1

Document strategic de organizare

şi funcţionare la standarde de calitate

a programelor de formare continuă

în CPIOMS pentru Servicii

2

A. Context

Obiectiv general al proiectului INSEED vizeaza crearea unui cadru modern

educational de instruire si formare de competente in invatamintul superior in domeniul

stiintei, proiectarii si managementului serviciilor (SPMS) si de promovare a inovarii in

industria serviciilor pe baza unui model de educatie deschisa, continua si a unei

infrastructuri informatice distribuite de tip cloud cu resurse virtualizate si accesibile ca

servicii, interconectate la structuri europene.

Unul din obiectivele specifice ale proiectului îl constituie dezvoltarea unui model de

educatie deschisa, continuă cu cadru institutional flexibil si infrastructura moderna de tip

cloud pentru crearea initiala si mentinerea de competente pe durata vietii in conceperea,

proiectarea, implementarea, operarea si managementul sistemelor complexe (CPIOMS)

pentru servicii, bazate pe TI. Prin acesta, proiectul îşi propune să ofere un cadru formal

pentru formarea profesională a adulţilor, în sfera serviciilor.

B. Prevederile legale privind educaţia iniţială

Educatia initiala în România este structurata in 3 cicluri de studii universitare: licenta,

masterat si doctorat, si are ca scop cresterea competentelor si a gradului de calificare

profesionala.

Astfel, un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat

provizoriu sau acreditat. Acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza

distinct pentru fiecare forma de invatamant.

Acreditarea este acel proces de asigurare si imbunatatire a calitatii academice prin

care o organizatie furnizoare de educatie este acreditata si recunoscuta ca facand parte

din sistemul national de invatamant superiror, cu drept de a emite diplome, certificate si

alte acte de studii recunoscute national, sa organizeze, dupa caz, examene de absolvire,

llicenta, masterat si doctorat.

3

Agentia care acrediteaza institutiile de invatamant superior este ARACIS – Agentia

Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior. Universitatile partenere din

cadrul proiectului INSEED sunt universitati acreditate.

Acreditarea se propune si se acorda pe baza rezultatelor procesului de evaluare

externa efectuata de catre ARACIS, ca recunoastere a calitatii academice a unei institutii

de invatamant superior care indeplineste cerintele minime ale standardelor si indicatorilor

de performanata privind calitatea educatiei.

METODOLOGIA ARACIS de evaluare externa, standardele, standardele de referinta si

indicatorii de performanta descriu cerintele de calitate ale activitatilor unei institutii de

invatamant superior acreditata care solicita autorizarea de functionare provizorie /

acreditare a unui nou program de studii (vezi fig. 1).

Fig. 1 - Relatiile ierarhice între domenii, criterii, standarde si indicatori

Criteriile se refera la fiecare dintre cele trei domenii stabilite prin lege (capacitate

instittionala, eficienta educationala si managementul calitatii) si reprezinta aspectele

fundamentale de organizare si functionare a unei organizatii furnizoare de educatie.

Fiecarui criteriu îi corespunde un set de standarde. Fiecare din cele trei domenii privind

4

asigurarea calitatii este asociat cu un set de standarde, iar fiecarui standard îi corespund

indicatori specifici de performanta (vezi fig. 2).

5

Fig. 2 - Sinteza pe domenii a criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta pentru asigurarea calitatii si acreditare

6

Institutiile de invatamant superior in functie de programul de studiu pe care doreste sa-l

organizeze, pentru acreditare trebuie sa indeplinieasca etapele, domeniile, criteriile,

standardele si indicatorii de performanta prezentati in Metodologia ARACIS.

Acreditarea unui program de master si inscrierea calificarii in RNCIS – Registrul

National al Calificarilor se realizeaza sub stricta evaluare a agentiei ARACIS si a Unitatii

Executive a Consiliului National al Calificarilor si al Formarii Profesionale a Adultilor –

UECNCFPA.

Procedura operationala a UECNCFPA pentru validarea unei calificari solicita institutiei

care a propus calificarea ca agentia ARACIS sa emita autorizatie de functionare provizorie

/ acreditare a programului de studiu care asigura calificarea validata (vezi fig. 3)

Fig. 3 - Schema etapelor premergatoare inscrierii in RNCIS a calificarii

Dupa obtinerea autorizatiei / acreditarii de la ARACIS, UECNCFPA comunica

Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului rezultatul validarii dosarului

calificarii propuse de institutia de invatamant (vezi fig. 4).

7

Fig. 4 – Schema analizarii si evaluarii dosarului de UECNCFPA

Ministerul publica in Monitorul Oficial Hotararea de Guvern care cuprinde noua

calificare care urmeaza a fi inscrisa in RNCIS. Astfel, UECNCFPA face completari in

Sectiunea specifica a Registrului National al Calificarilor din Invatamantul Superior –

RNCIS.

In cadrul proiectului INSEED au fost propuse 17 dosare de calificari si transmise spre

validare la UECNCFPA, iar 8 programe de master au fost acreditate ARACIS urmand sa

fie incluse in RNCIS – Registrul National al Calificarilor, respectandu-se astfel

metodologiile ARACIS, CNCIS&RNCIS, procedura UECNCFPA si Legea Educatiei

Nationale (vezi anexele 1-5).

C. Prevederile legale privind educaţia continuă

Educaţia continuă în România este reglementată printr-o succesiune de acte

normative care reglementează procesul educaţional, pe de o parte şi ocuparea locurilor de

muncă, pe de altă parte.

8

Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor,

defineşte contextul, formele de organizare, autorizarea furnizorilor de formare profesională

(inclusiv continuă), evaluarea şi certificarea formării profesionale şi finanţarea foării

profesionale. Acest prin act normativ dedicate special educaţiei permanente, conturează

cadrul general al acestui tip de formare. Astfel între obiectivele generale ale formării

profesionale a adulţilor se regăsesc cele la care contribuie şi proiectul INSEED:

- facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale

şi cu necesităţile pieţei muncii;

- actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de

bază, precum şi în ocupaţii înrudite;

- însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru

îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie

dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe.

Formarea profesională a adulţilor se organizează şi pentru perfecţionare şi

specializare definite astfel:

- perfecţionarea constă în dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi

calificări;

- specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmăreşte

obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a

unei ocupaţii;

Ordonanţa prevede că formarea profesională a adulţilor se organizează în mod

distinct pe niveluri de pregătire, profesii, ocupaţii, meserii şi specialităţi, ţinându-se seama

de nevoile angajatorilor, de competenţele de bază ale adulţilor, de cerinţele posturilor pe

care aceştia le ocupă şi de posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în muncă,

9

precum şi de cerinţele de pe piaţa muncii şi aspiraţiile adulţilor. În cadrul formării

profesionale a adulţilor funcţionează sistemul de credite transferabile.

Programele postuniversitare de educaţie permanentă, furnizate de instituţiile de

învăţământ superior acreditate, precum şi alte programe de formare profesională a

adulţilor de nivel universitar, organizate în învăţământul superior, se supun numai

mecanismelor specifice de autorizare şi acreditare academică.

Legea Educaţiei Naţionale, Legea 1/2011, conţine precizări referitoare la

organizarea educaţiei continue, în instituţii de învăţământ superior. Astfel, în capitolul IV,

Organizarea învăţământului postuniversitar, Art. 171 prevede:

Programele postuniversitare sunt:

a) programe postdoctorale de cercetare avansata;

b) programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua.

Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala continua sunt

reglementate de articolul 173:

a) Pot organiza programe postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala

continua toate acele institutii de invatamant superior care au acreditate cel putin

programe de studii universitare de licenta in domeniul stiintific respectiv.

b) Programele postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala ale institutiilor

acreditate se desfasoara pe baza unui regulament propriu de organizare si

desfasurare, aprobat de senatul universitar si cu respectarea reglementarilor in

vigoare.

c) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT si se finalizeaza cu un

examen de certificare a competentelor profesionale asimilate de cursanti pe

parcursul programului.

d) Programele postuniversitare se pot organiza in regim cu taxa sau cu finantare din

alte surse.

10

e) Au dreptul sa participe la studii postuniversitare absolventii care au cel putin studii

universitare cu diploma de licenta sau echivalenta.

f) La finalizarea programelor postuniversitare de formare si dezvoltare profesionala,

institutia organizatoare elibereaza un certificat de atestare a competentelor

profesionale specifice programului.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii este reglementată în titlul V (art 328 – 359).

Prevederile relevante pentru activităţile proiectului INSEED sunt:

ART. 330

a) Invatarea pe tot parcursul vietii se realizeaza in contexte de invatare formale,

nonformale si informale.

b) Invatarea in context formal reprezinta o invatare organizata si structurata, care se

realizeaza intr-un cadru institutionalizat si se fundamenteaza pe o proiectare

didactica explicita. Acest tip de invatare are asociate obiective, durate si resurse,

depinde de vointa celui care invata si se finalizeaza cu certificarea institutionalizata

a cunostintelor si competentelor dobandite.

c) Invatarea in contexte nonformale este considerata ca fiind invatarea integrata in

cadrul unor activitati planificate, cu obiective de invatare, care nu urmeaza in mod

explicit un curriculum si poate diferi ca durata. Acest tip de invatare depinde de

intentia celui care invata si nu conduce in mod automat la certificarea cunostintelor

si competentelor dobandite.

ART. 332

a) Organizarea si functionarea invatamantului preuniversitar sunt reglementate la

titlul II din prezenta lege.

b) Organizarea si functionarea invatamantului superior sunt reglementate la titlul III

din prezenta lege.

c) Organizarea si functionarea formarii profesionale a adultilor sunt reglementate de

legislatia referitoare la formarea profesionala continua a adultilor si ucenicia la locul

de munca.

11

ART. 340

a) Se infiinteaza Autoritatea Nationala pentru Calificari prin reorganizarea Consiliului

National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor (CNCFPA) si a Unitatii

Executive a Consiliului National al Calificarilor si Formarii Profesionale a Adultilor.

b) Autoritatea Nationala pentru Calificari elaboreaza Cadrul national al calificarilor pe

baza Cadrului european al calificarilor, gestioneaza Registrul national al calificarilor

si Registrul national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor. Autoritatea

Nationala pentru Calificari coordoneaza autorizarea furnizorilor de formare

profesionala continua la nivel national, coordoneaza sistemul de asigurare a calitatii

in formarea profesionala continua si activitatile comitetelor sectoriale.

Autoritatea Nationala pentru Calificari mai are urmatoarele atributii:

a) elaboreaza, implementeaza si actualizeaza Cadrul National al Calificarilor (CNC),

precum si Registrul National al Calificarilor (RNC);

b) asigura compatibilitatea sistemului national al calificarilor cu celelalte sisteme de

calificari existente la nivel european si international;

Cadrul naţional al calificărilor reprezintă instrumentul unic care stabileşte structura

calificărilor şi asigură recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi

comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite. Acesta facilitează recunoaşterea,

măsurarea şi relaţionarea tuturor rezultatelor învăţării dobândite în cadrul spaţiului de

educaţie şi asigură coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate.

În accepţiunea CNC, calificarea este recunoaşterea oficială a valorii rezultatelor

individuale ale învăţării pentru piaţa muncii, precum şi pentru educaţia şi formarea

profesională continuă, printr-un act de studii (diplomă, certificat, atestat) ce conferă dreptul

legal de a practica o profesie/meserie.

12

Rezultatele învăţării sunt date de setul de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe pe care

o persoană le-a dobândit şi este capabilă să le demonstreze după finalizarea procesului

de învăţare pe un anumit ciclu de şcolarizare.

Cunoştinţele sunt rezultatul asimilării, prin învăţare, a unor informaţii; ele cuprind un

ansamblu de fapte, principii, teorii şi practici vizând un anumit domeniu de muncă sau de

studiu.

Abilitatea este capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a duce la

îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme.

Competenţa este capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat

cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii (valori şi atitudini), în vederea rezolvării cu succes a unei

anumite categorii de situaţii de muncă sau de învăţare precum şi pentru dezvoltarea

profesională sau personală, în condiţii de eficacitate şi eficienţă.

D. Procedura de organizare a programelor de formare continuă în CPIOMS

pentru Servicii

Pe baza reglementărilor legale în vigoare, a fost definită procedura de organizare a

programelor de formare continuă în domeniul serviciilor, ce vor fi organizate în cadrul

proiectului INSEED.

Pentru organizarea unui program de formare profesională se întocmeşte un dosar

care cuprinde:

a) obiectivele programului de formare profesională exprimate în competenţele

profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează

programul;

Descrierea competenţelor va corespunde metodologiei Cadrului Naţional

al Calificărilor din Învăţământul superior. Se vor acorda puncte credit pentru

program/disciplina. Se vor indica domeniile/programele de studiu de master în

13

care punctele de credit dobândite pot fi recunoscute, asigurând astfel o mai

mare mobilitate studenţilor/cursanţilor:

b) programa de pregătire;

c) metoda de evaluare la finalizarea programului;

d) lista cadrelor didactice implicate în program, cu indicarea responsabilului de

modul

e) dotările, echipamentele şi materialele necesare formării;

f) durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;

g) numărul minim şi maxim de participanţi pentru un ciclu sau o serie de pregătire;

h) precondiţiile de admitere la modul;

i) modul de finanţare a programului.

Dosarul va fi supus aprobării Senatului universităţii.

Pe baza cerinţelor identificate şi a reglementărilor legale în vigoare se defineste

pachetul de programe de formare continuă în domeniul serviciilor care conţine 16

programe în domeniile: servicii informatice, servicii de sănătate, servicii pt. supply chain,

servicii enrgetice şi servicii de expertizare a echipamentelor electronice.

E. Direcţiile de dezvoltare a programelor de formare continuă în CPIOMS pentru Servicii

Pentru stabilirea direcţiilor de dezvoltare a programelor de formare continuă în

CPIOMS pentru servcii, a fost realizată o analiză a cerinţelor de natură instituţională,

14

referitoare la organizare, interdisciplinaritate, flexibilitate, resursa umană, finanţare şi

cicluri de formare. Din corelarea rezultatelor acestei analize cu rezultatele analizei

cerinţelor de educaţie şi instruire în CPIOMS, a rezultat necesitatea organizării unor

programe de educaţie continuă, sub forma de module derivate din calificările de masterat

dezvoltate în cadrul acestui proiect.

Avantajele organizării unor module de educaţie continuă sunt:

- Accesibilitatea largă. La aceste module pot participa absolvenţi cu diferite calificări /

specializări, cu sau fără experienţă de muncă în domeniul modulului. Se asiguă

astfel accesul la pregătire interdisciplinară.

- Durată scurtă a modulelor. Participanţii pot beneficia de competenţele dobândite, le

pot utiliza în activitatea lor curentă, imediat după finalizarea pregătirii.

- Legătura directă cu domeniul de aplicare. Modulele au legătură directă cu domenii

de activitate şi/sau cu organizaţii direct interesate de angajaţi cu competenţe

specifice.

- Actualizarea competenţelor. Absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior din

promoţii anterioare îşi pot actualiza cunoştinţele şi abilităţile într-un domeniu de

actualitate – cel al serviciilor, domeniu ce era prezent doar în mică măsură în

programele de studiu vechi.

Pe baza cerinţelor identificate şi a reglementărilor legale în vigoare se defineste

pachetul de programe de formare continuă în domeniul serviciilor care conţine 16

programe în domeniile: servicii informatice, servicii de sănătate, servicii pt. supply chain,

servicii energetice şi servicii de expertizare a echipamentelor electronice. Detalii despre

organizarea programelor de formare continuă în sfera serviciilor sunt date în documentul

„Conţinut cadru al programelor de formare iniţială şi continuă în CPIOMS pentru servicii

sectoriale”.