curs 11 cteh

C.Teh. note de curs 11 2014-2015 semestrul 1

1

vladac-uvab.webnode.ro

Metode de stimulare a creativita t ii

Metodele analitice ale creativităţii

Metodele listelor

Metoda matricilor

Metodele morfologice

Analiza valorii

Metodele imaginative ale creativităţii

Brainstorming-ul

Sinectica

Frisco

6 – 3 – 5

Delphi

Phillips 6 – 6

Lotus

Jigsaw

Mind-mapping

2.7.1. Metoda LOTUS

Metoda a fost propusă şi elaborată de echipa de Yasuo Matsumura, de la Centrul de

Cercetare şi Management din Chiba, Japonia. Această metodă presupune deducerea de

conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema sau tema

centrală se divide în opt subteme, fiecare cu punctul său de abordare. Cele opt

subteme (pot fi notate A, B, C, D, E, F, G, H) se construiesc în jurul celei principale,

asemenea petalelor florii de nufăr. Subtemele vor deveni la randul lor, teme centrale

pentru alte opt „flori de nufăr” conform figurii 1.

Fig.1 Reprezentarea direcţiei de organizare a tehnicii LOTUS


2


Pentru fiecare dintre aceste opt teme centrale se vor construi câte alte opt noi idei

secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală sunt generate noi teme de studiu pentru

care se dezvoltă conexiuni şi concepte noi. Tehnica se repetă, cercul se lărgeşte, astfel

încât subiectul este analizat exhaustiv.

Etapele tehnicii LOTUS:

a) Se construieşte diagrama LOTUS, conform fig.1 sau sub formă tabelară, conform

fig.2;

6 3 7 6 3 7 6 3 7

2 F 4 2 C 4 2 G 4

5 1 8 5 1 8 5 1 8

6 3 7 F C G 6 3 7

2 B 4 B • D 2 D 4

5 1 8 E A H 5 1 8

6 3 7 6 3 7 6 3 7

2 E 4 2 A 4 2 H 4

5 1 8 5 1 8 5 1 8

Fig.2 Diagrama LOTUS

b) Se scrie tema principală în mijlocul diagramei;

c) Participanţii la această activitate, se gândesc la ideile sau aplicaţiile legate de

temă principală. Acestea se trec în cele opt”petale” care înconjoară tema

principală, de la A la H, în sens orar;

Observaţie: Se trec mai întâi subtemele A, B, C şi D, apoi, într-o nouă rotaţie,

subtemele E, F, G şi H. Acest lucru se impune pentru că există probleme la

care nu se pot identifica un număr de opt teme, una sau două „petale” pot

lipsi.

d) Utilizarea celor opt idei deduse, drept noi teme centrale pentru celelalte „flori”;

e) Se construiesc noi conexiuni pentru cele 8 teme centrale şi consemnarea lor în

diagramă. Se completează în acest mod căt mai multe cadrane;

f) Se evaluează ideile, se analizează diagramele şi se adoptă ideea cea mai

valoroasă;

Tehnica LOTUS poate fi utilizată individual sau în grup, independentă de alte metode

sau combinată cu alte motode de creativitate. Prin această tehnică, numărul de idei

generate va fi cu mult mai mare, deci creşte probabilitatea găsirii unei idei excepţionale.

- Exemplu: Se consideră un exerciţiu creativ: „Care sunt toate utilizările unui ziar?”. Prin utilizarea brainstorming-ului

simplu se obţin în jur de 20 de răspunsuri: informare, aprindere foc, învelire, împachetare, ştergere geamuri, avion de

hârtie, barcă de hârtie, coif, prindere muşte, izolator electric, absorbţie lichide, ştergere pe mâini, scos ceară, confetii, foiţă de


3


ţigară, spionaj, semn distinctiv la o întâlnire, protecţia suprafeţelor la văruit, decupat litere, protecţia pardoselii de papucii

murdari, etc. În mod obişnuit, este greu de găsit un număr cu mult mai mare de răspunsuri într-un timp rezonabil.

Prin tehnica LOTUS, tema centrală va fi: utilizarea unui ziar şi sumele pot fi alese astfel: A – utilizarea unui ziar întreg

deschis, B - utilizarea unei foi din ziar, C - utilizarea unui ziar rulat, D - utilizarea unui ziar mototolit, E - utilizarea unui ziar

rupt, F - utilizarea unui ziar pliat, G - utilizarea unui ziar decupat, H - utilizarea unui ziar taiat mărunt. Aceste subteme

devin teme centrale pentru alte „flori de nufăr”.

Se obţin pentru fiecare subtemă câte opt răspunsuri, astfel:

A: Se citeşte; Izolare finică a podelei; Protecţie solară pe plajă; Se revinde; Semn la o întâlnire; Se păstrează în colecţie; Etalon de lungime; Se pune sum pantofi;

B: Protecţie la vopsit; Se fac avioane; Se pune pe fundul unei galeţi de gunoi; Se tapeteasă rafturile; Suport în sertar; Faţă de masă la picnic; Se truchează poze; Se acoperă geamuri la renovare;

C: Se face un ochean; Te joci cu câinele; Te aperi de câine; Se face un cornet; Se face o ţigară; Se ambalează un salam; Se prind muşte; Se ascunde o sticlă

D: Se aprinde focul; Te ştergi pe mâini; Se face bulgăre; Se înţepenesc geamuri; Se umple spaţiul dintre obiecte; Se umple pantofii nefolosiţi; Se lustruieşte o suprafaţă’ Se obţine un zgomot;

E: Se scoate petele de ceară Se absorb lichidele; Se poate spiona; Se poate nota ceva pe margine; Se improvizează o izolaţie electrică; Se şterg geamurile; Se înlocuieşte hârtia igienică; Se poate lăsa un mesaj pe parbriz;

F: Se ambalează o cutie; Se face un coif; Se fac figurine origami; Se face un abajur; Se fixeaza o uşa la mobilier; Se înalţă un picior d emasă; Să-l pui în buzunar; Se face o ghirlandă;

G: Se fac tipare; Se decupează o poză; Se decupează o reţetă; Se decupează un articol; Se decupează un anunţ; Se face un colaj; Se fac branţuri pentru papuci;

H: Se face un puzzle; Se fac confetii; Se face un alfabetar; Se decorează modern o încăpere; Se face aşternut pentru hamster; Se face semn de carte; Se face muniţie pentru ţeavă:

Se obţin astfel peste 60 de idei, faţă de cele 20 la aplicarea brainstormingului simplu.

2.7.2. Tehnica LOTUS DE GRUP

Această tehnică prezintă câteva variante de aplicare în grupuri creative, fie pentru

antrenamentul creativ, fie pentru rezolvarea efectivă de probleme. Astfel, în continuare

vor fi prezentate trei variante a tehnicii LOTUS:

Varianta nr. 1:

a. Coordonatorul şedinţei anunţă problema, adică tema principală;

b. Participanţii au câteva minute de gândire în mod individual, după care se va

proceda la completarea celor opt subteme ale problemei principale, pe baza

dialogului şi consensului desfăşurat între participanţii. Aceste subteme se trec în

diagramă;


4


c. Colectivul se împarte după preferinţe în 8 grupe de câte 2, 3 sau 4 participanţi

fiecare, în funcţie de numărul total. Acolo unde grupul este deficitar din punct de

vedere al numărului, coordonatorul va participa ca membru al grupului;

d. Subtemele devin teme principale pentru fiecare din cele opt grupuri constituite.

Astfel, fiecare grup lucrează independent, la dezvoltarea uneia dintre ele. Toţi

membrii grupului trebuie să participe activ la acest exerciţiu;

e. Prezentarea în faţa colectivului a rezultatelor fiecărui grup în parte. Completarea

diagramei pe baza ideilor expuse de fiecare grup şi a discuţiilor purtate între

membrii grupurilor în scopul clarificării şi corectării;

f. Evaluarea soluţiilor, aprecierea participării şi utilizării rezultatelor obţinute în

activităţile următoare.

Această variantă a tehnicii LOTUS stimulează colaborarea în echipă şi efortul creativ al

fiecărui membru al grupului în soluţionarea sarcinii date. Există şi o oarecare competiţie

între grupe, în sensul găsirii celei mai potrivite idei (care poate fi supusă discuţiei în

cadrul etapei e).

Varianta nr. 2:

a. Coordonatorul şedinţei propune tema centrală;

b. Moment de lucru independent: fiecare participant se gândeşte la idei conexe;

c. Discutarea ideilor obţinute şi trecerea lor în diagrama de lucru;

d. Constituirea după preferinţe a grupului. De data aceasta nu mai este necesară

constrituirea numărul fix de opt grupe, ci a unora similare ca număr de memebri

sau ca posibilităţi creative;

e. Fiecare grup îşi aduce contribuţia la intreaga diagramă, având în vedere

dezvoltarea, atât cât poate, a fiecăreia dintre cele 8 noi teme centrale stabilite.

Astfel, având o limită de timp, membrii unui grup, vor elabora pe rând, căt mai

multe idei (maxim opt idei) pentru temele A, B, ..., H, trecându-le în diagrama pe

care fiecare grup o are la dispoziţie.

f. La un semnal, dat de coordonatorul şedinţei, diagramele se schimbă între

grupuri, în sensul orar. Locurile din diagramă rămase goale de la grupul

precedent au şansa de a fi completate acum. Rotirea diagramelor se face până

când acestea ajung la grupul iniţial;

g. În final se cetesc diagramele şi se apreciază rezultatele.

Varianta nr. 3:

a. Se stabileşte tema centrală;

b. Se constituie un grup central format din opt participanţi. Acestia vor fi cei care

vor stabili cele opt subteme generale de tema centrală;

c. Construirea grupelor secundare se realizează după consemnarea celor opt idei în

diagramă şi presupune ca fiecare membru din grupul central sa-şi alcătuiască un

grup de lucru din participanţii ramaşi liberi. Un participant aparţine unui singur


5


grup şi toţi participanţii sunt suprinşi intr-unul dintre grupuri. Vor rezulta astfel

opt grupuri care vor aborda subtema propusă de cel care a constituit grupul.

Individul care a propus subtema îşi poate alege colegii cu care să lucreze la

dezvoltarea ei.

d. Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a opt idei legate de subtema dată.

Toţi membrii trebuie sa-şi aducă o minimă contribuţie.

e. Au loc discuţii, completări, comentarii. Important este ca fiecare participant să fie

încurajat să lucreze, să aibă posibilitatea de a-şi exprima părerea şi aceasta să fie

luată în considerare. Toate ideile create sunt comunicate şi discutate în finalul

activităţii. Individul care si-a creat grupul de lucru este cel care comunică

rezultatele echipei;

f. Aprecierea de către coordonatorul şedinţei a muncii în grup, a modului de

organizare a muncii şi a valorii ideilor emise.

Tehnica LOTUS DE GRUP poate fi aplicată cu succes atât în şcoală (în colective de

studenţi), cât şi în grupuri profesionale. Este compatibilă cu multe domenii de

activitate şi poate fi un excelent mijloc de stimulare a creativităţii. Participanţii

lucrează cu plăcere în cadrul acestei tehnici, mai ales dacă grupurile au fost alese

preferenţial.

Această tehnică stimulează şi dezvoltă capacităţi ale inteligenţei verbale – abilitatea

de a folosi efectiv limbajul pentru a-şi aminti informaţii şi a crea idei noi, ale inteligenţei

interpersonale – capacitatea de a înţelege intervenţiile, motivaţiile, dorinţele celorlalţi,

ale inteligenţei intrapersonale – capacitatea de autoînţelegere, autoapreciere corectă a

propriilor sentiente, motivaţii, ale inteligenţei naturaliste – capacitatea individului să

recunoască, să clasifice, să se inspire din mediul înconjurător.

2.8. Metoda Jigsaw puzzle (Mozaic)

Tehnica Jigsaw puzzle, denumită şi tehnica grupurilor independente, este o strategie

bazată pe lucrul în echipă pentru rezolvarea temelor complexe, care se pot descompune

în subteme relativ independente. Totodată poate fi folosită în etapa de pregătire atunci

când, pentru documentare, grupul creativ are de parcurs un volum foarte mare de

informaţii.

Fiecare membru al grupului are o sarcină de lucru în care trebuie să devină expert. El

are în acelaşi timp obligaţia transmiterii informaţiilor acumulate către colegi.

Tema de rezolvat este împărţită în subteme, iar pentru aprofundarea fiecărei subteme

este desemnat câte un subgrup din cadrul grupului. Fiecare subgrup va fi constituit din

3... 5 persoane. Fiecare persoană are sarcina de a parcurge în mod independent

materialul informativ al subtemei, după care îl va discuta cu ceilalţi membri ai

subgrupului său. Prin această discuţie se clarifică informaţia, fiind supusă unor punce de

vedere şi experienţe personale diferite. De asemenea, se vor întrevedea eventuale căi de

rezolvare creativă a subtemei.


6


Urmează reunirea grupului, când fiecare subgrup de participanţi va expune tuturor

persoanelor angajate în proiect informaţiile subtemelor şi soluţiile intuite. Soluţia

creativă va fi adoptată prin participarea tuturor membrilor grupului, eventual folosind o

altă metodă de creativitate.

Această metodă poate fi utilizată cu succes în colective de studenţi pentru învăţare

interactivă. Pentru aceasta colectivul se împarte în grupe de câte patru. În grupe, fiecare

membru va parcurge câte un sfert dintr-un material informativ, după care, cei

responsabili de primul sfert din materie se vor întâlni şi vor forma primul grup de

experţi, cei care au pregătit al doilea sfert vor forma al doilea grup, ş.a.m.d. În grupurile

constituite se va discuta, se va clarifica informaţia şi se va stabili modul în care va fi

predată, pentru că fiecare urmează să se întoarcă în grupul iniţial pentru a expune

informaţia dobândită. Strategiile de predare şi materialele utilizate vor rămâne la

latitudinea grupului de experţi. Fiecare expert va expune pe rând informaţia pe care o

stăpâneşte în faţa celorlalţi trei. Este important ca la final fiecare individ să stăpânească

conţinutul întregului material.

Avantajele metodei: învăţarea se face rapid, informaţia se păstrează în memoria de

durată, se dobândesc abilităţi de cooperare şi se sporeşte încrederea în forţele proprii.

2.9. Metoda MIND-MAPPING

Această tehnică este una grafică şi presupune construirea unei diagrame care sugerează

modul cum apar ideile, unele din altele, aşa cum iau naştere în mintea noastră.

În cadrul acestei tehnici, fiecare imagine sau idee apărută în minte este notată pe o foaie

de hârtie sub forma unui cuvânt sau unei sintagme scurte.

„Harta gândirii” se va extinde în toate direcţiile şi va cuprinde noţiuni din toate

perspectivele posibile. Este ca o diagramă la care se caută efectele şi nu cauzele.

Construcţia diagramei se face succesiv, după cum urmează:

a. În mijlocul unei foi de hârtie mari (format A3 sau mai mare) se notează un

cuvânt sau o sintagmă care să redea esenţa problemei analizate. Se încercuieşte

cuvântul sau sintagma respectivă;

b. Se notează, în jurul cuvântului central, un număr de 3... 6 concepte cheie legate de

cuvântul central. Este de urmărit ca aceste concepte cheie să provină din

domeniile principale ale problemei. Domeniile se pot referi la: tipuri, modele,

tehnici, instrumente, elemente favorabile, etc;

c. Se trasează o linie de legătură curbă între cuvântul central şi conceptele cheie

scrise ulterior. Liniile curbe invocă flexibilitatea gândirii, iar liniile drepte se

asociază cu rigiditatea.


7



8


d. Odată cu formularea conceptelor cheie, în minte vor apărea imagini sau idei

asociate conceptului respectiv. Pentru fiecare dintre imaginile sau ideile asociate

care apar, se notează un cuvânt sau o sintagmă care caracterizează acea idee.

La fel ca în brainstroming, se consideră toate ideile, chiar dacă unele apar ca

nerelevante sau ridicole. De fiecare dată, se notează doar un cuvânt sau o sintagmă

cât mai scurtă pentru a se exprima gândurile. Scopul este de a înlătura ceea ce este

în plus, de a ordona gândurile şi de a face asocieri de idei cât mai creative.

Rezultate bune ale metodei se obţin dacă pornind de la un concept cheie se notează

cât mai multe cuvinte asociate. Dacă apare vreun blocaj, se ia un cuvânt notat

anterior şi se caută idei asociate lui, acestea fiind notate tot printr-un cuvânt sau

sintagmă.

e. Se trasează linii de legătură curbe între conceptul cheie şi cuvintele asociate

găsite anterior. De asemenea şi între cuvinte asociate, în acelaşi mod cum o idee

a condus la o altă idee.

f. Se procedeză în mod similar şi cu celelalte concepte cheie scrise. Se va observa că

unele zone ale diagramei sunt prea puţin încărcate, deci se va încerca găsirea de

idei şi completarea spaţiilor libere cu noi cuvinte.

g. Se fac asocieri între fiecare cuvânt şi sintagma centrală. Daca apare o idee bună,

cele două cuvinte se unesc cu o linie punctată şi se notează separat ideea apărută.

De asemenea, se face asocieri între cuvinte din zone diferite ale diagramei,

menţinând în câmpul gândirii sintagma centrală. Se unesc cu o linie curbă

punctată aceste cuvinte şi se notează ideea găsită.

Reprezentarea grafică generează idei. Se reface schema adăugând noi idei asociate între

cuvinte şi se renunţă la cele care nu par relevante.

Metoda MIND MAPPING ajută la realizarea unei imagini vizuale a gândirii şi este mai

eficientă decât scrisul de mână. Astfel, se permite gruparea conceptelor, realizarea de

comparaţii şi chiar regrupare de idei, ajungându-se la idei noi, valoroase. Gândirea

umană poate asocia un concept cu altul şi va trece imediat la găsirea de relaţii, de

asocieri de idei, va căuta trăsături comune şi legături între cuvinte sau teme aparent

opuse şi complet diferite, care vor duce la soluţii creative. Minţile creative au tendinţa

de a extinte neobişnuit de mult orizontul de asocieri şi legături. Oamenii limitaţi şi

necreativi tind să-l restrângă atât de mult, în sensul gândirii liniare şi explicative,

minimizând conexiunile ce par arbitrare şi haotice.

Asocierile şi conexiunile între fenomene şi obiecte sunt esenţiale pentru creativitate; ele fac

deosebirea dintre ideile într-adevăr interesante şi originale şi cele logice şi neînsemnate.

Harta gândirii este utilă în extinderea în mod deliberat şi conştinet a legăturilor dintre

idei în scopul de a face conexiuni creative şi de a dezvolta puterea de creaţie. Această

metodă este considerată drept o tehnică alternativă creativă la gândirea liniară, logică.

curs 11 cteh

Documents