cum sa prezentam[1]

5/12/2018 Cum Sa Prezentam[1] - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/cum-sa-prezentam1 1/72

TOTUL DESPRE MANAGEMENT

CUM sAPREZENTAM

TIM HINDLE

"nciclopedia rao



=1EI1=====-=---A DO RL IN G K IND ER SLEY BO OK

www.dk . c om

Editor coordonator Sasha Heseltine

Editor David Tombesi-Walton

Design Elaine C. Monaghan,

Austin Barlow

Editor asistent Felicity Crowe

Asistent design Laura Watson

Asistenta DTP Jason Little

Sef productie Alison Jones

Editor serie Jane Simmonds

Editor artistic serie Jayne Jones

Director executiv Stephanie Jackson

Editor artistic executiv Nigel Duffield

Essential Managers Making Presentations

© 1998 Dorling Kindersley Ltd, London

Text copyright © 1998 Tim Hindle

Enciclopedia RAO

Grupul editorial RAO

C.P. 2-124, Bucuresti, Romania

CUM sA PREZENT AM

Traducere din engleza de

Adriana Cerkez

© Enciclopedia RAO 2000pentru versiunea in limba rornana

Orice reproducere sau preluare partiala sau inregrala, prin

orice mijloc, a acestui text si/sau a iconografiei cuprinse in

lucrarea de fa~aeste strict interzisa, acestea fiind proprietatea

exclusive a editorului.

ISBN 973·98953·5·2

CUPRINS

5 INTRODUCERE

PREGATIREAPREZENTARII

6STABILIREA

SCOPULUI

8 CUNOA~TEREAAUDITORIULUI

1 0ORGANIZAREA

1 4F AMILIARIZAREA CU

LOCUL ACTIUNII

1 8CLARIFICAREA

OBIECTIVELOR

2 0SELECTAREA

MATERIALULUI

2 2STRUCTURAREA

MATERIALULUI

2 6SCRIEREA

DISCURSULUI

3 0 FOLOSIREAMI]LOACELOR

AUDIO-VIZUALE

3 4 REPETITIA

2

http://www.dk.com/

http://www.dk.com/



C U M : - & r ~PREGATITI

. 1 6SA CREZI

IN TINE lNSUTI

ANALIZAREAASPECTULUI

4 0ATENTIELA

POZITIA CORPULUI

PERFECTIONATI-V A

VOCEA

ELIMINAREA

INCORDARII

4 2

44

SUSTINEREA

PREZENT ARII

46STAplNIREA

NERVOZITATII

VORBITI CU

CONVINGERE

INCHEIERE

EFICIENTA

s o

"DIRI]AREA"

AUDITORIULUI

56STAREA DE SPIRIT

A AUDITORIULUI

60OCUPATI-vA DE

lNTREBARI

,

64 INFRUNTAREA

OSTILITATIl

68 EVALUATI-vA

COMPETENTA

70 INDICE

72 MULTUMIRI

3



INTRODUCERE

T ndiferent cii sinieti o ra to r ex perim en ta tLau incepdior, Cum s a prezentam va

ajuta sa va perfeciionaii deprinderea de a va

adresa unui auditoriu , printr-o ateniiip lan ificare, preg iiiire ? i exp un ere. T ehn icile

de a vorbi cu incredere, de a alege m ijloacele

audio-uizuale potrivite ?i de a raspundeintrebdrilor puse de public sin i explicate

limpede. V i se dau sfaturi practice pentru a

capata increderea ?i profesionalism ul de carea oeii n evo ie ca sa fa ceti fa ta u no r situ atii rea le,

iar cele 101 de "pilule" galbene, rdspindite intoaiii cartea va ofera informaiii deosebit deutile . in sfir?it, un exerciiiu de autoevaluare

va ajuta sa apreciaii progresele fiicuie dupdfiecare prezentare presiatii. C artea va ofera

inform afii preiioase pe care Ie puteii fo losi ori

de cite ori sim iiii nevoia , chiar ?i dupd cea ju ng efi la rezu Ita te rema rc ab ile .

5



PREGA TIRE A PREZENT ARII

PRECATIREAv

PREZENT AR IICele doua secrete pentru reusita unei prezentari sint:

pregatirea si practica. Pregatiti-va cum trebuie, fara a va grabi,

si sansele dumneavoastra de succes vor creste foarte mult.

STABILIREA SCOPULUI

C e doriii sa comunicati auditoriului?

In ain ie d e a in c ep e p re giitir ea p re ze ntiirii,

trebuie s a ? ti ti ce dorii i s a realizaii . Conceniraii- ta ,

in fiecare moment, asupra scopului propus

pen tru a vii p reg iiti co respu nziitor.

• Prezentarea trebuie sa fie relevanta,

sirnpla ~i la obiect.

• Auditoriul va fi impresionat de

profunzimea cunostlntelor

durnneavoastra ~i nu de un spectacol

ieftin, de cabotinaj.

• Atitudinea pozitiva, energia ~i

entuziasmul fata de subiectul tratat

vor Insemna foarte mult ~i vor ramlne

In mintea auditoriului mult timp dupa

ce detaliile discursului vor fi uitate.

Dupa ce ati scris_discursul,reduceti-l,

reduceti-l,

reduceti-l,

ST A BILIR E A O BIE C T IVE LO R

i n primul rind trebuie sa stabiliti ce

intentionati sa spuneti si care ar fi eel mai

bun mod de comunicare a mesajului. Strategia

durnneavoastra va depinde de trei lucruri: de

tipul de mesaj pe care doriti sa-l transrniteti,

de cornponenta auditoriului si de locul undeare loc prezentarea. Reanalizati scopul

prezentarii si vedeti dad nu este prea simplu

sau prea complicat. Ginditi-va cine ar putea

forma auditoriul si cum ar primi discursul.

Intrebati-va dad asa vreti sa fie si dad nu,

schimbati-va scopul.

6



ST ABILIREA SCOPULUI

EVALUAREA CAPACITATn

Daca nu sinteti actor este greu "sa intrati in

pielca altcuiva". Concentrati-va pe

identif icarea si valorificarea insusirilor pe care

le aveti, De exemplu, daca aveti 0voce buna,

l irnpede, folositi-o in avantajul dumneavoastra;

daca aveti talent, spuneti 0

nnecdo t a scurta, dar relevanta,

jnfruntati-va temerile si

angoasele legate de prezentare

pcntru a fi sigur c a le puteti

clcpasi,

VORBITU'

CU INCREDERE

I'o lo siti te hn ic ile c are v i s e p otriv esccel m ai b ine. Acest lucru vii aju tii

s ii v ii con iro la ii .

N I ?,R V O Z IT A TE E X C ES IV A

Nu va putef relaxa. Uitatl ce ave]l de

»pus ~i vi se sterge totul din cap.

Repetati 'inainte In fata unei ogllnzl ~i. daca este posibil, chiarla locul unde va.avea lac prezentarea. Aranjati In a~a fel

notltele, Inclt sa Ie puteti privi oriclnd. Respirali adinc ~i

zlmbiti.

A U I)IT O R IU PL IC TIS IT '''p'''' '~deli d a c a ceea ce spuneti este relevant. Da c i i nu, renuntati.

(l,\tnenii I~i pierd interesul, nu malau Arata\i·va entuziasmat. Acceleratl ritmul prezentarli ~i pastratl

rubdare ~i dlscuta intre ei. In permanents contactul vizual cu auditoriui.

1\ UI)[TORru OSTIL

Avel; de-a face cu persoane turbulente.

Intrebarile din sala stnt agresive.

1 1 1 'I If 'CTAREA Ml )LOA CELOR

1 \ 111 IO -V IZUALE

Apuratele nu functioneaza sau nu va

IHlllnllli cum sa Ie folositl.

Ramlneli In continuare politicos ~i Indatoritor. Daca in public

se afia specialisti In domeniu, lineli searna deparerea lor. Relndreplali Intrebarile dificile spre auditoriu.

Nu folositi aparate cu care nu sinteti obisnuit. Verificati

toata aparatura pe: care a folositi, chiar Inainte de

prezentare.

7



PREGA TIREA PREZENT ARII

CUNOASJEREA AUDITORIULUI

Aflati eft mai multe despre cei care vor

participa la prezentare. Pe unii i-ati

invitat dumneavoastrii? Sini coleg i? Dacii?tifi c ine particip ii, structu raii-oii d iscu rsu l

pentru a provoca cea mai bunii reaciie din

partea lor.

Cit de numeros va fi auditoriul?

~" Care este virsta medie a auditoriului?

f' Care este raportul barbatl/fernel?

Este auditoriul informat asupra

subiectului?

1 1 Auditoriul partlclpa de buna voie

I . ! . . I sau i s-a cerut s-o faca?

Ceau in comun membrii auditoriului?

Ce preludecati are auditoriul?

Care este sfera culturala a

auditoriului?

Slntetl cunoscut auditoriului sau

cel putin unor persoane din public?

EvALUAREA AUDITORIULUI

Pentru a comunica 1nmod eficient mesajul

trebuie sa tineti cont de valorile culturale si de

opiniile celor carora va adresati, Ginditi-va cum

ar reactiona la eventualele probleme delicate

ridicate de discursul dumneavoastra si nu uitati

ca acest lucru poate afecta restul prezentarii.

Daca se stie ca auditoriul are pareri categorice

asupra subiectului respectiv, fiti prudent siintroduceti ideile-problema fara a va sustine

punctul de vedere. Amintiti-va ca umorul poate

ofensa usor, asa c a folositi-l cu retinere 1ndiscursul dumneavoastra.

INFORMATII SUPLIMENTARE

Organizatorul evenimentului reprezinta prima

sursa de informatii cu privire la auditoriu. Daca

prezentarea dumneavoastra face parte dintr-o

conferinta, cereti inainte 0 lista a delegatilor.

Cind faceti 0prezentare unui posibil client,

rugati partenerii din industriile conexe sa va dea

informatii suplimentare. lnainte de a va adresaunei intruniri publice, cititi presa locala pentru

a afla preocuparile acesteia.

Folositi datele obtinute 1navantajul

dumneavoastra - un discurs care priveste direct

publicul si arata c a v-ati pregatit cu seriozitateva fi bine primit.

8



CUNOA~TEREA AUDITORIULUI

FIP FLEXIBIL

Numarul ascultatorilor are un impact serios

:\supra modului In care va veti structuraprezentarea, In grupuri mici, prezentarea poate

ri eu usurinta interactiva - puteti raspundeIntrebarilor pe parcursul discursului sau puteti

cere parerea publiculuj asupra Intrebarilor si

problemelor ridicate. In grupurile mari,

comunicarea este preponderent unidirectionala,

inr vorbitorul abordeaza problemele In mod

difcrit. Este foarte important ca expunerea sa fie

dura, precisa si user de urmarit pentru a

mentine treaz interesul ublicului.

N UM AR R ESTR iN S

Un grup mai mic de 15

persoane este considerat

lin auditoriu restrins. Cei

mal multi oameni trebuie

~t se adreseze unui astfel

d e auditoriu la un moment

dat tn cariera lor.

')00

t i l l

N uMARMAR E

Un grup de 15 persoane

sau mai multe formeaza un

nudltoriu mare. Este mai

usor sa va adresati unei

astfel de audiente daca

IIveti deja 0experienta de

orator.

Foloslti un ton formal in sedintele

de comitet, in prezentarile pentru

vinzari ~i in cele

interdepartamentale.

• Stabiliti inca de la Tnceputcontactul vizual cu fiecare

membru al grupului.

• Stati tot timpul cu Iata sprepublic. Acest lucru va va aluta

sa mentlne]l treaza atentia,

I N F O R M A L

Folositi un ton informal cind

preze.QtaH~duse noi unor

furnizori eunoscu\i ~i ctnd faceti

prezentari colegitor.

• C o labo ra ti cu publicul,solicitTnd Intrebari.

• Acceptati interventiile de scurta

durata.

FORMAL

Abordati un stil formal clnd tineti

un discurs in cadrul unei

conferlnte sau la sedlnta generala

anuala a unei companii pub lice.

lit Asigurati-va ca toata lurnea V aaude blne, chiar ~i cei din

spate.

• Rezurnatl, accentuati ~i

repetati. punctele principale.

INFORMAL

Folositi un stil informal clnd avetl 0

interventie spontana din sala Tn

cadrul unei conterlnte formale.

• Vorbiti rar ~i pronuntatl clarfiecare cuvTnt.

• Mesajul trebuie sa fie general~i simplu. Dati detalii numai

daca vi se cer.

9



PRECATIREA PREZENTARII

ORGANIZAREA

Prezentarea va fi eficien tii num ai daca 0

o rg an iza ti cu g rijii. 0p lan ific ar e a te nid

a deta liilor vii va perm ite sii va conceniraii

asupra prezen tiirii, fora sa va m ai preocupe

e ve ntu ale in cid en te n ep re oiizu te .

ORGANIZAREA

ORGANIZAREA

PROGRAMULUI

Gmdiri-va mea d e la inceput latoate implicatiile evenimentului.

Daca prezentarea se va tine m

alta localitate, va trebui sa faceti

aranjamentele de calatorie si sa

va ocupati din timp de cazare.

incerca~i sa va rezervati cam trei

ore m ziua prezentarii sau m

seara dinainte, pentru a va

pregati. Este bine sa va ginditi

aproximativ 0ora la intregul

discurs si, daca e posibil,

repetati-l cind sositi m locul

respectiv. Pregatiti-va hainele cu

care va imbracati si aveti grija sa

fie curate si calcate. Daca sinteti

primul (sau singurul) vorbitor,

verificati ca toata aparatura

folosita sa fie m perfecta ordine.

10



ORGANIZAREA

PLANIFICAREA

CALATORIEI

SLabiliri cind plecati pentru a

J 1 u intirzia si sa va ramina

timpul necesar pregatirii.Adaugati eel putin 0 ora

pentru siguranta, Ginditi-va la

posibilele intirzieri si cind

c:ilatoriri cu avionul calculati

~idrumul de la aeroport.

Rezervati-va timp pentru

odihna si pentru a face fara

dccalajului de fus orar cind

; te cazul.

ANAUlAREA ~ROBLEMEL0.R,_cALATORIEI

F aceti un efort

pentru a folosi

e fi cien t i impu l.

,/>""~'-

UIU.-'

FACEp-VA TIMP PENTRU:PREG.ATIRE

Prezentarile naturale, aparent firesti, care au

ccl rnai mare succes sint invariabil rezultatul

unei pregatiri minutioase, a documentarii si a

unei munci sustinute, Discursul anual tinut depresedintele unei companii in fata actionarilor

poate fi scris si rescris saptamini in sir inainte

d a atinge standardul asteptat. Incepetipregatirea cu cel putin patru saptarnini inainte

P mtru a avea ragaz sa va forrnulati ideile si sa

v t 1 adunati materialul de referinta necesar. Pe

Il1l1surace capatati experienta, veri constata ca

.iveti nevoie de tot mai putin tirnp.

11



PRECA TIRE A PREZENT ARII

ALCATUIREA ITINERARULUI

~I A LISTEI DE PROBLEME

Chiar siun vorbitor foarte organizat trebuie sa

aiba illvedere unele lucruri practice inainte de a

tine 0 conferinta, Stabilireaitinerarului si a

obiectelor de care aveti nevoie ill t impul prezentariieste la fel de nec esa ra c a si repetarea discursului.

Cel mai sigur mod de a faceacestlucru este

alcatuirea unei liste pe care sa notati etapele sau

obiectelepe masura ce va ginditi la ele.Revedet i

intreaga lista ~iincercati s a anticipati orice neregula,Daca prezentarea nu se facela locul dumneavoastra

de rnunca, nu uitati s a lasati un nurnar de telefonpentru a fi contactat de colegidaca este nevoie.

Stiind ora de inc epere si dt va dura, rugati-i sanu

va deranjeze inainte sau ill timpul prezentarii dedtill cazuri de urgenta absoluta,

• Vedeti din timp dad! locul ales este

potrivit.

• Primul criteriu in alegerea locului

este numarut ascultatorilor.

• Tncele mai multe cazuri, opiniile

personale nu ar trebui sa influenteze

alegerea vorbitorilor.

• Alcatuiti 0 Usta "de rezerva" pentru

cazul in care unii vorbitori nu pot

participa.

• Evitati pe cit posibil rivalitatile

profesionale dintre vorbitori.

• Intrebarite directe sau comentariile

din partea auditoriului trebuiedirijate spre presedlnte.

• DetaUile asupra datei, locului, ordinii

de zi ~i vorbitorilor trebuie facute

cunoscute din timp.

ORGANIZAT I SINGUR 0 PREZENTARE

Daca organizati 0prezentare trebuie sa luati

1nd de la inceput niste decizii privind locul,

vorbitorii si numarul ascultatorilor. Alcatuiti

o lista a locurilor disponibile pentru a

compara avantajele si dezavantajele tinind

cont de costuri, capacitate si diversele

utilitati, Comunicati aceste lucruri celorlalti

vorbitori pentru a-si putea organiza

prezentarea. Ginditi-va si la 0 alternativa,

dad primulloc ales de durnneavoastra nu

este liber la data respectiva sau daca

aranjamentul "cade" dupa rezervare. Cand

alegeti vorbitorii, studiati-le referintele pentru

a fi sigur ca au cornpetenta necesara.

Anuntati-i din timp si reconfirmati detaliile

inainte de prezentare; alcatuiti si 0 lista de

rezerva a vorbitorilor.

12



ORGANIZAREA

INVIT AREA AUDITORIULUI

Cind va ginditi la participanti, aveti in vedere

matoarele:

• Cine va beneficia de informatia prezentata?

• Ce ati dori sa atle auditoriul din celeprezentate?

• Cum puteti avea publicul-tinta?Publicitatea face parte integranta din procesul

organizational, Dupa ce ati stabilit publicul-tinta,

urmariti ca materialele publicitare sa fie vazute

de cit mai multi dintre cei interesati - de

exemplu intr-o publicatie de specialitate. Data,

ora si locul trebuie sa fie cit mai vizibile.

Trimiteti invitatii personale tuturor celor care

doriti sa participe.

ORGANIZAREA UNEI

PREZENT ARI IN GRUP

Daca organizati 0 prezentare in grup, trebuie

sa mai tineti seama de citeva amanunte, Secretul

succesului unei prezentari in grup este

rcspectarea stricta a programului, pentru ca

Iucrurile pot scapa de sub control dacavorbitorii nu iau cuvintul in ordinea stabilita.

Stabiliti ordinea vorbitorilor si alcatuiti lista cu

suficient de mult timp inainte pentru ca fiecare

orator s- o cunoasca, Respectarea ei este foarte

importanta, asa ca alegeti un presedinte care sa

sc rmpuna,

( :ind organizati 0pre zentare in grup verificati

lOU grija competenta vorbitorilor - este esential

s;\ existe un echilibru intre vorbitori. Daca sint

prea apropiati ca gindire, vor fi purine discutii

In legatura cu cele spuse de ei: daca ideile lor

intra in contradictie, pot aparea ostilitati chiar

In timpul discursului. Daca este necesar, lasati

Imp in final pentru un schimb de intrebari si

raspunsuri intre vorbitori si auditoriu.

~-. . - . . . . . . . . . .

: Alegeti auditoriul ;_

. Tnainte de a trimite .

invitatiile.

CE E DE FAcUT

1.Rezervati 0sala cu to ate cele

necesare prezentarilor in grup.

2. lnteresati-va daca nu exista

anlmozltatl personale intre

vorbitorii propusi.

3. lnvitati vorbitorii ~i confirmati-le

participarea.

4. Stabiliti ordinea discursurilor.

5. Intocrniti un orar rigid.

6. Alegeti un presedinte cu

personalitate puternlca.

13




FAM ILIAR IZAREA CU LOCUL ACT IUN II

DaC ii e ste posibil, vizitafi dinainte locul

prezentiirii pentru a cunoasie toate

detaliile. Dacd acest lucru nu este posibil,cereii organizaiorilor s a vii trimiiii un plan

deialiai cu toate facilitiifile. F ifi atent la

lum inozitate, acusiidi, scaune $ i aparaturii.

STABILIREA LOCULUI Nu ocupaii zona deI fn g ii u~ ii p en tru

Locul influenteaza starea de asigurarea

spirit a auditoriului. 0

adunare inforrnala intr-o

incapere insorita dintr-un

campus universitar va crea 0 A sezati bu fetul in

altfel de atmosfera dedt 0 spatele siilii apreveni distraoerea

conferinta arida, tinuta intr-o

sala mare dintr-un hotel.

Daca puteti vedea locul

inainte, notati-va toate

detaliile posibile, inclusiv

marimea sau daca are un

miros specific. Vizitati locul

la aceeasi ora la care va avea

loc prezentarea pentru a lua

deciziile corecte cu privire la

asezarea scaunelor si la

luminozitate. Fiti atent la

amplasamentul usilor,

intrerupatoarelor, prizelor

si bufetului.

L oc aliza ii p rize le ~ iv er ific att d ac ii n u

aoeti nevoie deprelungitoare

- ,

C obo riti jaluzelele p entru areduce lum ina dacii

mij loace

14



FAMILIARIZAREA CU LOCUL ACTIUNII

Stablllti dinainte

locul mijloacelor

vizuale.

Stabilifi un locunde auditoriul sap rimeascii, d up iip re ze nta re , c op iiIIle discursurilor

Podiumultr eb uie s a f ieb in e lum inat

GINDI'fI-VA LA DETALII

Cind stabiliti locul, ginditi-va daca este

accesibil si auditoriului. Se afla linga aeroport,

gara sau statie de metrou? Se afla pe linga un

aeroport mare sau in preajma unui restaurantzgomotos? Exista obstacole fixe - stilpi,

coloane -;.care ar putea impiedica publicul sa

va vada? Inacest caz, aranjati scaunele in jurul

acestora. Daca puteti regla caldura sau aerul

conditionat, fixati 0 temperatura mai scazuta

deoarece din cauza numarului mare de oameni

aflati in incapere se poate face prea cald.

Lumina trebuie safie eft mainaturalii

Verificaii dadi

p ub lic ul p oa tevedea bine pe

vorbitor

...VERIFICAREA ACUSTICII

A custica este deosebit deim porta ntii. C in d sta biliii lo cu l,rugati un asistent sa stea in citevalocuri diferite din sala pentru averifica d acd sin teii bin e au zit.Tineii seama ca vocea nu se aude lafeZ de bine daca sala e plina.

1 5



PREGATIREA PREZENTARII

ALEGEREA SCAUNELOR

E ste fo arte im p ortant c a sc aunele sa fie bine

a lese. C o nfo rtul es te, ev id ent, W l fac to r fo arte

impor t an t , dar trebuie s a fiti a tent pentru ca,

d a c a s ta u p re a c o n fo rta bil, ascultatorii po t mota i .Dimpo t r i va , daca s ca un ele n u s in t c o nfo rta bile,

auditoriul inc epe sa se ag ite m a in te d e term inarea

p re zenta rii, S c a un ele id ea le trebuie sa aiba

spatarul vertical s i d im en siu ni eg ale. D a c a este

lo c , c ereti aranja rea sc aunelo r c u d is tants intre

ele, pentru a pertn ite o am enilo r sa -~ ipuna

bag aju l sau serv ietele pe po dea , o o ga ei. Distanta

d intre sc aune im p ied ic a ~ i senza tia d e

c laus tro fo bie. D a c a este nec esa r c a c ei prezentis a - s i ia n o tite m tim pul prezenta rii fo lo siti sc aune

c u bra te pe c are sa -s i po ata pW le c am e telele,

Pen tru a fac e c a sc aunele d in fa ta sa se um p le

prim ele, sc o ateti-le pe c ele d in s pa te. Pa stra ti '¥ 1num a r d e sc aune d e rezerva pentru m t lrz ia ti. In

sfirsit, c ind a ranja ti s c aunele tineti c ont d e

reg ulile d e p ro tec tie im p o triv a in cen d iu lu i.

C hiar cei care se

a fla in spa tele sdliiva d bine

D e p e scau nelema l ap rop ia tede vorbitor sevede destul debine

Vorbitorul

p oate s ta b il i~ usor contactu lvizual

....PLANUL UNU

R in du rile d re pte ~iap rop ia te p e rm i tvorbitorului un bun contact v izualcu in tregul auditoriu. A cestaranjam ent nu perm ite insa celord in spatele sa lil sa vada ~isa a ud dbine.

N se stab ileste un bun

......_ __ co ntact vizua l cuI I I i i I i l I I I i I I l in tr ea ga s ala

....PLANULDOI

A ici acelasi num dr de auditori ca ~iin P la nu lUnu este asezat mai apro~e de oorbitor. Ceim ai m u lti a sc uliiito ri IIvad bine pe oorbiior~isin t destu l de aproape si pentru a auzi foraproblem e. Y orbitorul trebuie sa laca un efortpeniru a stabili contact vizual cu toati: sa la .

Y orb ito ru l p oa te

~ vedea intregul~ auditoriu

....PLANUL TREI

A se za re a in s em ic er c e ste fre co en td ~ioptimadin punctul de vedere al acusticii ~ialoizibilitiiiii, d ar necesitd m ai m ult sp atiudecii in P lanul U nu ~iin P la nu l D o i .V orbitorul poate realiza un bun contactvizua l cu in tregu l a udito riu.

1 6



FAMILIARIZAREA CU LOCUL ACTIUNII

VERIFICAREA FACILITATILOR

AUDIO-VIZUALE ALE SALII

Dad veti folosi mijloaee audio-vizuale in

iimpul prezentarii, verificati dad. in sala se afla

lacilitatile respective si daca functioneaza eorect.Controlati fieeare aparat in parte pentru a evita

intirzierile sau ezitarile in timpul prezentarii.Jn

sllile mari este nevoie de un sistem d e sonorizare

care sa cuprinda difuzoare, un amplifieator si

unul sau mai multe mierofoane. Daea nu

exista, trebuie sa Ie procurati si sa Ie instalati,Verificati daca sonorizarea este destul de

puternica pentru sala respectiva. Vedet i dad

exista un eeran pe care sa proiectati imaginile,dad marimea lu i se potriveste eu sala si dad

cste vazut de toata lumea.

FOLOSIREA UNUI MICROFON

Mierofonul va este neeesar doar

cind va adresati unui auditoriu

numeros sau cind vorbiti inaer liber. Daea trebuie sa-l

Iolositi, incercati-l inainte,

fadnd probele de volum si

zgomote de fond. Mierofoanele

de mina sau eele fixe

restrictioneaza miscarea,

deei dad apelati la mijloaee

audio-vizuale folositi un model

portabil, bra fir. Mierofoanele

prinse eu clarna permit folosireaambelor miini, dar fiti atent la

Iixarea lor pentru a nu

arnplifica zgomotul produs de

respiratie sau de intoarcerea

paginilor.

lntrerupator

....MICROFON cu CLAMAM icrofonul cu clam a se prindede haind $ i riim fne la 0 distanidfixii fa tii de gu rii.

~ MICROFON DE MiNAUn microfon de mfnii vii dii libertaied e m isca re, da r v ii oc up ii m iin ile.D acii se fixeazii pe podium devinemai functional .

17



PREGA.TIREA PREZENTA.RII

CLARIFICAREA OBIECTIVELORA

!nainte de a pregati prezentareatre bu ie sa v a c la rific ati o bie ctiv ele .

D oriii sa va am uzaii auditoriu l, ea-iiransm iteii in form aiii im portante sausa-l deierm inaii sa actioneze im ediatd upd p re zenta re?

ALEGEREA TONULUI POTRIVIT

T onul general si stilul prezentarii subliniaza

obiectivul propus. Dad doriti sa transmiteti

inforrnatii importante este necesara 0

abordare logica si bine structurata, Dad

scopul principal este de a amuza auditoriul,

presarati glume sau istorioare vesele. Daca

doriti sa-l inspirati, fiti pozitiv si exprimati-va

I'n asa fel incit sa va raspunda afectiv.

INCURAJAREA RASPUNSURILOR

Tori vorbitorii doresc sa aiba succes si

discursullor sa fie primit bine, dar putini

stiu d exista metode practice pentru a obtine

aceste rezultate. Structurindu-va discursul

eficient, puteti obtine reactia dorita din

partea auditoriului. De exemplu, dad aduceti

informatii noi, doriti ca oamenii sa puna

intrebari la sfirsitul discursului. Treziti-le

interesul si nu Ie spuneti imediat tot ce artrebui sa stie, ci stirniti-le curiozitatea.

""CELE TREI OBIECTIVE

O rice prezentare reusiiii are treiobiectioe im portante. P rim ul esteeducativ: publicul trebuie sa inueteceva. Apoi trebuie sa fie relaxat§ . i sa- i ja ca p liic er e d is cu rsul.

in sfir$ it, p rezenta rea treb uie sa fiec la ra : f ie ca re p ar te a c on fe rin te is a f ie e xp lic atii lim pe de .

18



CLARIFICAREA OBIECTIVELOR

FOLOSIREA CUNO~TINTELOR

Obiectivul principal in sustinerea unei prezentari~2~~~~~~~cste de a transrnite auditoriului inforrnatie si ~

nimic nu poate capta si retine atentia mai bine

decit entuziasmul pe care-I aratati fa~ade subiect.Fiti atenti cind va pregatiti: ginditi-va ca publicul 1IIIIiii~rebuie cuprins si nu coplesit de entuziasmul

dumneavoastra, Cunostintele se impun de la sine,

asa ca, daca sinteti stapin pe subiect, nu este

nevoie sa impresionati cu nume sau referiri

acadernice. Veti fi convingator daca veti raspunde

competent la intrebari, deci informati-va si

pregatiti-va bine.

SELECTAREA PUNCTELOR-CHEIE

Un public adult are atentia limitata la

aproximativ 45 de minute. In acest timp se

absoarbe doar 0 treime din ceea ce se spune si

maximum sapte idei. Limitati-va la trei sau

patru puncte importante si precizati-le la

inceputul discursului, la mijloc si··--_,--?=·",;,"",?,.·,~·";"=~"~-·'~'F""TF"'P-~~in nou la sfirsit, pentru a repeta

mesajul. Incerca~i sa gasi~iuntitlu atragator care sa rezume

discursul, dar evitati sa fiti prea

subtil sau prea abscons. "Rolul

MGC in RPA« poate fi in~eles de

managerii din firma dvs. care stiu

ca veti vorbi despre conceptele

de management global al calitatii

si despre reproiectarea procesului

de afaceri, dar nu are sens safolositi un titlu atit de criptic,

incit sa stirniti confuzie chiar in

rindul unui auditoriu informat.

Publicul va fi mai receptiv daca

va sti precis subiectul

discursului.

PRIMELE G!NDURI

ALEGEREA IDEILOR PRINCIP ALE

t.x pu ne ti c la r o bie ctio ele r ez um in d id eile p rin cip ale .l.im itafi-va la irei-patru puncte pentru ca m esajul sa( ie s imp lu (! i u ~o r d e m emo ra i.

19



PREcA TIREA PREZENT ARII

SELECTAREA MA TERIALULUI

P

entru ca 0 prezentare sa a ib i'i succes ,trebuie sa inceapd cu 0bUM

documen ta re. A cest lucru cere iniiia tio a,

m uliii m undi ~i tim p. Alocafi timp

suficient pentru docum entare ~ifolosifi cit

m ai m ulte surse din presa ~i de pe Internet.

IDENTIFICAREA SURSELOR

A. De ce este necesar cursul

de calificare.

B. Ce implicatii arecalificarea.

C. Ce rezultate si beneficii se

anticipeaza.

....FOLOSIREA IDEILORPRINCIPALE

Cind in cepe ii documenia rea,co ncen ira ti-o d pe tre i sa u p atruid ei. P e m ie ura c e $ ,iisifi m ate ria lu ln eces ar , o rgan iz aii -l i n fo ie resep ara te p en tru fiec are id ee p in acind consideraii ca este suficientp en ir u p re zenta re .

Un bun punet de pornire este sa revedeti 0

carte importanta din domeniu si sa-i studiati

bibliografia unde veti gasi mult material de

referinta. Pentru articole din reviste si din

ziare apelati la 0 agentie specializata care, in

schimbul unei sume de bani, va va trimite

regulat articole, practic despre orice subiect

doriti, Veri avea astfel timp suficient pentru a

explora alte surse de informare ca:

• Rapoarte manageriale, documenteguvernamentale s i reviste de specialitate;

• Prieteni, familie si alte contacte person ale;• Casete video, CD-ROM s i Internet.

MATERIALUL DOCUMENTAR

La inc eputul d o cum e ntarii, rezervati-va tim p

suficient pentru a calcula avantajele ~idezavantajele

fiecarei surse d e informatii, Fiti realist ill legatuci cu

ceea ee c au ta ti s i gilldi?-va la cea m ai bunamodalitate d e a folosi informatia, Consultati-va

prietenii si cunostintele pentru informatii

suplimentare; nu este nimic m ai suparator decit s astai zile ill sir illbiblioteca si s a descoperi apoi clunprieten al unui prieten este eel m ai mare expert illviata illdomeniul care va intereseaza,

20



DOCUMENTATI-V ADIN SURSE

ACTUALIZATE

Fi~i receptiv cind incepeti

documentarea si cautatirnateriale actualizate pentru a

face 0prezentare atractiva,

Nu va bazati pe carti vechi si

depasite - explorati noi surse

de referinta pe Internet

pentru a aduna informatiile

de ultima ora. Discursul va fi

rnult mai atragator daca aduce

inform atii noi decit daca veticornpila idei din surse

arhicunoscute. Publicul

trebuie sa stie ca ii transmiteti

lucruri inedite oferindu-i

informatii proaspete pe linga

baza de date si cifre.

~.c~."I:i:'

. e ' " i£P '~OO~o! l.~~-. , , . . . . . . . . . -- . . . .

EXPLORAREA

'lTE-URILOR WEBl'iecare Site W eb de pe Internetroniine 0 multitud ine de info rmafiica re pot fi a ccesa ie, sa lva te sauprimate 9 ifolosite ca material deI 'l'fe rin ta . Unu l d in tre prineipal e/ eI/vnntaje ale aeestui mod de eereetareI'sle ea informatiile sini aduse la zi/llni repede dec ii e ele t ip iir it e.

SELECTAREA MATERIALULUI

.t..FOLOSITI-vA DIN PUN TIMPULEste important s a d e c i d e ii f o a r te repede dadi meritii s a urmaiisau nu 0anumiti i p is ti i in documen tarea dumneauoast ri'i.

~pii c e _ g i i s i f i 0 i n f o r m a f i e reieuantii, n o t a i i - i sursa ¢p r m c z p a l e 1 e i d e i . Este a ce as ta c ea mai recentii sursii a s u p r as ub iec tu lu i? E s te in fu rmafia ex ac tii? Va rfe ra indicii sau vii

d e s c h i d e no i domenii d e cercetare? Fo1osifi d e a r maie ria lu l carese i n c a d r e a z i i in criterii le dumneaooastrii d e documentare.

FOLOSIREA NOILOR TEHNOLOGII

Internetul va aduce pe birou 0 intreaga

biblioteca electronica internationala, Folositicuvinte-cheie bine alese pentru a cauta sursa

..bipliografica in uriasul volum de inforrnatie -

zilnic alimentata - care circula pe Internet.

Alegind cuvinte-cheie potrivite, obtineti

datele necesare intr-un timp rezonabil.

Stocati materialul in baze de date

computerizate accesibile sub forma de

pachete de software sau alcatuite special

pentru ceea ce doriti.

21



PRECATIREA PREZENTARII

5TRUCTURAREA MATERIALULUI

Ordinea in care expuneii problem ele

principale a le prezenidrii

dum neaooasird ~i m odul in care insisiaiia supra fiec are ia vo r in flu en ta recepta rea

m esajului. Structuraii-od discursul in asa

f e l incii publicul sa fnteleaga co reet m esa jul.

ST ABILIREA STRUCTURII

Aveti citeva posibilitati de prezentare a celor

trei-patru idei. Le puteti introduce fie separat,

fie una dupa alta in ordinea importantei, fiecronologic, in orice alta ordine logica. Dad

doriti sa evidentiati in mod special un singur

aspect, prezentati-l la inceput si dezvoltati-l

apoi, sprijinindu-va pe citeva idei ajutatoare

in cursul expunerii. Ca alternativa,

"impleti~i" ideile pentru a arata ca sint la fel

de importante. Cea mai utilizata structura

este suprapunerea principalelor idei. In acest

fel, 0 idee poate ramine deschisa pentru a fiabordata din nou ca raspuns la alte idei care

vor fi prezentate in discurs.

2 4

.....DEI SEPARATE

Ideile nu decurg neapiirat una din alta ~ipot fi prezentateseparai, avfnd aceeasi pondere. Tineti seam a cii publiculpoate crede cii prim a idee este cea m ai importantii.

2

rJ t : . : ' Z J

4

C:Jd

.....EVIDENTIEREA UNEI IDEI

D acii un aspect este m ai im portant decii altele, expuneii-ll a in cepu i ~idedicaii-i eel mai mult timp pentru a-ldiscuta in fntregime. Sustineti-l sau compleiaii-l cu ideise cu nd ar e s au a ju tiito are .

.....SUPRAPUNEREA IDEILOR

In rea litate, stru ctura cel m ai frecv en tfo lo sitii e ste c ea fn c ar e f ie ca re id ee sesuprapune ~id ep in de in tr-o o are ca rem asu rii d e c elela lte . C ea d e-a do uaid ee tre bu ie a bo rd atii p artia l p rinr ef er ir e l a p rima ~ i a~ a m ai departe.F ie ca re id ee n ou ii p oa te fi prezentatiip rin r ef er ir e l a cele p recedente ,in ldniu ind a si fe l id ei le p ri nc ipale .

22



STRUCTURAREA MATERIALULUI

" Tnprezentarlle formale - 0discutle irnportanta pe terne

educationale sal! 0 conferlnta asupra teoriei managementului-se poate folosi aceasta structura de prezentare. Daca publicul]

ia notite, vorbitorul II poate aluta, rezumindfiecare punct dupa

ce l- a dezvoltat 'Ii facind 0 scurta introducere inainte de

abordarea punctului urmator,

EVIDENTJEREA UNEI IDEI

Ideea princrpala este urrnata de alte

citeva ldel.

SUPRAPUNEREAIDE~OR

Se face referire la ideile precedente

sau acestea stnt reluate pentru a fi

subliniate.

- ,"cest tip de prezentare se poate folosi in sedintele cu angaja\il

pe tema imbunata\irii relatiilor cu clientii.Structura este bine •

delimitate 'Ii adecvata clnd auditoriul este informat asupra

temei 'Ii poate intelege detaliile. Este utila 'Ii cind se trece la un

alt aspect al aceleiasi teme.

Aceasta structure estecea mai potrivita in discutii le informale

in fata unui public putin numeros. Se foloseste adesea la

sedintete cu colegii aproplati care slnt farniliarizati cu tema ,;;i

Inteleg 0 prezentare cornplexa, Ideile suprapuse Incurajeaza

dezbaterile 'Ii lnterventlite auditorlului pe masura ce sint

prezentate.

FOLOSIREA NARATIUNIITehnica de baza a naratiunii este structurareaclara a subiectului in introducere, cuprins si

incheiere si se foloseste mai alesinpovestiri,

Pentru ca prezentarea dumneavoastra sa aiba

succes, este important sa tineti seama de

aceasta tehnica inalcatuirea discursului.

Introducerea prezentarii este partea de inceput;

cuprinsul e alcatuit din temele si ideile centrale

(unde folositi structura care se potriveste eelmai bine obiectivului); incheierea reprezinta

concluziile, reluarea ideilor principale si, daca

este necesar, intrebarile publicului. Nu uitati

ca este important ca auditoriul sa aiba repere

clare la inceputul si la sfirsitul fiecarei etape

a prezentarii.

.FOLOSIREA SIMBOLURILOR

Uita fi- vii in ju r cind vii struciuraiidiscursul. Pentru a vii su siin e id eile,a lege fi imagin i iam ili are, de exemplu apisrc ii pen tru i lust rarea comportamentuluii ns tinct iv . C iiu ta fi ana logii Inafaradomen iu lu i dumneavoas tr ii de cercetare.

23



PREGA. TIRE A PREZENT A.RII

ALCATUITI UN PLAN

Este bine sa faceti un plan

scris al conferintei pe care 0

veri sustine, Acest lucru va

ajuta sa vedeti mai darstructura prezentarii pe

masura ce 0 scrieti si va poate

fi folositor pentru

improspatarea memoriei pe

durata expunerii. Numiti cele

trei sau patru idei principale

cu A, B, C sau D si puneti sub

fiecare subpuncte (1, 2, 3).

Subpunctele secundare vor finumerotate I ), II), III) etc.Aceste notite vor fi cit mai

simple pentru a putea fi citite

dintr-o privire.

80

~u 60

. . .. .~uu

40c :0

: 1 - · '20 . .

5 10 15 20 25 30 35 40 45

Timp (minute)

....CAPACITATEA DE

ATENTIE A PUBLICULUI

Graficul araiii capacitatea tipicii dea ieni ie a pub li cu lu i In tim pul un eiconierinie de 45 de minute. Aieniiapub licu lu i cre ste g rada : In p rime le z ec em inute, atin:1nd punctul m axim , dupac are in ce pe sa scadii p i n d In minutele3 0-3 5. Pe m iisura ce prezentarea seapropie de s fi r9 i t, a ieni ia cre9 te d in »DU.

A . De ce este necesar cursul de .,

calificare. < ld eile s in t1.Personalul are nevoie de marcate prin

trnprospatarea literele .cunostintelor. alfabetului

2.Noii angalati vor tnvata ~!c?rec~ce.au de fa.cut. t-,SubpuncteleB.Ce impllcajii are cailficarea. s in i n ume ro ta tei.Imbunatatlreareaultatelor, cu cifre arabe

o Testarea capacltatll,i O Lacune lncunostinte. ~

2. Aspecte practice. ' "" Subpunctelec . Rezultatele scontate. secundare sint

1. Eficienta malmare, num erotate cu cifre2. Cresterea productivitatii. romane

....PLANIFICAREA STRUCTURII

Schiiati structura pe care doriti sa 0 aihiiprezentarea dumneaooas ir ii. Fo lo siti- o ca bazapentru extinderea tem ei In timp ce va documeniat i9 i va pregat it i.

.. :

DESCHIDEREA PROPRIU-ZISA

Este foarte important sa faceti 0 impresie buna

inca de la inceput si una dintre metodele care

nu dau gre~este sa pareti sigur pedumneavoastra si increzator, Asta inseamna, in

primul rind, sa firi pregatit. Chiar vorbitorii cu

experienta, care prefers sa nu foloseasca notite,

i~i scriu primele doua-trei propozitii, In acest

fel se pot concentra mai mult asupra impresiei

pe care 0 fac si mai putin asupra a ceea ce

spun. Ginditi-va la 0parte introductiva

eficienta care sa prezinte planul expunerii si sa

informeze pe scurt asupra ideilor pe care leveri dezvolta. Spuneti anecdote pentru

a sparge gheata si pentru a capta atentia

intr-un mod placut, Retineti intotdeauna ca,la inceput, atentia auditoriului nu a atins inca

punctul maxim si introduceti ideile forte putin• A •

mai tirzru.

24



STRUCTURAREA MATERIALULUI

LEGATURI ~I REZUMARI

Este important sa introduceti in prezentare

repere clare. Concepeti 0desfasurare logica a

ideilor si temelor pentru a ajuta publicul sa

urrnareasca prezentarea cu usurinta siintroduceti noile subiecte inlantuind in mod clar

ideile vechi cu cele noi. Ascultati vorbitori

profesionisti la radio si televizor si notati-va

tehnicile folosite de ei pentru inlantuirea ideilor.

Rezumati fiecare idee inainte de a trece la alta.

Legaturile si rezumarile au aceeasi irnportanta ca

si ideile in sine, asa ca pregatiti-le foarte bine.

FOLOSIREA REPETARII

Reluarea inforrnatiei in timpul prezentarii

este un mod eficient de a sublinia punctele

principale ale argumentatiei. Cind structurati

discursul, lasati loc si pentru repetari la

sfirsitul fiecarei idei principale si in concluzie.

Repetarea simpla a informatiei expuse In

cuprinsul discursului nu este suficienta,

Folositi alte forrnulari pentru ca ideile sa sune

altfel si totusi familiar.

FINAL MEMORABIL

o buna incheiere a prezentarii est~ la fel de

importanta ca si un bun inceput --este

esential ca auditoriul sa inteleaga c a discursul

se apropie de sfirsit, Introduceti expresii ca

"in incheiere ..." sau »in concluzie" pentru a

avertiza c a sinteti pe punctul de a rezuma cele

spuse. Publicul va aprecia prilejul oferit de arecupera idele pe care eventual le-a pierdut.

--------~------.

Spuneti ce vretl s a . . . . . ~ ~ -comunlca]l -III

TSUBLINIEREA IDEILOR

E s te fo arte im porta nt sa sub linia iiid eile p rincipa le a le prezentiirii.Puteii oferi de la incepui in sa la un

.cuprins" al discursului, fiic in d a po ip re ze nta re a p ro pr iu -z is ii ~ i in ch ein dcu un rezum at.

25




SCRIEREA DISCURSULUI

E ste im portant sa $ tifi ca un materia l

scris sunii cu to tu l a ltfe l cind fl

ro stiti. S crie ii, a sa da r, d isc ursu l in ir-u nstil na tural, fo losind structuri d in

vorbirea obisnuitii, care sa se

poirioeasca u nei p rezen iiiri o ra le .

CIND INCEPETI sA SCRIE'fI

Dupa ce v-ati documentat si ~ri facut planul

prezentarii, puteti s-o scrieti. Incercati sa va

imaginati formularile asa cum v-ar place a sa

fie ele receptate de auditoriu. Ramineti citva

timp singur si ginditi-va la ce veri scrie, apoi

faceti 0prima ciorna - fara sa va opriti -cu

tot ceea ce doriti sa includeti in prezentare.

Daca nu sinteti sigur cum sa scrieti discursul

pentru a-I sustine oral, analizati diferenta

dintre limb a vorbita si cea scrisa,

GRAMAT I CA .

lncercatl sa evitatl propozitiile corecte

gramatical, dar care suna artificial

clnd slnt rostite. Pentru un stil direct,

folositi persoanele Intii \Oia doua (eu

\Oidumneavoastra/voi) \Oiverbe active.

Spuneti: ..Sistemul contabil pe care-t folosesc", nu

..Sistemul contabil pe care" utilizez."

Spuneti: ..Trebuie sa recunoasteti aceste strategii", nu ..Este

important c a aceste strategii sa fie recunoscute."

SINTAXA

Pune]i Intotdeauna la Inceput

lucrurile interesante. Nu Incepeti

fraza cu 0 propozitie subordonata

sau cu 0afirrnatie care ar putea fi

trecuta In paranteza.

Spuneti: ..Scadereacosturilor \Oicresterea produqiei - iata de

ce avem nevoie", nu "Este necesar s a reducem costurile ... "

Spuneti:..Tn asta consta dlferenta", nu ..Desi acest lucru pare

un detaliu minor, In el consta diferenta."

26



SCRIEREA DISCURSULUI

RESTRUCTURAREA MATERIALULUI

Dupa ce ati facut ciorna prezentarii, puteti

incepe sa finisati materialul. Verificati dad ati

'xpus lucrurile corect, dupa prioritati si dad

ati indus toate informatiile esentiale.Cornpletati materialul cu exemple relevante

care sa va sustina principalele idei. La sfirsit,

introduceti detalii interesante sau atractive,

care, fara a fi esentiale, produc buna dispozitie

si adauga umor si actualitate discursului.

....STABILIREA NIVELURILORDE INFORMARElnainte de a i nc ep e , n o ta ii toateideile relevante pentru tem ap re ze niiir ii s i in clu de ti- le in tr -u nadin ca teg oriiIe de m ai jos.

Trebule'cunoscuta

SCRIETI CIT MAl

NATURAL

Un vorbitor relaxat si sigur

pe sine ~n legatura cu

subiectul abordat va face 0

prezentare reusita. Cind

scrieti discursul folositi

[raze simple. Pentru a crea

o atmosfera mai intima,

g~ndiri-va la auditoriu ca

lo 0 singura persoana,

V orbitorul care reuseste

. i cest lucru face ca fiecare

persoana din sala sa simta

dl mesajul ~ieste adresat

direct si astfel mentine treaza

.uentia. Dad nu sinteti prea

sigur ca veri fi natural,

7nregistrari-va citind ciorna

discursului, apoi ascultati

~iaranjati textul unde estenevoie.

f 7 l Folositi fraze simple ~i

~direete.

0FOIOSili pronumele

"dumneavoastra/voi" ~i

,.eu".

0FOIOSili verbe active (a

se desfasura, a merge, a

face, a folosi etc.).

~ Fili generos eu

adjective Ie.

o Pregatili ~i repetatidiverse sintagme pentru

a nu avea ezitari.

01ncludeli exemple ~i

analogii pentru a va

ilustra ideile.

~NU folositl jargon ~i

limbaj nepotrivit.

~NU Incarcatl diseursul eu

idei nerelevante.

I)(lNu trebuie sa scrieti

~discursul cuvTnt cueuvTnt.

~NU coplesiti auditoriul

eu prea multe detali i.

~NU vorbi t i "de sus".

~NU Incercati sa irnltatl

stilul cuiva. $una fals.

27




CONDENSAREA PREZENT ARII iN NOTITE

Dad la prezentare yeti folosi

notite incepeti prin a scrie 0

ciorna, incluzind problemeleprincipale s i exemplele pe care

le yeti da. Acest text este

punctul de plecare pentru

condensarea materialului

in notite, Folosind fise

numerotate vizibil, alegeti

cuvintele si sintagmele-cheie

de pe ciorna si scrieti-le Iizibil

doar pe 0parte a hirtiei,Nu scrieti foarte mult pe 0

foaie, iar informatia sa fie

simpla si clara.

...PREGATIREA

CIORNEI

Dup ii c e a ti s ta bilit stru ctu rap re ze ntiir ii ~ i ati selectatmaterialul neces ar , s cr ie tidiscursul fn fntregime.Redactaii ~i re-redaciaii pfniicind sinieti muliumit defiuenta ~ i d e ritm uldiscursului.

RITMUL DISCURSULUI

Ginditi-va ce face ca un discurs bun sa fiereceptat cum trebuie. De obicei, ritmul sau,

Pauzele sint la fel de importante ca si

cuvintele folosite, pentru dele reprezinta

punctuatia auditiva. Cind scrieti discursul,

ginditi-va cum va suna in urechile

auditoriului. Indiferent dad cititi prezentarea

de pe notite sau in extenso, scrieti "pauza"

acolo unde simtiti ca e necesara, de exemplu

unde 0 idee trebuie subliniata sau cinddelimitati 0 idee de alta. Cind repetati,

includeti aceste pauze. Folosirea pauzelor cere

curaj: 0pauza in discurs dureaza cam trei

secunde - mult mai mult decit 0pauza in

vorbirea obisnuita,

...PREGATIREANOTITELOR

Ex t rag ef i i de il e p ri nc ip a leI i J I ' I ciorn a fin ala ~ isc ne ti-le p e fo inum erotate. Pentru a viifi m ai usor, lim itati-o ii lad ou ii id ei p e p ag in ii.

28



SCRIEREA DlSCURSULUI

PREGA TIREA FI~ELOR

Considerari folosirea notitelor intr-o

prezentare ca 0masura de siguranta impotriva

uitarii discursului. Nu e nevoie sa le cititi

"papagalice~te", dar trebuie sa aveti sigurantacil.sint acolo dad pierdeti sirul ideilor. Scopul

'notitelor este de a va ajuta sa va amintiti ce

vreti sa spuneti si in ce ordine, permitindu-va

Sa expuneti prezentarea si nu sa 0 recitati,

Exista mai multe met ode pe care le puteti

folosi dad vorbiti dupa notite: condensarea

unei schite generale pregatite dinainte, scrierea

Irazelor sau a cuvintelor cheie. Scrieti insa in

llltregime citatele si anecdotele, mai ales dadIlU sinteti sigur pe ele. Folositi un cod de

culori pentru a marca textulla care puteti

renunta fara a compromite mesajul dad se

~l1t1mplasa expire tirnpul acordat. De

.xemplu, scrieti textul de baza cu albastru, iar

textul care poate fi taiat cu verde.

io.MEMO

T ransferafi cuvintele ~ ie xp re siile -c he ie a le p re ze ntiir ii p ecarionase m ici. Scrieii sim plu ~iclar pentru a vii am inti cu usurin idideea f iec ii re i i nsemndr i.

PREGA TIREA TEXTULUI SCRIS

Dad! yeti folosi un text seris,

trebuie sa-l organizati eu grij?

Literele trebuie sa a iba .

dimensiuni mari si rindurile sa

fie distantate, pentru a fi mai

usor de citit, Scoateti titlurile

1 1 1 evidenta pentru a sti unde

ati ramas. Folositi litere italiee

s i aldine pentru eeea ee vretisa scoateti in evidenta.

Printati doeumentul final pe

hirtie mai rezistenta si

pastrati un exemplar de

rezerva,

R in du rile a lb e Buna Ziu~LlACARE _ P e p rim a/ l f I 4 i I W pauzele Sint JohnSmith ,i lucrez la p ag in ii sed in 't re subi ec te Departamentul Callflcare al s cr ie tit lu l__ flrmei.

Astazi va voi vorbi despre

calificare. (PAUlA) ~

Se folosesc /' Maiexact, voi aborda trei <,Se marcheaz iilite re ma ri sU~:~~~ste nevoie de pauzele~ i c la re rallficare,

Ce implicatii are

Se marcheaz ii calitlcarea; , 1. I~' Care sTnt rezultatele

sm tagme e-c e scontate. Se numero teazi ipentru a fi 1 7i ecare pag in iiaccentuate

io.ARANJAREA TEXTULUI SCRIS

C ind redaciati textul, m arcaii sublinierile ~ i p auzele.A cest lucru vii ajutii sii fifi na tural ~ i hotiirit, calitiifie se niia le p en tr u b un a r fe sfii~ ur ar e a p re ze ntiir ii.

29




FOLOS IREA J \,1 l}LOACELORAUD IO -V IZUALE

1\ /fijloaeele audio-vizuale (A V) pot fi.1V lfoarte im portante, pentru ea reusesc

sa ilustreze eoneeptele dificile mai bine deciteuv in te le . In trebafi-va in io ideauna d a c a

folosirea lor va ajuta in prezentare ~i nu val iisafi tentat s a apela ii la ele d a c a nu esteneeesar.

COMPLEXITATE SCAZUTA

Avantajul acestor mijloace este ca stnt simple ~i nu

este nevoie de curent electric pentru a Ie folosi.

Ele stnt pregatite dinainte ;;i astfel se

econorniseste timp. Pot fi facute copii pentru un

auditoriu oricit de numeros. Graficele ~i schemele

mari pe carton sau placaj trebuie sa fie vizibile ~i

se potrivesc unui public mai putln numeros.

COMPLEXITATE MEDIEAcest grup include citeva dintre cele mai folosite

mijloace AV care dau bune rezultate fara a fi

nevoie de prea rnulta aparatura, Aparatele

propriu-zise se fixeaza in ziua prezentarii,

dar foliile sau diapozitivele trebuie pregatite

dinainte.

COMPLEXITATE MARE

Aceste mijloace includ aparatura de Inalt niveltehnic ;;i e posibll sa aveti nevoie de 0echipa

speciallzata care sa Ie puna in functiune, Impactul

realizat folosind mijloace AV am de performante

poate fi foarte mare ~i sa merite osteneala, dar cu

cit aparatura este mai cornpllcata ~i riscul de esec

sau defectiune este mai mare.

COPII

Distribuiti-Ie inainte de

prezentare, de preferinta

tntr-o pauza, numai daca

va referiti la ele in limpul

prezentarii.

DIAPROIECTORAranjati, inainte de a

7ncepe prezentarea,

diapozitivele cu care v ai lustratl expunerea. Faceti

exercitii de folosire a

proiectorului.

VIDEO

Folositi un aparat videopentru a arata imagini

scurte sau un mesaj

Inregistrat al unui

vorbitor care nu a putut

participa la prezentare.

30



FOLOSIREA MIJLOACELOR AUDIO-VIZUALE

ALEGEREA MIJLOACELOR AV

E xis ta m a i m ulte tipuri d e m ijlo ac e A V pentru

d iferitele tipuri d e prezentari. A c este m i jlo ac e po t

c re a u ne o ri 0 d istanta fara d e public , a sa c a

Io lo siti-le num a i d ac a se po trivesc si d ac a SUIt utile.

M ijlo ac ele A V au d iverse niveluri d e c om p lexita te,

rnulte d epind d e surse elec tric e si po t pune

pro blem e d ac a se inrrerupe c urentul; a ltele trebuie

ins ta late d e spec ia lis ti s i se fo lo sesc m a i g reu.

TABLA

Foloslti tabla pentru a ilustra

ideile In cadrul unei

prezentari informale In rata

unui auditoriu resll1ns.

Trebuie sa scrieti lizibil ca sa

poata vedea ~i cei din spate.

FLIP-CHART

Pregati li dlnalnte graficele ~i

diagramele pentru a va sublinia

argumentele. Scoate]i tn

evldenta punctele-cheie prin

culori ~i aranjati rastelul In asa

fel TncTtsa fie vazut

de Tntreaga sala.

RETROPROlECI:ORIdeal pentru prezentarea

diagramelor ~i a tabelelor.

Folositl un indicat6r'l?g~rJiu a

atrage atentia asupra Gnui

grafic sau a cifrelor, pentru a

nu Tmpiedica'vederea celor din

sala,

SISTEME AUDIOUn sistem audio cu ca~ti este

esential daca avetl nevoie de

traducere sirnultana. Pentru un

,public numerossrnt utile un

, microfon. un amplificator ~i

difuzoare.

MULTIMEDIA

Folositl pachete de CD·ROM cuimagini ~i 0coloana sonora pe

un monitor mare cu placa de

sunet. Puteti anga]a un inginer

de software pentru a crea un

pachet special pentru

prezentarea dumneavoastra.

GRAFICE PE COMPUTER

Softul poate fi folosit pentru aprezenta graflce, diagrame sau

imagini tridimensionale pe

ecran.Se pot folosi grafice

timp.

31



PRECA TIREA PREZENT ARII

STABILIREA

NUMA.RULUI DE

{\SCUL TA.TORI

In functie de numarulparticipantilor, se folosese

diferite mijloaee A V, dardaca resursele dumneavoastrasint limitate le puteti adapta.De exemplu, dad folositigraficele pe eo~p~ter, dar nuvreti sa afectati calitateaimaginii rnarind-o prea mult,dati fiecarei persoane din salaeopii ale grafieelor care aparpe eeran. Dad aveti un

auditoriu numeros, putetiproieeta im.aginile pe citevaeerane man.

~Numerotati

diapozitivele pentru

a nu le incurca.

-

"PENTRUAUDITORIU

RESTRYNSCind facetip re zenta rea In fa taunu i a ud ito riurestrins, care sUiaproapededumneaooasird,mij/oacele v iz u a J e -ind iier en i pe c areIe a leg eti - tre buies a f i e v iiz ute c la rd e to ata lumea .

AUDITORIU NUMEROS

PENTRUUN ~

Mijloacele vizuale folosite In .....

Jata unui grup mai mic de []~--:--persoane nu se pot folosi ~iIn

cazul unui public numeros. Ceicare stau departe de podium nu

VO T putea deosebi prea multedin mate ria lele e xp use .

PREGA. TIREA MI]LOACELOR AV

Pentru a folosi orieare dintre mijloaeele AV

trebuie sa va pregatiti dinainte, dar dad 0 tabla

se poate instala relativ repede si se foloseste de

cite ori este nevoie, pregatirea unei

dernonstratii multimedia dureaza mai mult. De

obieei, eu cit mijloaeele AV sint mai eomplexe,

eu atit mai mult dureaza pregatirea lor.Dad nu aveti tirnpul, cunostintele neeesare

sau talentul de a va pregati singur mijloaeele

AV, apelati la eineva: asistenti, un eoleg sau

o agentie externa de speeialitate. Alegeti-va

ajutorul eu grija si dati-i inforrnatii exaete

pentru a nu aparea neintelegeri.

• Cei din sala citesc materia lui expus

mai repede decit vorbiti

durnneavoastra, asa ca nu-I cititi cu

voce tare.

• Tn timp ce [umatate din auditoriu seuita la materialul vizual, cealalta

[urnatate va priveste pe

dumneavoastra. Statl linlstlt

daca vre]l ca lumea sa se

concentreze asupra

materialului.

• Dadi vreti sa refotoslt] materialeleAV. aranjati sa fie strinse dupa

prezentare.

3 2



FOLOSIREA MIJLOACELOR AUDIO-VIZUALE

REALIZAREA IMPACTULUI

C illd va preg atiti prezentarea puteti d esc operi cl

info rm a tia ar fimai us or d e illteles, ia r ideile

abstracte ar d eveni m a i c lare daca ati adauga

elernente d e d esig n rn ijlo a celo r v iz ua le. Folosi t imij loace A V s imple si purine, dar apelati c it m a i

mul t la elem e nte d e d esig n. Puneti culori

1 nd ra znere - nuantele p as tela te nu se disting

inrr-o sala plina, Sec tiunile unei d iag ram e po t s a nuse vad a d elo c d ac a nu fo lo siti c ulo ri c ontrastante.

C 'm d utilizati apara te vid eo , ara tati im a gini c are

d ureaza m ai m ult pentru a va ilustra si c o m pleta

ideile, Inlo c d e flash-uri c are po t d istrag e atentia d e

la e sen ta discursului.

PREG.ATIREA UNELTELOR

1indiTi-vabine la obiectele

de care aveti nevoie pentru

.1 folosi cit mai eficient

mijloace le AV. De exemplu:

• Un indicator cu laser pentru

a arata p'e ecran, pe tabla saupe flip-chan-uri;

• Doua seturi de creta saucreioane speciale pentrutabla;

• Folii noi pentruretroproiector;

• Flip-chan-uri de rezerva;

• Prelungitor;

• Dischete si cablu de rezervapentru prezentarilemultimedia;

• Transformatoare, dacaIolositi echipamentul instramatate.

33




REPETITIADepetiiia este a parte eseniiald a unei

.1-bune prezenidri, a oportunitate de

memorare a materialului, de incadrare intimp, $i de ftnisare a unor aspecte. C ind

repetaii folos if i $i mijloacele A V, iar la

sfir$ it rezeroaii tim p pentru inirebiiri.

NU" 'uiT~"k : ! : J REPET ATI CU VOCE TARE

Scopul repetitiei este memo rare a materialului

si a ordinii in care va veri prezenta ideile. In

acelasi timp puteti rosti discursul cu intonatiapotrivita pentru a da }deilor ponderea si

insemnatatea dorita, Incepeti repetitia

citind pur si simplu textul. Dupa ce

materialul va este familiar, repetati

in fata oglinzii si uitati-va la note

daca le veri folosi in prezentare.

La inceput veri fi iritat si stinjenit,

dar pe masura ce repetati veri deveni tot

mai sigur, iar in fata publicului, la adevarataprezentare, veri fi pregatit perfect.

• Repetati cit mai mult. Dad'i avetl

incredere in materialul pe care-t

prezentatl, atunci ~i publicul

va avea incredere indurnneavoastra.

• Timpul de expunere include ~i

timpul de folosire a AV ~i

raspunsurlle la Intrebarlle

auditoriului, deci nu uitati acest

lucru cind repetati,

• Recare repetltie trebuie sa se

bazeze din ce in ce mai putln pe text.

• Unele tntrebarl pot fi anticipate,

asa ca exersatl raspunsurile pecare le·ati da ~i cronometrati-va.

Exersa tl gas lrea

lo cului la c are ali

rarnas I ri textul sauI n no tele

INVATATI sA FITI SPONTAN

Doar atunci cind va veri elibera de "dominaria"

textului si a notelor mceperi sa firi si sava simtiti

spontan. A vorbi fara a fi pregatit dinainte este cu

totul altcevadecit prezentarea unui discurs repetat,

d ar nici acest lucru nu trebuie sava sperie prea tare.Dad sinteti foane stapin pe discursul

dumneavoastra, incercati sa dati impresia de

spontaneitate. Nu va temeti sa adaugatim timpul

conferintei detalii sau exemple care nu au fost serise

inmaterial, pentru caprezentarea safie tonica,

anirnata si sa nu dea impresia ca a fost repetata,

34



REPETITIA

UN FEEDBACK PO SIBiL

Ctnd va simtiti pregatit, spuneti discursul

In fata unui prieten sau coleg si cereti-i

parerea sincera si constructiva, Invitati

.auditoriul" sa va spuna unde ar putea fiuduse imbunatatiri s i in ce fel. Persoana

respectiva trebuie sa stie uncle va avea loc

prezentarea, asa c a dat i - i cit mai multe

detalii. Incercari sa reproduceti, cit mai

bine, conditiile reale, in special distanta

dintre dumneavoastra si primul rind de

scaune. Va veri da seama astfel cit va ajuta

vocea. Invarari sa va controlati vocea pentru

a fi uniforrna, indiferent daca facetiprezentarea tntr-un mare amfiteatru sau

intr-o sala de conferinte, in fata

unui grup nuc,

i'ubliculir cb uie s iiurmdreascd

"rice tic ----F o lo eiti to tputin n otitele p e

m iis ur ii c e r ep eia ii~imemoraiimaterialul

':~;~Obse roa ii d acdlimbajulc or po ra l a lpublieuluitriideaziiinteresul

Folositigesturilepentru ap un cta m es aju l

E xersind in lata unuip rie te n, c iip at atiin cr ed er e. Ce re ti- iopinia cu privire lap res ta tia vo ca lii ~ iJ i z ic i i; bucurat i-odd acii vii la ud ii, d aracceptati ~ic ritic a s ausfaturile pentru a viiperfectionaprezentarea.

35



CUM vA PREGA TITl

CUM vAv

PREGAT IT IIPregatireapersonala este la fel de importanta fa si

pregatirea discursului, Impactul discursului va fi determinat

de ceea ce spuneti, dar side felul in care va prezentati.

" Sint stdpin pe subiect. PuO/jcul

i~i va da seama imediat.

"Repetitiile au mers foarte bine. IIAbia astept sa vad reactia publicului.

GINDITI POZITIV

Repeta~i-va In glnd lucruri incurajatoare si pozitive In timpul pregatirii si inainte de a

incepe, pentru a va autoincuraja si pentru a risipi temerile si tracul de ultim moment.

incerca~i, de exemplu, ceva de genul:

"Prezentarea mea este interesantii "Publicul va fi plin de entuziasm.

~iare multe idei grozaveila fi foarte Prezentarea este interesa'JJa ~i

bine primitii. eu sint bine pregiitit,

36



ANTICIP AREA SUCCESULUI

Cind pregatiti prezentarea, incercati sa va

imaginati scenariul in mod pozitiv. Ginditi-va

1<1n auditoriu plin de entuziasm care va va

aprecia foarte mult. Doriti sa transrniteti unmesaj unui ~ublic si veri avea ocazia perfects

de a 0 face. Inchipuiti-va auditoriul luind

notite, rizind la glumele si anecdotele pe care

le spuneti, punind intrebari interesante si

constructive la sfirsit, Imaginati-va

rcceptivitatea oamenilor si contactul vizual

pe care-l stabiliti cu ei pentru a Incuraja

() relatie buna de ambele parti.

/

cunoa9 te t i m aterialul atft debine, incii nu trebuie sa vauitaii tot timpul pe notite

Auditoriulparticipii cu. pliicere 9 i. a p laudii

Sinteti la9 i inspiraiiin cr ed ere d ac iiaoeti ° atitudinede om bineinformat 9 idocumentat

SA CREZI IN TINE INS UTI

TREPREZENTATI-vA

PERFECTIUNEAS p 0 r i t i - v a increderea, imaginindu-oi ica ueti face ° prezentare perfecta 9 i catedeii c hip urile in tere sate, p lin e d eentuziasm , care va asculii i discursul.

P ublic ul esteinteresat 9 i

atent

37



CUM vA PREGATITI

ANALIZAREA ASPECTULUI

AUditoriU l va fi fo arte imp re siona t

de aspectul dum neaooasird , dar

nu este in toideauna usor sa [udecaiisingur cum aratati ~ i impresia pe care

o creati. R ugati prietenii ~ i colegii

sa va spuna piirerea lor sincera.

CREAREA IMPRESIEI

• Un sornn bun este esentlal in

naaptea dinaintea prezentarii.

• tuatl cu dumneavoastra unpieptene, peri uta de dinti, fierul de

calcat, perii de haine ~i de pantafi

pentru a arata cit mai bine la

prezentare.

• Verificati fermaarele, Incheiati-va

nasturii ~i bagati-va bine carnasa

in pantalani inainte de a intra in

sala,

• Daca transplratla este a problema,

purtatl a haina pentru a ascunde

urmele.

Primele impresii sint puternice si se schimba

greu. Ginditi-va cit de repede va formati 0

parere despre oamenii pe care-i intilnitipentru prima oara. Observati felul in care se

imbraca, merg sau stau. Inainte de a ajunge la

pupitru, auditoriul isi va fi format 0 idee

despre dumneavoastra pe baza primelor

impresii. Este foarte importanta lumina in

care doriti sa apareti inca de la inceput in

ochii publicului. 0 prima impresie buna

influenteaza categoric succesul prezentarii, asa

ca imbracari-va adecvat, si fiti fermi in totceea ce faceti.

CUNOA~TEREA AUDITORIULUI

Mesajul dumneavoastra va fi bine primit daca

auditoriul simte ca 11reprezentati si de aceea este

intotdeauna important sava gindiri la imaginea

pe care 0oferiti, Daca stiti d in cine este format

publicul este mai user sa va hotariti asupraimpresiei pe care doriti s-o creati, Tineti seama

ca anumite stiluri de imbracaminte pot

transmite mesaje diferite. Ginditi-va de exemplu

ce impresie va face un director de fabrica atunci

cind se adreseazamuncitorilor imbracat in

costum fara de altul lmbracat in sa lopeta ,

care ar putea

distrage atentla

publicului.

38



ANALIZAREA ASPECTULUI

EVIT ATI NEPL.ACERILE

Verificari-va dinainte hainele pe care le veri

purta pentru a evita problemele legate de

costume prea strimte sau murdare. Daca vreti

sa aratati impecabilla prezentare, luati cudumneavoastra hainele pentru aceasta ocazie si

puneti-le doar Inainte de a face ultimele

pregatiri. Asigurati-va ca va puteti schimba

acolo unde faceti prezentarea.

P iir ul e ste p ie ptiin at

C ra vata estedreaptii

Saeoul estee iile at ~ i e ad e

bine

... ARATA INGRIJIT

Nu este neeesar sii purtati eostum , darln to id ea un a tr eb uie s ii p iir eti in gr ijit.V erifieati daeii hainele vii sint curate ~ ic iilc aie , p an to fii lu stru iii ~ i p iir ul p ie ptiin at.

I n timpul prezentarii

nu tinetl mlinile Tn

buzunare.

C iimasa e ste~ifonatii

Mineeile

ciimiisii sinisufleeate

P an ta lo nii s in ineciilcaii

Pantofii nu se

potrivese

... ARATA DEZORDONAT

Daeii nu aoeii tim p sii vii aranjati, piiretinepregiitit ~ i a uditoriul isi va im agina eii nusinieti un expert in dom eniu. 0prezeniiid ezo rd ona tii po ate d istra ge ate niia d e la m esaj.

39



CUM VA PREGA TIT!

A T E N T J E LA POzrpA CORPULUI

Cam doud treim i din com unicarea

dintre oameni nu se face prin cuvinte,

c i se transm ite prin gesturi ale m iinilor,exp resia fef:ei sau a lte fo rme a le limba ju lu i

corporal. 0buna im presie incepe cu tinuia

dumneavoastrii.

ANAllZAP-V A ' J 1 N U T A

Cea mai buna pozitie pentru

a incepe prezentarea este sa

stati drept, cu picioarele usor

departate, pentru a sustineIn mod egal greutatea

corpului. Mlinile trebuie sa

fie relaxate, pe llnga corp.

Aceasta este cea mai

neutra tinuta si pornind de

aici puteti crea diferite

impresii daca stiti cum

se pot interpreta diverse

pozitii, Aplecindu-va usorinainte, de exemplu, pareti

sigur si apropiat - ca si

cum ati implica si incuraja

auditoriul. Daca va lasati pe

spate, puteti parea

nemultumit sau chiar

agresrv.

Tnvatati sa va

relaxatl muschii

faciali ~i sa zTmbiti.~~,._ . . .

Limbajul corpului

dumneavoastratrebuie sa reflecte

C apul este iinuisu s ~idrept

Um erii sin timp in si inapo i

S pa tele e ste drep t

Stom acul este .supt"

B ra te le s in t r ela xa tepe lfngii corp

Sezuiul este .strtns"

Mfinile ~idegeteles in i r ela xa te

P ic io are le sin i d re pte

G enunchii sintrelaxaii

.. 0 TINUTA. CORECTA.

o poziiie corectii este bunii nunum ai pentru fiziculdumneauoastrd, ci s i p en trulim pezim ea vocii si pentru m oral.Stfnd drept, piiret; m ai inali~iacest lucru vii dii m ai m ultaincredere.

40



ATENTIE LA POZITIA CORPULUI

EVITAREA PROASTELOR OBIPrivind In jos

s e p ie rd ec on ta ctu l v iz ua l

c u pub lic ulPentru a sta c o rec t ~ i a evita pro astele

obiceiuri, faceti exercitii in fata o g linzii saua unei c am ere

d ef ilm a t s i u rm a riti- va

ticuri1e d e c are nu sinteti c onstient, R u gati

un c oleg savapriveasca in t imp c e exersati

si sac o m en teze g es tu ri1 e c are d istra g

Dacd tineti capula pleca t, voc ea seestompeazd

T inuta n e~ lije ntasugereazaiipsa deprofeeionalism

<IIIIBLOCAREAVEDERIINu va aplecaii pestem ijloa cele vizua le pecare Ie fo losif i.P rega tifi-Ie in ain te ~ ifolo sifi u n in dic ato r.

.... PIERDEREA STABILITATIINu s ta ti in ir -u n pidor ¢nu vi i Tncrucifatip i c i o a r e l e . Aceste p o z i f i i sint instabile . viireduc din p r e s ta n ti i - un r o r p i:to a i e

i n d i c a 0minte instabil ii .

Siind cu spatele la public,scade ca li ta tea prezen ti ir ii

M ijlo c vizua lblo ca t d e co rp uldumneaooasirii

SCHIMBATI-VA TINU'l'4. .'

Mu~chii corpului tin scheletul in pozitie

dreapta, Daca ii folositi corect, limbajul

corporal pe care il transmiteti va fi "Sint 0

persoana echilibrata si sint sigur pe mine".

Daca muschii sint prea relaxati, va cocosati,

Pentru a va schimba tinuta, exersati stind inpozitie "de drepti" pina cind sinteti sigur d !.

aceasta devine la fel de naturala ca si pozitia

relaxata. Ca sa va fie mai usor sa va mentineti

aceasta pozitie, imaginati-va d !. sinteti mai inalt

decit in realitate sau c a sinteti tras usor in susde un fir care porneste din virful capului.

41



CUM VA PRECATITI

PERFECTIONATI-vA VOCEA

TOnUI ~i volumul vocii au un eject

d ec is iv a supra p re ze nid rii. 56 Consumat! 0

lnieleg erea mod ulu i in care fu nctio nea zd bomt5oa~a cu g~staparatul vocal ~ i cum fl puteii c on tro la de. m:nt~ sau rruere

v • chiar rnainte de apentru a va influenta vocea este 0 parte

im portaniii a unei bune prezeniiiri.

RESPlRA'J'I CORECT

Respirari usor si adinc,

pentru a regla fluxul de

singe spre creier. Veri g ind iastfel mai limpede si va

veri ordona mai bine ideilein timpul prestatiei. Coastele

o cantitate mai mare \de oxigen influenteaza

fluxul de aer spre coardele

vocale, permitindu-va

sa vorbiti mai dar

si sa ramineti calm.

< I I I RESPIRArIA

INFERIOARA

DIAFRAGMATICA

F ac eii e xe rc itii d e re sp ira iiein fe rio arii c are e ste m aiprofundii ~idii m ai m ultiiJ o rt ii voc ii .

C oa rd ele v oc ale v ib re az iila tr ec er ea a eru lu i ~ip ro du c su ne te

P liim fn ii se d ila tii ~isecontractii 0d atii c u m isca re a

coasteIor ~ia d ia fr agmei

D ia fr agma s ep ariip ieptul de ab dom en

CONTROLA'J'I-vA VOCEA

~-~~----~-~ Sunetul se produce cind aerul trece peste

- 57 Facetl exercitil yoga coardele vocale, fadndu-Ie sa vibreze. Prima

pentru 0 respijatie conditie pentru a vorbi dar este ca plaminii

mai profunda. sa se oxigeneze bine. Puteti invara sa inspiratifadnd un simplu exercitiu de respiratie

~§~~~~;a5~~Uvezi dreapta). A doua conditie este un bunII : laringe - boxa vocala - in care se afla coardele

vocale. Faceti un efort pentru a va odihni

laringele cu 0 zi inainte de prezentare,

vorbind mai putin,

42



PERFECTION ATI-vA. VOCEA

FOLOSfP INTONATIA POTRIVIT AIn multe limbi, singura diferenta dintre 0

intrebare si0afirmatie consta in intonatie, 0

afirmatie de genul "biroul directorului este

aeolo" poate fi inteleasa ea intrebare dadtonalitatea urea la sfirsitul propozitiei,

Auditoriul trebuie sa inreleaga sensul exact al

euvintelor dvs., asa ca folositi cu atentie intonatia

si tonalitatea, pentru a transmite un mesaj eorect.

Relaxaiimuschiijaciali

A linia ii um erii~ipicioarele

,1. CONTROLATI-VA.

RESPlRATIA

Acesta este un exerciiiu de relaxare.S ta ti in tr-a p oz iiie ec hilib ra tii, c ug re uta te a c or pu lu i d is tr ib uitii u nifo rm .Punefi-vii mina s tfn gii p e d ia fragma,I Iscu Itat i- vi i respi ra iia ~ i s imi it id i afragma ~ i con trac ta rea coa st elo r.

Cosul

pieptutUicontractii

Cutiatoraciciis e r id ic ii

.4.2. INSPlRA TIE

In sp ira ii u so r ~i

adinc pe nas sisimtiti cut ia t orac ic iiridicindu-se.T in et i- ud r espi ra ti aeft vii este bine.

Expiraii p e g ur ii

.4.3. EXPlRATIE

Expiraii p e g ur ii citmai adin c, im pin gindtot aerul din pliim lniIn timp ce cutiatorac ic ii se con trac ti i.

.....4. REPETAREAEXERCITIULUI

Coniinuaii siiexpi ra ii , d e sch iz indlarg gura. R epetaiiexercitiul cu pauzemici inainie def iecare inspi ra ti e.

S im tiii d ila ta re a ~i

c on tr ac ta re a c utie ito ra ci ce la fie ca rerespiratie

43



CUM VA PREGA TIT!

ELIMINAREA INCORDARII

Cfnd sfn teti nervos, musch ii se incordeazd

deoarece trupul dumneavoastrii ii

preg iite$ te, in stinctiv, pen tru .lupta saufugi!", alternativa fundamentalii a oamenilor

In la ta pericolu lu i. Puie ti e limina incordareaprin exerciiii s imple .

REDUCEREA INCORDARII

"Incordarea acumulata in muschi poate avea

efecte neplacute asupra corpului

dumneavoastra 1n timpul prezentarii - va

poate afecta pozitia, facindu-va sa va aplecati

umerii si sa pareti 1n defensiva, Tot din cauzaei, laringele nu mai functioneaza bine, dind

vocii un tremur identificat cu nervozitatea.

Stind incordat, indiferent cit timp, obositi,

iar prezentarea are de suferit. Folosind citeva

exercitii simple pentru a reduce 1ncordarea

musculara, va puteti controla mai usor corpul.

lmpingeti capul VEDERE DIN FATAs pr e m iin i

Tn tinde ti- va ~ i_ .;.__ . ..

im ag ina ti-v a c a;._ __ slnte]l m ai inalt

-d ed t In realita te.

...STruNGEREA MhNII

A cest exercitiu sim plu poate fi flcutoriunde ~i oricind. Siringeti in m inii~ i d ati drumul unei m ingi m ici decauciuc. Repetati de ciieoa ori.

VEDERE DIN SPATE

Miinileim preu na ie Iaba za c ran iu lu i

a r ed uc e incordarea de Iacap ~igit, uniti m iinile la bazacra niu 1u i, cu co atele in sp ate.

lmpingeii capul in m iini ef t putetide tare. R iim ineii asa, tim p de 10 secunde,r ela xa ii-u d a po i ~i repetaii.

44



ELIMINAREA INCOROARII

F ACETI EXERCITII IN TIMP CE

~EDETI

Puteri face exercitii chiar cind sedeti la birou,

intr-un ambuteiaj sau aca sa , Faceti exercitiile

simple de mai jos pentru a ramine suplu sipentru a elimina incordarea musculara; nu cer

multa forta sau pregatire si sint foarte

eficiente dad le practicati zilnic. Facindu-va

timp sa va intindeti corpul citeva minute In

fiecare zi, preveniti aparitia incordarii si a

durerilor care decurg din ea: de cap, de git si

de spate.

Simiiiitntin dere a p ringft $ i prin spate

T ra ge ti c ap ul

in jos spregenunchi

Tineti bazinulindreptat in

';JIfii

il.INTINDEREA CORPULUI

Intinderea dim inueazii durerea de gft, de spatesi a tendonului popliteu. Sedeii pe un scaundrepi, cu fata aplecatii in jos. Tragetigenunchlul drept spre pieyt, sprijinindu-l cum iinile unite peste gam ba, Aplecati-vii capul;;i riim ineii asa cam 10 secunde. Repeiati deIrei ori cu fiecare picior.

P ritn ii p esteumiiru l stin g

Tineii cuminamarginead re ap tii ascaunului

il.INTINDETI COLOANA

Pentru a diminua tensiunea din coloand $ i dinumeri in timp c e se de ti, tin eii spiita ru l u nu iscaun cu m ina dreaptii, intorcindu-od pentru aapuca partea dreaptii a scaunului cu m inastin gii, P rio iii p este umiir, iinin du -od so ldu rile ,p icioa rele $ i tiilp ile in drep ta ie in J afii- Stati asa10 se cu nde $ i re peta ti a poi c u p arte a ce ala ltd .

45



SUSTINEREA PREZENT ARII

SUST INEREAv

PREZENTAR I ICheia unei bune prezentari este sa fiti cit mai

natural. Altfel pareti fals daca nu aveti un mare

talent actoricesc.

STApINIREA NERVOZITATIIA 'Ifa rii d e vo rb ito rii fo arteexp erim enta ti, oricin e p oate fi agitat Observatl ce anume

inainte de a-si incepe prezentarea. D in va face nervos in

cauza neroozitd iii nu vii com portati legatura cu

firesc, d ec i siriid uiti-o ii sii vii co niro la ii prezentarea.

pentru a fi la indlt ime.

• Verlflcat! dad! to ate materialele

~i mijloacele AV au sosit in sala

de conferlnte. Veli putea

astfel sa va concentrati

asupra pregatirii dumneavoastra,

• Pregatirea ternelnlca ~idetallata

a prezentarii va da siguranta eatotul va fi bine.

• Nu rnlncati mult ~i nu consumatl

bauturi inaintea prezentari i, veti

arata rnolesit.

• Atingetl perfectlunea doar

exersind.

STApINIREA NERVOZITATII

Pentru a va stapini agitatia, trebuie sa

anticipati si sa identificati semnele care va

afecteaza de obicei. Simptomele sint

numeroase si unul dintre cele mai frecvente

este senzatia de "nervi la stomac", Alte

semne sint uscarea gurii, spasm la coada unuiochi, tremurul miinilor, palme transpirate,

rniini fara astimpar, leganarea de pe un picior

pe altul, incordare in diverse parti ale

corpului. Fiecare individ este afectat altfel,

dar de obicei apar mai multe simptome

deodata,

46



ST AplNIREA NERVOZIT Arn

FITI PREGA.TIT

Una dintre principalele cauze ale nervozitatii

este teama d s-ar putea sa nu mearga ceva

bine. Reducind la maximum 0astfel de

probabilitate, veri deveni mai calm. Trebuiesa va pregatiti foarte bine si sa nu lasati nimic

la intimplare. De cite ori va trece prin minte

c-ar trebui reverificat ceva anume, notati-va

imediat. Obisnuiti-va sa va faceti 0 "lista de

verificari" ori de cite ori pregatiti 0

prezentare. lata citeva dintre lucrurile pe care

trebuie sa le aveti in vedere:

• paginile textului si notele sa,fienumerotate, pentru a nu le mcurca;

• mijloacele AV sOie dar vazute si auzite~1 din spatele salii;

• aparatura electrica sa functioneze faraprobleme;

• sa aveti confirmarea locului, a datei si aactiunu.

Zimblti doar cind este natural sa 0

facetl. Un zlrnbet fortat pare

Intotdeauna fals sl neconvingator,

DETENSIONAP-V A.

Pentru a avea 0 prestatie buna, trebuie sa

fiti relaxat. Chiar dad nu va simtiti

incordat, cu 30 de minute inainte, cautati

un loc linistit unde sa va adunati gindurilesi sa va relaxati, Dad sinteti emotiv,

incercati sa priviti pozitiv aceasta reactie.

In timp, va veri obisnui cu ea, asa d salutati-i

sosirea ca si cum ar fi 0 veche prietena.

Schimbati-i numele si spuneti-i "anticipare".

CALMATI-vA

PREGATIRE

Ginditi-oi: ef t de

serios o-atipregiitit fiuitafi-vii pestenoiiie.

( REPETITIE, C indiii-o d de cite

I ori api repetat

prezentarea si eft demult ati fnviitat In

, timpul repetiiiilor.

RELAXARE

Faceii exerciiiiled e re laxare cucinci minute

fnainte d e aincepe fi, iniret imp, relaxaii-txi.

~

47



SU5TINEREA PREZENT ARII

ELABORAREA UNUI RITUAL

Ar fi bine ca In ultimele minute inainteafiecarei prezentari sa urmati un ritual. Dupa

pregatirea descrisa pe pagina anterioara,

acordati-va citeva momente pentru a va aduna

gindurile, faceti exercitii faciale (vedeti

pagina din dreapta) si de respiratie. Aceasta

va ajuta sa nu va mai ginditi la ceea ce va

tensioneaza. In acelasi timp, 0succesiune de

lucruri nesolicitante inaintea unui eveniment

stresant este foarte Iinistitoare. Cei care se

tern sa calatoreasca cu avionul pot proceda la

fel in minutele dinaintea decolarii.

PASTRAREA CALMULUI

inainte de prezentare, linistiti-va parcurgind

ritualul de ultirn moment si amintindu-va ca:

• Daca dintr-un anumit motiv publicul nu esteostil, e! doreste sa asiste la 0prezentare buna,

Cu alte cuvinte, e de partea durnneavoastra;

• Desi cei mai multi oameni au trac inainte de atine un discurs, publicul va crede c adumneavoastra nu faceti parte dintre ei;

• Aveti de transmis un mesaj: inforrnatii, pareri

personale sau ambe!e. Publicul doreste sa auda

acest mesaj, altfe! n-ar fi pierdut timpul sa vina

la prezentare. Acest lucru ar trebui sa va dea

curaj si incredere,

• Nu fiti excesiv de sigur pe durnneavoastra

pentru ca veti parea atoatestiutor si foarte

purina lume, chiar interesata de subiect, va

privi acest lucru cu ochi buni.

• Ernotia poate conferi mai multa

energie ~i optimism prezentaril.

• Publicul este interesat de ce spunetl

nu de cum va slrntltl,

• Entuziasmul ~i sinceritatea va ajuta

sa cucerltl publicul.

• Citeva exercitii scurte inainte va

ajuta sa va mai Iini~titi.

• Relaxarea de ultim moment va ajuta

sa va concentratl inaintea

prezentarii.

• Cu cit facetl mai multe prezentarl, cu

atit mai mari sint sansele de a

capata experlenta,

48



STA.ptNIREA NERVOZITA.TII

REDUCEREA INCORDARII

Faceti-va timp, inaintea prezentarii, pentru a

diminua tensiunea care se acumuleaza pe fara

s i in partea de sus a corpului. Relaxat i -va

rnusc hii fetei prin exercitiile simple de mai jos.Acest lucru va ajuta sa va exprimati mai dar,

re duc in d e zita rile s i b ilb iie lile , Repetati fiecareexercitiu pina ce sirntitidata va este relaxata,

lntindetif ii Ic il e c it

puteti

....lNCRUNTAREFAOAIA ....iNCRETIREA FETEI

Incercati sa va stringeti fata lnchideti sirins ochii ~ibuzeleca ~icum ati fi com prim at ~ifn cre fifi-v a ja ta c a ~icum arin ire b iirb ie ~ifrunte. lncepeti fi comprimata din lateral.cu fncruntarea jruntii. R iim ineii asa 30 de s ecunde ,

Relaxaii-tiii ~irepetati. apoi relaxati-ud.

DIMINUAREA

EMOTIILOR DE ULTIM

MOMENT

Exercitiile simple facutechiar

inainte d e i nceperea p rezen ta r ii va

ajuta s a d im inua ti ern o tiile d e

ultim moment s i s a va c on tro l ati

, trupuls i v o ce a. C on c en trin d u-v a

asupra respirat ie i, va calmati,

dindepartati senzatiad e mcordare

sinervozitate siva concentrati

b in e. F ac eti e xe rc itiu l d ininc hizind o eh ii si respirind d e

citevaori adinc sicontrolat.

....DESCHIDEREA GURII

Desch id efi o ch ii ~isura citputeti de muli, intinzindmuschi i fetei. Repetafi dedouii, trei ori sau de cite ori

simiiti nevoia.

.. EXERCITIU DE

RESPIRATIE

lnchideti ochii. Punet i 0 mfnap e p ar te a superioarii apieptului ~ic ea la lta p ediafragmii. lnspirati ~isimtii icum se ridicii d ia fra gma, a po i

expirati incei. Repetasi deciteoa ori.

Diafragmase tidied lafiecareinspiraiie

49



SU5TINEREA PREZENT ARII

VORBITI CU CONVINGERE

FlU lfn care este sus iinuiii 0 prezentare

are aproape acelasi im pact ca ~i

mesaiul in sine. E ste Joarte important saincepeii in J orfa. D upd aceea J olosifi tonul

vocii, ritm ul ~i lim bajul corporal pentru ca

publicul sa fnfeleaga mai bine m esajul.

INCEPETI CU INcREDERE

Asigurari-va ca veri fi prezentat cum trebuie,

pentru d acest lucru va da credibilitate,

iar auditoriul va fi informat asupra

subiectului abordat de dumneavoastra, Aflati

cine va prezinta si dati-i toate datele necesare.

Spuneti-i, dad este nevoie, ca trebuie sa

mentioneze cornpetenta dumneavoastra ~n

domeniul respectiv. Inceperi sa vorbiti cu

convingere, intr-un ritm firesc ~iincercati sa

expuneti primele idei fara a va uita pe text .

Se va crea astfel 0 atmosfera de ~ncredere si

receptivitate si veri putea totodata sa stabiliti

contactul vizual cu publicul. Incercati sa

priviti toata sala pentru ca publicul sa se

simta implicat.

... STAP i'N IREA NERvoz rrA r rrVerif ic a fi i ni il iimea pupit ru lu i

fn ain te d e in ce pe re a p re ze ntiir iipen tru a fi la nivelu l p otrivit. D aciis in ie ii a gita i, u eti fi tentat sii viiascundeii tn spa te le no te lo r;s ti ip in ifi ..v ii ~ i li is at i- Ie p e pupit ru .

RITMUL PREZENT ARII

Schimb~nd ritmul prezentarii, publicul

~~iva pastra interesul, dar nu trebuie sa-l

grabiti sau sa-l incetiniti ~nmod inutil.

Nu uitati sa faceti cite0

pauza intre ideileprincipale si ~n acel timp sa reluati

contactul vizual cu auditoriul. Veri vedea

astfel si ce impresie faceti, Pe masura

ce avansati, vorbiti rar si apasat

atunci cind vreti sa subliniati aspecte

importante.

Aruncatl-va privirea

asupra unor ideidin notite, apoi

concentrati-va ~i

vorbiti liber.

Face] i 0scurta

pauza de fiecare

data cTnd spuneti

un lucru important.

50




FOLOSIREA LIMBAJULUI

CORPORAL

in f ie ca re mom en t a l v ie ti i - c u ex c ep tia perio a d elo r

d e som n - trimiteti s em n ale n o nv erb ale d e sp re

sentimentele s i intenti ile dum neavoas tra. Puteti folosilim b ajul c orpo ral ~ pentru a illtari m esa jul .

Mentineti tot timpul 0pozitie deschisa, abtineti-va s aiI1Cruc~ri bratele sau s a c r e a t i 0 barierii intre

dumneavoastra s i audienta C e s t i c u l a t i seiectiv, doar

pentru subliniere, a l t f e l m iinile d um n eavo astra vo r

d i s trage atentia, Dad sinteti relaxat, limbajul corpuluiva illtari ill m od f i r e s c mesajul, d ar fo lo s irea uno r

gesturi adecvate v a ajutii s a v a ascundeti nervozitatea.

.. VORBE$TE CU

AUTORITATE

'[ in uia p lin ii d e in cre der esU $ ereazii buna cunoasiere asu biec tu lu i ~ i em an iicredibilitaie.

Spunet i 0anecdo t e

preferata care s e

potrlvestemomen tului; f iln du-va

farniliara va va l inist i,

Ha ina d es ch is iic reeazi i impresia

de ones ti ta te

Gesturi le

.. ARATA $1SE SIMTE. .. FOLOSE$TE

RELAXAT GESTURILE POTRIVITE

Vorbi to rul gest icu leazi ico rec t, de sch is , ts i aratiiin te gr ita te a ~ i imp li ciip ub lic ul in p re ze nta re .

L im ba jul unuitru p r ela xa ttransmiteincredere

Dup ii sta bilire a leg iitu rii c uaudiioriul, vorbitorul sere laxeazi i, concentrindu-seasupra d iscursu lu i.

51



SU5TINEREA PREZENTARII

FOLOSIREA CONT ACTULUI

VIZUAL

Contactul vizual este un mijloc foarte puternic

prin care se stabileste un nivel de intimitate

~ntre oameni. In timpul unei prezentari esteimportanta obtinerea acestei intimitati,

Plirnbati-va privirea peste public, atit sprepersoanele din spatele sa lii si de pe margini, c it

s i spre cele din fata. Des i este tent ant sa vauitati mai des la cei care par entuziasmati,

nu-i neglijati pe cei care par indiferenti sauirnpotriva, Persoanele care se simt excluse de

vorbitor sint mai tentate sa fie critice decit cele

care se simt implicate.PRIVITI AUDITORIUL ~

P lim ba ii-o d p rivirea asup ra p ub licu lu i, fora a uitarindurile d in spate. Stabilifi contact vizual cu 0 fataprieien oa sii in lo c sa privifi peste ca pu l oa men ilorin tim p' c e vorbifi.

Stabllitl contactul vizual initial

cu 0persoana care pare

mai abordablla.

FOLOSIREA GESTURILOR

Perspectiva se s chim ba In functie de numarula sc ulta to rilo r s i trebuie s a va adaptati gesturileInconsecinta, Incazul unui public numeros este

nevoiede m is c a r i l a r g i , exageratepentru a r e a l i z a

acelasi efectvizual ca s i gesturile"normale" In fata

unui grup mai mic.De exemplu,0

gestica pentru asublinia doua idei"pe de0parte... ~ipe de a l t a

parte..." trebuie s a porneasca d in umar, nu de l a cot

sau de la incheietura, pentru a aveaimpactul vizual

scontat pentru 0audienta mare. D es i v -a ti putea

s im t i , i n i t i a l , s t i n j e n i t s a f o l o s i t i 0g e s t i c a a n t deexagerata.,publicului i se va parea normal.

Legenda

Lim ita razei vizuale a- - _. vorb itorului

__ . Privire fixata asupra uneifete p rieten oase din pu blic

__ . Privire fixata pe ultimelerinduri d in saW

__. Privire fixatap e i nt er va l

52




DEZVOLTATI-vA

PROPRIUL STIL

Pe masura ce capatati experienta, veti putea

Iolosi diversele "instrumente" pe care le aveti

la dispozitie - voce a, sti!ul si vocabularul -pentru a crea diferite impresii. De obicei,

pentru a mentine atentia publicului trebuie sa

lucrati cu toate deodata, De exemplu, dad

vreti sa subliniati 0 idee, folositi propozitii

concise, stati drept si ridicati vocea. Pentru a

da impresia ca vreti sa dezvaluiti ceva

cxtraordinar, aplecati-va 1nainte si coboriti

vocea. Cei din sala vor deveni foarte atenti,

ia r ceea ce Ie spuneti pare foarte interesant.Aceste "instrumente" fac parte din succesul

Iiecarui prezentator si daca le exersati va va fi

[carte usor sa apelati Ia ele. Folositi

intotdeauna un sti! adecvat - ceea ce merge Ia

un grup de oameni nu merge Ia altul.

[}pentru 0buna lntelegere, ~Nu va ceretl scuze'jolositl de ctte ori ~ pentru lipsa de experlenta

se poate un limbaj simplu, ca vorbitor.

concis.

[~Stabilili c~ntactul vi.zual

pentru a srmti reactia

publicului. Limbajul

corporal va va sugera

atitudinea auditoriului.

[.I}a~eli pauzele la timp ~i

apasat, pentru caauditoriul sa ..absoarba"

ceea ce spuneti.

klUitaliova de preferinta

la un ceas de perete,

nu la cel personal,

pentru a va masura

limpul rarnas.

o N'uvorbifi nedeslusit ~i nu

ezitati. Dacii ali pierdut

locul unde ali rarnas, fiti

calm pTnaII gas iti.

o Nu coboriti vocea la sfirsitul

flecare! propozltli, Creati

impresia ca nu slnteti sigur

pe ceea ce spuneti,

0NU pierdetl din vedere

mesajul pe care trebuie

sa-t transmlteti pentru ca,

Tnacest caz, puterea de

concentrare scade ~i nu veti

mai fi ascultat.

,,1 5 - cinci-spre-zece

-luni".

LIMITAREA

TIMPULUI

DE VORBIRE

Anuntati durata discursului

pentru ea publieul sa stie dt

timp trebuie sa se eoneentreze:

..Nu avem decit 20 de minute,

asa ea incepem ...«Mai tirziu, Ie

puteti aminti din nou ca oehii

va sint pe eeas: "Mai avem

doar einei minute, asa c a inchei

cu...«Nu trebuie sa va

deranjeze cind eineva din sala

doreste sa va puna 0 intrebare

sau dad nu este de aeord eu

eeea ee spuneti, Asigurati-l

ca-l yeti lamuri dupa ee

terminati si continuati-

va discursul.

53



SU:STINEREA PREZENT ARII

A

INCHEIERE EFICIENT A

Este foarte im portant ca prezentarea

sa se incheie cu 0 c on clu zie fe rmd

care va infiuenta im presia finala apublicului. R epetaii inio tdeauna ideile

principale ale prezeniiirii pentru a ie

aduce din nou in aieniie.

ANUNTATI FINALUL

i n tirnpul prezentarii dati indicii publicului

despre cite idei mai aveti de abordat

si cind se apropie finalul discursului.Folositi expresii ca: "~i acum, a treia

dintre cele patru probleme ..." sau

,,~iacum sa rezumam, inainte

de a raspunde la intrebari". Informind

publicul ca prezentarea se apropie de sfirsit,

veti fi ascultat cu toata atentia, inainte

de a relua punctele principale. Astfel

oferiti ascultatorilor posibilitatea

sa treaca totul in revista si sa se gindeascala intrebari,

Nu termlnatl bruse,

ea ~ieum v-ati gtabi

sa plecati.

Nu lasati mijloaeele

vlzuals expuse prea

mult timp pentru ea

VOF dlstrage atentia,

1 1 IMPOR TANT

1. Subllnia]i careanume dintre

problemele discutate ati

dari sa fie retinute.

2. Nu depasiti timpul,'

ce v-a fast alocat.

3. Gindili-va la ce atl putea

renunta daca depa~ili timpul.

4. naca ati uitat sa spuneti

u n lu cr u, renuntati,

nu-l adaugati la sfirslt.

IMPRESIA LAsAT A

Cel mai mult conteaza impresia finala,

asa ca straduiti-va sa fie buna, Lucrati la

frazele finale pentru a le spune perfect.

Imbinati rezumatul cu pauzele, intonatia si

alte procedee verbale, aliteratia de exemplu,pentru a crea un "pachet" pe care publicul

~a-lia la plecare si de care sa-si aduca aminte.

In acest mod, mesajul va prinde,

iar reputatia dumneavoastra de bun

vorbitor va creste.

54



APROPIEREA DE FINAL

Cind expuneti conc1uzia prezentarii, nu

adoptati un ton didactic. Concentrati-va pe

prezentarea de fapte corecte si bine

documentate, nu pe opinii personale asupra

subiectului respectiv. Bazati-va conc1uzia pe

Iaptele pe care le-ati expus in discurs. Daca

prezentarea este urmata de 0 sectiune de

intrebari si raspunsuri, ginditi-va ca

impactul frazelor finale pregatite

cu atita grija se poate dilua. De aceea

puteti raspunde intrebarilor publicului si

apoi sa mai vorbiti citeva minute scurt si

concis, reiterind principalele probleme.

F aceii gestu ri cum i in ile d es ch is e

pentru a vii ariitaentuziasmul

REZUMATUL ~

Inainte de a incepe rezum atul, m uta ii-odin fata m ij/oacelor vizuale pentru a fi .

viizut b ine. F iti plin de incredere $i rosiitip ro po ziiiile fin ale c u h otiir ir e.

Folositl aliteratia

pentru a obtine

un efect mai bun

cTndrezumati.",_~

Facetl 0pauza

Intre incheiere

~isect lunea de

Intrebarl ~i

iNCHEIATI iN FORTA

Este important sa terminati in forra pentruca efectul sa dureze. lata citeva sfaturi la care

ar fi bine sa va gindiri:

'. Sintetizati prezentarea in una sau douafraze nu prea lungi. Frazele scurte s i

impresionante retin mai bine atentia

dec i t un monolog de 10 minute;

• Accentuati cuvintele-cheie. Pauzele

care urrneaza cuvintelor si

expresiilor-cheie Ie subliniaza,Cind va apropiati de final, este bine

sa accentuati conjunctia "~i";

• Folositi aliteratia, Rostirea unor cuvinte

care incep cu aceeasi litera ajuta ca finalul

sa fie retinut mai usor. Limitati aliteratia la

maximum trei cuvinte.

55



DIRIJAREA AUDITORIULUI

IIDIRIJAREA"

AUDITORIULUIPrezentarea este facuta pentru public,

~nu pentru vorbitor. Invatati sa receptati si sa raspundeti

reactiilor publicului.

STAREA DE SPIRIT A AUDITORIULUIA

Icercatisa aiun geii la prezen tare

destu l de devreme pentru a "sim ti

pulsu l" publicu lui. A fara plouii puternic

~i oamenii tocmai au intra t? Par sa fie

oeiili fata de ceea ce Ie ueti spune? Unantevorbitor i-a focut sa ridii?

IMPLICAREA AUDITORIULUI

Starea de spirit a auditoriului se poate aprecia

observind, de exemplu, reactiile fara

de vorbitorii dinainte. Daca publicul

pare plictisit sau adormit, stirnulati-l

cu intrebari la care sa raspunda prin ridicarea

miinii. "Ciri dintre dumneavoastra atitelefonat la birou inainte de a veni aici?

Doar trei? Bine, si dri v-ati gindit sa

telefonati?" Daca publicul este ostil,

puteti incepe prezentarea cu 0 gluma,

dar fiti atent ca si limbajul corporal

sa transmit a semnale pozitive.

~ ~-~ 81 ~,(IJ:atafi;'Gelor~j~~

~arasra:le- -~=CI;I,f1~~J.gri

seRtimenfele.

56



STARE A DE SPIRIT A AUDITORIULUI

Ci\UTAREA SEMNELOR

V-ari exersat limbajul corporal ca parte a

pregatirii discursului, dar trebuie sa invatati

si limbajul corporal al auditoriului.

Cautati semnale si nu va asteptati ca toatalumea sa exprime acelasi lucru. Unii se pot

apleca In fata, nerabdatori sa puna intrebari,

altii se sprijina de spatarul scaunului,

dorindu-si sa se afle In alta parte.

Exp re si e impasibi li i

B ratele tncruc isa teformeazii 0 barierii

in fa ta c orp ulu i

Picioarelein cru cisa te p ots ugera c ri ti cii

POZITIE ~

NEGATIVA

Aceastii tin utii -sp rijin itii p e s pa te ,braiele ~i picioarele

in cru cis aie -sUJereazi i r ei inere

fata de prezen ta tor .

SEMNE DE INTERES

Pozitiile care indica interesul

sint user de observat. Cautati

oameni care zimbesc sau aproba,

sau care se apleaca in fara siprivesc atenti, Fetele lor pot

cxprima incruntari usoare, de

concentrare. Cei care se manifesta

astfel sint probabil de partea

dumneavoastra, asa ca implicati-i

sau antrenati-i in prezentare.

ATITUDINE CRITIC.\.

Publicul i~i poate manifesta

dezaprobarea sau ostilitatea In mai

multe moduri. Urmariti-i pe cei care se

apleaca spre vecin pentru a critica

discursul. Cau ta ti- i s i pe cei care seincrunta si tin bratele incrucisate sau se

uita In tavan ca si cum acesta ar fi mult

mai interesant decit ceea ce spuneti

dumneavoastra. Nu uitati ca un detaliu

izolat allimbajului corporal - de

exemplu, picioarele incrucisate - pot

crea0

impresiefalsa , a sa

capriviti

toatesemnalele inainte de atrage 0 concluzie.

lncruntare de concentrare

Corpul s e apl eaciiin fat ii

Degetele incrucisatedenotii aientie

- 4 1 1 POZITIEINTEROGA TIVAAplecarea in fatii, cucoatele pe genunchi ~ib iirb ia sp rzjin itii p emiini, s ug ere az ii c iip erso an a se g in de~ te1 a un aspect prezentatd e oorbi io r.

57



"DIRIJAREA" AUDITORIULUI

MIMICA

in limbajul corporal, cea mai expresiva este

Iata, Dad sinteti destul de aproape de public,

veri putea observa 0multime de mici semnale

- de la miscarea sprincenelor si a privirii pinala lasarea in jos a colturilor gurii. Ca si in

cazullimbajului corporal general, nu uitati

"sa cititi" fata ca intreg, Un semnal izolat

nu este 0 indicatie reala,

Expresiajacialan eu tra in dic a

p ii reri ne formate

Biirbia spri iin it iiIn p alm a arati:

concentrare

Picioareleincrucisaie

s uger ea zl i i ndec iz ie

POZITIE ~

NEUTAA

Aceae ia p oziiie[amil iar ii , r elaxa ti i,sugereaza 0mintedes ch is d. Pe rs oana

re sp ec tio ii e zitii In ca9 i d ores te sa a ud i:

m ai m ulte.

GESTICA

Mi~carile miinilor si ale bratelor sint

foarte elocvente s i va pot comunica

multe despre persoana care le foloseste.

Cind vi se pun intrebari, observatigesturile facute de respectiva persoana,

Dad nu 0vedeti bine, rugati-o sa se

ridice in picioare cind vorbeste,

Gesturile oamenilorau 0puternica

incarcatura culturala si nu trebuie sa

uitati acest lucru atunci cind interpretati

limbajul corporal. Dad europenii

nordici gesticuleaza larg, sint probabil

agitati, dar aceasta gestica este frecventa

in conversatia celor d in sud.

daca ar aparea un astfel de incident.

intreba~i-va daca stiti de unde se

aprind luminile, unde este trusa

de prim-ajutor si unde sint iesirile

de incendiu. Daca nu stiti, incercati

sa aflati Inainte de prezentare.

FACET! FATA IMPREJURARILOR NEPREVAZUTE

~ti~i ce sa faceti daca ar fi 0 explozie

puternica In mijlocul prezentarii?

Sau daca 0 persoana din sala

ar avea un atac de cord?

Desi probabilitatile sint reduse,

este bine sa va glndi~i ce ati face

58



STARE A DE SPIRIT A AUDITORIULUI

FOLOSITI-V A URECHILE

Nu e nevoie ca toate luminile sa fie aprinse

pentru a receptions limbajul corporal al

auditoriului; 0mare parte a semnalelor pot fi

surprinse auditiv. Puteti auzi agitatie si soapte,ambele indicind ca publicul este plictisit sau

derutat. Desigur ca va puteti bloca usor cind

sinteti concentrat asupra prezentarii, dar merita

sa firi atent la zgomote - un indiciu pretios

pentru sesizarea starii de spirit a publicului.

PRIVITI PICIOARELE

Pozitia in care 0 persoana i~i tine

picioarele spune multe despre

atitudinea sa. De exemplu, dad

cineva tine picioarele mcrucisate

poate insernna ca nu este

Inca lamurit. Picioarele unul linga

celalalt pot arata si acord total.

Daca auditoriul sta jos, nu-i puteti

vedea decit pe cei din rindul din fara,

dar miscarile picioarelor lor va pot

indica reactia intregii sali,

Aplecareain f a t a

sugereaza

POZrpECE ~

EXPRIMA

ACORDUL

Poziiia relaxatii amiinilor, picioareleparalele ~iexpresiadeschisli ~id irec iii afetei indica acordul

I " ta l a l ascu li ii to ru lu i.

A ce astii po ziiie in dic ain teres. C orpul seaplead: in fata ~ibiirbia se sprijina peminii. I i i poziiiap ic ioare lor int ii reste

a titu din ea p oziiio sa p artii su pe rio area corpu lu i.

OBSERVAREA

OBICEIURILOR

Cei mai multi oameni i~i subliniaza fara

sa vrea limbajul corporal prin jocul cu

obiectele personale: ochelari, ceas,

cercei, butonii de la manseta, Privirea

spre ceas poate trada plictiseala sau chiar

nerabdare, iar "roaderea" unui stilou sau

a unui brat al ochelarilor sugereaza

indecizie. 0 atitudine linistita si absenta

acestor obiceiuri indica 0implicare

totala si acord cu prezentarea.

59



"DIRIJ AREA" AUDITORIUL VI

OCUPATI-vA DE INTREBARI

Mlte p re ze niiiri sin t c omp rom ise

din cauza nepriceperii de a face

fa ta in tre biirilo r. In tim p ul p re giiiirii,lnvata ti cum sa va descurcaii cu

in tre biirile d ific ile ~ i in com od e ~ i u eti

reusi asifel sa riispundeii cu incredere.

PREGATITI-vA BINE

C illd inc epeti prezentarea , trebuie s a f ir i pregatit

pentru a raspunde la o rice fel d e intrebari d in

partea public ului, iar sec retul este d o cum e nta rea

fa cu ta c u s erio zita te si res c rie rea textu lu i d e c ite o ri

e ste nevo ie . Dup a c e a ti fac ut c io m a d isc ursului,

cititi-l in intregime d e m ai m ulte o ri, no tati o ric e

intrebare c e nu-si g aseste raspunsul si inc erc ati s a

ac operiti to ate lac unele, C ititi apo i luc rarea ill fata

uno r prieteni sau c oleg i si rug ati-i sa-si exprim e

to ate ned um eririle. T ineti c ont d e ceea c e va spunsi, daca es te nec es ar, c omp leta ti informatiile, Nu

uitati lnsaci,

ill c iud a preg atirii, po t apareaintrebari inc om o de la c are nu v-ati gindit.

• Sectlunea de lntrebiiri

~i raspunsurl po ate fi la fel

de lrnportanta ca ~i prezentarea

• Este posibil sa anticipati

majoritatea Intrebarilor cind

va docurnentati,

• in general. Intrebarile

au intentii generale

~i nu trebuie luate ca un afrant

personal.

• Nervozitatea va poate face

sa dati un raspuns grab it.

Glnditi-va lntotdeauna la raspuns

lnainte de a lncepe sa vorbiti,

• Unele Intrebari pot necesita

lamuriri din partea celui

care tntreaba.

• Raspunde\i la Intrebarl pe rind.

$~85:S-l?xer:SijiEr~z,(;ra;

[~wf~baii~-·ml2ro'Zizafe..~s~i~_t:Io';pf.j'eten.

.___.

SA FII SIGUR PE TINE

D a c a 0buna prezentare po ate fi c om p ro m isa d e 0

sec tiune nereus ita d e intrebari s i raspunsuri, 0

prezentare rnediocra po ate fi salvata d e 0

perf orman ta s tra luc ita in final. Raspundetiintrebarilor la fe l d e ta re , c la r si succint cum ati

facut -o ~ ill tim p ul prezentarii, A c est luc ru este

f oa rte im portan t, daca trebuie s a stati jo s sau s ame rg eti ill alta parte pentru intrebari, Daca s e poa te ,

stati i ll p ic ioare cind raspundeti ~ipastrati-va a c e e a s i

into natie. N u va f ra m ln ta r i miinile ~iabtineti-va d e laun limbaj c o rpo ral neg ativ, c a incrucisarea bratelor

pe piept c are va face s a pareti i ll de fens ive,

60




TINETI SITUA'J'IA SUB CONTROL

N u permiteti decit unei singure persoane sa

vorbeasca 0 data, altfel situatia risca sa scape de

sub control. Anuntati puhlicul ca nu puteti

raspunde decit pe rind la intrebari: .Daca puitu intrebarea, John, ne vom ocupa de tine,

Laura, imediat dupa aceea." Nu va lasati

antrenat intr-o disputa prelungita asupra unor

aspecte minore; daca lucrurile se complica,

arninati discutia dupa incheierea prezentarii.

SITUATII DELICATE

Este important s a r ec unoas te ti i nt en ti il e celui care

intrea ba si s a-l tratati corespunzator, Cei care vor s a seremarce incearca s a demonstreze cl ei stiu mai bine,

ia r altii spun vrute si nevrute fara a pune 0intrebare

directa. Piti atent c u toate aceste persoane. Pe cei care

nu m a i reu ses c s a p u n a intrebarea, aduceti-i la subiect,

spunind u-le: • D in o bservatiile d umn ea vo astra se

desprinde urm a to area intrebare .. . " Cei care vor s a iasa

in evidenta pot crea probleme, daca sint contrazisi,asa cl tratati-i tot timpul c u politete,

experienta personala,

• lntreba rea c arteziana; "De ce spuneti X si

insistati a su pra lu i Y ?" - c e re l o g ic a d in

panea vo rb it o ru lu i.

• Intrebarea iritata, •C 'm d aveti d e gind s areveniti la n iv elu l a nu lu i 1 99 5?" - coni ine

o doza d e mutate.

• lntrebarea .rela ?ilo r s us-puse": " A l i vorbitcu bunul meu prieten B i l l C linto n d espre

aceasta pro blem a ?" - in c a re pers o a narnentioneaza un num e pentru

a-siarata puterea.

INTREBARI LA CARE VA PUTETI A~TEPT A

E x i s t a anumite intrebari tip c are ~ ;ribm s e c t i u n i l e d e in trebari ~ r : lspunsuri . lnva ta t i

s a Ie r e c u n o a s t e t i pentru a r: ls pu nd e b in e:

.; ln treb area g en era la : .Ceea c e doriti s a

spuneti este... A:p. este?" -Incearcii s a

re zume expun ere a.

c »

lntrebarea directii: .Puteti sa-mi spuneti c es ervi c ii o f eri ti In B ra zilia ?" - cere mai

mul te informatii,

iI > lntrebarea "E u" ~ .la mine" : .C 'm d m am a

a inc erc at, a v azut cleste exact pe dos . im ip uteti explic a d e c e? " - fo lo seste

61



"DIRIJ AREA" AUDITORIUL UI

ANALIZAREA INTREBARILOR

Aveti foarteputin timp pentru a analiza fiecare

intrebare care vi se pune. Vi se cere sa rezumatiprezentarea?Este 0mtrebare s impla pentru

informatii suplimentare?Sinteti atrasmtr-Qc a p c a r u l ?Unele persoanedorescsa~ifonneze un punet d e

vedere,nu neaparat sapuna0n tre ba re . D a c a

interventia lor e po zitiva si va pune m evidenta

argwnentele,este politicossareeunoasteti acest lucru.

Chiar d a c i interventia nu esterelevanta,multumitivorbitorului si treceti laurmatoareamtrebare.

CI~TIGArI TIMP

Dad sinteti pus in fata unei intrebari difici1e,ramineti calm si acordati-va putin timp

pentru a va gindi bine inainte de a raspunde.

Dad apare 0astfel de intrebare,

nu ezitati sa va uitati peste note - situatia

este sub control dad spuneti publicului

ce faceti si de ceoDad este absolut necesar,

luati 0 pauza strategica - beti 0 inghititura

de apa, tusiti sau suflati-va nasul - pentru

a nu parea d nu va gasiti cuvintele.

• Raspunzind intrebarilor din sata, va

sporitl credibilitatea ~i dernonstrati 0

mai buna cunoastere a subiectului.

• Publicul doreste sa stle daca

expunett parer! personale sau

fapte concrete.

• Este extrem de important sa nu

lntrati tntr-o dlsputa cu cel care

pune 0lntrebare. indiferent cit de

inacceptabile vi s-ar parea pare rile

acestuia.

• Trebuie sa raspundeti politicos

la to ate tntrebarlle.

• Pentru unele Intrebari cu adevarat

dlficile, ar putea fi nevoie de

documentare suplimentara ~i deaminarea raspunsutul,

"Nu sint sigur ca stiu

rdspunsul. Poate discutiimd " 1/upa prezen tare.

"Nu existii un rdspuns pozitiv sau

negativ la aceastd intrebare. Totusi," " 1/parerea mea este ca...

CUM RASPUNDETI INTREBARILOR FARA RASPUNS

Exista citeva fraze tip pe care Ie puteti folosi pentru a raspunde intrebarilor dificile.

Daca nu stiti raspunsul, Incercari sa dati un raspuns satisfacaror pentru a arata ca nu

ati ignorat intrebarea. Daca persoana insista, adresati intrebarea publicului.

"Nu stiu raspunsul, dar il pot afla.

Dacd llisati adresa,vi-l voi comunica. f f

" Trebuie sa mii gindesc la asta Iliva

voi riispunde putin mai tirziu.

U" intrebare.toii Ifmatoarea intre are, va rog.

62




INTREB.ARI -CAPCAN.A

Fiti atent la intrebarile pusepentru a dezvaluiviciiIn argumentatie sau pentru a pune m incurcatura

yorbitorul si a-icompromite prezentarea.

Inrrebarile care au prea putin de-afacecu discursulpot ascundeincercareaunei persoane d in salade ase remarca. Pot fi l n s a generate si de 0incercare de

a va distruge credibilitateaside a incerca sava facl

sapareti neinformat. Incercari sava pregatiti dteva

raspunsuri pentru a s t f e 1 de situatii: "N-am

intentionat s a a c o pa r ~ iacest aspect a l subiectului"

sau " Aceasta este0 a l t a problema pe care nu avem

limp s-o discutarn acum'', care, d e s i evazive,va vor

.ijuta s a iesiti d in incurca tura ,

VORBITI PE

NEPREGATITE

U neori vi se pune 0intrebare

care necesita 0 discutie mai

lunga asupra prezentarii,

Daca aeest lueru nu este de

interes general, rugatipersoana respectiva

sa va eontaeteze dupa

prezentare. Daca totusi

credeti ca ar fi bine pentru

intregul auditoriu sa afle

mai multe amanunte -

si daca sinteti sigur pe eeea ee

veti spune - va puteti lansa

intr-o miniprezentare totalnoua. Vorbiti scurt,

structurati-va bine diseursul

improvizat si rostiti-l

1<1el de fluent ea si

pe eel propriu-zis.

FITI SINCER CU PUBLICUL

Se intimpla ca, din diverse motive, sa nu

cunoasteti raspunsul la 0intrebare, Intr-o

astfel de situatie, fiti sincer cu publicul.

Dad nu stiti ce sa spuneti este mai bine

sa admiteti acest lucru decit sa raspundeti

ambiguu. Nu raspundeti cu sintagme

de genul "Va voi raspunde mai tirziu",pentru ca publicul nu se lasa prostit si

v a pierdeti credibilitatea.Apreciati dad vi se cere sa raspundeti doar

prin fapte l?ur concrete sau si printr-o opinie

personala. In eel de-al doilea caz, sinteti mai

in siguranta, pentru d puteti recunoaste d nu

stiti faptele, dar puteti da un raspuns

rezonabil pe baza experientei

si a parerii personale.

63



"OIRIJAREA" AUDIENTEI

A

INFRUNTAREA OSTILITATII

O prezentare poate uneori stirn i

reaciii pu tern ice sau puncte de

vedere diferite in rindul publicu lu i.lntr-o astfe l de situa tie , trebuie sa faceti

fa ta atft unor izbucniri de ostilita te , e ft ~ i

unei acceptari tacite.

RECUNOA~TETI PERTURBATIILE"Incercati s a re cuno a ste ti e ve ntu ale le p ers o an eturbulente d in p ub lic ~ i yeti reu si a stfel s a staplnili

mai bine situatia , C ei c are vo r s a f ie in c en tru la ten tiei v o r inUm p in a discursul c u sarc asm d oar

pentru a parea ei mai destepti, in tim p c e altii po t

raspunde d in g re se ala une i in tre ba ri re to r ic e, fara a

do r i s a va fad ran, C ele m a i m u lte neplac eri vind in partea turbu len ti lo r d in sa la - o am eni c are nu

sint d e ac ord c u nim ic d in c eea c e spuneti ~ ic are nu

cauta cleat s a fad necazuri .

Adu ce ii e xem ple

interesante

Sciip at i n at eI ep e p ad ea

R ez um aii id eileexpuse pfn ii acum

Faceii a pauzii pentru ab ea p utin ii a pii ~iar es ta bili c an ta ctu l v iz ua l- astfel puteti schim bacur su l e venimen te la r

64



INFRUNTAREA OSTILITATII

FACETI FATA. TURBULENTILOR

Turbulentii apar in tot fel de situatii,hartuind vorbitorii cu comentarii

nepotrivite si cu intreruperi. Pentru a-i

stapini trebuie sa fiti politicos, dar ferm.Obiectivul durnneavoastra este de a

v a c is tig a auditoriul. Acest lucru nu este

intotdeauna usor si daca-i subestimati

pe cei turbulenti acestia va pot

compromite prezentarea. Turbulentii

au adesea 0nelamurire reala si, daca

nu [e raspundeti ferm si repede,

pot fi antrenati tori ascultatorii.

Raspundeii binein ireb iirilo r d in sa la

... RAM!:NETI PE

DRUMULBUN

Ilusirata prezinti i douii p o s i b i l e ciii ale

parcursuiui unei prezeniiiri - un f ? $ I ? C $iun fin al frricit. in ciuda f n : : e J ' ! ' l t u / u i fnforla, p o t exista turoulenii $I incidentec a re a r p u i e a c r e a haos. P e n ir u a r i i m f n e

p e d rumul b un , fiti calm, ocupati-vii d eincidenie p e miis ura c e apa r ¢amiinuaiiel l st i ip lnlre $i a p l o m b . Mentinepi n ie r e s u l p u b li c u lu i ¢ve i a v ea s u c c e s fnonce siiuaiii .

• Daca va enervati, att pierdut.

• Fiecare are dreptul sa fie ascultat

chiar daca nu stntett de acord cu

punctullui de vedere.

• lnsistatl asupra oricarui punct Tncare

avett aceeasl parere cu 0persoana

turbutenta.

• Este important sa va repetati

argumentulla sfirsitul prezentarii.

MEDIATI CONFLICTELE

Daca intre cei din sala apare un dezacord

care va deranjeaza prezentarea, nu uitati

ca tori asteapta ca mediatorul sa fiti

durnneavoastra. Dezamorsati tensiuneaspunindu-le ca fiecare va avea ocazia sa

vorbeasca si restabiliti cit mai repede

e®_ilibrul. Amintiti-le care este scopul

prezentarii si aratati-va stapin pe situatie,

Daca lucrurile nu se rezolva, cereti

ajutor de la organizatori sau incheiati

prezentarea.

65



"DIRIJAREA" AUDITORIULUI

FACETI FArA UNUI GRUP

INDIFERENT

De~i un public indiferent nu este neaparat si

ostil, multi vorbitori prefera sa aiba de-a face

cu ostilitate directa decit cu tacere. Intr-oasemenea situatie va puteti usor imagina ca

publicul nu pune intrebari pentru ca nu este

interesat. De obicei nu acesta este motivul,

pot fi pur si simplu persoane indiferente.

Cind exista un presedinte, nu trebuie sa va

faceti griji dad acesta va invita publicul sa

puna intrebari si, dad nu reuseste, va pune el

rnsu~i. Dad insa nu exists, rncercari sa puneti

citeva intrebari generale, directe,pentru a rncuraja publicul sa va raspunda.

FACETI FATA OSTILITATII

Publicul poate fi ostil din mai multe motive:

dezacord de principiu cu prezentarea, nervozitate

din cauza unui antevorbitor sau nemultumirea d

va asculta discursul cind, de fapt, a venit pentru

altcineva. 0 tehnica prin c~e puteti sa faceti fara

ostilitatii este s-o admiteti, Incercati sa dezarmati

un public ostil, rugindu-l deschis sa fie rezonabil si

impartial intimpul prezentarii. 0 alta posibilitate

este sa trimiteti un prieten sau coleg in sala

pentru a va pune 0intrebare cu care sa deschideti

discutia, "Complicele" dumneavoastra poate pune

o intrebare aparent incomoda, pe care s-o

rezolvati printr-un raspuns forte, pregatit

dinainte, cu care puteti cistiga 0parte din public.

Incercatl sa gaslti

cTteva puncte

de interes eornun

cu publicul.

=

Spuneti adevarul, pentru ca publicul

recunoaste imediat lipsa de

sinceritate $i autoritatea

dumneavoastra va avea de suferit.

DIFERENTE

CULTURALE

Un vorbitor poate fi ostil

fara sa vrea faclnd 0 gafa

culturala, In timpul unei

prezentari, indicarea cu

degetul aratator pentru a

sublinia 0 observatie este

acceptata In tarile vestice,

dar In Asia acest lucru se

considers nepotrivit si se

prefera gesturile cu

intreaga mlna.

66



INFRUNTAREA OSTILITATn

IINu, nu este deloc eeea ee vreau sii

spun. Vreau sii repet eii, dehapt,

eeea ee am spus este ...

ATITUDINEA FATA DE MASS-MEDIA

Daca trebuie sa vorbiti la 0 intrunire publica sau sa reprezentati organizatia

dumneavoastra la 0 conferinta de presa, este important sa faceti fata cu incredere.

Raspundeti intotdeauna cu calm, politete si inteligenta si fiti atentsa nu dati ocazia sa vi se atribuie lucruri pe care nu le-ati spus.

lin timpul prezentiirii mi-am spus deja

punetul de vedere. Nu ered eii am alteeva

de adiiugat in aeest moment ... 1/

IIDesigur, ee spuneti este adeviirat,

dar eu prefer sii ered eii...II"Apreciez ee spuneti, dar ered_ bui _.. "ea tre ute sa insist asupra ...

INVATATI DIN PROPRIA

DUMNEA VOASTRA EXPERIENTA

Pentru a raspunde la intrebari incomode si a face

fara ostilitatii d in timpul unei prezentari aveti

nevoie de unele competente care se formeaza in

timp. Invarari d in propriile dvs. greseli si

gindiri-va la alte situatii incare ati avut aceleasiprobleme. Cum le-ati rezolvat? Credeti ca in

situatiile anterioare ati facut fara? Ari dezamorsat

situatia cu tact? Ce faceti daca publiful este ironic

si va submineaza autoritatea? Cel mai bun

raspuns in aceasta situatie este sa folositi umorul -

niciodata sarcasmul, care nu face decit sa agraveze

lucrurile. Da c a stiti ca prezentarea poate genera

pareri antagonice - de exemplu, un discurs

neplacut pentru actionari sau la 0intrunirepublica - incercati sa anticipati ostilitatea. Rugati

colegii sa va bombardeze cu intrebari dificile

pentru a raspunde cu succes comentariilor

agresive ale publicului. Avind mai rnulta

experienta, veri raspunde cu mai rnulta

incredere acestor intrebari,

• Daca ramineli calm cind publiculeste ostil, putetl detensiona 0

sltuatle neplacuta,

• Trebuie sa raspundett numaitntrebarf care vi s-a pus. nu uneia

la care ali prefera sa raspundetl,

• Raspunsurile trebuie sa fie relativscurte, mai ales daca ~tili ca slnt ~ialte persoane care asteapta sa fie

ascultate,

• Tnspatele agresiunii sau al ostilltatilpoate fi 0tntrebare-capcana.

• Tacerea poate fi folosita pentru aprovoca publicul sa puna tntrebarl,

67



"DIRIJ AREA" AVDITORIVL VI

EVALUATI-V A COMPETENTA

Nu u itaii eii doar exersind vii perfeefio nafi

in p regiitir ea une i p re zentiir i. Considera ii,

prin urm are, fieeare prezentare ea 0 ~ansii de a 0

p reg iiti p e u rm iito area . E valuafi-vii c ompeien ia ,

riispun zind la f ieeare dintre u rm iitoarele pun cte

prin opiiunea corespunzdioare. F iti eft se poate de

sineer. D acd rdspunsul este .n ic iodata" , marcaii 1;

dacd e ste . in iotdeauna", marcaii 4 . Adunafi eifrele

~i eiiuta fi riispu nsul in subeapito lu l "A naliza ".

Id en iifica ii p roblemele ~ i in ce rca ii sii le re zohxu i.

~Imi rezerv destul timp

~. pentru a r n a documentafoarte bine.

000 8 J

QPTIUNI

1Niciodata

2 Uneori

3 Frecvent

4 Intotdeauna

~Imi organizez

~. materialulin jurul

principalelor probleme.

o 0 0 G

Mijloacelevizualealeseilustreaza ~isubliniazaprincipaleleideialeprezentarii.

Captez atentia

publicului inca de la

mceput.

o 0 0 G

Prezentarea mea pare

inca inedita, desi am tot

repetat-o.

o 0 0 G

Ajung la locul respectiv

~ la timp pentru a asculta

prezentarea anterioara.

o 0 0 G

68



Folosesc tonul ~i

ritmul care par sa se

potriveasca publicului.

I T ] 0 0 ~Stabilesc Contact vizual

tot publicul in

timpul prezentarii.

I T ] 00 ~

Ramin calm cindraspund la intrebari

ipcomode ~iostile,

I T ] 0 0 ~

Dupa terminarea autoevaluarii adunati

cifrele s i verif icati-va nivelul de

performanta. Oricit de mult succes ati

avea, nu uitati ca este irttotdcauna loc

pentru mai bine. Identif icati-va punctele

slabe s i a pela ti apoi la capitolele

corespunzatoare din carte unde veti gasi

sfaturi practice s i i nf o rm a ti i care va vor

ajuta sa va consolidati si sa va rafinati

prestatia,

EVALUATI-vA COMPETENTA

V orb esc fluent si plin

de iflcredere pe tot

parcursul prezentarii,

o 0 ~Prezentarea mea

~. intereseaza publicul ~i

11incita la intrebari,

I T ] 0 0

Raspunsurile mele sint

~ la obiect, iar publicul

este interesat.

E J 0 W G

NALIZA

12-24: Folos i t i orice prilej pentru a mvata

din.propriile dvs. g re se li s i a c o rd a ti mai

mult timp pregatirii si repetitiilor.

25-36: Abilitatea dvs . este m

general buna, msa ar trebui sa

mai insistati m anumite locuri.

37-48: Aveti Gompetenre

bune, dar nu va culcati pe 0

ureche. Continuati sa va

pregatiti bine.

69



INDICE

INDICEAacustica, 14, 15

alcatuirea planului, 24

aliteratie, 55anecdote, 18,24,51anticipare creativa, 37

anuntarea finalului, 54

aparate:defect are, 7

microfoane, 17mijloace audio-vizuale, 30-33

aranjarea salii, 17aranjarea textului, 29

aspect:

crearea impresiei, 38

dezordonat, 39evitarea proastelor obiceiuri, 41

ingrijit, 39

pozitia corpului, 40, 41asezarea publicului, 16

atentia auditoriului, 19,24auditoriu/ ascultatori:adresare, 26

anticipare creativa, 37

atentie, 19,24colaborare cu, 9

contact vizual cu, 50, 52

crearea impresiei, 38.dirijare", 56-65evaluare, 8, 9

feedback, 35

invitare, 13incurajarea raspunsurilor, 18

limbaj corporal, 55, 57-59numar, 9, 32

ostilitate, 7, 57, 64-67

pastrarea calmului, 48plictiseala, 7, 56, 59prezentarea oratorului, 50

sectiuni d e intrebari si raspunsuri,13, 55, 60-63

auditoriu ostil, 7

infruntare, 64-67limbaj corporal, 57

autoevaluare, 68-69

autoincredere, 36

C

calatorie, planificare, 11

ca ldura in sa la , 15

cii$ti,31

CD-ROM,31

ciorne,28

clarificarea obiectivelor, 18, 19

coarde vocale, 42

colaborarea cu publicul, 9

computere:

grafice, 31, 32

Internet, 21

scrierea textul ui, 29

comunicare nonverbala, 40, 51

conferinta de presa, 67contact vizual, 52

cu auditoriul, 9, 50

cu persoanele turbulente, 64

in anticiparea creativa, 37

copii, 30, 32

cuvinte-cheie in rezumare, 55

Ddecalaj de fus orar, 11

diagrame, 31

diaproiector, 30diferente culturale, 66

documentare, 20-21

adunarea materialului, 20

folosirea noilor tehnologii, 21

Eelemente de design,

in mijloacele A V, 33

emotii, diminuare, 49

entuziasm, 19

evaluarea auditoriului, 8, 9

evaluarea capacitatii, 7exercitii:

faciale,49

de reducerea incordari i ,

44-45,49

de intindere, 44-45

in timpul sederii, 45

de respiratie, 42, 43, 49

70

Ffa~a:mimica,58

reducerea incordarii, 49feedback, 35

finalul prezentarii, 25, 54-55

fise, notite pe, 28, 29

flip-chart, 31, 33

fraze:

structura, 26, 27

de incheiere, 55

Ggesturi, v. limbaj corporal

gindire pozitiva, 36glume, 18,56

gramatica, 26

grup indiferent, 66

I

idei principale, 19

documentare, 20

subliniere, 25, 50

structurare, 22-23

imagine corporals, 40, 41

impresii:

finala,54initiala, 38

indicator, 33

informare:

stabilirea nivelurilor, 27

surse, 20-21

selectarea punctelor-cheie, 19

informatii, rezumari, 25

interes, semne de, 57

Internet, 21

intonatie, 34, 43

invitarea auditoriului, 13

iimbracamin te , 38-39

imprejurari neprevazute, 58

incadrarea in tim p:

lungimea discursului, 53

ritmul discursului, 28



inceputul prezentarii, 24, 50

incheierea prezentarii, 25, 54-55

incordare, reducere, 44-45

incredere:

anticipare creativa, 37

increderea in sine, 36-37

repetitii, 34, 35sectiune de lntrebari

si raspunsuri, 60

vorbiti cu incredere, 50-53

intrebari-capcana, 63

Llegaturi intre idei, 25

l im baj corporal:

al auditoriului, 53, 57-59

folosire, 40, 41, 51

gestica,58

In sectiunile de intrebari

~iraspunsuri, 60

mimica,58

obiceiuri, 41, 59

lista de probleme, 12

lumina, reducere, 14

Mmass-media, atitudine fa~ad e, 67

materiale publicitare, 13

rnedierea conflictelor, 65

memo, 29microfoane, 17, 31

mijloace audio-vizuale(A \I), 30-33defectare, 7

multimedia, 31 32

N

nervozitate:

control, 7, 46-49

eliminarea incordarii

nervoase, 44-45

notite:

cum se tinIn tirnpul prezentarii, 50

fise, 29pregatirea, 28, 29

oobiective, clarificare, 18-19

organizare, 10-13

INDICE

p

pantofi, 39, 41

pauze strategice, In sectiunea

de intrebari si raspunsuri, 62

pastrarea calmului, 48

pozitie:

analizare a, 40a publicului, 57

folosirea I imbajului

corporal, 51

reducerea incordarii, 44

schimbare a, 41

pregatire:

a oratorului, 36-45

a prezentarii, 6-35

proaste obiceiuri, evitare, 41

program, respectare, 13

presedinte, 12

grupuri indiferente, 66

la prezentarile In grup, 13

la sectiunea de intrebari

~iraspunsuri, 13

prezentarea oratorului,

importanta, 50

prezentari In grup, 13

public, v. auditoriu

public ostil, v. auditoriu ostil

puncte-cheie, 19

pupitru,50

Rreactii negative ale audientei, 57

reducerea incordarii, 49

relaX~:exercitii, 44-45, 49

pastrarea calmului, 48

reluare,25

repetitie, 34-35restructurarea materialului, 27

retroproiectoare, 31, 33

rezumare, 25, 54, 55

ritmul prezentarii, 28, 50ritual uri de ultim moment, 48

Ssala:

acustica, 14, 15

verificarea facilitatilor AV, 17

familiarizarea cu, 14-17

scaune, aranjare, 16

scrierea prezentarii, 26-29

sectiune de inrrebari si

raspunsuri, 55, 60-63

auditoriu ostil, 67

prezentari In grup, 13

public indiferent, 66simboluri, 23

sintaxa,26

site-uri WEB , 21

spate, reducerea incordarii, 45

stabilirea obiectivelor, 6

starea d e spirit a auditoriului, 56

sisteme audio, 31

spontaneitate, 34

stilul propriu, 53

sublinierea ideilor, 25

surse bibliografice, 20-21

Ttabla, 31, 32

tacere, sectiunea de intrebari si

raspunsuri, 66tearna, depasire, 7, 47

tehnici narative, 23

tonul potrivit, 18

turbulenti, 7, 64-65

Ttinuta, v. pozitie

U

umeri, reducerea incordarii, 45

Vvideo, 30, 33

voce, 42-43

control, 35, 42

intonatie, 34, 43

reducerea incordarii In, 44

ton, 25

Zzimbet, 47, 67

71



MULTUMIRI

MULTUMIRI======~====~==~==~

MULn;MIRILE AUTORULUI

Publicarea acestei carti se datoreaza efortului colectiv al mai multor persoane. Doresc in special

sa-imentionez pe redactorii de la Dorling Kindersley si pe asistenta mea, Jane Williams.

MULn;MIRILE EDITORILOR

Dorling Kindersley doreste samultumeasca Emmei Lawson pentrudconceput ~ia coordonat aceasta

serie, tuturor eelof care ne-au imprumutat materiale pentru fotografi i

si urmatorilor pentru ajutor si participare:

Echipa redactionala Tracey Beresford, Marian Broderick, Anna Cheifetz, Michael Downey, Jane Garton,

Adele Hayward, Catherine Rubinstein; Design Helen Benfield, Darren Hill, Ian Midson, Kate Poole,

Simon J.M. Oon, Nicola Webb, Ellen Woodward; Asistenta DTP Rachel Symons; Consultanti

Josephine Bryan, Jane Lyle; Autor indice Hilary Bird; Corector David Perry; Fotografie SteveGorton;

Fotografie suplimentara Andy Crawford, Tim Ridley;Asistenti fotografi Sarah Ashun, Nick Goodall, LeeWalsh; lIustratori Joanna Cameron,

Yahya EI-Droubie, Richard Tibbetts.

Modele Carole Evans, Vosjava Fahkro, John Gillard, Ben Glickman, Zahid Malik,

Sotiris Melioumis, Mutsumi Niwa, Ted Nixon, Mary-Jane Robinson, Lois Sharland, Gilbert Wu; Machiaj

Elizabeth Burrage.

Multumiri speciale pentru sprijinirea intregii colectii:

lui Ron si Chris de la Clark Davis & Co. Ltd pentru furnizarea articolelor de papetarie si pentru mobila,

lui Pam Bennett si personalului de la Jones Bootmakers, Covent Garden, pentru incaltaminte;

lui Alan Pfaff si personalului de laMoss Bros, Covent Garden, pentru vestimentatia barbateasca:

si Annei Youle pentru sprijin ~iasistenta,

Furnizori Austin Reed, Church & Co., Compaq,

David Clulow Opticians, Elonex, Escada, Filofax, Mucci Bags.

Cercetare fotografica Mariana Sonnenberg; Asistent colectie fotografii SamWard.

CREDITE FOTOGRAFICE

Cheie: j jos, c centru, st stinga, d dreapta, s sus

Spicers Limited 10cst, 30c/jc, 31sst/sd/cst;

Tony Stone Images coperta lsd, 4-5, 7cd, 21sd.

BIOGRAFIA AUTORULUI

Tim Hindle este fondatorul consultantei pentru limbajul de afaceriWorking Words din Londra care

ofera asistenta companiilor internationale in alcatuirea materialelor in limba engleza si in redactarea

limpede a mesajelor catre auditoriu. Nume cunoscut in domeniulliteraturii de afaceri, Tim Hindle este

colaborator la revista TheEconomi s t din 1979si a fost redactor la EuroBusiness intre 1994si 1996.Ca

autor si consultant editorial, a publicat 0 serie de titluri dintre care P ocke t M a na ger, P ocket M B A fi

P o ck et F i na nc e si 0 biografie a lui Asil Nadir, TheS ulta n o f B e rk ele y S qu ar e.

72

cum sa prezentam[1]

Documents