curs 4 baroc italian.docx

7/25/2019 Curs 4 baroc italian.docx

1/73

Curs 4 Renasterea Europeana. Barocul Italian.

V1 2014-10-24

In secolul XV, cu exceptia oraselor Italiene, restul Europei Crestine era inca adanccufundata in Evul Mediu. Existau desigur si one civiliate si pacea devenea o

situatie de nor!alitate in anu!ite regate, insa oa!enii de rand erau profundreligiosi, analfa"eti, naivi in ceea ce priveste intelegerea lu!ii si ignoranti si c#iarautosu$cienti in !area lor !a%oritate. Viata $ecarei generatii era la fel cu cea ageneratiilor de inainte si c#iar daca in anu!ite one ger!anice au aparut noiinventii si te#nologii, oa!enii nu erau de fapt preocupati decat de un singurlucru, sa supravietuiasca si sa ai"a ce !anca, pentru care faceau ce invataserade la parinti. Meseriile se trans!iteau aproape exclusiv din tata in $u si caurilein care cineva reusea sa-si depaseasca conditia erau atat de rare incat deveneaulegende locale si se transfor!au c#iar in povesti. Iar povestile erau singurulsu"stitut pentru necunoasterea istoriei, geogra$ei lu!ii, a adevarului, $indtrans!ise prin viu grai, distorsionate si in&orite de la povestitor la povestitor.

'nu!ite persoane, co!unitati sau c#iar orase au intrat insa inevita"il in contactcu cultura (enasterii, fapt care le-a sc#i!"at destinul.

)n pri! exe!plu ar $ )ngaria lui Matei Corvin.

Matei Corvin a fost un foarte a"il politician dar si lider !ilitar. Educatia sacostisitoare din copilarie i-a cultivat pasiunea pentru literatura si $loo$e.Casatoria de !ai tariu cu *eatrice de +apoli l-a o"ligat sa i!porte etic#etaItaliana la curtea regala a )ngariei. rin resursele vaste generate de taxelei!povaratoare aplicate asupra teritoriilor stapanite, Matei Corvin nu a $nantatdoar raidurile 'r!atei +egre, ci si "anc#ete costisitoare cu decoratori si "ucatari

Italieni, lucrari de arta co!andate unor artisti plastici destul de cali$cati veniti dinItalia si "ineinteles, fai!oasa "i"lioteca. *i"lioteca se pare ca ar $ detinut peste200 de volu!e ale unor lucrari antice sau renascentiste, fara caracter religios.

e pare ca Matei Corvin ar $ reusit sa o"tina cateva volu!e din "i"liotecile foste*antine, volu!e care nu ar $ existat in Italia.


2/73

Curtea castelului de la Visegrad. e o"serva fantana italiana dar si arcatura de laeta% cu colonete corintice.


3/73

Capela *a/oc de la Estergo!, datand din pri!a decada a anilor 100, creata instil anticrenascentist. esi la exterior era reolvata "anal, din sectiune seo"serva cupola renascentista su" acoperis. ectiunea ilustreaa situatia originala,acu! capela $ind inclusa intr-o noua catedrala.


4/73

Cupola de inspiratie renascentista a capelei *a/oc de la Estergo!.


5/73

Capela vec#e a fost inserata in corpul noii catedrale de sec XIX. e o"serva inona stanga a planului, #asurata cu negru. 3atada este a noii catedrale,ar#itectura neoclasica de sec XIX.

(enasterea se raspandeste rapid, incepand cu sec al XVI-lea si in oneleger!anice de la nord de Italia. ands#ut (esiden construit de ouis X, uce de*avaria la !i%locul sec XVI este un pri! exe!plu de inspiratie Italiana.

3atada este conceputa in 5 registre oriontale ase!enea palatelor italiene insareolvarea are o oarecare stangacie intrucat regi!ul de inalti!e este !ai !are sifatada nu este si!etrica. a eta%ul 1, nu!it si piano no"ile de catre italieni,ferestrele "ene$ciaa de o decoratie cu fronton triung#iular.

ands#ut (esiden 6 fatada renascentista, al"a, cu frontoane si cornisa la cotaconstanta intra in contrast stilistic cu casele traditionale ger!ane.

Curtea interioara este poate !ai aproape de ar#itectura (enasterii, avand ocolonada in stil toscan, arce cu "osa% "ine de$nit, cateva a"side iar nivelelesuperioare sunt reolvate in ordin colosal cu pilastrii corintici si alternanta defronton cur" cu fronton triung#iular.

anta acoperisului este cea care tradeaa locatia !ai nordica, intrucat in Italia,ar#itectii renascentisti aveau gri%a sa se realiee o panta su$cient de !ica a


6/73

acoperisului care nu se putea vedea de la nivelul oc#iului, $ind ascunsa decornisa. *ineinteles, cli!a $ind !ai rece, cladirea avea nevoie de incalire cuse!inee drept care se folosesc cosuri de fu!, ele!ente straine ar#itecturiiitaliene.

ands#ut (esiden curtea interioara renascentista 6foto7 #ttp7!are/%uergen.8ordpress.co!20150419fotospaiergang-durc#-die-

lands#uter-altstadt

: alta constructie ce tre"uie !entionata, desi construita !ai tariu, in 191-1924, este pri!aria orasului 'ugs"urg, tot in landul *avaria. Maestrul g#ildeiconstructorilor a proiectat si executat o structura cu o inalti!e fara precedent,intr-o co!poitie si!etrica, cu un corp central suprainaltat si 2 turnuri laterale cucupole, pe care a decorat-o cu nu!eroase ele!ente renascentiste. e%a inaceasta perioada la (o!a aparuse stilul *aroc si frontonul este decorat cu un conde "rad ase!enea celui de la vila papala din Vatican.
http://marekjuergen.wordpress.com/2013/04/16/fotospaziergang-durch-die-landshuter-altstadt/http://marekjuergen.wordpress.com/2013/04/16/fotospaziergang-durch-die-landshuter-altstadt/http://marekjuergen.wordpress.com/2013/04/16/fotospaziergang-durch-die-landshuter-altstadt/http://marekjuergen.wordpress.com/2013/04/16/fotospaziergang-durch-die-landshuter-altstadt/


7/73

ri!aria din 'ugs"urg, sec XVII. 'ceasta foloseste voca"ularul for!al al(enasterii insa este originala ca volu!etrie, $ind cea !ai inalta constructierenascentista pana in acel !o!ent. 3oto7 Ciprian (acut ;dreaptare"uie re!arcat faptul ca (enasterea patrunde in ?er!ania !ai !ult in landul*avaria care ra!ane Catolic, spre deose"ire de onele !ai nordice care devenindrefor!ate sunt extre! de reticente la orice in&uienta italiana.

)n exe!plu de ar#itectura "isericeasca ar $ sf. Mic#ael din Munic#, *avaria,1@5-1AB. 'ceasta este inserata intr-un front stradal continuu si preia atat dini!aginea fatadelor caselor ger!ane, ele!ente renascentiste dar si ele!ente"aroce, $ind inspirata de "iserica Il ?esu de la (o!a care dpdv stilistic facetranitia intre (enastere si *aroc, Il ?esu $ind de fapt !ai apropiata de stilul*aroc.


8/73

*iserica Catolica sf. Mic#ael din Munic#, *avaria, 1@5-1AB. ursafoto7 #ttp7static.panora!io.co!p#otoslarge9B21A0.%pg

Patrunderea Renasterii in Frantatatul 3rance, extre! de puternic si centraliat a ales sa !entina relatiile "unecu Vaticanul, !ai ales ca, desi clasa do!inanta erau ger!ani din 'lsacia siorena sta"iliti in ona arisului, in !od traditional in fosta provincie ?alia aulocuit in relativa intelegere celti, gali, saxoni, nor!ani si "ineinteles, foarte !ultilatini. i!"a francea este considerata o li!"a latina, o"iceiurile, !ai ales celecentral-sudice sunt latine si in tot decursul Evului Mediu, "iserica si Vaticanul au

%ucat un rol extre! de i!portant in paci$carea si avantul econo!ic al intregii3rante. Vaticanul a fost cel care, practic, a oferit legiti!itate do!inatiei 3rancilor.

C#iar daca intre 3ranta si orasele italiene au existat si con&icte, pute! spune ca

legaturile intre cele 2 state au fost foarte puternice.


9/73

(enasterea este exportata din Italia prin no"ilii francei si italieni care circulaufrecvent intre cele 2 tari, si foarte curand, regii 3rantei incearca a folosi toate!i%loacele de propaganda pe care cultura (enasterii le putea oferi.

(egele 3rancis I al 3rantei reuseste sa-l convinga pe eonardo da Vinci sa-lur!ee la curtea 3rantei si eonardo ii devine prieten si sfetnic, insa in acelasiti!p ii treeste pasiunea pentru arta, $loo$e si ar#itectura, facilitand anga%area!ai !ultor ar#itecti si artisti italieni.

C#ateau du C#a!"ord tre"uia sa $e asa cu! ii spune si nu!ele, un enor! castel,pe valea oirei, cu iduri inalte de peste 20 de !. Intrucat ar!ele de foc si inspecial tunurile avansasera foarte !ult, lucrarile au fost a"andonate si regele3rancis I decide constructia unui palat de for!a si pe fundatiile de%a executate alecastelului.

'r#itect a fost o!enico da Cortona, ar#itect italian, insa designul a fostin&uientat si de eonardo care pe atunci era sta"ilit i!preuna cu intreaga curte

regala la C#ateau '!"oise.


10/73

C#ateau du C#a!"ordfoto7 #ttp7de.8i/ipedia.org8i/ic#lossC#a!"ordD!ediavie8er3ile7C#ateauC#a!"ordedit.%pg
http://de.wikipedia.org/wiki/Schloss_Chambord#mediaviewer/File:Chateau_Chambord_edit.jpghttp://de.wikipedia.org/wiki/Schloss_Chambord#mediaviewer/File:Chateau_Chambord_edit.jpghttp://de.wikipedia.org/wiki/Schloss_Chambord#mediaviewer/File:Chateau_Chambord_edit.jpghttp://de.wikipedia.org/wiki/Schloss_Chambord#mediaviewer/File:Chateau_Chambord_edit.jpg


11/73

C#ateau du C#a!"ord 6 foto7 #ttp7888.loireavelo.fr

esi in esenta reultatul poate $ nu!it tot un castel si nu palat italian,nu!eroase ele!ente renascentiste decoreaa fatadele si in special acoperisul.'coperisul incearca sa creee o i!agine utopica, idealiata, a unui oras din Italia,intesat de cupole si turnuri.
http://www.loireavelo.fr/http://www.loireavelo.fr/


12/73

C#ateau du C#a!"ord 6 detaliu in ona acoperisului.3oto7 #ttp7888."#o.co!C


13/73

C#ateau dF'!"oise, 3ranta.3oto7 #[email protected]#ateauda!"oisefacealaloire"eilant#a!adenn-d@e/@.%pg

In special fatada din spate este decorata cu ele!ente renascentiste cu! ar $pilastrii si cornisa. ucarnele acoperisului sunt tratate ca niste fatade de "isericiitaliene.
http://fc08.deviantart.net/fs71/f/2012/205/c/1/chateau_d__amboise__face_a_la_loire_by_eilantha_madenn-d58ek8z.jpghttp://fc08.deviantart.net/fs71/f/2012/205/c/1/chateau_d__amboise__face_a_la_loire_by_eilantha_madenn-d58ek8z.jpghttp://fc08.deviantart.net/fs71/f/2012/205/c/1/chateau_d__amboise__face_a_la_loire_by_eilantha_madenn-d58ek8z.jpghttp://fc08.deviantart.net/fs71/f/2012/205/c/1/chateau_d__amboise__face_a_la_loire_by_eilantha_madenn-d58ek8z.jpg


14/73

C#ateau dF'!"oise 6 fatada spate spre gradina. 3oto7 #ttp72."p."logspot.co!-G4V11o(trc>d-u8lv2:I''''''''ocv#CHG?pu8s1900C#2C52'2teaud22B'!"oise)neautrefacadedepuisle%ardinde+aples.%pg

>re"uie o"servat faptul ca atat C#ateau du C#a!"ord cat si dF'!"oise sunt inesenta niste castele la care s-a renuntat partial la ideea de defensiva in favoareaunor constructii !ai ra$nate, insa in nici un ca nu s-a copiat ar#itectura Italiei cis-au folosit doar local ele!ente decorative, ar#itectura ra!anand in esentagotica adaptata ar#itecturii civile.
http://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpghttp://2.bp.blogspot.com/-K4V1_1oRtrc/Td-uwlvy2OI/AAAAAAAADDo/cvShCWKGpuw/s1600/5+++Ch%25C3%25A2teau+d%2527Amboise+Une+autre+facade+depuis+le+jardin+de+Naples.jpg


15/73

?argui gotic la C#ateau dF'!"oise.

)n alt edi$ciu, situat undeva la granita intre castel si palat este C#ateau du *lois.'cesta este alcatuit din !ai !ulte aripi de cladire, $ecare avand o ar#itecturadiferita, $ind construite consecutiv una in continuarea celeilalte, inc#iand treptato curte interioara la !i%loc.


16/73

C#ateau du *lois 6 i!agine aeriana cu cele 5 aripi de cladire avand ar#itecturadiferita. 3oto7#ttps7c2.static&ic/r.co!@B02B9B05155AA1B@da2eA4.%pg
https://c2.staticflickr.com/8/7027/6703133991_578d5a2e94_z.jpghttps://c2.staticflickr.com/8/7027/6703133991_578d5a2e94_z.jpg


17/73

C#ateau du *lois 6 aripa dinspre vale, fatada dinspre curtea interioara.'r#itectura este foarte puternic inspirata de (enasterea Italiana iar in onacentrala se regasesc si ele!ente *aroce. >otusi, cea !ai !are diferenta fata deItalia o repreinta preenta acoperisului foarte inclinat speci$c onelor gotice.


18/73

cara in #elix si aripa de legatura in partea dreapta a i!aginii. 'r#itecturaacesteia este doar partial inspirata de (enasterea Italiana. cara este gotica prindesign si prin unele decoratii.

In 3ranta pute! spune ca are loc nasterea unui stil propriu de a construiar#itectura civila, pe care il gasi! su" titlul de (enastere si ulterior de Clasicis!3rance in !a%oritatea tratatelor de ar#itectura, insa adevarul este ca acest stileste nu o renastere a unei ar#itecturi proprii onei, nici o copiere puternica afor!elor Italiei ci !ai degra"a o fuiune intre stiinta !asonilor, ideea deresedinta-castel si ele!entele decorative si ordinea geo!etrica a noii ar#itecturidin Italia.

)nul dintre cele !ai cele"re astfel de castele este C#enonceau care areparticularitatea de a $ fost construit initial peste o !oara si ulterior extins sipeste un pod. Constructia !ai vec#e, cea de peste !oara sea!ana !ai !ult cu

ar#itectura !edievala insa este evident ca nu ave! de-a face cu vec#iul stil(o!anic, constructia $ind creata cu o evidenta gandire artistica. 'ripa !ai noua


19/73

de peste pod are trasaturi stilistice co!une cu celelalte castele-palaterenascentiste francee.

C#ateau du C#enonceau construit partial pe fundatia unei !ori si partial pe pod.3oto7#ttp7upload.8i/i!edia.org8i/ipediaco!!ons@@eC#ateaudeC#enonceau..%pg

a 3ontaine"leau casa regala a 3rantei construieste un !are ansa!"lu de aripi depalat, legate in cascada una de cealalta, astfel incat orice !e!"ru al curtii sapoata circula nesting#erit doar prin interioarele eta%ului 1 ;piano no"ile=, dintr-o

parte intr-alta a ansa!"lului.

>itulatura este tot de C#ateau J castel insa in !od evident nu este vor"a deaceasta data de nici un castel in sensul de forti$catie.

e langa toate ele!entele (enasterii italiene din do!eniul ar#itecturii, la3ontaine"leau sunt preluate si ideile geo!etrice ale gradinilor italiene, insatranspuse la o scara gigantica.
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Chateau_de_Chenonceauhttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Chateau_de_Chenonceauhttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Chateau_de_Chenonceauhttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8e/Chateau_de_Chenonceau


20/73

'nsa!"lul de aripi ale palatului 3ontaine"leau.ursa7 #ttp7festivaldel#istoiredelart.co!8p-contentuploads201204lans-3


21/73

3ontaine"leau 6 perspectiva frontala in curtea !are


22/73

3ontaine"leau 6 perspectiva o"lica spre fatada principala din curtea !are si sprescara *aroca

3ontaine"leau 6 curtea ovala


23/73

3ontaine"leau 6 curtea pavata.


24/73

?alerie la 3ontaine"leau.3oto7 #ttp7static.panora!io.co!p#otoslarge904@25.%pg
http://static.panoramio.com/photos/large/60548523.jpghttp://static.panoramio.com/photos/large/60548523.jpg


25/73

Renasterea in Anglia

pre deose"ire de 3ranta unde (enasterea este adoptata in !od treptat si naturalprin sc#i!" cultural dar si prin a$nitate religioasa, in 'nglia s-a refuat initial ori

ce preluare a ele!entelor !odei italiene deoarece "ogatia, luxul, fastul italianerau privite ca $ind in directa conexiune cu *iserica Catolica, si, "ineinteles,'nglia devenise rotestanta.

>otusi, coroana *ritanica nu a reusit sa reiste prea !ult tentatiei (enasterii.

>otul a pornit de la pasiunea puternica pentru teatru a engleilor. Era perioada#a/espeare iar teatrul engle era la apogeu.

Inta!plator sau nu, si teatrul italian era intr-o puternica exploie de popularitatesi inevita"il, in 'nglia s-a dorit $e ca si diversitate punerea in scena a pieseloritaliene.

Insa pentru piesele italiene exista o !are pro"le!a, !anierele italiene erauextre! de so$sticate, costu!ele de ase!enea si pri!ele incercari detranspunere au creat a!ua!entul copios al celor cativa care calatorisera intr-adevar in Italia.

Coroana *ritanica il tri!ite pe un scenograf si croitor foarte talentat, Inigo Kones,in Italia, pentru a studia !oda de acolo.

Inigo Kones !erge sa viitee >eatrul :li!pic din Vicena si intra in contact cuViceno ca!oi, continuatorul operelor lui alladio.

Inigo Kones invata "ine italiana si isi copiaa singur si traduce cele 4 carti de

ar#itectura scrise de cele"rul ar#itect renascentist 'ndrea alladio.

Intors in 'nglia, Kones reuseste nu doar sa puna i!peca"il in scena pieseleitaliene generand un interes puternic pentru arta si cultura italiana, ci reusesteun lucru re!arca"il, sa isi sc#i!"e cariera si din croitor, desenator si decorator sase transfor!e in ar#itect al casei regale.

In ondra ra!asa in Evul Mediu, cladirile lui Inigo Kones sunt a"solutrevolutionare, niste "i%uterii de ar#itectura renascentista.

: pri!a constructie, Casa (eginei de la ?reen8ic# a fost de a%uns pentru aconverti total si ire!edia"il gusturile fa!iliei regale spre for!ele (enasterii.

Casa (eginei este o cladire al"a si si!pla in sine avand doar si!etrie si "osa% caele!ente renascentiste alaturi de o logie orientata spre pelua, reolvata cucoloane. Insa intelegerea lui Inigo Kones asupra ar#itecturii (enasterii este !ult!ai profunda si se re!arca in !odul de co!poitie de ansa!"lu, pentru ca pelanga corpul principal de cladire !ai sunt construite inca 2 pavilioane pentruoaspeti si apropiati, pavilioane dispuse si!etric fata de casa si unite de aceastaprin cele"ra stoa antica, proiectata in stil toscan.


26/73

LueenFs


27/73

Interiorul colonadei in stil >oscan proiectata de Inigo Kones la Casa (eginei.3oto7 #ttp7tipter.co!tripsu/-greater-london-green8ic#

Inigo Kones !ai proiecteaa si o cladire de "aluri in centrul ondrei a carei fatadaeste o de!onstratie i!peca"ila de ar#itectura (enascentista. a interior, se faceo !are concesie pentru (efor!ati in sensul ca $ind o sala de "al se folosestetotusi aur, un !aterial care in !od nor!al era privit cu degust de (efor!ati.'r#itectura (enasterii este pregnanta si la interior, punandu-se accent pe stilul

Ionic, atat de iu"it de catre alladio si tot in !od exceptional este cooptat uncele"ru pictor din tarile de %os ;actuala :landa=, (u"ens, care de altfel era expertin pictura "isericeasca, "ineinteles, Catolica.
http://tipter.com/trips/uk-greater-london-greenwichhttp://tipter.com/trips/uk-greater-london-greenwich


28/73

alonul de "aluri, ondra, 'r#. Inigo Kones.3oto7#ttp7classconnection.s5.a!aona8s.co!45&as#cards11A945%pg%on!es"anueting#ouse1554@0925510.%pg
http://classconnection.s3.amazonaws.com/453/flashcards/1196453/jpg/jonmes_banqueting_house1334806235310.jpghttp://classconnection.s3.amazonaws.com/453/flashcards/1196453/jpg/jonmes_banqueting_house1334806235310.jpghttp://classconnection.s3.amazonaws.com/453/flashcards/1196453/jpg/jonmes_banqueting_house1334806235310.jpghttp://classconnection.s3.amazonaws.com/453/flashcards/1196453/jpg/jonmes_banqueting_house1334806235310.jpg


29/73

alonul de "aluri ;*anueting


30/73

3atada proiectata de Inigo Kones la Hilton


31/73

Colonada de la Covent ?arden cu un accent in ona centrala, "aat pe un volu!cu fronton si arc serilian, la fel cu! a folosit alladio la lucrarile sale.


32/73

*iserica f. aul din Covent ?arden, design Inigo Kones, $naliata dupa !oarteaacestuia.3oto7 #ttp7888.e-arc#itect.co.u/arc#itectsinigo-%ones

Manierismul Italian

In ar#itectura Italiei, dupa 120 a ur!at o faa de tranitie, nu!ita Manieris!sau (enastere >arie, faa in care artisti ca Mic#elangelo, *artolo!eo '!anatti,'ntonio da angallo, *aldassare erui, Viceno ca!oi incearca sadepaseasca li!itele rigide ale regulilor clasice.
http://www.e-architect.co.uk/architects/inigo-joneshttp://www.e-architect.co.uk/architects/inigo-jones


33/73


34/73

*i"lioteca aureniana, interior creat de Mic#elangelo, la 3lorena, Italia.

In i!aginea #olului cu scara a *i"liotecii aurentiene din 3lorenta, se o"serva oa"ordare inovatoare a lui Mic#elangelor, care utilieaa piatra inc#isa la culoareiar fondul este al", realiat din tencuiala, !aterial !ult !ai ieftin.

cara este so$sticata, aproape *aroca, desi idea de stil *aroc inca nu se nascuse.

Inovatia "icolora este considerata a $ o !aniera proprie de lucru a artistului, si deaici nu!ele de Manieris!.

)n alt exe!plu de ar#itectura !anierista, ase!anatoare a"ordarii luiMic#elangelo, dar de aceasta data la exterior, este un ansa!"lu de 2 fatadepoitionata vis-a-vis pe o strada ingusta din centrul 3lorentei. 'r#itectul, ?iorgioVasari, teoretician si "un cunoscator al predecesorilor, foloseste !aniera de lucru"icolora a lui Mic#elangelo. Vasari inoveaa construind o pasarela ce leaga eta%ulprincipal al cladirilor. asarela este un arc serilian tip alladio dar in acelasi ti!pcreaa i!aginea unui arc de triu!f antic.

?aleriile )Oi ;JoOciiJ"irouri= 6 printre pri!ele cladiri de "irouri. 3lorenta. 'r#.

?iorgio Vasari, 190.


35/73

: alta constructie plina de inovatie este Vila Caprarola, a "ogatei fa!ilii 3arnesedin (o!a. 3a!ilia 3arnese isi construieste o vila de plan pentagonal, inspirata dincitadelele !ilitare de ulti!a ora care aveau "astioane si erau de for!a stelata,$ind adaptate luptelor cu tunuri si ar!e de foc. entru vila s-a ales aceasta for!adoar pentru a expri!a si!"olic puterea fa!iliei. e o"serva !aniera de lucru in 2

culori, de data aceasta "aata pe un cod al culorilor al"Jsculptura, "osa%,cre!Jtencuiala. 'cest cod al culorilor a fost folosit extensiv ulterior in(enasterea tarie si *arocul 'ustriac, )ngar si din >ransilvania.

Vila Caprarola ;3arnese= 6 (o!a3oto7 #ttp7static.panora!io.co!p#otoslarge5029492B.%pg
http://static.panoramio.com/photos/large/30264627.jpghttp://static.panoramio.com/photos/large/30264627.jpg


36/73

Vila Caprarola, sectiune prin for!a pentagonala.

: alta !aniera de lucru, inventata de ar#itectul 3lorentin *artolo!eo '!!anatieste cea de suprapunere a ar#itecturii clasice peste textura de "osa% &orentin.'ceasta a"ordare se poate ad!ira in curtea interioara a alatului itti al fa!ilieide Medici din 3lorenta, curtea $ind orientata spre spate, catre gradini.


37/73


38/73

Curtea '!!anati si fantana, fotogra$e de la distanta dinspre gradinile *o"oli.3oto7 #ttp7888.digital-i!ages.netI!ages3lorence*o"oli?ardens3ontanadelCarciofoalaoitti944.%pg

'ceasta !aniera de lucru a fost folosita ulterior in ar#itectura Clasicista 3rancea,incepand cu ar#itectul e Vau.

: alta lucrare din perioada Manierista, lucrare care desavarseste creatia lui

alladio, este iluia teatrului :li!pic din Vicena.
http://www.digital-images.net/Images/Florence/BoboliGardens/Fontana_delCarciofo_PalazzoPitti_5644.jpghttp://www.digital-images.net/Images/Florence/BoboliGardens/Fontana_delCarciofo_PalazzoPitti_5644.jpghttp://www.digital-images.net/Images/Florence/BoboliGardens/Fontana_delCarciofo_PalazzoPitti_5644.jpghttp://www.digital-images.net/Images/Florence/BoboliGardens/Fontana_delCarciofo_PalazzoPitti_5644.jpghttp://www.digital-images.net/Images/Florence/BoboliGardens/Fontana_delCarciofo_PalazzoPitti_5644.jpghttp://www.digital-images.net/Images/Florence/BoboliGardens/Fontana_delCarciofo_PalazzoPitti_5644.jpg


39/73

rosceniu!-ul teatrului :li!pic din Vicena. upa sc#itele lui alladio, realiat dear#. Viceno ca!oi.

Iluia consta in faptul ca pu"licul vedea in spatele peretelui sculptural niste straicu cladiri so!ptuoase, care in !od evident nu erau pictate, parand realiate inrealitate. traile, in nu!ar de 5, convergeau spre locurile cele !ai scu!pe, depe centru, in pri!ele randuri, de unde fericitii spectatori puteau vedea de 5 ori inlungul a 5 strai foarte lungi, practic 5 perspective $ecare la propriul punct defuga. :ricare alt spectator putea vedea !acar 1 strada in lungul ei pana la capat.Ceea ce ar $ inse!nat ca teatrul ar $ tre"uit sa ai"a /ilo!etrii intregi de decor inspate. e afara insa, spectatorii puteau vedea ca spatele teatrului era dedi!ensiuni !odeste.

'stfel, logica ele!entara ar $ inse!nat ca teatrul are straile pictate. ar,revenind la alt spectacol, spectatorii aveau surpria sa constate ca nu era asa, si,

cateodata, spre stupefactia lor, cate un actor iesea pe cate o usa a&ata la caseledin lungul straii, venind apoi in pri! plan.


40/73

'ceasta perfor!anta de iluie optica este creata printr-un arti$ciu de perspectiva,dupa cu! se poate vedea in planuri si sectiuni.

Culoarele in perspectiva falsa la >eatro :li!pico.ursa7 #ttp7i!garcade.co!1teatro-oli!pico-dra8ing
http://imgarcade.com/1/teatro-olimpico-drawing/http://imgarcade.com/1/teatro-olimpico-drawing/


41/73

ectiune longitudinala prin >eatro :li!pico.

Barocul Italian

>er!enul de *aroc vine de la nu!ele unei scoici fran%urate, decorative, *arocco,folosite pe post de cercei sidefati de catre fe!ei. In unele cauri "i%utierii au creat

cercei din aur cu aceeasi for!a.

*arocul este un stil continuator al (enasterii, insa spre deose"ire de (enasterea"aata pe geo!etrie, for!e clare, volu!e si!ple, *arocul este co!plex,inovator, "aat pe elipse, linii cur"e, foarte !ulte statui si in general o foarte!are cantitate de decoratii si opulenta a !i%loacelor ar#itecturale si artistice. Cei!ai !ari ar#itecti ai *arocului au reusit sa creee iluii de perceptie, cei !aiputin su"tili s-au li!itat la a crea senatia de opulenta.

ri!ele inclinatii spre *aroc le regasi! la Mic#elangelor, la alladio, dar si la altiar#itecti in %urul anului 12-10, ar#itecti care incercau sa inovee si sadepaseasca faa sterila a liniilor clasice care fusese pe deplin descifrata si nu

parea sa !ai aduca ni!ic nou in ar#itectura.

Este greu de spus care a fost pri!a lucrare *aroca.

rosceniu!-ul teatrului lui alladio, preentat !ai inainte, ar putea $ consideratca $ind in !od clar *aroc, datorita statuilor, opulentei decorative, utiliariiar#itecturii in !od dra!atic dar si iluiei, toate acestea $ind atri"ute *aroce.

*iserica Il ?esu, ar putea de ase!enea $ considerata o constructie care facetranitia intre (enastere si *aroc.


42/73

3atada *isericii Il ?esu.3oto7 #ttp7astrugglingdad.$les.8ordpress.co!201110p10B0AA41.%pg

a Il ?esu, ele!ente decorative !ultiple sunt aplicate uneori c#iar suprapus, cu!sunt frontoanele, fara a avea o logica clara sau un rol structural precis. Insareultatul este unul foarte dra!atic, aproape coplesitor, prin $netea detaliilor sifru!usetea sculpturala.
http://astrugglingdad.files.wordpress.com/2011/10/p10709941.jpghttp://astrugglingdad.files.wordpress.com/2011/10/p10709941.jpg


43/73


44/73

3ontana 'ua 3elice 6 (o!a. 'r# o!enico 3ontana.3oto7 #ttp7888.friendsofart.netstatici!agesart1do!enico-fontana-fontana-dellacua-felice-;!oses-fountain=.%pg

Confor! !ai !ultor istorici, pri!a lucrare cu care incepe capitolul desprear#itectura *aroca este 3ontana 'ua 3elice din (o!a, proiectata de ar#itectulo!enico 3ontana.

ucrarea nu este in esenta altceva decat o reiterare a scenei sculpturii Moise deMic#elangelo, care la randul lui o incadrase intr-un decor ar#itectural.

3iind o sculptura de di!ensiuni coplesitoare, integrata intr-o ar#itectura antica lafel de precisa si fastuasa, aceasta decoreaa o fatada antica din cara!ida rosiecatre o piata a orasului.

' fost doar inceputul unei lungi serii de lucrari, !enite sa infru!usetee orasul(o!a, sa il transfor!e intr-o capitala a Catolicis!ului de!na de viitat si pretuit.

copul Vaticanului, cunoscut si su" nu!ele elocvent de contrarefor!a, era de ade!onstra lu!ii intregi ca arta "isericeasca este esentiala credinciosilor si caactul "ar"aric de distrugere a "isericilor asa cu! facusera (efor!atii, fusese ogreseala si o "lasfe!ie intrucat arta nu era altceva decat o !anifestare a geniuluisi #arului divin asupra artistului si este !enita pentru placerea si!turilor tuturor.

e fapt, *iserica Catolica a transfor!at o sla"iciune, opulenta si luxul oa!enilor"isericii intr-un punct forte, aratand ca de fapt toate sunt destinate in $nal totcredinciosilor.

*arocul este asadar un stil ar#itectural pe care il vo! regasi exclusiv in spatiulCatolic, $ind la origine un stil de propaganda a religiei prin arta.

iaa del opolo, 'r#. o!enico 3ontana. Vedere aeriana in preent.
http://www.friendsofart.net/static/images/art1/domenico-fontana-fontana-dellacqua-felice-(moses-fountain)http://www.friendsofart.net/static/images/art1/domenico-fontana-fontana-dellacqua-felice-(moses-fountain)http://www.friendsofart.net/static/images/art1/domenico-fontana-fontana-dellacqua-felice-(moses-fountain)http://www.friendsofart.net/static/images/art1/domenico-fontana-fontana-dellacqua-felice-(moses-fountain)


45/73

iaa del opolo, in traducere piata poporului era locul de intalnire al pelerinilorveniti sa asiste la !arile sar"atori religioase de la Vatican, in ile cu! ar $ f.etru, Craciunul, astele si altele.

Vaticanul, ur!and aceeasi politica, creaa o piata spectaculoasa si de!na de opoarta de acces spre orasul sfant.

ornind de la ideea triplului in$nit, preenta doar in iluie la >eatro :li!pico,o!enico 3ontana reuseste perfor!anta de a transfor!a iluia in realitate.

Intr-adevar, din centrul pietei, 5 strai i se preentau credinciosului, venit dedeparte.

Calea din stanga, stanga inse!nand si!"olic greseala, de unde si expresia P'!pornit cu stangulQ ducea catre orasul antic, do!inat de ruinele agane.

Calea din !i%loc, accepta"ila si aleasa de !ulti, ducea catre centrul orasului,si!"oliand dru!ul o"isnuit ales de o! in viata.

Calea cea dreapta, literal!ente cea din dreapta, ducea catre Vatican si i!plicitera calea corecta spre a $ aleasa de credincios.

iaa del opolo. 'r#. o!enico 3ontana. erspectiva vauta din focarul celor 5strai.

3oto7#ttp7888.sette!use.itviaggiitalialaio(Mro!acittafotoro!a090piaadelpopolo.%pg edit
http://www.settemuse.it/viaggi_italia_lazio/RM_roma_citta/foto_roma_060_piazza_del_popolo.jpghttp://www.settemuse.it/viaggi_italia_lazio/RM_roma_citta/foto_roma_060_piazza_del_popolo.jpghttp://www.settemuse.it/viaggi_italia_lazio/RM_roma_citta/foto_roma_060_piazza_del_popolo.jpghttp://www.settemuse.it/viaggi_italia_lazio/RM_roma_citta/foto_roma_060_piazza_del_popolo.jpg


46/73

)r!and exe!plul de la Il ?esu, un alt ar#itect Italian proiecteaa in stil *aroc,nu!ele lui $iind Carlo Maderno.

3atada "isericii anta usanna din (o!a este proiectata de Carlo Madernoutiliand !ulte decoratii, statui, dar si ele!ente de ar#itecturaanticarenascentista, suprapuse, %uxtapuse.

e naste un nou concept in ar#itectura vre!ii, si anu!e ideea de a nu lasa niciun spatiu nedecorat sau li"er in fatada. 'ceasta caracteristica a *arocului estecunoscuta in !od ironic su" nu!ele de tea!a de spatiu nedecorat.


47/73


48/73

*iserica anta usanna 6 (o!a. 'r#. Carlo Maderno

etalii de$nitorii ale stilului *aroc la anta usanna.

I!ediat langa anta usanna se gaseste alta fatada al"a, so$sticat decorata,tipica pentru stilul *aroc7 anta Maria della Vittoria. i aici ar#itectul este CarloMaderno si !aniera acestuia de lucru este si!ilara, "aandu-se pe o aglo!erarede ele!ente ar#itecturale, decorative, si!"olice, pentru a o"tine un reultatcoplesitor.

e o"serva ca "iserica, !ai vec#e, ra!ane nedecorata, la fel ca in !ulte altecauri incepand cu eon *atista 'l"erti. Motivul principal era pro"a"il lipsa defonduri si descoperirea ca o fatada decorativa c#iar si doar in ona intrariifunctiona oricu! ca un !agnet pentru credinciosi.


49/73

anta Maria della Vittoria. 'r# Carlo Maderno. (o!a.3oto7 #ttp7co!!ons.8i/i!edia.org8i/i3ile7antaMariadellaVittoria-@.%pg
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Santa_Maria_della_Vittoria_-_8.jpghttp://commons.wikimedia.org/wiki/File:Santa_Maria_della_Vittoria_-_8.jpg


50/73

Carlo Maderno a%unge ar#itect al Vaticanului, functie in care pri!este o sarcinafoarte neplacuta, aceea de a !odi$ca designul !arelui Mic#elangelo pentru aextinde si !ai !ult Catedrala f. etru.

Maderno !uta fatada lui Mic#elangelo cu o travee !ai in fata, inspre piata sipeste cornisa acesteia construieste un id decorativ dintr-o piatra !ai al"a,decorat cu statui.

an ietro la Vatican(o!a, fatada actuala, o !odi$care a fatadei luiMic#elangelo de catre Carlo Maderno. 3oto7 #ttp7888.solotravel.it8p-contentuploads201010an-ietro1.%pg

'devaratul !otiv, !ult !ai su"til din punct de vedere al se!ni$catiilorar#itecturii a fost ascunderea celor 2 cupole !ici in spatele idului de

suprainaltare.
http://www.solotravel.it/wp-content/uploads/2010/10/San-Pietro1.jpghttp://www.solotravel.it/wp-content/uploads/2010/10/San-Pietro1.jpghttp://www.solotravel.it/wp-content/uploads/2010/10/San-Pietro1.jpghttp://www.solotravel.it/wp-content/uploads/2010/10/San-Pietro1.jpg


51/73

+u se dorea vederea din piata a cupolelor deoarece o cupola centrala si 2 cupole!ai !ici stanga dreapta erau tipice pentru crucea greaca inscrisa in patrat,for!ula "antina dupa care *ra!ante si Mic#elangelo au si proiectat Catedralaan ietro.

'!intirea dureroasa a pierderii Constantinopolului de catre crestini, corelata cuingri%orarea crescanda din acea perioada a unui atat i!inent al :to!anilorasupra Italiei erau su"iecte de evitat, drept care s-a ales ascunderea triadei decupole prin ascunderea totala a cupolelor !ici.

erspectiva de departe in lungul axului de acces la Vatican. e departe cele 2cupole !ici se vad.

?eniul incontesta"il al *arocului Italian este ar#itectul ?ianoreno *ernini.

'cesta a fost un !aestru al iluiei in ar#itectura.

ucrarile sale, prin contrast cu toti ceilalti ar#itecti *aroci sunt si!ple, fara a aveadecoratii prea !ulte, insa de $ecare data apeleaa la iluii optice si stiintaperspectivei pentru a surprinde privitorii si a face o de!onstratie ca !intea sioc#iul u!an nu sunt perfecte, ele pot $ pacalite. *ineinteles, continuarea logiciiera ca *iserica intotdeauna stie !ai !ulte decat o!ul de rand, drept care acestaar tre"ui sa asculte si sa ia a!inte.


52/73

an ietro, vedere din cupola catre dru!ul de acces. iata eliptica incon%urata decoloane este creatia lui *ernini.3oto7#ttp7paulvonplace.$les.8ordpress.co!201204piaa-san-pietro-8allpaper.%pg

*ernini, in calitate de ar#itect al Vaticanului, organieaa in !od !agistral piatadin fata "isericii, incercuind-o printr-o elipsa-colonada, pe a!"ele parti, ase!eni2 "rate care cuprind intreg spatiul.

*ernini a luat aceasta deciie silit de contextul caselor construite #aotic inca dinEvul Mediu in proxi!itatea Vaticanului, dar si in ur!a unui studiu foarte atent alcotelor de nivel si al perspectivelor ce aveau sa se for!ee.
http://paulvonplace.files.wordpress.com/2012/04/piazza-san-pietro-wallpaper.jpghttp://paulvonplace.files.wordpress.com/2012/04/piazza-san-pietro-wallpaper.jpghttp://paulvonplace.files.wordpress.com/2012/04/piazza-san-pietro-wallpaper.jpghttp://paulvonplace.files.wordpress.com/2012/04/piazza-san-pietro-wallpaper.jpg


53/73

iata an ietro, perspectiva descendenta aeriana73oto7#ttps7!aital.$les.8ordpress.co!201104#i-vaticano22.%pg
https://maitaly.files.wordpress.com/2011/04/hi-vaticano22.jpghttps://maitaly.files.wordpress.com/2011/04/hi-vaticano22.jpg


54/73

)r!and exe!plul lui Mic#elangelo de la iata Capitoliului *ernini for!eaa opri!a piata trapeoidala, avand ca laterale 2 fatade drepte insa care nu suntparalele ci se apropie spre capat si se departeaa spre fatada Catedralei.

'cest procedeu creaa iluia su"constienta a accelerarii spatiului daca sepriveste inspre "iserica, fara ca privitorul sa inteleaga prea usor caracteristicileadevarate ale spatiului.

'ccelerarea spatiului si senatia dina!ica este generata de faptul ca exista si opanta si in susul pantei se a&a fatada gigantica, din piatra.

rin faptul ca fatada catedralei parea sa isi $ facut loc printre cele 2 constructiilaterale, privitorul credea ca intr-adevar exista un proces de alunecare la vale alintregii fatade colosale, ca si cu! intreaga cladire tinde sa co"oare catre el.

' 2-a iluie este repreentata de piata eliptica. *ineinteles ca un privitor neaviato evalueaa gresit ca $ind o piata circulara. ar, in aceasta piata pe care o credecirculara, coloanele laterale sunt inexplica"il !ai departate si cele din colturi !ult

!ai apropiate. e creeaa de ase!enea o senatie a co!presiei spatiului pedirectie longitudinala, co!presie interpreta"ila la nivel inconstient prin i!inentadepalasarii la vale, catre privitor, a intregii catedrale.

: a 5-a iluie este generata in piata eliptica de faptul ca pardoseala acesteia nueste oriontala sau nici !acar nu este plana ci are !ai degra"a for!a unuicastronantene para"olice. Cur"ura este !ica, indea%uns sa nu frapee cand inpiata sunt putini oa!eni, insa in !o!entul in care piata se u!ple privitorul asistala un feno!en socant prin faptul ca desi este intr-o !ulti!e, reuseste sa vadafetele a !ii de oa!eni in %ur ceea ce nu se inta!pla in !od nor!al intr-o !ulti!ede oa!eni unde !a%oritatea indiviilor au aceeasi inalti!e si stau pe un teren

plat.

Ma%oritatea celor veniti, c#iar si in preent, nu sunt constienti si nici nu realieaaniciuna dintre aceste distorsiuni ale spatiului perceput, la nivelul constient, insa,fara a putea spune de ce, sunt profund i!presionati asistand la o slu%"a tinuta decatre apa in fata !ulti!ii adunate in piata.


55/73

an ietro 6 iata. 3otogra$e din piata eliptica. e o"serva cur"ura foare $na apietei ovale dar si panta ascendenta a pietei trapeoidale.3oto7#ttp7888.fuenterre"ollo.co!


56/73

Vedere in piata an ietro in care incep sa se adune oa!eni. e o"servavii"ilitatea !ulti!ii. In lateral se o"serva ar#itectura colonadei proiectate de*ernini.

Colonada in sine, ca si constructie, este i!punatoare $e si doar prin !ari!e si!asivitate. e langa rolul de a ascunde cladirile din spate, aceasta distrageatentia si o focuseaa catre fatada Catedralei.

Ca si la alte constructii *aroce, pretentioase, in continuarea axelor stalpilor, lapartea superioara, peste cornisa sau "alustrada, se regasesc statui de cea !ai"una calitate artistica.

I!aginea din apropierea colonadei si din interiorul acesteia sunt coplesitoare,aproape de a genera senatii de frica, insecuritate, claustrofo"ie, aceasta $ind siintentia autorului, de a crea un intreg spectru de e!otii privitorilor.


57/73

Colonada elipsei din piata an ietro. e o"serva cur"ura coloanelor exagerata,inalti!e acestora, neo"isnuita, pasul foarte !ic.


58/73

3otogra$e perspectiva in lungul planului coloanelor. e o"serva ca acesteao"tureaa perfect vederea inspre constructiile din spate, %ucand practic rol deparavan.


59/73

3otogra$e in interiorul colonadei cur"e. >recatorul este coplesit de !asivitateacoloanelor, ingusti!ea spatiului si cur"ura coloanelor ce sugereaa presiuneafoarte !are. entru !ulti acest culoar este claustrofo"ic.

entru a putea intelege corect stilul *aroc, tre"uie sa ne largi! !ai intai sfera deintelegere a artei *aroce, pentru ca in aceasta perioada !ai !ult ca oricanddisciplina ar#itecturii a fost inge!anata cu cea a sculpturii. *ernini insusi a fostnu doar un !are ar#itect ci si un !are artist, in special sculptor de cel !ai inaltnivel. In sculptura 'pollo si ap#ne, ilustrare a unui !it antic, geniul de artist al

creatorului a dat nastere uneia dintre cele !ai perfecte sculpturi create de o!vreodata.


60/73


61/73

'pollo si ap#ne 6 'utor ?ian oreno *ernini.

a fel de ela"orata si so$sticata a fost si ar#itectura lui *ernini, ascunsa uneorisu" aparenta unor for!e "anale $ind intotdeauna surprie si iluii.

In i!aginile de !ai %os vede! o galerie cu o scara, aparent "anala si

intunecoasa. cara se nu!este cala (egia si se gaseste in alatul Vatican. aurcare, scara pare foarte a"rupta si capatul acesteia pare destul de aproape.)rcand insa ave! o !are surpria, pentru ca picioarele si!t altceva decat vedeoc#iul. cara nu se si!te a"rupta la urcat ci este c#iar co!oda insa capatul ei seapropie foarte foarte incet, si pare ca ne !isca! cu incetinitorul. a co"orare, dincontra, capatul acesteia pare a $ foarte foarte departe si ne-ar lua o vesnicie saa%unge acolo. Co"orand insa, desi picioarele calca foarte co!od si ne spun ca nu!erge! prea repede, spatiu din laterale se accelereaa si pare ca il parcurge!cu o vitea extraordinara. ecretul acestei scari este ca peretii nu sunt paraleli,

%os scara $ind lata si sus $ind ingusta. *olta este special conceputa, conica, saascunda acest lucru.


62/73

cala (egia in alatul Vatican. tanga7 Vedere de sus in %os. reapta7 Vedere de%os in sus. 3oto7#ttps7c2.static&ic/r.co!@B10@9A225A2000a1e9dB"154.%pg

cala (egia, Vatican. 'xono!etrie, plan si elevatie.

entru constructia unei "iserici de !ici di!ensiuni cu #ra!ul f. 'ndrei, *erninipreia un plan antic si fascinant, ant#eonul din (o!a, pe care il reduce ce-i dreptca di!ensiuni dar il distorsioneaa in for!a eliptica.
https://c2.staticflickr.com/8/7108/6922392000_a1e6d7b134_z.jpghttps://c2.staticflickr.com/8/7108/6922392000_a1e6d7b134_z.jpg


63/73

ant 'ndrea al Luirinale 6 ?ianoreno *ernini


64/73

ant 'ndrea al Luirinale 6 ?ianoreno *ernini


65/73

ant 'ndrea al Luirinale 6 ?ianoreno *ernini. Intrarea


66/73

ant 'ndrea al Luirinale 6 ?ianoreno *ernini. 'ltarul


67/73

ant 'ndrea al Luirinale 6 ?ianoreno *ernini. ateral interior, se o"servadistorsiunea eliptica


68/73

lanuri co!parative7 ant 'ndrea al Luirinale 6 ?ian oreno *ernini ;stanga=co!parativ cu ant#eonul din (o!a ;dreapta = 6 'polodor din a!asc

: alta lucrare re!arca"ila din perioada *aroca este scara in #elix elipticproiectata de sculptorul si ar#itectul 3rancesco *oro!ini pentru palatul C#igi din(o!a. Vederea de !ai %os este de %os in sus insa si daca se priveste de sus in %osi!aginea este aceeasi. usul si %osul sunt identice si se creaa senatia de caderein sus.

cara eliptica proiectata de 3rancesco *oro!ini la palatul C#igi din (o!a


69/73

cara eliptica proiectata de 3rancesco *oro!ini la palatul C#igi din (o!a

: alta lucrare foarte speciala este tot o "iserica de !ici di!ensiuni, tot cu cupolaeliptica, de data aceasta proiectata de *orro!ini.


70/73

an Carlo alle Luatro 3ontane 6 3rancesco *oro!ini

3atada de la an Carlo alle Luatro 3ontane este cur"a dar adevarata stiinta a!aestrului se o"serva in senatia de pra"usire a fatadei peste privitorul a&at in

ona intrarii. 'cesta percepe eronat fatada ca ne!ai$ind dreapta si $ind inclinatacatre strada.


71/73

an Carlo alle Luatro 3ontane. 3atada

a o vedere de !ai departe, se o"serva insa ca fatada este perfect dreapta.


72/73

an Carlo alle Luatro 3ontane. 3atada

Concluionand, *arocul a fost un stil decorativ, sculptural, "aat pe o cantitate!axi!a de decoratii si ele!ente ar#itecturale dispuse in co!poitii unitare inciuda diversitatii. *arocul a fost un stil prin esenta Catolic, devoltat pentru"iserica dar folosit si in lucrari civile ulterior. Maestrii *arocului Italian, "unicunoscatori ai ele!entelor ar#itecturii clasice au reusit sa creee iluii, spatii sico!poitii dina!ice si ingenioase, folosindu-se de acestea si de cunoastereafoarte avansata a stiintei perspectivei.


73/73

Cele"ra 3ontana di >revi

(eferinte7

curs 4 baroc italian.docx

Documents