1

DDDiiinnn fffuuugggaaa aaauuutttooocccaaarrruuullluuuiii ppprrriiinnn 333 cccaaapppiiitttaaallleee eeeuuurrrooopppeeennneee Întotdeauna, cump ăna dintre ani con Ńine şi o emo Ńie nedefinit ă, dat ă de acea

număr ătoare interioar ă care contabilizeaz ă, pe o foi Ńă de suflet, câ ştigurile şi pierderile anului care tocmai se încheie, cât a fos t bucurie şi cât a fost triste Ńe, cât a fost împlinire şi cât a fost doar vis înjunghiat. Fiec ăruia i-a fost dat s ă petreac ă Cr ăciunul într-un fel aparte, poate chiar în

func Ńie de a şezarea stelelor care-i guverneaz ă destinul. Salutare! şi am bucuria de a v ă împărt ăşi, în câteva imagini şi filmule Ńe, ultima mea c ăl ătorie petrecut ă, în str ăin ătate. Budapesta

bastionul pescarilor

construit pe locul unde fusese odinioar ă turnul

încredin Ńat pescarilor spre

apărarea fort ăre Ńei.

Budapesta v ăzut ă din turnul pescarilor este supranumit ă Parisul de Est, Mireasa Dun ării, Perla Dun ării sau ora şul cu 9 poduri peste Dun ăre.

2

Budapesta

bastionul pescarilor construc Ńie de dat ă relativ recent ă

(1901-1902), oper ă a

arhitectului Schulek

Frigyes care i-a imprimat o

autentic ă atmosfer ă de

monument istoric,

înfrumuse Ńeaz ă acest ă parte a

malului Dunării

Budapesta Palatul Regal (pia Ńa Szent György) construit în sec. al XIII-lea dup ă invazia mongol ă din 1241, dar distrus de-a lungul timpului de aproximativ 30 de ori, ultima oar ă în al II- lea R ăzboi Mondial în cadrul

confrunt ării dintre armatele germane şi cele ruse şti este reconstruit în perioada comunist ă. Este unul din cele mai mari palate Regale ale Europei unde ast ăzi găzduie şte Muzeul de Istorie al Budapestei unde pute Ńi vedea

vestigii arheologice din perioada roman ă până în sec.al XIII-lea şi Galeria NaŃional ă de Art ă care con Ńine peste 100000 piese care acoper ă intervalul dintre Evul Mediu şi sec. al XX-lea.

3

Budapesta podul Elisabeta ( prin Ńesei Sissi-

împăr ăteas ă austriac ă din

dinastia habsburgilor) este ultimul reconstruit, dup ă

distrugerile fasciste din 1940 de c ătre arhitectul Savoly Pall, din linii

geometrice, sub Ńiri, în metal, suspendat parc ă în infinit, f ăcând trecerea în Pesta , la “ Biserica din centru”.

Budapesta Podul cu lan Ńuri construit în 1839-1849 şi reconstruit în 1949 dup ă planurile originale ale inginerului englez William Tierny Clark este considerat cel mai vechi şi simbolul sau emblema Budapestei şi este iluminat cu 3650 becuri care cost ă 600 euro/noapte; De o parte şi de alta a podului sunt 2 lei care nu au limbi care au fost

sculpta Ńi de M. János şi care a uitat s ă-i înzestreze cu acest organ, s-ar fi sinucis de am ăr ăciune din aceast ă pricin ă.

4

Budapesta- Podul cu lan Ńuri vedere din fa Ńă

Budapesta- Pia Ńa Eroilor cu Monumentul milenar, ridicat cu ocazia anivers ării a 1000 de ani de existen Ńă a Ungariei, pa baza planurilor sculptorului Zala György şi arhitectului Schickendanz Albert. Monumentul are în centru un soclu înalt pe care se afl ă figura arhanghelului Gavriil cu coroana Sfântului Ştefan, iar la baz ă, statuia lui Arpád şi cei 7 voievozi desc ălec ători. În jurul monumentului central, în semicerc, între colonade sunt aşeza Ńi regii Ungariei.

5

Viena sediul ONU al 3-lea din lume dup ă New York şi Geneva

Viena Palatul Schönbrunn ini Ńial a fost palat de vân ătoare. Primul document al palatului dateaz ă din 1672. În 1683 este distrus complet de turci, iar în 1692 începe construirea unui nou palat. Acesta con Ńine 1441 camere, din care numai 20 se viziteaz ă. Interioarele acestui palat sunt din marmur ă poleite cu aur şi candelabre din cristal.

î

6

Viena Parcul Palatului cât Principatul Monaco cu Gr ădinile Gloriet

Viena Cl ădirea Urania cu

Observatorul Astronomic construit în anul 1910

7

În dreapta Palatului se afl ă Grădina Zoologic ă. Ea de Ńine 5000 de exemplare şi înregistreaz ă cea mai mare cot ă de vizitatori din Europa. Aici se pot admira şi fotografia hipopotami, rinoceri, maimuŃe, crocodili, berze, egrete, mufloni, c ămile, capre negre, foci, elefan Ńi, pinguini, flamingi, ibi şi, zebre, ur şi polari şi de munte, etc.

8

9

10

11

12

13

Praga staré m ĕsto (ora şul vechi) La concuren Ńa cu Vene Ńia şi Amsterdam, Praga este unul din cele mai frumoase şi

pitore şti ora şe europene sau este considerat ă bijuterie veche în inima Europei sau mama ora şelor sau ora şul celor 100 de clopotni Ńe sau ora şul de aur. Capitala Cehiei s-a dezvoltat ra Ńional către margini l ăsând în mijloc labirintul de str ăzi al cet ăŃii vechi întrerupt de pie Ńe cu biserici şi catedrale impun ătoare, str ăbătut de galerii prin care abia trece o persoan ă. Peste tot portaluri, ogive, statui şi basoreliefuri cu o diversitate uimitoare şi totu şi cu un aer comun.

14

Praga staré m ĕsto (ora şul vechi) se g ăseşte turnul Prim ăriei, cu vestitul orologiu ce

func Ńioneaz ă neîntrerupt din 1410; sute de turi şti aşteapt ă anun Ńarea orei de către scheletul ce reprezint ă moartea, apoi defilarea celor 12 apostoli în fa Ńa unor ferestruici încheiat ă de cântatul unui coco ş. Principala pies ă a orologiului o constituie o sfer ă care m ăsoar ă timpul înc ă din secolul al XV-lea; a 3-a parte a orologiului o reprezint ă calendarul, o plac ă circular ă care se rote şte în jurul unui punct fix cu emblema ora şului vechi, ornamentele picturale apar Ńinând pictorului ceh Josef Mánes. Din acest turn ave Ńi o frumoas ă vedere de ansamblu asupra întregului ora ş.

Praga Monastirea Loreta (Na şterea lui Iisus)

este un complex arhitectural baroc din sec. al XVII-lea care adăposte şte un bogat tezaur de obiecte religioase şi o capel ă de marmur ă, copie a casei Madonei din Loreta (Italia), cas ă în care se spune c ă Fecioara Maria a fost mutat ă din Nazareth de către îngeri; dar, altceva face faim ă Loretei cehe, şi anume, în turnul M ănăstirii exist ă 27 de clopo Ńei de diferite m ărimi ce execut ă o melodie la o or ă fix ă.

15

Praga Castelul Regal

este unul din cele mai mari fort ăre Ńe din lume; Reprezint ă esen Ńa ora şului bohemian, actualmente re şedin Ńă preziden Ńial ă. A fost fondat în cea de-a 2-a jum ătate a sec. al IX-lea, iar modific ările aduse de-a lungul secolelor dup ă numeroase incendii şi distrugeri au format complexul pe care-l vede Ńi ast ăzi; este o combina Ńie de elemente romantice, gotice, baroc şi renascentiste care stau ca m ărturie a stratific ării diverselor culturi şi curente arhitecturale şi artistice.

Praga- uli Ńa de aur cea mai îngust ă strad ă din Praga; În anul 1597 împ ăratul

Rudolf II a pus la dispozi Ńia celor 24 de Ńinta şi care ap ărau castelul din Praga un spa Ńiu redus unde s ă construiasc ă ni şte case mici; printre locuitorii faimo şi este şi scriitorul Franz Kafka la nr.22; Legendele uli Ńei de aur spun c ă aici au locuit alchimi ştii care au încercat s ă creeze piatra filosofal ă, elixirul tinere Ńii sau să transforme fierul în aur.

Şi unii Şi al Ńii, dup ă ce se vor scutura din aceste zile, o vor lua de la cap ăt, la început de an, vor porni o nou ă lupt ă sau chiar o vor continua pe cea veche. Roata vie Ńii î şi cere dreptul la rostogolire. E o lege atât de veche. Şi un nou an, în 12 capitole, va defila prin via Ńa tuturor. Un nou an care, cu siguran Ńă, va avea şi el, ca to Ńi ceilal Ńi dinaintea lui şi ca to Ńi ceilal Ńi care-i vor urma, de toate: câ ştiguri şi pierderi, bucurii şi triste Ńi, împliniri şi vise înjunghiate, etc. Prof. economist, ANDRESCU MIHAELA