disfuntia atm

8/18/2019 Disfuntia ATM

1/34

CUPRINS:

Introducere…..…................................................................................................3

Actualitatea temei .................................................................................................3

Scopul studiului........................................................................................................4

Obiectivele studiului.................................................................................................4

I. Reviul literaturii...................................................................................................5

1.1 Terminologia.............................................................................5

1.2 Epidemiologia disfunc iei temporo-mandibulare..............................................5ț

1.3 lasificarea disfunc iei temporo-mandibulare...................................................!ț

1.4. "articularit#$ile anatomice a articula iei temporo-mandibulare........................!ț

1.5 %i&iolgia i biomecanica articula iei temporo-mandibulareș ț ...............................'

1.! Etiologia (i patogene&a disfunc iei temporo-mandibulareț .................................'

1.) Tabloul clinic al disfunc iei temporo-mandibulareț **...................................1+

1.' ,iagnosticul (i diagnosticul diferen$ial............................................................13

1. Tratamentul disfunc iei temporo-madibulare....................................................13ț

1.1+ onclu&ii la capitolul 1....................................................................................15

II

Materiale şi metode de cercetare......................................................................17

III Rezultate rorii şi di!cu"ii.............................................................................1#

I$ Cazurile clinice.................................................................................................%%

$ Concluzii.............................................................................................................%7


2/34

$I Recomand&ri ractice......................................................................................%#

$II Rezumat 'n lim(a rom)n&.............................................................................3*

$III Rezumat 'n lim(a ru!&..................................................................................31

I+. Rezumat 'n lim(a en,lez&...............................................................................3%

ibliografie..............................................................................................................33


3/34

,isfuncția Temporo- /andibular# la pacien ii cu migren#.ț

Introducere.

Actualitatea temei:

"atologia articula$iei temporo-mandibulare repre&int# una dintre afec$iunilefrecvent 0ntlnite 0n practica stomatologic# curent# repre&entnd un subiect demare actualitate. ns# tot mai des cu aceast# problem# se confrunt# i mediciișneurologi care 0ncearc# s# depiste&e corela ia 0ntre aceste dou# afec iuni care potț țcoeista la acela i pacient pentru efectuarea unui tratament comple i efectiv.ș ș

Ar putea oare fi ,isfunc ia articula iei temporo-mandibulare re&ultatul uneiț țafec iuni precum migrena Aceast# 0ntrebare i-o pun mul i medici at0tț ș ț

stomatologi c0t i neurologi. Anual se efectuea &eci de studii pentrușdeterminarea corel#rii acestor dou# afec iuni a migrenei i disfunc iei AT/.ț ș ț

,isfunc$ia temporomandibular# 0n sine este 0nc# considerate de mul$i a fi ocondi$ie !i-olo,ic& a pacientului mai degrab# dect o problem# reala fi&icastructurala (i mecanica care poate afecta 0ngri6or#tor sistemul muscular endocrinosos (i nervos."entru a intelege c0t de veridic# este aceasta afirma ie mi-am propus reali&areațacestui studiu i depistarea la pacien ii cu migren# disfunc ia temporo-mandibular#ș ț ți influen a st#rii psi7oemo ionale 0n perceperea durerii.ș ț ț

/igrena cu sau f#r# aura este frecvent asociat# cu ,isfunc ia articula iei temporo-ț țmandibulare. efaleea este un simptom cel mai frecvent 0ntilnit 0n ,T/.

,isfunc ia AT/ este un termen colectiv care 0ntrune te un numa#r mare deț ș probleme clinice care includ8 probleme masticatorii musculare AT/ i structurișasociate.

"atologia AT/ ocup# un loc deosebit printre afec iunile stomatologice av0nd unțtablou clinic divers i care ine de competen a unor speciali ti cum ar fiș ț ț ș 8stomatolog neurolog otolaringolog oftalmolog psi7iatru i osteopat careșidentific# anumite aspecte dificile pentru diagnostic i tratament.ș

n 134 medicul O9:-ist ;ames osten descrie sindromul disfunc iei AT/țcaracteri&at prin verti6e dureri occipitale otalgie glosodinie dureri 0n regiunea


4/34

na&al# ocular# 0nso ite de deran6amente i 0nt0lnite ca regul# la pacien ii cuț ș țedenta ii fiind cunoscut 0n istorie ca Sindromul osten.ț

Scoul !tudiului8 ia,no!ticarea /M la acien"ii cu mi,ren&.

0(iective:

1. naliza literaturii de !ecialitate 'n domeniul di!2unc"iei /M.

2. Cercetarea criteriilor de dia,no!tic a i!2unc"iei /M.

3. 4aminarea acien"ilor cu mi,ren& şi dei!tarea la ei a /M.

4. naliza rezultatelor o( inute.ț


5/34

I Reviul iteraturii

1.1 /erminolo,ie.

Tulbur#rile articula iei temporo-mandibulare numit# si ,isfunc ia temporo-ț ț

mandibular# < ,T/= constituie o subgrup# a sindroamelor dureroase orofaciale ceimplic# musculatura masticatorie articula ia temporo-mandibular# 1?.

,ebutul tulbur#rilor AT/ poate fi acut sau lent insidios cu remisie complet@spontan# dup# care se pot sau nu cronici&a cu durata de luni sau ani de &ile.%ormele cronice ca orice alt sindrom dureros se asocia&@ cu un comple de factorifi&ici de comportament psi7ologici i psi7osociali.ș

n 13+ ,r. ;ames osten a denumit simptomatologia corelat# disfunc ei AT/ țsindromul ostenB ulterior termenul fiind 0nlocuit cu8 afec iuni AT/ sindromulțdisfunc iei AT/ perturb#ri func ionale AT/.ț ț

Car in 1'3 Asocia ia American# ,entar# a adoptat termenul de Tulburarețtemporo-mandiblar#B pentru a facilita coordonarea cercet#rilor si a comunic#rii.>5?.

1.% idemiolo,ia.

,up# autorul e&rucov D./o 2++2 ravcenco ,.D. 2++) afec iunile AT/țsunt 0nt0lnite aproimativ la 25-!5F din popula ie. n perioada de adolescen # acestț țindice este aproimativ de 1!-3+F. >15?

,up# datele autorului american ;. OGeson 2++5 )F din popula$ie au problemesevere 0n AT/.

n SHA )5F din popula ia adult# a avut cel pu in o dat# eperien a unuia sau maiț ț țmultor simptome de suferin # AT/.ț

Simptomele cele mai frecvente


6/34

Alte simptome sunt 0ntlnite mai rar8 limitarea desc7iderii arcadelor dentare ișmodific#ri ale oclu&iei dentare care se 0ntlnesc la mai pu in 5F din ca&uri deț

popula ie.ț

Tulbur#rile AT/ se produc mai ales la v0rsta adult# 2?

,T/ de origine articular#8

a=. de de&voltare8- modific#ri de form#

b=. prin deplas#ri meniscale8- cu reducere- f#r# reducerec=. 7ipermobilitate.d=. lua ii.țe=. inflamatorii- sinovite

-capsulitef=. artritice8- osteoartro- osteoartrit#-poliartrit#g=. anGilo&a8-fibroas#-osoas#.


7/34

,T/ de origine muscular# cu punct de plecare de la nivelul mu c7ilor mobil&atorișai mandibulei8

- ,urere miofascial#J- /io&iteJ- Spasme musculareJ- Kipomobiltate antalgic#J- Kipomobilitate prin fibro muscular#J- Tumoral#J

1.6 Particularit&"ile anatomice a articula iei temoromandi(ulare.ț

Articula ia temporo-mandibular#


8/34

• ,iscul articular este o forma iune fibroas# alc#tuit# din fibre concentricețcare la adult va avea o structur# fibrocartilaginoas#. Ata amentul la alșdiscului articular 0n partea posterioar#confer# acestuia un grad demobilitate.

• artila6ul articular acoper# suprafe ele articulare ale componetelor osoasețfiind format dintr-un strat sub ire i inegal ca grosime de cartila6 7ialinț șmodificat acoperit de o membran# fibroas# avascular# care corespunde

pericondrului.• apsula articular# este un man on fibros dispus relativ la 0n 6urul capetelor ș

oaselor avnd ba mare la ba&a craniului i v0rful la nivel condilian fiindșata at# la toat# circumferin a meniscului. Cnser ia mandibular# este asigurat#ș ț țde polii capului mandibulei fiind separate de inser ia discului articularțanterior pe marginea suprafe ei articulare a capului mandibular i posteriorț ș

pe aria triung7iular# a mandibulei.• :igamentele AT/ sunt bandelete fibroase intra-articulare sau etra-

articulare cu rol 0n fiarea articula iei limitarea mi c#rilor mandibulare iț ș șarmarea capsulei8

- :igamentul lateral etern- :igamentul lateral intern- :igamentul sfeno-mandibular - :igamentul pterigo-mandibular - :igamentul timpano-mandibular

• /embrana sinovial# este o lam# con6unctiv# care c#ptu e te fa a profund# aș ș țcapsulei i este divi&at# de discul articular 0n dou# p#r i distincte c0te unulș ț

pentru fiecare eta6 articular supra i infradiscal.ș

Dasculari&a ia i inerva ia articula iei temporo-mandibulare.ț ș ț ț

Arterele provin din artera temporal# superficial# prin ramurile sale < arteratransvers# a fe ei i artera temporal# medie= artera mailar# prin ramuri directeț ș

fine sau indirecte din artera timpanic# artera meningee medie i artera temporal#ș profund#.

Denele drene spre vena temporal# superficial# i spre vena facial.ș

:imfaticele drenea 0n ganglionul pretragian ganglionii intraparotidieni ișganglionii traseului 6ugulo-carotidian.


9/34

Cnerva ia este asigurat# de nervul mandibular prin ramurile sale8ț nervulmaseterin nervul auriculo-temporal i nervul temporal profund.ș

1.5 8iziol,ia i (iomecanica articula iei temoromandi(lare.ș ț

1.5.1 /usculatura mobili&atoare a mandibulei

:a nivelul mandibulei au inser ia peste 2+ de mu c7i. /u c7ii masticatori seț ș șclasific# 0n dou# grupe8 mu c7ii cu ac iune primar#< mu c7ii primari= i musc7ii cuș ț ș șac iune secundar# < mu c7ii accesori=.ț ș

,in prima grup# fac parte8

• /u c7iul maseter ș• /u c7iul temporalș• /u c7iul pterigoidian medialș• /. "terigoidian lateral.

,in a doua grup# fac parte8

• /u c7ii supra7ioidieni < m. digastric m. milo7ioidian genio7ioidian iș ș

stilo7ioidian.• /u c7ii infra7ioidieni


10/34

Au fost efectuate multe cercet#ri pentru a depista factorii etiologici i multeș0ncerc#ri pentru a clasifica aceste condi iiț .>1.?

Simptomatologia clinic# 0nt0lnita impreun# cu re&ultatele pe termen scurt i lungșale diferitor metode de tratament utili&ate reflect# etiologia comple# a disfunc ieițtemporo-mandibulare.

1.!.1 Teoria deplas#rii mandibulare.

n 121 /onson a sus inut c# deplasarea distal# a condilului mandibular le&eațconductul auditiv etern i deseori provoac# un defect al au&ului cu un gradș

propor ional cu importan a tratamentului.ț ț

1.!.2 Teoria nero-muscular#.

el mai frecvent factor asociat ,T/ este tonusul muscular accentuat. ruismulse intilne te des in disfunc iile mioarticulare. Tonusul muscular poate fi accentuatș țde tensiunea emotional# de durere dar si de contactele premature in interferen elețoclu&ale.

1.!.3 Teoria muscular#.

Oboseala muscular# se instalea 0n urma localirii la nivelul musculaturii ar#spunsului 0ntregului organism la ac iunea unor factori de stres.ț

%rustrarea constant# duce la stres care se va accentua prin de&voltarea unor refleecondi ionate.ț

1.!.4 Teoria psi7o-fi&iologic#.

/ecanismele involuntare de eliberare de tensiune pot crea obiceiuri orale


11/34

onflictele emo ionale legate de dependen # sau dominan # pot conduce laț ț ț

obiceiuri eliberatoare de tensiune


12/34

:ocalirile posibile a durerilor 0n disfunc$ia temporo-mandibular#8

Al#turi de durere 0n dereglarea sistemului neuro-muscular se mai pot constata lainspec$ie8

•

asimetrii ale fe$ei datorate unei 7ipertrofii a mu(c7ilor temporal sau maseter ca urmare a 7iperfunc$iei

• asimetrii 0n traiectoria mi(c#rilor mandibulei

• devierea mandibulei 0n mi(carea de propulsie.

• imposibilitatea realirii mi(c#rii de lateralitafe

• limitarea desc7iderii gurii


13/34

"alparea 0n fundul de (an$ vestibular superior la nivelul tubero&it#$ii amu(c7iului pterigoidian etern este etrem de dureroas# (i pre&ent# 0n peste'+F din ca&urile de disfunc$ie temporomandibular#.

Ngomotele ariculare8

Hn alt simptom obi(nuit al disfunc$iei temporo-mandibulare este pre&en$a&gomotelor intraarticulare. Aceste &gomote sunt percepute de pacient 0n articula$iefie sub form# de cracmente fie ca frec#turi. racmentele apar datorit#asincronismului dintre cele dou# fascicule ale mu(c7iului pterigoidian etern


14/34

Spasmul muscular al mu c7ilor masticatori sau sindromul dureros de disfunc ieș țmiofaciale este cel mai obi nuit dintre tulbur#rile AT/. "acien ii vor descrie unulș țsau mai multe din urm#toarele8- semne8 reducerea amplitudinii mi c#rilor mandibulare deteriorarea func ieiș țmandibulare


15/34

Tratamentul paliativ urm#re(te ameliorarea simptomatologiei pacientuluif#r# a se interveni asupra factorilor etiologici se refer# la reducerea saueliminarea acesteia. Tratamentul durerii este de dou# tipuri8 medical (i cuagen$i fi&ici. Tratamentul medical se refer# la administrarea de analge&ice

tranc7ili&ante aneste&ice locale substan$e antiinflamatorii nesteroidiene (irelaante musculare.

Se pot face infiltra$ii periarticulare cu ilin# 2F sau intraarticulare cu substan$e pe ba de 7idrocorti&on dar o singur# dat#.

Tratamentul cu agenţi fizici este de cinci feluri:

termoterapia care folose(te c#ldura emis# de o surs# de ra&e infraro(ii sau delaser cu O2 J

terapia prin refrigera$ie folosind GelenulJ

masa6ul $esuturilor din &ona dureroas#J

stimularea electric# neural# transcutan#J

terapia de relaare a mu(c7ilor.

Tratamentul paliativ mai poate fi reali&at fie practicnd un bloca6 intermailarcare va duce la dispari$ia aproape imediat# a durerilor fie practicnd o serie deeerci$ii de gimnastic# a musculaturii mobili&atoare a mandibulei.

Tratament definitive nec7irurgical8

Tratamentul definitiv nec7irurgical este orientat spre reducerea 7iperactivit#$iimusculare datorate pe de o parte parafunc$iilor (i maloclu&iei iar pe de alt# partestresului emo$ional.

Malocluzia se re&olv# prin terapie ocluzală, care presupune orice interven$iemenit# s# modifice po&i$ia mandibulei (isau contactele dentare patologice

Terapia ocluzală reversibilă modific# numai temporar raporturile oclu&ale (ise poate reali&a cu a6utorul unei gutiere oclu&ale sau al unei pl#ci palatinalecu platou retroinci&al.

Putiera oclu&al# este o pies# protetic# acrilic# reali&at# pe o 0ntreag# arcad#(i care pre&int# o fa$# oclu&al# neted# ce permite mandibulei s#-(i g#seasc# o

po&i$ie optim#


16/34

"laca palatinal# cu platou retroinci&al este tot o pies# protetic# acrilic#ancorat# pe din$ii mailarului sup. cu cro(ete (i care pre&int# un platouretroinci&al de asemenea neted pe care alunec# din$ii mandibulari.

/ecanismul de ac$iune al gutierelor oclu&ale (i al pl#cilor palatinale cu platou retroinci&al const# 0n (tergerea engramei generate de contacteledentare patologice cu apari$ia rela#rii musculare (i implicit dispari$iadurerii dup# maimum 24 de ore de la aplicare. Efectul lor nu esle eficientdect maimum 3-4 s#pt#mni dup# care durerile pot reap#rea. ,in aceast#QRu&R sunt considerate ca tratamente reversibile.

Terapia oclu&ala ireversibila8

Terapia ocluzală ireversibilă este constituit# din orice tratament care

permanenti&ea modific#rile raporturilor oclu&ale (isau po&i$ieimandibulei. Eemple 0n acest sens sunt (lefuirile selective (i lucr#rile protetice care modific# rela$iile oclu&ale. lefuirea selectiv# este un procedeu prin care se modific# suprafe$ele oclu&ale ale din$ilor pentru a se0mbun#t#$i contactele dento-dentare. Se reali&ea numai atunci cndalter#rile suprafe$elor dentare sunt minime astfel 0nct corecturile se potface doar 0n smal$. Tot ca terapie oclu&al# ireversibil# sunt considerate (itratamentele ortodontice.

Tratamentul c7irurgical8

Tratamentul chirurgical. "e parcursul anilor s-au imaginat diferite metode care

s# duc# la dispari$ia cracmentelor (i bine0n$eles a durerii la limitarea mi(c#rilor

mandibulei etc. Oricum ma6oritatea autorilor sunt de acord c# nu se recurge la

terapia c7irurgical# dect dup# epui&area metodelor terapeutice neinva&ive sau

cnd tulbur#rile clinice sunt att de severe 0nct eist# certitudinea c# nu se pot

remite dect dup# o interven$ie c7irurgical#. Cn aceste ca&uri simptomatologia

disfunc$iei temporo- mandibulare se asocia cu modific#ri severe ale

elementelor articulare care sunt de fapt caracteristice unor afec$iuni clinice

distincte ma6oritatea constituind complica$ii ale disfunc$iei.1.1* Concluzii la caitolul I


17/34

%#c0nd o anali a celor descries mai sus putem a6unge la conclu&ia c# factorii principali care conduc spre afec iuni alte AT/ sunt factori capabili s# destabili&e&eț biomecanica aparatului dento-mailar i articular cu ac iune asupra aparatuluiș țneuro-muscular care 0n final aprecia po&i ia rela ia 0n spa iu a elementelorț ț ț

articulare ale mandibulei fa # de mail#.ț"ricipalul factor disfunc ional este considerat necoordonarea activit# ii mu c7ilorț ț șmasticatori a spasmelor musculare. /ai important# este considerat# func iațmu c7iului pterigoidian lateral 1!?ș


18/34

II Materiale şi metode de cercetare.

A fost efectuat un studiu 0n incinta C/S" Cnstitutul de Leurologie (i

Leuroc7irurgie.

Au fost supu(i cercet#rii 15 de pacien$i de se femenin cu vrsta cuprins# 0ntre1'-4+ ani cu diagnosticul de migren# confirmat# anterior de medicii neurologi.

"acen ilor li s-au aplicat teste de personalitate8 S:-+ Spilberg7er si ecG pentruța anali&a statusului psi7oemo ional al acestor pacen i iar pentru depistareaț ț

disfunc iei temporo-mandibulare a fost aplicatț

c-e!tionarul ti > !creenin,? rou! de McNeill:

,A LH

1. Sim$i$i o sen&a$ie de oboseal# a mailarelorB dup# mas#

2. Sim$i$i dureri la mastica$ie sau 0n timpul c#scatului

3. Sim$i$i dureri atunci c0nd desc7ide$i larg gura

4. Sim$i$i &gomote 0n articula$ie < AT/=

5. Ave$i dureri de cap frecvente

!. Ave$i dureri 0n &ona urec7ilor sau 0n 6urul ei

).Ave$i dureri 0n &ona fe$ei g0tului sau 0n &ona t0mplelor

'. Scr0(ni$i din din$i sau obi(nui$i sa sta$i cu mailarele0ncle(tate. A$i avut vre-un traumatism recent la cap g0t sau almailarului1+. A$i fost anterior tratat pentru vre-o problema al mailarului


19/34

,ac# sunt mai mult de 2 r#spunsuri po&itive este necesara o eaminare

suplimentar# i aplicarea unor investiga ii paraclinice.ș ț

"arametrii monitori&a i8ț

"rin anamne&a pacien ilor am urm#rit8ț

• "arametrii demografici si antropometrici8 vrsta se mediul de

provenien a ocupa ia.ț ț• Antecedente 7eredo-colaterale.• Antecedente personale fi&iologice8 menar7a nr. de sarcini nr. de avorturi

clima.• ondi ii de via a i de munc#8 alimenta ia fumatul consumul de alcoolț ț ș ț

nivelul educa ional profesia.ț• Simptomatologie8 durerea < spontan# sau provocat#= limitarea sau

mobilitatea asimetrica a mandibulei anomalii ale oclu&iei dentare &gomote

articulare < cracmente sau crepita ii=.ț• Am utili&at de asemenea alte date ob inute anamnesticț 8 vrsta pacien ilor laț

care a debutat boala i vec7imea afec iunii pre&en a comorbidit# ilor i aș ț ț ț ș

manifest#rilor etraarticulare.

valuarea diza(ilita ilor 2unc ionale:ț ț

valuarea durerii:

"entru a evalua durerea resim ita de pacien i am folosit scala analog-vi&ual#-DASț ț

cifra prin care se monitori&ea durerea eprimnd numarul de cm la care


20/34

pacientul a plasat reperul corespondent intensita ii durerii pe care o resimte inț

momentul eamin#rii.

1.1 absența durerii2.3 durere slab sesizată4.5 durere sîcîitoare și puțin deranjantă6.7 durere perturbantă, supărătoare.! durere intensă, teribilă1" durere insuportabilă, s#îșietoare.


21/34

III.Rezultate proprii şi discuţii.

Efectund anali&a re&ultatelor eamin#rii celor 15 pacien$i cu migren# interna i 0nțC/S" Cnstitutul de Leurologie (i Leuroc7irurgie din 9epublica /oldova s-audepistat ! pacien i cu semne de disfunc ie a articula iei temporo-mandibulare.ț ț ț

4"$

6"$

Disfuncţia ATM la pacienţii cu migrenă

%rezintă se&ne de '() *ără se&ne de '()

Simptomele cele mai frecvente ale subiec$ilor cu disfunc$ie temporo-mandibular#au fost repre&entate de &gomote articulare reducerea mobilit#$ii mandibularedurere muscular# (i durere articular#. Semnele cele mai frecvente de disfunc$ie lasubiec$ii cu anomalii dento-mailare au fost8 devierea liniei interincisive over6et-ulcrescut (i overbite-ul adnc.

:a subiec$ii cu migren# mai durat# 0n timp s-a constatat pre&en$a unei dureri maiaccentuate la palparea AT/ dupa scala vi&ual analoag#.

:a pacien ii care pre&entau &gomote articulare accentuate s-au depistat asimetriițmai accentuate a variabilelor cefalometrice 0n special pe partea afectat#. Evaluareafunc$ionalit#$ii i disfunc$ionalit#$ii articulare repre&int# un element decisiv pentruș


22/34

0mbun#t#$irea diagnosticului i a calit#$ii actului terapeutic 0n special la pacien iiș țcu migren#.

Ace ti pacien i pre&entau urmatoarele semne clinice din tab. Lr.1ș ț 8

"

1

2

3

4

5

6

+i&itarea descideriicaităii bucale

/0o&ote articulare

'ureri la &asticaie

ruis&

'ureri &usculare

'ureri in ()

n dependen # de num#rul de semne clinice i tipul acestora putem determina careț șstructuri sunt implicate 0n disfunc ia AT/ la fiecare pacient 0n parte. ,e eempluț

pacientul nr.1 pre&int# semne care implica at0t mu c7ii masticatori c0t i aticula iaș ș țtemporo-mandibular# cu pre&en a &gomotelor articulare dureri in articula iaț țtemporo-mandibular# cu limitarea desc7iderii cavita ii bucale< 35 cm=. eea ce nețvorbe te despre sindromul miofascial cu limitarea desc7iderii cavit# ii bucale.ș ț

To i pacien ii la care s-au depistat semne de disfunc ie a AT/ pre&entau acu&e peț ț țaceia i parte pe care se manifesta i migrena ceea ce ne permite s# deducem faptulș ș

c# aceste dou# afec iuni au o corela ie cert#.ț ț

onclu&ionnd anali&a re&ultatelor ob$inute putem spune c# statusul articula$ieitemporo-mandibulare este un factor important de luat 0n considerare 0n planificareaterapeutic# 0n special la pacien$i cu migren#.


23/34

IV Cazurile clinice.

Caz Clinic

1.ate ,enerale8 pacient# H. :. vrsta8 24 ani se8 femenin adresa8 9aionulriuleni satul 9#cule ti ocupa ia8 ,e&osator.ș ț

%.1. cuze8 ,urere U locali&at# 0n regiunea articula iei temporo-mandibulareț

unilateral pe dreapta cu iradierea 0n regiunea cervical# intesitate moderat# ișsever#.a factori declan atori ai durerii servesc desc7iderea larg# a cavit# iiș ț bucale durere la mastica ie i se intensific# 0n timpul acceselor de migren#.ț ș

efalee cu caracter ap#s#tor-s#get#tor locali&at 0n 7emicraniul drept.

%.%. namneza actualei maladii8 ,ebutul migrenei este din tinere e


24/34

e= Antecedente 7eredocolaterale - nu relatea afectarea de careva maladii a p#rin$ilor (i rudelor.

6.+MN 0@IC/I$ NR.

1. In!ec"ia ,eneral&.

Starea general# a pacientei U s#tisf#c#toare. on(tiin$a pacientei - clar#

orientat# 0n timp (i spa$iu. Tipul constitu$ional8 normostenic masa corpului8 53 Gg.

Tegumentele (i mucoasele vi&ibile8 culoarea ro&-pal#. Turgorul (i elasticitatea pielii0n norm#. Erup$ii8 ulcera$ii fistule cicatrice nu sunt pre&ente. %anere8 Tipul de

pilo&itate U starea p#rului normal#. Hng7iile nu pre&int# modific#ri. Vesutul

adipos8 de&voltat satisf#c#tor. Sistemul ganglionar limfatic8 mentonieri auriculari

occipitali laterocervicali supraclaviculari ailari cubitali ing7inali nu sunt

m#ri$i. %orma lor este oval# consisten$a flasc# durere la palpare nu este pre&ent#.

:imfonodulii submandibulari pe stnga sunt m#ri$i 0n demensiuni de consisten$#

elastic# sunt mobili pu$in durero(i la palpare. Ptul propor$ional f#r# deforma$ii.

Di&ual pulsa$ia patologic# a vaselor cervicale lipse(te.

%. aratul re!irator.

"acienta acu&e nu pre&int#. 9espira$ie na&al# liber# relativ ritmic# cu

aceea(i amplitudine (i frecven$#. %recven$a respira$iei este de 2+ rm. "alpa$ia8

elasticitatea (i mobilitatea cutiei toracice sunt p#strate locuri dureroase nu se


25/34

eviden$ia. "ercutor8 sunet clar pulmonar pn# la submat. Ausculta$ia8 respira$ie

ve&icular#. ron7ofonia 0n regiunile simetrice se propag# la fel.

3. aratul cardiova!cular.

"acienta nu pre&int# acu&e. Cnspec$ia8 obiectiv - pulsa$ia patologic# a

arterelor carotide ct (i a venelor 6ugulare nu se observ#. Sunetele8 sunt clare

ritmice. %recven$a ritmului cardiac este de 4 b#t#i pe minut. Tensiunea arterial#

este de 14++ mm Kg.

6. aratul di,e!tiv.

Acu&e nu pre&int#. "alpator8 abdomenul moale. Lu este defenseB muscular.

"ofta de m0ncare p#strat# alimentarea cu 6en#. "atologii de volum ale ficatului

splinei pancreasului nu pre&int#.

5. Si!temul urinar.

"acienta nu pre&int# acu&e mic$iunea este de 3-4 ori pe &i f#r# sen&a$ii dediscomfort. :a inspec$ie edeme pe fa$# (i sub oc7i ca (i alte simptoame de

patologie renal# nu se decelea. "ercutor semnul Piordani negativ bilateral.

9. Si!temul Aematooetic.

"acienta acu&e nu pre&int#. :a inspec$ie tegumentele (i mucoasele vi&ibile

de culoare ro& - pal#. /odific#ri patologice nu se atest#. "alpator ganglionii

limfatici nu se palpea. Sen&a$ii de durere la percu$ia oaselor nu se atest#.

7. Si!temul endocrin.


26/34

"acienta acu&e nu pre&int#. :a inspec$ie nu se relev# modific#ri. Planda

tiroid# nu se palpea. Lu sufer# de diabet &a7arat. Lu st# la eviden$# la

endocrinolog.

=. Starea neuro!i-ic& şi or,anele de !en!i(ilitate.

Starea de con tiin # clar# mirosurile le deosebe te bine. %antele palpebraleș ț șsimetrice pupile simetrice fotoreactive. /obilitatea globilor oculari 0n volumdeplin. 9efle cornean i con6unctival8 , egal S normal. Listagmus absent.șonvergen a p#strat# palpa ia punctelor de emergen # Wallei8 inci&uraț ț țsupraorbital# foramen infraorbitalis foramen mentalis U obi nuit#. /otoriiș


27/34

4amenul lim2onodulilor. Panglionii limfatici preauriculari retroauricularigenieni retroangulomandibulari submentonieri submandibulari cervicalisuperficiali cervicali profun&i - nu se palpea.

4amenul articula"iei temoromandi(ulare. :a inspec$ia regiunii AT/

culoarea tegumentelor de culoare ro&-pal# pu in asimetrice desc7iderea guriițlimitat# U 35cm. :ateralitatea maim# dreapt# a fost de 11 mm cea stng# de 12mm protru&ia maim# de mm. :a palparea bimanual# - ecursia condililorarticulari este neuniform# dureroas# salt sau bloca6 articular nu se atest#. :adesc7iderea gurii mandibula se deplasea cu deviere de la linia median# spredreapta."re&int# dureri 0n articula$ii.

Auscultativ:"re&int# &gomote articulare8 racmente i crepita$ii.ș

a e4amenul mu!culaturii re,iunii om2: 7ipertrofia mu c7iului maseter peșdreapta. :imitarea desc7iderii cavit# ii bucale p0n# la 35 cm.ț

ndo(ucal. Inspecţia. 9aportul dintre bu&e 0n norm#. u&ele contactea u(or audimensuni medii. uloarea bu&elor ro& - pal#. ,esc7iderea liber#. "e fa$a intern# a

bu&elor se observ# o u(oar# rugo&itate condi$ionat# de pre&en$a glandelor salivaremici. Se observ# orificii punctiforme ale canalelor glandulare. Cnser$ia frenuriloreste medie. "apilele la care se desc7id canalele glandelor salivare parotide se afl#la nivelul molarilor 2 superiori. /ucoasa 6ugal# de culoare ro& - pal#. /ucoasagingival# de culoare ro&-pal# (i circumscris# ader# intim la coletul din$ilor.

"apilele interdentare sunt situate 0n spa$iile respective. olta (i v#lul palatin suntintegre mucoasa palatului dur este compact# 0n por$iunea ei anterioar# se observ#

plicile palatine transversale. :imba nu este m#rit# 0n dimensiuni umed# f#r#depuneri (i ulcera$ii inser$ie normal# ecursia liber#. "re&en$a forma$iunilor

patologice pe limb# (i mucoasa 6ugal# nu se atest#.

Eamenul arcadelor dentare.Oclu&ia ortognat#. Arcadele dentare f#r# anomalii. :amandibul# - 7iperbolic# la mail# - semieliptic#.

1' 1) 1! 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 2! 2) 2'

4' 4) 4! 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 3! 3) 3'

: : :


28/34

In!ec"ia din"ilor..

n dintele 2) cavitate carioas# de adncime profund#. u intensificarea durerilor laecitan ii fi&ici i c7imici. :a percu$ia din$ilor nu acu durere.ț ș

:ipsa dintelui 3' 4) i 4' cu deregl#ri de oclu&ie.ș

9. IN0S/IC 8INI/I$8 /igrena cronica. efalee de abu& medicamentos.Accese f#r# aur# moderate i severe de intensitate. ,isfunc ie vegetativ#ș țsuprasegmentar# de origine psi7ogen# cu deregl#ri vegetative permanente

polisistemice i paroistice sindrom anio-depresiv sindrom comital 0n anamne.ș

Sindomul algiodisfunc ional. Tulburarea articula iei temporo-mandibulare.ț țKipertonus muscular a mu c7iului maseter.ș

7. +MN PRCINIC.

coencefalografia electrocardiograma,analize de laborator, analiza generală a s!ngelui i analiza urinei.ș

=.ia,no!tic di2eren ial ;de!cri! 'n unctul 1.=


29/34

3. Evitarea factorilor de stres infec iilor intercurente surmena6ului psi7o-țemo ional cu respectarea regimului de munc# i odi7n#ț ș .

4. Tratament balneo-sanatorial.

5. /onitori&area TA- sistematic.!. Tab. Alpra&olam +5 mg cte 1 comprimat# de 3 ori&i timp


30/34

Rezumat:

Tulbur#ri articula iei temporomandibulare sau T/, este o constelation a grupuluiț

de durere orofacial# care include mu c7ilor masticatori condi ii de articulare sauș ț

ambele.

Acest studiu se refer# la semnele i simptomele disfunc iei temporo-mandibulare laș ț

pacien ii cu migren#. S-au anali&at semnele cau&ele i diagnosticul ,T/ i s-aț ș ș

constatat c# migrena i disfunc ia AT/ sunt condi ii care coeist# frecvent laș ț ț

acela i pacient. 9ela ia dintre migren# i ,T/ este comple#.ș ț ș

"acien ii cu migren# deseori pre&int# semne de disfunc ie articula iei temporo-ț ț ț

mandibulare iar pacien ii cu disfunc ia AT/ la r0ndul lor frecvent pre&int# dureriț ț

de cap.

,atorit# acestui studiu efectuat i anali&a re&ultatelor ob inute am observatș ț

pre&en a semnelor de disfunc ie AT/ la pacien ii migren# pe aceia i parte.ț ț ț ș

n final migrena i ,T/ sunt comorbide iar fenotipul final a pacien ilor cuș ț

comorbiditate poate repre&enta contribu ia agregat# a ambelor.ț


31/34

SUMMRB.

Temporomandibular 6oint disorders or T/, is a constelation of t7e group of

orofacial pain t7at includes masticatorI muscle articular conditions or bot7. T7is

reference summarI eplains signs of temporomandibular 6oint disorders. Ct

revieXs t7e sImptoms causes and diagnosis of T/, in pacients Xit7 migraine.

/igraine and temporomandibular disorders


32/34

DEFGD.

Z[Q\]^_`[ [Q^-^[^hQ^j Q]QRkR j]R \R`[R^q

k [Q kR^q ` QkQ^q ]Qk[ [[ R.

w [QQxkR^[ ^Q[Q _ [y^R_R [ Q[R x[Q\]^_`[[k[Q^-^[^hQ^j Q]QRkR ] R`[^k Q [j^h. z

R^R[y[kR[ y^R_[ [[^ [ x[Rj^Q[_R x[Q\]^_`[[ [ ^R][[

[j^ [ k[Q^-^[^hQ^j Q]QRkR x[Q\]^_`[[ khQ

]Qk[ _ RQ QQ]{Qk]h ] x^j R`[^R. |^^[ x]

[j^h [ x[Q\]^_`[[ kQ Q^.

}R`[^ Q z[j^h RQ _RykRh [y^R_[ ~•€ x[Q\]^_`[[ [R`[^k Q ~•€ x[Q\]^_`[[ k Qkh x RQ [Q]Qk]h

jk^ [.

RjxR ] [QQxkR^[h [ R^R[yR y]Rk ^RhxR[ ^R[[

[y^R_k ~•€ ] ^q Q [j^h Q^.

~R_^` [j^ [ x[Q\]^_`[ ~•€ khQ Q]Qk]h{[ [

Qx^[ \^[ R`[^k Q Q]Qk]h{[[ yRkR^[[ xQRk Qk_]^ k_Rx [q.


33/34

@i(lio,ra2ie:

1. Temporomandibular disoeders U A problem based approac7. ,r 9obin ;./.PraI 2+11

2. American AcademI of Orofacial pain. Temporomandibular ,isorders 8Puidelines for lasification Assessment and /anagement /cLeil


34/34

14.Simunovic N. :oX :evel :aser T7erapI Xit7 Trigger "oints Tec7niYue8 Alinical StudI on 243 "atients. ;ournal of linical :aser /edicine andSurgerI 1!8 14

disfuntia atm

Documents