david grue, flryf, - libris.ro capcaunul cel...odo, capcaunul cel bun - david gruev author david...
TRANSCRIPT
-
David Grue,
flryf,CilfCTUilIULC1I3UilI
Ilustrafii de Andreea Chele
-
o?o $r LUMEACAPCAUNILOR
Toate povegtile despre cipc[uni spun
ci sunt nigte mongtri rli gi cimlndnci oameni, iar acestepovegti nu sunt in intregimeneadevlrate. in zilele noastreins[, cipciunii mininci maiales vaci, veverile giwlbii. /in gura unui cipc[un '(1incap aproximativ 723 de
vr[bii, 215 veverile saujumitatea din spate a unei
q
-
vaci. Din cdnd in cdnd, de plictiseali, un clpc[un pof-
ticios mai d[ o rait[ prin satele oamenilor Ei ripeqteciliva ghinionigti ca s[-i g[teasci, iar [sta e motivul
pentru care multe dintre satele de oameni din Pidure
au inci alarml pentru cipciuni. insl inunele p[r!i lucrurile astea se in-
timpli atAt de rar, incAt
lumea a incePut s[ creadi cilegendl. Ce nu-i o legendi insi
triiesc in P[dure. Nici n-ar Putea
fiindc[ nu pot si doarmi decit
copaci dezrbdlcinali, aruncati la
altul.
Satul clpclunilor din Pidure se
drumului dintre Peqtera
Din deplrtare, casele lor arati ca
donate, din care rlsar tot felul
copacii ar cregte acoio cu
cele mai multe case e intuneric
acoperite de frunze uscate qi din
scot ochii, cici clPciunii au
capul, iar sim! al modei n-au
Ai zice c[ tot ce-ti trebuie canasul borclnat, urechile cl
-
cand, de plictiseali, un cipciun pof_riti prin satele oamenilor qi rdpegtei ca si-i giteascl, iar 6sta e motivulIte dintre satele de oameni din pddure
ci alarmi pentru cipcduni. insi inunele p[r!i lucrurile astea se in_
timpli at6t de rar, incAt7
lumea a inceput si cread[ ci mongtrii sunt o simplilegendi. Ce nu-i o legendi insi e ci toli cipciuniitriiesc in Pldure. Nici n-ar putea s[ triiasci altundeva,
fiindc[ nu pot s[ doarmi decAt in case construite din
copaci dezridicinali, aruncali Ia grimad[ unul peste
altul.
Satul c[pclunilor din Pldure se afli chiar la jum[tatea
drumului dintre Peqtera Puturogilor gi Mlaqtina Mici.
Din dep[rtare, casele lor arati ca niqte dealuri dezor-
donate, din care rlsar tot felul de rldicini, ca Ei cumcopacii ar creEte acoio cu trunchiurile in p[mint. in
cele mai multe case e intuneric beznd,, podelele sunt
acoperite de frunze uscate gi din pereli ies crengi care-li
scot ochii, c[ci c[pc[unii au niqte arhitecfi de te doare
capul, iar sim! al modei n-au deloc.
Ai zice c[ tot ce-!i trebuie ca si fii cipc[un e si ainasul borc[nat, urechile cllpluge, dinlii asculili 9i
-
strimbi 9i s[ nu poli s[ vorbegti decAt in cuvintesimple, adici s[ groh[i. Dar se pare c[ nimeni nuajunge rlu de la sine, aga c[ orice c[pc6un in deveniretrebuie si mearg[ timp de trei ani la gcoall, s[ inve(esi fie infricog[tor, s[ urle ca apucatul gi si sperieoameni. Iar la sfirqit trebuie s[ treaci un examen, care
decide dac[ un ciPciun etCum Ii se intAmPli adesclpcluni sunt mult mai Pcum ar veni, 9i clPciuni
ciunii care tr[iesc in Piir
prost c[pclun decAt capci
Nimeni nu Etie cum ar(
doi ani de qcoall: a avut oqcolii c[pclunilor. Ba chil
de Malilie, Dirmon, erar
c[ nici lui Odo nu-i era ddar era sigur c[ nu aYea !treac[ examenul de ciPd
notele lui nu se imbunifi
ales pentru c[ testele &chiar Ei pentru clPclunii
profesorii, Odo avea o id
aqtepta. Testele durau ttestul de Hidogenie Indiv
de Malilie, gi in noaPtea
mai grea, cea de CePciu
ce d[deai toate trei Proh
te prezinli la examenul
-
ti decdt in cuvintepare ci nimeni nuipciun in devenirela gcoali, si inveleucatul gi si sperieci un examen, care
decide dac[ un cipclun e un cipclun adevirat sau nu'
Cum li se intAmpl[ adesea 9i oamenilor insi, uniicipcluni sunt mult mai pricepuli decit al1ii - existi,cum ar veni, gi clpciuni proqti. Iar dintre toli cip-
c[unii care trliesc in Pldure, niciunul nu este mai
prost c[pciun decAt c[pclunul Odo.
Nimeni nu Etie cum a reuEit Odo s[ treacd' de primii
doi ani de gcoal[: a avut cele mai mici note din istoria
gcolii clpclunilor. Ba chiar, in al doilea an, profesorul
,de Malilie, Ddrmon, era s[-l lase repetent. Adev[rul e
c[ nici lui odo nu-i era clar cum ajunsese in anul trei,
dar era sigur cl nu avea nicio qansl s[-l termine Ei s[
treaci examenul de c[pc[bilitate. Mai intii pentru ci
notele lui nu se imbun[tlliseri nici anul [sta, dar mai
ales pentru c[ testele de absolvire erau foarte grele
chiar qi pentru clpciunii pricepuli. Din ce-i spuseseri
profesorii, Odo avea o idee destul de clard despre ce-l
agtepta. Testele durau trei zile: in prima zi se lineatestul de Hidogenie IndMduali, in a doua zi examenul
de Mali$e, qi in noaptea celei de-a treia zi proba cea
mai grea, cea de Clpcluneal[ Practicl. De-abia dupi
ce dideai toate trei probele erai considerat vrednic s[
te prezinli la examenul de cipclbilitate, unde tu qi
LI
-
colegii t[i trebuia si faceli dovada c[ sunteli in stares[ speriali un sat de oameni. Daci reuqeai si treci cusucces de toate astea, deveneai c[pciun in toati regula.Daci nu - ei bine, Odo nu voia si se gAndeascl la asta.
Din cAte gtia, niciun ciPciun d
testul. Odo era convins ca urma
Toate problemele i se trageaul
lui Odo nu-i Plicea si fie riu d
micul c[pclun Mucegai, era riu
fusese prins de Profesorul de I
cintdnd in timP ce Privea un
zase pe deget gi i s-a scazut not
ce colegii lui sPeriau toate Pisiioraqului qi lisau in urma doar d
soi de ciori foarte mici- Alta &
jucdndu-se cu un Pui de mit
mAngiindu-i coada, qi ajunsese
Fiindcl r[ut1lile ii iegeaurAdeau des pe seama lui, mai al
Mililia Maliliei. Cind aveau ch
stringeau in jurul lui Odo qi inr
cai
Odo nu q
Nimic, rtimit
Chnd vede t-^tvrea sa u )
-
untefi in stareai sa treci cur toat5. regula.
leascl la asta.
Din cAte gtia, niciun clpciun din Pldure nu picase
testul. Odo era convins c[ urma si fie primul.
Toate problemele i se trigeau de la un singur defect:
lui Odo nu-i plicea si fie r[u deloc. $eful clasei lui,
micul cipclun Mucegai, era r[u gi-n cerul gurii. Odo
fusese prins de profesorul de Distrugerea Mediului
cAntAnd in timp ce privea un fluture care i se aqe-zase pe deget gi i s-a sc[zut nota la purtare, in vreme
ce colegii lui speriau toate plslrile colorate din jurul
oraEului qi l[sau in urm[ doar stinculele, care sunt un
soi de ciori foarte mici. Alti dat[, un vecin il vizusejucAndu-se cu un pui de mi![, gAngurind la el EimingAindu-i coada, qi ajunsese de rAsul satului.
Fiindcl r[utilile ii ieqeau atit de prost, colegiirAdeau des pe seama lui, mai ales Mucegai qi gaqca sa,
Mililia Maliliei. Cind aveau chef de glume, aceqtia se
strA'ngeau in jurul lui Odo gi incepeau s[ cinte lucruri
ca:
Odo nu sperie
Nimic, nimic, nimic,
Cdnd vede un Pisic
Vreq sd il perie.
-
Sau:
Odo gudurdfluturi,
Odo mdngdie mhle,
Dacd-l tntorci ;i il scuturiDin cap o sd-i cadd tdrdye.
Erau oribili gi reugeau si-l faci pe Odo s[ se indo-iasc[ de el insugi mai mult decit o fhcea deja. incercasi ii evite oricAnd avea ocazia, dar cum si ii evili cutotul cind erau colegi de clas[!
PROBA DEINDI
Mai rdrnisese foarG
Odo se indrePta
asta se lineau probele
vadi cit de preglti$
Odo ii eragroazildePrima zi era
preda lecliile de
ceea ce linea de
in care era sipatide usturoi gi incerca siurdte, aqa cum le