Cuprins

PrefafiOriginea gi importanta propolisului

Utilizarea propolisului: introducereCulesul propolisuluiPropolisul gioamenii

lstoria propolisului ..........,.

Strategia de cules la albine

Ce albine culeg propolis 9i cum procedeazd .............

Alcituirea propolisuluiComponente active ...........

Proprietili fizice gi chimice

Alte proprietiti ....,..............

Standardul Pentru ProPolis

Oblinerea propolisuluiPrezentare generatd

lmportanla propolisului pentru albine

Cdt propolis se Poate recolta?

Tehnici de oblinere a propolisului

Curdlarea stuPilorPlanifi carea recoltdrii propolisului

Propolisul in apiterapiePropolisul tropical

Tolerabilitatea propolisului

Efecte .......,,..

Aplicirile propolisului

Aplicarea externiAplicarea interni ".'.'..'....."'.....'.......'.'Propolisul ca remediu universal?

Bei Krebserkrankungen........ ;...'.......Antioxidative WirkungCancer

9

TL

1.1.

t416

t9

25

26

29

31

32

32

33

35

35

37

37

38

38

40

53

5556

57

58

58

58

61

68

69

68

Cuprins

Efect antioxidant

Posibiliti[i de utilizare ale propolisu|ui,,.........,,.....Angina pectoraliArterioscleroze ...................

CalmantTratarea g6tului 9i a faringelui

BrongitiAstm ............Sinuzitd

Afecliuni virale ...........Tratarea herpesuluilnfeclii gripale

Tratarea rinilorAfecgiuni ginecologice

lnflamalii vaginale

Menopauza

Afecliuni bdrbitegtiAfecgiuni ale prostateiTratament apiterapeutic pentru afecfiuni ale prostatei

Afecliuni ale incheieturilor .,..........,.,

HemoroiziAfecliuni reumaticeAnestezie localS ...........intdrirea sistemului imunitarDetoxifi carea organismuluiEfect anti-cancer ................

Regenerarea lesuturilorPropriet6!i antioxidanteFolosirea ca adjuvant in tratamentul convenlional

Alergii ..........

Cadrul legal .....:,:...........,,,.

Reglementiri privind aprobarea medicamentelor ....,....,.,.....

Relete cu propolis......,.

PregdtiriAveli la dispozilie mai multe metode

Prepararea tincturilor de propolis cu alcool (etanol)

Echipament necesar

69

73

73

75

77

77

77

79

80

82

82

82

83

83

84

85

86

86889L

91

92

92

92

93

93

93

94

94

95

99

100

101

103

103

103

10410s

Cuprins

Prepararea tincturilorReleti de tincturd nr. 1 ..............Regetd de tincturd nr. 2 .............Releti de tincturd nr. 3 .............Reletd de tincturd nr.4 .............

Releti de tincturi nr. 5 (conform lui Grohmann, 1988)

Refeti de tincturi nr. 7(conform lui DANILOW)

Reletd de tincturi nr. 8 (conform lui George TAMAS) ....................

Reletd de tincturd nr. 9 (conform lui DRESCHER) ...........................

Prepararea extractelor de propolis cu alcool (eqgnol)

Releta 1: metoda in doui etape (conform lui GROHMANN) ..........

Releti nr. 2: Condensare prin evaporare

Tincturi de propolis firi alcool ...............:......

Releti de tincturi nr. 1 (fdrd alcool) .........

Releti de tincturi nr. 2 (fird alcool) .........

Reletd de tincturi nr. 3 (fdri alcool) .........

Uleide propolis (conform lui Karlheinz GRAF) ..........

Releti pentru ulei de propolis ..................

Prepararea alifiilor de propolislntroducereMateriale necesare

Reletd de alifie nr. L ...................Releti de alifie nr. 2 ...................Reteti de alifie nr. 3 ...................Refeti de alifie nr. 4 ..................Releti de alifie nr. 5 ..................Refetd de alifie nr. 6 ..................Reletd de alifie nr.7 ..................Reletd de alifie nr.8 ..................Releti de alifie nr. 9 (alifie de extraclie conform lui POCINKOVA) .

Reletd de alifie nr. 10 (alifie de propolis cu acid salicilic conform lui

POCTNKOVA)

Releti de alifie nr. 11 (alifie de propolis conform luiWHlTE) ........

Releti de alifie nr. 12 (conform |uiGROHMANN) ..........................Reletd de alifie nr. 13 (conform lui NEWHOLD) ..............................

Releti de alifie nr. t4 .................

Prepararea cremelor de propolislntroducereReleti de cremi nr. 1 (conform lui DRESCHER) ..........................,... L25

106

108

109

109

1L3

113

113

109

109

109

Lt1.LLILLILtlLttL121L3

LL4

TL4

11s

1L5

116L17

118

L18

118

LLg119

119

L20L20

L2012LLzL

L23L25L25L25

I AJW'irrB

Releti de cremd nr. 2 ...................PlasturiPudri ...........Miere cu propolisMigti de fagi ....,.........

Releti nr. 1 ...................Reletd nr. 2 ...................Releti nr. 3 ...................

Propolis pentru pir ...............Substanli pentru ingrijirea pdrului (impotriva pirului gras conformluiC. KROCHMAL) ...............

ingrijirea gurii 9i buzelorBalsam de buze cu propolisApd de guri cu propolis (din emisiunea Hobbythek)

Propolisul in medicina veterinardAnimale de casi gi animale de ferm6Albine ,.........Giini .,...........

Ciini .............

Concluzii

L26129

129

729

131

131

131

132132

732133

133

133

133

133

135

136

138

137

k&***

Substanla r5ginoasd pe care albinele o culeg 9i care provine de la

mugurii copacilor, se amestecS, incd in timpul zborului, cu secrefiilorglandulare ale albinei.

Acest amestec nu este format doar dindar care insumeazd 50 %. Albinele meliferead5ugSnd ceard (30 %) si o cantitate micl deuleiurieterice {lO%1.

De asemenea, trebuie gtiut faptul ci intregul amestec este imbogSlitcu fermenli (GOMEZ-CARAVACA et al., 2006). Pe 16ngi aceste substanleorganice se mai gdsesc fenoli 9i esteri, flavonoide sub forme deflavonoli, flavone, flavonone, dihidroisoflavone 9i chalcone, terpene,beta-steroide, aldehide 9i alcooli aromatici, sesquiterpene (fac partedin clasa terpenelor 9i au trei legdturi de izopren), precum 9i stilbene 9i

terpene (AGA et al., L994; RUSSO et al., 2002). Cei din urmi cauzeaziprobabil gi reacliile alergice deoarece sunt cunosculi ca factori care stau

la baza alergiilor in industria prelucrdrii lemnului giin domeniile unde se

lucreazd manual. Compozifia propolisului variazS foarte mult in funcfiede vegetalia din locul respectiv, in funclie de anotimp, de climd 9i de altecircumstanle locale.

Alc5tuirea proPotisuiui

Cornponente active

Stiinla a demonstrat efectele antibacteriene 9i antimicotice ale

propolisului. Potenlialul anestezic este considerabil mai mare decAt

cel al novocainei. Efectul antibiotic se coreleazd cu conlinutul de acizi

carboxilici (acid cafeic, acid ferulic, acid benzoic). Efectul este intdrit prin

conlinutul ridicat de flavonoide (galanginS, pinocembrinS, pinostrobinS,

quercetini 9i ulei de camfor). De asemenea, trebuie s5 se ia in considerare

faptul ci diversele flavonoide prezinti fiecare o acliune diferitS.

Propolisul are efect antibacterian 9i antimicotic

Lista suhstantelor comPonentepropolisul este alcStuit dintr-un numSr mare de substanle precum

fier, cupru, magneziu, seleniu, siliciu, zinc, uleiuri eterice, acizi gra9i,

flavonoide (de exemplu, chrysin, isonymphaenol nymphaenol-A/-B/-C), fenoli (de exemplu, acid cumaric, acid isoferulic, acid ferulic, acid

cafeic, acid cinamic), zaharide (polizaharide), vitamina A, vitamina 83 9i

vitamina E.

Nu este posibild formarea unei formulepropolisul nu are o compozilie chimicd consta

sunt diversele surse regionale gi botaniceprecum gi zonele climatice diferite.

propolisul prezintS diferenle anuale. Propolisul oblinut la inceputul

verii provine din surse diferite fala de cel oblinut la sf6rgitul verii. Toate

datele cu privire la substanlele componente nu reprezintd dec6t o medie.

Peste 300 substanle comPonente

Dr. BOGDANOV a adus laolaltd datele oblinute la diferili autori. intabelul urmdtor putelivedea estimirile asupra cantitdlilor de substanle.

in prezent s-au gisit peste 300 de substanle componente (CASTRO et

al., 2001).

21

?) P ropolis

Hidrocarburi, cear5,ester molecular superioleter gi ketonS, acizi gragi

superiori gi steroizi

Polifenoli: chalcone,dihidroxichalcone,flavanone, flavonole

Acizi aromatici, esteridin acizi aromatici cu

alcooli, terpenoide alcooli,aldehide, ketone

Aminoacizi, zahdr; vita-mine, substanle minerale

5-3A% Substanlelemenlionateprovinin mare parte din ceara de albinegi se pistreazi in urma filtrdriisoluliei alcoolice.

5-50 % Sunt substanle alcoolice

5-10 % Sunt in parte substanle alcoolice

t-to% Sunt solubile in api 9i pulinsolubile in alcool

Fropolisuleste solid, fin sau foarte moale in funclie de temperatur{

Praprietdli frrice gi chirnicePropolisul este solid gi sfdrAmicios la temperaturi cuprinse intre

0 - 15 'C. La temperaturi cuprinse intre 25 - 30 'C devine fin gi maleabilasemenea altor rSgini. La peste 30'C devine foarte moale si lipicios.Atenlie sd nu pdtali hainele! Atunci devine lipofil (se dizolvd gi seamestecd ugor cu grisimile gi uleiurile) si hidrofob. Devine lichid laaproximativ 65 'C gi se dizolvS complet dacS temperatura trece de 100"C.

Alte proprietf;tiEfectele propolisului sunt foarte diversificate, iar gtiinla mai are mult

de lucru pentru a rSspunde la toate intrebdrile legate de substanlelecomponente 9i de a analiza gi cerceta spectrul de efecte 9i avantajele carerezulti din acestea pentru utilizarea lorin medicina umani 9i veterinarS.

O caracteristici foarte importanti a proantioxidant gi antibiotic. Dar asta nu estebactericid, antiviral gi antimicotic (anti ci

AIcituirea propolisului

Acidul cafeic fenetil ester (Caffeic acid phenethyl ester = CAPE)

este o substan!5 activd biologic care se gisegte in propolis 9i care are

nigte proprietSli biologice gi medicinale foarte interesante. Propolisul

are proprietatea de a controla procesul de apoptozS, adicd poate s5

,,controleze" moartea celulari (DRAGANOVA-FILIPOVA et al., 2008; LIAO

et al., 2003 5i CHEN et al., 2005).

Culoarea variazi intre rnaro deschis 9i rogu inchis

Culoarea propolisului depinde de originea sa gi variazi intre maro

deschis 9i rogu inchis. i9i va menline proprietSlile timp de p6nd la cinci

ani dacd se depoziteazi in spalii intunecate 9i rdcoroase, in recipienteetange. Propolisul este cel mai eficace c6nd se afl5 in stare proaspitS.

Propolisul care provine din zona noastrS climaticS conline diferitecomponente fenolice (5-50 %) pe care le-am menlionat deja in tabel,dintre care go-95 % sunt flavonoide. Cele din urmS sunt responsabilepentru proprietSlile de int5rire a sistemului imunitar. spre deosebirede antibioticele convenlionale, cantitatea mare de flavonoide care se

gSsesc in propolis ii conferS o gamS largS de efecte impotriva bacteriilor,virusurilor 9i fungilor. De asemenea, efectele adverse sunt foarte rare

spre deosebire de cele cauzate de antibioticele convenlionale.

Con!ine oligoelemente necesare vie!ii

Cantitatea mare de oligoelemente necesare vielii, precum fier,aluminiu, vanadiu, calciu, siliciu, mangan, stronliu, azot 9i magneziu suntabsolut necesare pentru funclionarea optimd a proceselor fiziologicedin corpul uman. Ele influenleaz5 metabolismul proteic, metabolismulgrisimilor 9i metabolismul zahirului, sinteza proteinelor in organism,

abilitatea corpului de reglare a temperaturii, formarea oaselor 9i as6ngelui, precum gi reacliile imunobiologice. in acest context a iesit laivealS legitura dintre oligoelemente, vitamine, fermenli 9i hormoni'

Standardul pentru Propolis

Gama largi de substanle comstandardizarea propolisului. Din acest motiv inu a existat pAni acum, un standard al ca

Nu existd niciun standard obligatoriu atunci c6nd vorbim despre

fabricarea produselor pe bazi de propolis, mai ales a tincturilor. Cu

cAt mai mare este cantitatea de propolis extras, cu atAt mai eficace

J.l

34 Fropolis

Folositi nurnai alcool nredicinal pun!

este tinctura. Pe 16ngd tincturile predominant alcoolice, se gdsesc 9i tincturipe bazd de ap5. Pentru fabricarea soluliilor alcoolice nu este permisi dec6tfolosirea alcoolului medicinal pur (etanol). Alcoolurile denaturate, precum

bduturile spirtoase, nu se pot folosi. in Franla s-au fdcut experimentecomplexe folosind bacterii cunoscute ca fiind parazili ai insectelor(CHAUVIN). Rezultatele au fost surprinzitoare. S-a constatat cd albinele nu

au niciun parazit, spre deosebire de alte insecte. in consecin!d, bacteriile

9i virusurile nu pot s5 igi ducd existenla parazitard in corpul albinelor.

O exceplie a ultimilor ani sunt infecliile cauzate de virusuri precum cei

provenili de la acarienii Varroa care sunt purtStori ai acestor virusuri.

Producerea unui antibiotic de cStrevirusurile care le-ar putea face rdu sd se

albine im

Experimentele ulterioare pentru a studia efectul anti microbian al

propolisului asupra multor microorganisme au continuat sd produciaceleagi rezultate. Unele tulpini au fost distruse intr-un interval de 15-20de minute, altele in decurs de 5 ore. Durata acestui interval de timpdepinde de sensibilitatea microorganismelor precum 9i de originea gi

concentralia propolisului.Astfel, compozilia propolisului este foarte complicatS, iar valoarea sa

terapeutici depinde de originea, de puritatea, de metoda de depozitaregi de releta folosit5 la prepararea tincturiloL a alifiilor etc.

Compozilia propolisului este foarte complicatd

Conform Dr. KEMPF, componentele solubile in alcool ale cleiului de

albine sunt recunoscute pentru efectele biologice. Flavonele 9i flavonoidele,care sunt folosite de mult timp in medicind datoriti proprieti-tilor lor de

sigilare a vaselor de sAnge gi pentru efectul antiinflamator, sunt parte a

acestui produs. De asemenea, s-au reugit izolarea galanginei, quercitineigi a acidului ferulic care sunt esenliale pentru efectul antibiotic al cleiuluide albine, precum $i acidul cafeic care omoari fungii.

Propolisul are efect puternic mai ales improvoaci erizipel, impotriva tifosului gi

de germeni intestinali.

Prezentarein domeniul apiculturii, mereu existi pdreri impdrgite pe tema

propolisului. Unii apicultori sunt de pdrere ci acele colonii care produc

mult clei nu se inmullesc la fel de bine gi ci trebuie si se inlocuiasci cu

prima ocazie c6nd se schimbi matca. Allii sunt fericili c6nd albinele lorproduc mult propolis. La final ei recolteazi cleiul de albine pentru a face

tincturi, alifii 9i alte produse.

Munca la un stup puternic, cu mult propolis, nu este deloc ugoaripentru apicultor. Este o munci frustranti mai ales dacd folosili stupi

cu deschidere frontalS deoarece acegtia au ferestrele 9i ramele prinse

intr-un singur bloc. Stupii etajati gi cei trapezoidali nu provoaci atAtea

probleme deoarece fagurii se pot ridica de sus'

Astfet de acumuldri de propolisintre componentele mobile ale stupului pot sd

tng re uneze m u nco. (Foto: Nowottnick)

0btinerea propolisului

lmportanla propolisului pentru albine

Colectarea propolisului este un comportament natural al coloniei 9i

reprezinti una dintre activitSlile coloniei. Spre deosebire de apicultor,pentru care propolisul nu este absolut necesar, pentru albine, acesta

este important pentru supravieluirea intregii colonii' Aceastd nevoie

este un rezultat al evoluliei gi nu trebuie s5 intervenim fSrE mdsurS.

Acest aspect este cu atat mai important pentru apicultorii care doresc

si colecteze propolisul de la albine.

Propolisul este important pentru supravieluirea albinelor!

De multe ori am int6lnit apicultori care ardeau propolis impreuna

cu tabac cSnd foloseau afum5toarea. Fumul miroase mult mai bine, iar

albinele vor fi mai linigtite. Ce doresc sd scot in vedere nu este faptul c5

propolisul trebuie s5 se ard; gi s5 se pun; in afumatoare, ci el trebuie s5

se foloseascS in scopuri medicinale, in sticle de sirop 9i in cutii de creme

datoriti proprietSfilor sale vindecitoare 9i calmante.

Este regretabil faptul c5 propolisul nu este ap

sa valoare gi ci este considerat doar un rezi

aceasti diferenti atunci c6nd cur51a1i stupii gi n

Sper 9i cred cE deja a avut loc o schimbare de mentalitate care va continua.

Albinele adunS propolis pe tot parcursul sezonului doar c5 in cantitSli

diferite, aga cum am precizat deja, care diferd de la o colonie la alta. Daci

sezonul este bun, albinele vor ignora recoltarea propolisului deoarece

nectarul este prioritar gi toate albinele se vor ocupa de colectarea sa. in acest

moment are loc produclia de faguri de miere deoarece celulele fagurilor nu

conlin propolis, iar acegtia vor rim6ne albi, aga cum le place clienlilor.

Cit propolis se poate recolta?

Puteli recolta intre 50 * 10O g de propolis per colonie, per sezon!

37

Mare parte din propolis se recolteazi dup-5

principale, vara devreme sau la finalul verii, da

cantitatea depinde de loc gi o" oiain", plantelor de la care albinele

adund propolis. Acest proces nu se poate grdbi. in timpul unui sezon se pot

obline'aproximativ 50-100 g de propolis per colonie. in ltalia 9i in alte !5ri