2
a2+ y
2
b2 1
-
53
Indicatie: Observ mai ntai caD este dat de interiorul elipsei x2
a2+ y
2
b2=
1. Se trece la coordonate polare generalizate (r, ) date de ecuatiile{x = a cos
y = b sin si, din inegalitatea care da pe D, vom obtine noul
domeniu :
{0 2pi0 1
. Conform schimbarii de variabila si a
reducerii vom obtine ca
I = 2pi
10
ab
(1 + a2b22)2d
17. (Tema) Calculati
I =
D
1 x2 y21 + x2 + y2
dxdy
unde D este sfertul din primul cadran al discului x2 + y2 1
18. (Tema) Calculati
I =
D
xyx2 + y2
dxdy
undeD este sfertul din primul cadran al interiorului elipsei x2
a2+ y
2
b2
1
19. Sa se calculeze masa si coordonatele centrului de greutate ale placiiD = {x+ y 1, x 0, y 0} daca densitatea este (x, y) = xy
Indicatie: Masa m a placii D este data de
m =
D
(x, y) dxdy
iar coordonatele centrului de greutate G (xG, yG) sunt date dexG =
1m
Dx (x, y) dxdy
yG =1m
Dy (x, y) dxdy
.
-
54 4. Integrala dubla
20. Sa se calculeze masa si coordonatele centrului de greutate ale placiiD =
{x2 + y2 a2, x2 + y2 ax, y 0} daca densitatea este (x, y) =
1
Indicatie: Observ caD este dat de interiorul cercului x2+y2 = a2 si deexteriorul cercului
(x a2
)2+ y2 = a
2
4 . Se trece la coordonate polare(, ) si, din inegalitatea care da pe D, vom obtine noul domeniu :{
0 pi/2a cos a
.
21. Sa se calculeze volumul corpului marginit de planele x = 0, y = 0, z =0, de cilindrul x2 + y2 = R2 si superior de catre paraboloidul hiper-bolic 5z = xy
Indicatie: Volumul
V =D
f (x, y) dxdy
unde z = f (x, y) este ecuatia suprafetei ce margineste superior volu-mul, iar (x, y) D unde D este proiectia suprafetei pe planul XOY .In cazul nostru D este sfertul de disc x2 + y2 R2, x, y 0
22. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla pe un domeniu dreptun-ghiular
I =
D
cos (x+ y) dxdy,
unde D este dreptunghiul D =[0,pi
4
][0,pi
2
].
23. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla pe un domeniu dreptun-ghiular
I =
D
x cos (xy) dxdy,
unde D este dreptunghiul D = [1, 2] [0, pi] .
-
55
24. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
(x+ 2y) dxdy,
undeD este domeniul marginit de curbele y = 2x, y = 3x2 si x = 0.
25. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
(2x+ 5y) dxdy,
unde D este domeniul marginit de curbele y = 0, y = 4, x = 4 siy = x2.
26. Sa se calculeze volumul cilindroidului
C ={
(x, y, z) R3 : x2 + y2 25, y 34x, z xy
}(este corpul marginit superior de catre paraboloidul hiperbolic z = xysi cu proiectia pe planul x0y data de portiunea de disc x2 + y2 25, y 34x ).
27. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
(1 + x) dxdy,
unde
D =
{(x, y) R2 : y |x| , y 1
2x+ 2
}.
28. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
y
1 + xdxdy,
unde D este domeniul marginit de curbele x2 + y2 = 25 si x2 + y2 254 x = 0.
-
56 4. Integrala dubla
29. Sa se calculeze urmatoarea integrala dubla
I =
D
1
1 + x2 + y2dxdy,
unde
D ={
(x, y) R2 : 0 y
3x, 1 x2 + y2 4}.
-
Capitolul 5
Integrale de suprafata
Teoria:
1. Teorema 1. (de reducere a integralei de suprafata de specia I) Inte-
grala de suprafata de specia I se noteaza cuS
f (x, y, z) d, unde d
este elementul de arie al suprafetei.
A) Daca suprafata S este data prin ecuatia explicita z = z (x, y), cu(x, y) D unde D este proiectia suprafetei S pe planul XOY . Atunciare loc reducerea integralei de suprafata:
Sf (x, y, z) d =
Df (x, y, z (x, y))
1 + p2 + q2dxdy
undep = zx , q = z
y .
B) Daca suprafata S este data prin ecuatiile parametrice
x = x (u, v)
y = y (u, v)
z = z (u, v)
, (u, v) (domeniu de variatie pentru u si v). Atunci are loc redu-cerea integralei de suprafata:
Sf (x, y, z) d =
Df (x (u, v) , y (u, v) , z (u, v))
EG F 2dudv
57
-
58 5. Integrale de suprafata
unde E = (xu)
2 + (yu)2 + (zu)
2 ,
G = (xv)2 + (yv)
2 + (zv)2 ,
F = xu xv + yu yv + zu zv .
2. Teorema 2. (de reducere a integralei de suprafata de specia II) Inte-grala de suprafata de specia II se noteaza cu
SP (x, y, z) dydz +Q (x, y, z) dxdz +R (x, y, z) dxdy
Are loc reducerea integralei de suprafata:SPdydz +Qdxdz +Rdxdy =
S
(P cos+Q cos +R cos ) d,
unde cos, cos, cos sunt cosinusii directori ai normalei (adica un-ghiurile , , sunt unghiurile facute de normala la suprafata S cuaxele Ox,Oy respectiv Oz).
Daca suprafata este data parametric atunci avem formulele
cos = AA2 +B2 + C2
, cos = BA2 +B2 + C2
,
cos = CA2 +B2 + C2
,
unde A,B,C sunt determinantii functionali definiti de
A :=D (y, z)
D (u, v)= yuz
v yvzu , B :=
D (z, x)
D (u, v)= zux
v zvxu ,
C :=D (x, y)
D (u, v)= xuy
v xvyu .
Este utila si egalitatatea
A2 +B2 + C2 = EG F 2
Pe de alta parte elementul de suprafata are expresia
d =A2 +B2 + C2 dudv =
EG F 2 dudv
-
59
deci are loc formula de calcul pentru integrala de suprafata de al doi-lea tip
SPdydz +Qdxdz +Rdxdy =
S
(P cos+Q cos +R cos ) d.
Inlocuind acum formulele de calcul pentru cosinusii directori obtinemteorema de reducere a integralei de suprafata de al doilea tip:
SPdydz +Qdxdz +Rdxdy =
D
[P A+Q B +R C] dudv,
unde semnul corespunde celor doua fete ale suprafetei.
3. Observatia 1. La integrala de suprafata de specia II conteaza fatasuprafetei (ceea ce va da orientarea normalei).
4. Teorema 3. - Formula lui Stokes
Fie S o suprafata neteda marginita de (curba) conturul . Fie functiileP (x, y, z) , Q (x, y, z) , R (x, y, z) cu derivatele partiale continue. Atunciare locPdx+Qdy +Rdz
=
S
(Q
x Py
)dxdy +
(R
y Qz
)dydz +
(P
z Rx
)dzdx
5. Teorema 4. Aria unei suprafete S este data de
AS =
Sd
Aplicatii:
1. Sa se calculeze
S
(x2 + y2
)d, unde (S) este emisfera superioara
x2 + y2 + z2 = R2, z 0.
-
60 5. Integrale de suprafata
Indicatie: Pentru a calcula aceasta integrala folosim ecuatiile para-metrice ale sferei:
(5.1)
x = R sin cos,
y = R sin sin,
z = R cos ,
unde [0, pi], [0, 2pi]. Deoarece lucram pe emisfera superioaravom lua, evident, [0, pi/2], [0, 2pi]. Calculam coeficientii
E = (x)2 + (y)
2 + (z)2
= (R cos cos)2 + (R cos sin)2 + (R sin )2 = R2
G =(x)2
+(y)2
+(z)2
= (R sin sin)2 + (R sin cos)2 + 02 = R2 sin2 F = x x + y y + z z == (R cos cos) (R sin sin) + (R cos sin) (R sin cos)
+0 (R sin ) = 0deci
(5.2) d =R4 sin2 dd = R2 sin dd
Deci integrala de suprafata este egala cu o integrala dubla calculatape dreptunghiul D = [0, pi/2] [0, 2pi]
Iz =
S
(x2 + y2
)d
=
D
(R2 sin2 cos2 +R2 sin2 sin2
)R2 sin dd
=
pi/20
( 2pi0
R4 sin3 d
)d = 2piR4
pi/20
sin3 d = calcul tema . . .
(am obtinut integrale de functii trigonometrice).
2. (Tema) Sa se calculeze
S
(x2 + y2
)d, unde (S) este sfera x2 + y2 +
z2 = R2.
-
61
3. Sa se calculeze
S
(x2 + y2
)d, unde S este emisfera{
x2 + y2 + z2 = a2,
z 0.
Indicatie: Suprafata x2 +y2 +z2 = a2 este o sfera cu centrul n originede raza a. Putem folosi ecuatiile parametrice ale sferei dar si ecuatiileexplicite ale emisferei superioare.
Ecuatiile explicite ale celor doua emisfere sunt
z = a2 x2 y2
In cazul nostru avem emisfera superioara (z 0) care are deci ecuatiaexplicia
z =a2 x2 y2.
Elementul de suprafata este dat n acest caz de
d =
1 + p2 + q2dxdy , p = zx, q = zy
decip =
2x2a2 x2 y2 , q =
2y2a2 x2 y2
si
d =
1 +
x2
a2 x2 y2 +y2
a2 x2 y2 dxdy =
a2
a2 x2 y2 dxdy
=a
a2 x2 y2 dxdy
Integrala este atunci data de urmatoarea integrala dubla calculata dediscul D care este proiectia suprafetei S pe planul x0y, adica
D ={
(x, y) R2 : x2 + y2 a2}I =
D
(x2 + y2
) aa2 x2 y2dxdy
= a 2pi
0
( a0
2 cos2 +2 sin2 a22 cos2 2 sin2 d
)d =
= a
2pi0
d a
0
3a2 2 d = 2api
a03(a2 2)1/2 d
S-a obtinut o integrala binoma.
-
62 5. Integrale de suprafata
4. Sa se calculeze
S
(x2 + y2 + z
)d, unde (S) este portiunea din suprafata
z = 4 x2 y2 situata n semispatiul superior.Indicatie: Suprafata z = 4x2y2 este un paraboloid cu axa de sime-trie Oz, cu varful (punct de maxim) n punctul V (0, 0, 4). Avem deciecuatia explicita z = 4x2y2 cu (x, y) D = {(x, y) R2 : x2 + y2 4}(deoarece D este proiectia suprafetei S pe planul x0y, deci D este undisc de raza 2). Elementul de suprafata este dat n acest caz de
d =
1 + p2 + q2dxdy, p = zx, q = zy
decip = 2x, q = 2y d =
1 + 4x2 + 4y2dxdy
Integrala este atunci data de urmatoarea integrala dubla calculata dediscul D:
I =
D
(x2 + y2 + 4 x2 y2)1 + 4x2 + 4y2dxdy
= 4
D
1 + 4x2 + 4y2dxdy =
= 4
2pi0
( R0
1 + 42 cos2 + 42 sin2 d
)d =
= 4
( 2pi0
d
)( R0
1 + 42d
)=
8pi
8
R0
(1 + 42
)1/2 (1 + 42
)d
= . . . . . .
5. Sa se calculeze
S
x2 + y2d, unde S este dat de
{z2 = b
2
a2
(x2 + y2
),
0 z b.Indicatie: Suprafata z2 = b
2
a2
(x2 + y2
)este un con cu varful n origine
si cu sectiunile prin plane paralele cu planul xOy, cercuri. Ecuatiaexplicita este z = ba
x2 + y2 si tinand cont de 0 z b obtinem
ecuatia explicita
z =b
a
x2 + y2 , 0 z b
Intesectia conului cu planul z = b este data de{z2 = b
2
a2
(x2 + y2
)z = b
-
63
deci b2
a2
(x2 + y2
)= b2 x2 + y2 = a2, adica un cerc de raza a.
Proiectia pe planul xOy este domeniulD ={
(x, y) R2 : x2 + y2 a2}.Calculam
p =b
a
2x
2x2 + y2
, q =b
a
2y
2x2 + y2
d =
1 +b2
a2x2
x2 + y2+b2
a2y2
x2 + y2dxdy =
1 +
b2
a2dxdy =
Integrala este atunci data de urmatoarea integrala dubla calculata dediscul D:
I =
D
x2 + y2
a2 + b2
adxdy
=
a2 + b2
a
2pi0
( a0
2 cos2 + 2 sin2 d
)d =
=
a2 + b2
a
( 2pi0
d
)( a02d
)= ...
6. (vezi Cursul) Sa se calculeze aria sferei de raza R.
7. Sa se calculeze aria laterala a suprafetei cilindrice:
{x2 + y2 = R2,
z [0, l](se vor folosi coordonatele cilindrice (vezi Curs) pentru a parametrizasuprafata cilindrica).
8. Sa se calculeze
S(x+ y + z)1 d, unde S este suprafata plana x+
y + z = a decupata de planele de coordonate.
Indicatie: Suprafata este ABC undeA (a, 0, 0), B (0, a, 0), C (0, 0, a).Proiectia pe planul xOy (de ecuatie z = 0) este placa triunghiularaOAB. Ecuatia explicita a lui (S) este z = a x y, (x, y) OAB.Avem
d =
3dxdy
iar
I = =
3
a
a0
( ax0
dy
)dx = = a
3
2.
-
64 5. Integrale de suprafata
9. Sa se calculeze
Syzdydz+xzdzdx+xydxdy, unde S este suprafata
plana x+ y + z = a decupata de planele de coordonate.
10. (Tema) Sa se calculeze
Syzdydz + xzdzdx + xydxdy, unde S este
tetraedrul limitat de x = 0, y = 0, z = 0 si x+ y + z = a.
11. Sa se calculeze integrala de suprafata de tipul al doilea I =
Sx2dydz+
y2dxdz + zdxdy, unde (S) este fata exterioara a emisferei superioarede raza R cu centrul n origine.
Suprafata (S) este data de ecuatiile parametrice (5.1). Trebuie calculatideterminantii functionali A,B,C
A :=D (y, z)
D (, )= yz
yz , B :=
D (z, x)
D (, )= zx
zx ,
C :=D (x, y)
D (, )= xy
xy
Deci
A = . . . = R2 sin2 cos , B = . . . = R2 sin2 sin ,
C = . . . = R2 sin cos
Integrala devine
I =
Sx2dydz + y2dxdz + zdxdy
=
S
[(R sin cos)2(R2 sin2 cos
)+ (R sin sin)2
(R2 sin2 sin
)+ (R cos )
(R2 sin cos
)]dd
= . . . Calcul tema . . .
(am obtinut integrale de functii trigonometrice).
12. Sa se calculeze I =
S
z1 + x2 + y2
d, unde S este portiunea din
paraboloidul hiperbolic z = xy obtinuta pentru (x, y) [0, 1] [0, 1](suprafata taiata din paraboloidul hiperbolic z = xy de catre paraleli-pipedul (x, y) [0, 1] [0, 1]).
-
65
13. Sa se determine aria suprafetei taiata din paraboloidul hiperbolic z =xy de catre cilindrul circular x2 + y2 = R2.
Avem AS =
Sd iar elementul de suprafata este dat n acest caz
ded =
1 + p2 + q2dxdy, p = zx, q = z
y
cu z = xy, (x, y) D = {(x, y) R2 : x2 + y2 R2}, decip = y, q = x d =
1 + x2 + y2dxdy
Aria este atunci data de urmatoarea integrala dubla calculata de dis-cul D:
AS =D
1 + x2 + y2dxdy
=
2pi0
( R0
1 + 2 cos2 + 2 sin2 d
)d =
=
( 2pi0
d
)( R0
1 + 2d
)=
2pi
2
R0
(1 + 2
)1/2 (1 + 2
)d =
= pi
(1 + 2
)1/2+11/2 + 1
=R
=0
=2pi
3
((1 +R2
)3/2 1) .
14. Sa se determine aria suprafetei de rotatie (S) :
x = u cos v,
y = u sin v,
z = f (u) ,
cu
(u, v) [u1, u2] [0, 2pi].AvemAS =
Sd iar elementul de arie al suprafetei este dat n acest
caz ded =
EG F 2dudv,
Calculam
E = (xu)2 + (yu)
2 + (zu)2 = (cos v)2 + (sin v)2 + (f (u))2 = 1 + (f (u))2
G = (xv)2 + (yv)
2 + (zv)2 = (u sin v)2 + (u cos v)2 + 0 = u2
F = xu xv + yu yv + zu zv = u sin v cos v + u cos v sin v + 0 f (u) = 0
-
66 5. Integrale de suprafata
Aria este atunci data de urmatoarea integrala dubla calculata de drept-unghiul D = [u1, u2] [0, 2pi]:
AS =D
EG F 2dudv =
D
u2(
1 + (f (u))2)dudv =
=
2pi0
( u2u1
|u|
1 + (f (u))2du)dv = 2pi
u2u1
|u|
1 + (f (u))2du
15. Sa se calculeze integrala de suprafata de primul tip:
I =
S
x2
a4+y2
b4+z2
c4d,
unde (S) este elipsoidul x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2= 1
Folosim ecuatiile parametrice ale elipsoiduluix = a sin cos,
y = b sin sin,
z = c cos ,
unde [0, pi], [0, 2pi]. Calculam coeficientii
E = (x)2 + (y)
2 + (z)2 = (a cos cos)2 + (b cos sin)2 + (c sin )2
G =(x)2
+(y)2
+(z)2
= (a sin sin)2 + (b sin cos)2 + 02
F = x x + y y + z z == (a cos cos) (a sin sin) + (b cos sin) (b sin cos) + 0 (c sin )
deci
EG F 2 = ...calcule...= b2c2 sin4 cos2 + a2c2 sin4 sin2 + a2b2 sin2 cos2
si atunci
d =EG F 2dd =
= abc
sin2 cos2
a2+ sin
2 sin2 b2
+ cos2 c2
sin dd
-
67
Pe de alta partex2
a4+y2
b4+z2
c4= ...calcule... =
sin2 cos2
a2+
sin2 sin2
b2+
cos2
c2
Deci integrala de suprafata este egala cu o integrala dubla calculatape dreptunghiul D = [0, pi] [0, 2pi]S
x2
a4+y2
b4+z2
c4d
=
D
abc
(sin2 cos2
a2+
sin2 sin2
b2+
cos2
c2
)sin dd
=
pi0
( 2pi0
abc
(sin2 cos2
a2+
sin2 sin2
b2+
cos2
c2
)sin d
)d
= calcul tema....
(am obtinut integrale de functii trigonometrice).
16. Sa se gaseasca aria portiunii de suprafata sectionata de cilindrul elip-tic x
2
a2+ y
2
b2= 1 din paraboloidul eliptic 2z = x
2
a +y2
b
17. Sa se calculeze aria elipsoidului x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2= 1 (se va folosi para-
metrizarea elipsoidului)
18. Sa se gaseasca masa si centrul de greutate al unei emisfere superioaredaca densitatea este (x, y, z) =
x2 + y2
Aplic formulele de calcul pentru masa si pentru coordonatele centru-lui de greutate G (xG, yG, zG):
m =
S (x, y, z) d
respectiv
xG =1m
Sx (x, y, z) d
yG =1m
Sy (x, y, z) d
zG =1m
Sz (x, y, z) d
Folosim ecuatiile parametrice ale emisferei superioare (vezi si rezol-varea Exercitiului 1).
-
68 5. Integrale de suprafata
19. Sa se determine momentele de inertie n raport cu planele de coordo-nate ale suprafetei conice omogene z2 = h
2
R2
(x2 + y2
), 0 z h
Aplic formulele de calcul pentru momentele de inertie n raport cuplanele de coordonate:
xG =1m
Sx (x, y, z) d
yG =1m
Sy (x, y, z) d
zG =1m
Sz (x, y, z) d
Avem ecuatia explicita a conului
z =h
R
x2 + y2 , 0 z h
Trebuie determinata intersectia conului cu planul z = h, si apoi D,adica proiectia suprafetei pe planul xOy (vezi si rezolvarea Exercitiului5).
20. Sa se verifice formula lui Stokes pentru functiile P = x2y3, Q = 1, R =
z daca conturul () este cercul
{x2 + y2 = a2
z = 0iar suprafata (S) este
emisfera
{x2 + y2 + z2 = a2
z 0
Indicatie: Trebuie sa verificam egalitateaPdx+Qdy +Rdz
=
S
(Q
x Py
)dxdy +
(R
y Qz
)dydz +
(P
z Rx
)dzdx
sau echivalentx2y3dx+ dy + zdz =
S
(0 3x2y2) dxdy + 0dydz + 0dzdx
= 3
Sx2y2dxdy
-
69
21. Sa se calculeze
Sxdydz+ydxdz+zdxdy, unde S este fata exterioara
a sferei
{x2 + y2 + z2 = a2
x, y, z 0
22. Sa se calculeze
Szdxdy, unde S este fata exteriara a elipsoidului{
x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2= 1
z 0Observ ca P = 0, Q = 0, R = z deci
Szdxdy =
S
(0 cos+ 0 cos + z cos ) d =
Sz cos d
si deci nu trebuie sa calculam cos si cos.
-
Capitolul 6
Integrala tripla
Teoria:
1. Teorema 1. (de reducere a integralei triple)
Integrala tripla se noteaza cu
V f (x, y, z) dxdydz.
Daca, V are explicitarea V :
{(x, y) Dg1 (x, y) z g2 (x, y)
, atunci are loc
reducereaVf (x, y, z) dxdydz =
D
( g2(x,y)g1(x,y)
f (x, y, z) dz
)dxdy
2. Teorema 2. (schimbarea de variabila n integrala tripla)
Presupunem ca V este dat de ecuatiile parametrice V :
x = x (, , )
y = y (, , )
z = z (, , )
unde (, , ) . Vom calcula iacobianul J not= D(x,y,z)D(,,)def=
x
y
z
x
y
z
x
y
z
.Atunci are loc schimbarea de variabila n integrala tripla
(6.1)
Vf (x, y, z) dxdydz
=
f (x (, , ) , y (, , ) , z (, , )) |J | ddd
71
-
72 6. Integrala tripla
3. Corolar 1.
a) Coordonate sferice (coordonate polare n spatiu)
Acestea sunt date dex = sin cos
y = sin sin
z = cos
, [0,), [0, pi] , [0, 2pi] .
In functie de domeniul V trebuie determinate, mai precis, intervalelede variatie pentru , , , adica domeniul .Jacobianul este n acest caz dat de
J =
cos sin sin sin cos
sin sin cos sin 0 cos cos sin cos sin
.Se pot face calcule dezvoltand dupa a doua linie si se va obtine
J = 2 sin
Deci (6.1) devineVf (x, y, z) dxdydz
=
f (x (, , ) , y (, , ) , z (, , )) 2 sin ddd
b) Coordonate sferice generalizate (coordonate polare generalizaten spatiu)
Acestea sunt date dex = a sin cos
y = b sin sin
z = c cos
, [0,), [0, pi] , [0, 2pi] .
In functie de domeniul V trebuie determinate, mai precis, intervalelede variatie pentru , , , adica domeniul .
-
73
Iacobianul este n acest caz dat de
J =
a cos sin b sin sin c cos
a sin cos b cos sin 0
a cos cos b sin cos c sin
Se pot face calcule dezvoltand dupa a doua linie si se va obtine
J = abc2 sin .
Deci (6.1) devineVf (x, y, z) dxdydz
=
f (x (, , ) , y (, , ) , z (, , )) abc2 sin ddd
4. Teorema 3.
Volumul V al unui corp V este dat de
V =
Vdxdydz
5. Teorema 4.
Fie un corp V de densitate (x, y, z). Atunci masa este data de
m =
V (x, y, z) dxdydz
iar coordonatele centrului de greutate G (xG, yG, zG) sunt date dexG =
1m
V x (x, y, z) dxdydz
yG =1m
V y (x, y, z) dxdydz
zG =1m
V z (x, y, z) dxdydz
6. Teorema 5. (Formula lui Gauss-Ostrogradski)
Fie corpul V marginit de suprafata S care este fata exterioara a lui V ,atunci are loc urmatoarea formula de legatura dintre intregrala triplasi integrala de suprafata de specia a doua.
SPdydz +Qdzdx+Rdxdy =
V
(P
x+Q
y+R
z
)dxdydz
-
74 6. Integrala tripla
Enunturile problemelor:
1. Sa se calculeze
I =
V
dxdydz
(x+ y + z)2,
unde V = [1, 3] [0, 1] [0, 2].Indicatie:
I =
31
( 10
( 20
1
(x+ y + z)2dz
)dy
)dx
=
31
( 10
( 20
(x+ y + z)2 dz)dy
)dx
=
31
10
(x+ y + z)11
z=2
z=0
dy dx
= 3
1
( 10
((2 + x+ y)1 (x+ y)1
)dy
)dx
2. Sa se calculeze
I =
V
dxdydz
(1 + x+ y + z)3,
unde V este marginit de planele x = 0, y = 0, z = 0 si de planulx+ y + z = 1
Indicatie: Explicitarea lui V :
{(x, y) D0 z 1 x y
unde domeniul
D este dat de placa triunghiulara D :
{0 x 1,0 y 1 x.
3. Sa se calculeze
I =
Vydxdydz ,
unde V este tetraedrul din primul octant marginit de planele de co-ordonate x = 0, y = 0, z = 0 si de planul x+ y + z = 2.
-
75
Indicatie: Explicitarea lui V :
{(x, y) D0 z 2 x y
unde domeniul
D este proiectia volumului V pe planul xOy, deci este placa triun-
ghiulara D :
{0 x 20 y 2 x
.
I =
D
( 2xy0
ydz
)dxdy =
20
( 2y0
( 2xy0
ydz
)dy
)dx
4. Sa se calculeze
I =
Vzdxdydz ,
unde V este jumatatea superioara a elipsoidului x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2= 1
Indicatie: Explicitarea lui V :
(x, y) D0 z c1 x2a2 y2
b2
unde do-
meniul D este dat de interiorul de elipsa D : x2
a2+ y
2
b2 1.
5. Sa se calculeze
I =
Vzdxdydz ,
unde V este marginit de suprafata conica z2 = h2
R2
(x2 + y2
), 0 z
h
Indicatie: Explicitarea lui V :
{(x, y) DhR
x2 + y2 z h
unde domeniul
D este discul D : x2 + y2 R2.
6. Sa se calculeze
I =
V
(x+ y + z)2 dxdydz ,
unde V este dat de V :
{x2 + y2 2az (paraboloid)x2 + y2 + z2 3a2 (sfera)
Indicatie: Mai ntai determin intersectia celor doua corpuri. Decix2 + y2 = 2az si introduc n a doua ecuatie: 2az + z2 = 3a2 (z a) (z + 3a) = 0 si deoarece z 0 aleg solutia z = a. deci obtin
-
76 6. Integrala tripla
x2 + y2 =(a
2)2
care este ecuatia cercului n care se ntalneste para-
boloidul cu sfera. Explicitarea lui V :
{(x, y) Dx2+y2
2a z
3a2 x2 y2unde domeniul D este discul D : x2 + y2 (a2)2 .
7. Sa se calculeze
I =
V
(x2 + y2
)zdxdydz ,
unde V este marginit de paraboloidul z = x2 +y2 si de sfera x2 +y2 +z2 = 6 si contine o parte din portiunea nenegativa a axei Oz.
Indicatie: Explicitarea lui V :
{(x, y) Dx2 + y2 z
6 x2 y2
unde
domeniul D este proiectia volumului V pe planul xOy (se determinamai ntai sferei x2 + y2 + z2 = 6 cu paraboloidul z = x2 + y2), decieste discul D : x2 + y2 2.
I =
D
( 6x2y2x2+y2
(x2 + y2
)zdz
)dxdy.
8. Sa se determine volumul corpului dat de z2
h2 x2 + y2, 0 z h.
Indicatie: volumul lui V este dat de
V =
Vdxdydz
Explicitarea lui V :
{(x, y) Dhx2 + y2 z h
unde domeniul D este
proiectia volumului V pe planul xOy (se determina mai ntai intersectiaplanului z = h > 0 cu paraboloidul z
2
h2= x2 + y2), deci este discul
D : x2 + y2 1.
I =
D
( hhx2+y2
dz
)dxdy.
Pentru calculul integralei duble folosim coordonate polare.
-
77
9. Sa se calculeze
I =
V
(x2 + y2 + z2
)dxdydz ,
unde V este bila nchisa de raza R cu centrul n origine.
Indicatie: Pentru a calcula integrala tripla vom folosi coordonate sfe-rice cu [0, R] , [0, pi] , [0, 2pi], J = 2 sin . Deci
V = R
0
( pi0
( 2pi0
(( cos sin )2 + ( sin sin )2
+ ( cos )2) |J | d)d)d.
10. Sa se calculezeI =
V
dxdydzx2 + y2 + z2
,
unde V este situat n semispatiul superior si este delimitat de sferelex2 + y2 + z2 = 1, x2 + y2 + z2 = 9 si de conul z =
x2 + y2.
Indicatie: Pentru a calcula integrala tripla vom folosi coordonate sfe-rice cu [1, 3] , [0, pi/4] , [0, 2pi], J = 2 sin . Deci
V = 3
1
( pi/40
( 2pi0
1( cos sin )2 + ( sin sin )2 + ( cos )2
|J | d)d)d.
11. Sa se calculezeI =
V
(x2 + y2
)dxdydz
unde V este coroana circulara marginita de cilindrii circulari x2+y2 =4, x2 + y2 = 9 si de planele z = 0 si de z = 1.
Indicatie: Pentru a calcula integrala tripla vom folosi coordonatelecilindrice unde [2, 3] , [0, 2pi] , z [0, 1], J =.....calcule....= .Deci
V = 3
2
( 2pi0
( 10
(( cos )2 + ( sin )2
)|J | dz
)d
)d.
-
78 6. Integrala tripla
12. Sa se determine volumul corpului situat n semispatiul superior z 0 si marginit de suprafetele x2 + y2 + z2 = a2, x2 + y2 + z2 = b2,x2 + y2 = z2, a < b.
Indicatie: Pentru a calcula integrala tripla vom folosi coordonate sfe-rice cu [a, b] , [0, pi/4] , [0, 2pi], J = 2 sin . Deci
V = ba
( pi/40
( 2pi0|J | d
)d
)d.
13. Sa se calculeze
I =
V
(x2
a2+y2
b2+z2
c2
)dxdydz ,
unde V este data de 1 x2
a2+y2
b2+z2
c2 4.
Indicatie: Pentru a calcula integrala vom folosi coordonate sferice ge-neralizate cu [1, 2] , [0, pi] , [0, 2pi], J = abc2 sin . Deci
V = 2
1
( pi0
( 2pi0
((a cos sin )2a2
+(b sin sin )2
b2
+(c cos )2
c2
)|J | d
)d)d.
14. Sa se transforme cu ajutorul formulei lui Gauss-Ostrogradski urmatoareaintegrala de suprafata de specia a doua
I =
Sx2dydz + y2dzdx+ z2dxdy ,
unde (S) este fata exterioara a elipsoidului x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2= 1.
Indicatie: Observ ca P = x2, Q = y2, R = z2; pentru a calcula in-tegrala tripla pe interiorul unui elipsoid folosim coordonatele sfericegeneralizate.
15. Sa se calculeze integrala de suprafata de specia a doua
I =
Sx3y2dydz + x2y3dzdx+ 3zdxdy ,
-
79
unde S este fata exterioara a domeniului V marginit de paraboloiziiz = x2 + y2, z = 6 x2 y2
Indicatie: Conform formulei lui Gauss-Ostrogradski
I =
V
(3x2y2 + 3x2y2 + 3z
)dxdydz
unde V :
{(x, y) Dx2 + y2 z 6 x2 y2
iar domeniul D este proiectia
volumului V pe planul xOy (se determina mai ntai intersectia celordoi paraboloizi), deci este discul D : x2 + y2 3.
I =
D
( 6x2y2x2+y2
(3x2y2 + 3x2y2 + 3z
)dz
)dxdy
Pentru calculul integralei duble folosim coordonate polare.
16. Sa se calculeze volumul unui corp marginit de suprafata
a)(x2 + y2 + z2
)2= a3z, x, y, z 0
b)(x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2
)2= x
2yh3
, x, y, z 0
Indicatie: a) Pentru a calcula volumul V =
Vdxdydz aplic Co-
rolarul 1 adica trec la coordonate sferice. Suntem n primul octant(x, y, z 0) deci [0, pi/2] , [0, pi/2]. Pentru a determina folo-sim inegalitatea care-l da pe V : x2 + y2 + z2 a3z. Deci(
( cos sin )2 + ( sin sin )2 + ( cos )2)2 a3 cos
(2)2 a3 cos a 3cos adica 0 a 3cos . Deci :
0 a 3cos 0 pi/20 pi/2
si
evident J = 2 sin
b) Pentru a calcula volumul V =
Vdxdydz aplic Corolarul 1 si trec
la coordonate sferice generalizate. Suntem n primul octant (x, y, z
-
80 6. Integrala tripla
0) deci [0, pi/2] , [0, pi/2]. Pentru a determina folosim inega-litatea care-l da pe V :
(x2
a2+ y
2
b2+ z
2
c2
)2 x2yh3
. Deci((a cos sin )2
a2+ (b sin sin )
2
b2+ (c cos )
2
c2
)2 (a cos sin )2(b sin sin )
h3
0 4 a2bh33 cos2 sin3 sin
Deci :
0 a2b
h3sin3 cos2 sin
0 pi/20 pi/2
si evident J = abc2 sin .
17. Sa se determine masa si centrul de greutate al interiorului de sferax2 + y2 + z2 2az daca densitatea este (x, y, z) = k
x2+y2+z2
Indicatie: Pentru a calcula integralele triple vom trece la coordonatesferice. Observam mai ntai ca sfera este x2 + y2 + z2 = 2az x2 +y2 + z 2az = 0 x2 + y2 + (z a)2 = a2 deci are centrul n punctulC (0, 0, a) si raza a deci este situata deasupra planului z = 0 (planulX0Y ). Deci [0, pi/2] , [0, 2pi]. Pentru a determina folosiminegalitatea care-l da pe V : x2