Download - Alimentatia bolnavului
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
1/36
2
ALIMENTATIA
BOLNAVULUI
pRtNctpilLE
GENERALE ALE
ALTMENTAT|Et
BOLNAVTLOR
Una tlin
cele mai importante probleme
a1e
lngrijirii
bolnavului
este
aliment
a\i?..
Asi
gura_rea
ap ortului
ca]o1ic
necesar
i2
entru
susline-
rea
forlelor
tizice
ale
bolnavului,
stabilirea regimului
alimeirtar
adecyat
pentru
asigurarea
conditiilor d"e
vind.ecare
ryi
ad.ministrarea
alimentelor
pe
cale
naturald
sau
artificiald, constituie
sarcini
elementare
a1e
lngrijirii
oricdrui bolnav
spitalizat
sau
tratat la
clomiciliu.
Alimentalia
bolnavului urmd,reqte :
-
-
Sd, acopere
cheltuiolile energetice
de bazd,
ale organismului,
cele necesare
cregterii
(ln
cazul
copiilor),
clt
qi
celo necesaro
refacerii
pierderilor
prin
cheltuieli
exagerate.
-
S5,
asigure
aportul
cle vitamine
qi
sd,ruri
minerale
neoesare
desfdqurd,rii
normale
a
metabolismului,
creqtorii
gi
celorlalte
funclii
ale
organismului.
-
Sd,
tavorizeze cond.iliile
prielnice
procesului
d.e vindecare,
clu.tintl
organele
lmbolnh,vite
gi
asigurtncl
un aport
de substanle
necesare
organismului.
Alimentalia
ralionald,
este
qi
un factor
tera-
peutic
important.
Ea
poate
influenla
tabloul clirlic
al majoritd,lii
bolilor,
caracterul
procesului
patologic
qi
ritmul
evoluliei
abestuia.
-
S5,
prevind,
o evolulie nefavorabilfi,
fur
cazul
unei
lrnbolnd,viri
latente,
sf;,
lmpiclice
transformarea
bolilor
acute
ln
cronice,
precum
qi
aparifia
recidivelor.
-
Se
consolid"eze
rezultatele
terapeutice
oblinute-prin
alte
metode
de
tratament.
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
2/36
linintt
seama d.e
cele de
mai
sus,
regimul
clietetic al
bolnavilor
tretruie
astfel alcltuit, incit
sd
satisfacS,,
atit necesitililecantita,tive,
clt
qi
pe
cele
calitative
ale
organismului.
ASTGURAREA
NECEStTATtLoR
cANTtrATtvE
ALE
oRGANtsMULUt
Aportul
cantitativ
al substantelor
alinrentare
necesare
orgil
u
i
s
rrnL-
lui este
dirijat
in
stare normalS,
d"e factori fiziologici
ca :
setea,
torr,rnea,
obiqnuinla etc.
In
cazul
bolnavilor,
a,ceqti
facl,ori
nu
sint
totrleu,una
jaloane
destul
de sigure
pentru
dirijarea aportului
alimentar.
int;r-o
serie de
boli,
lipsa
poftei
de mincare
este un sinrptom
pre(,oce
ryi
do-
rninant
sau setea
poate
fi
exageratd in foarte
nrulte
cazwi.
Tlolnl,vii
inconqtien-ti,
comatogi,
preorlrrr
qi
cei somnolenfi
sint
conrplet
liirsil
de senzaliile de
sete
si
foame
;
ei nu-qi
pot
clirija
si asigurir
rrJrortu
necesar
de
alimente.
De
aceea,
personalul care
lngrijeste
lrolnar.ul
are
un
ro1
foarte important
irr
alimentarea lui.
Aportul
de substan{e
alintentar'c
tt'ebuie
asigurat
pe
birzrr
nucesi-
t5,{ilor
reale
de
calorii. In
caz
c5,
rru
se
asiguri,
cantitu,t,t,u
rrt,r,r.rslbr
cle alirnente,
nrganismul
recurge
la
rezeryele
proprii
tisullrrrr.
Nrrccsibi,-
tile
calorice
ale
umri
bolnav
adult
r.ariaz[
intre
2 1100
;i
lt
000
de
calorii
;
dac5,
organisrnul
este
supus
unui regim
de
folnrt,
yil
(ionsu-
tna din
lesuturile
sale
proprii
crirca
1.
kg in 24
de
ore, ceoil
cr.
srr
tra,-
duce
print,r-o
sld,bire rapidd,
in
greututei,
rntrscatd,
evenl
utrl
1u,int,r-o
retenlie
exageratd,
dc
apd.
Necesitd,file calorice
la
bolnal.ul in repaus
absolrrl
[:r
[]i]b
$e
apreciaz5
in
jurul
cifrei
de
25
calorii/kilocorp.
Astfel
un
bolnar-
cu
greutate
corporalS,
de
60
kg
vu,
irvc:r iieyoie
cle I500
de
calorii
in
2-1 de
ore.
Necesit[lile calorice
lukr
copiiior
sint
cu 20
-30%
ntili
rrutri,
i:r,r
ale
b5,trirrilor cu 10
-l"ltt/r,
rnui
rnioi.
Aceastd,
cantitate de
substanle
alimentare
acoperl t.[rt,ll
rrielilo
rri.etil-
bolismului
baz*\. Necesitilile
bobravrrlui
arnbul:lnl,
rrur,i
ales
ilaai,
hcteazil, sint
nrai
mari
in
ra,port
cu
intensita,tca, cfor.l;uhri
pe
care-
d-eprrne.
Astfel,
acelali bolnar',
in
cazul
unei
mrinrri
11;,xr.".
executate
in
stare
sezind, necesitil
2
it00
-
iJ
000
rle calorii,
iirr iu
cazui unei
munci
grele, pini,
la
5
000
-6
000 d.e
calorii.
Necesitd,file
t'a,lorice
ale
bolnavilor felrrili sc
rrrdresc.
nrulb
in
raport
cu rnetabolisrnul.
Distrucfiile
cle
fesutrrli,
pro
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
3/36
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
4/36
refac
d.epoz*ele
cle
glicogen
ale
ficatului
gi
asigurS,
astfel
o
bunf,,
funclionare
a
celulei
hepatice
cu
rol
atit d.e
important
in metabo-
lismul
intermediar
qi
in
funclia
de d.ezintoxicare a
organismului.
Aportul
tle
gluciiLe
trebuie
mdrit
in
std,rile
cagectice,
d,enutrifie,
boli
febrile,
afecliuni
hepatico
qi
renale.
b)
S w
b
s t
a
n
a
I
e
p
r
o
t
e
i, c e reprezintd
materialele
plastice
ale
organismului,
ele
inlocuind.
substanlele
d.istruse
prin
:unsra
fizi-
ologicd,
sau
patologic5,.
Substaulele proteice
reprezintd,
ln
acelaqi
timp o
sursi, important5,
d.o
energie
qi
constituie materia
primil
a
fermenlilor
gi
a
hormonilor.
Orice moclificare ln
metabolismul
proteic
survenitd, ln
motl
fizi-
ologic
ca sarcina,
ald,ptarea, sau fur motL
patologic
-
ca in cursul
insuficienfei
hepatice,
tulburH,rilor
de
digestie sau
absorblie,
sau
prin
piercleri patologice
in
arsurile
lntinse,
prin plasmexodie
fur
nefroze,
ln
expectoralii
abundente,
prin
evacuSri
repetate
de
exsudat,
in
hemoragii
precum
qi
i:r
caz d.e ard.eri
exagerate
ln
organism, ca ln
bolile
febrile
-
va
d.etermina
creqterea
necesitdlii organismului
in
proteine.
Bezistenla
orgauismului
fa d,
cle infeclii ilepinrle in
mare m5,sur.d,
cLe
motlu] cum sint
satisfd,cute necesitd,.tile
lui in
proteine.
Substan-
le1e
necesare
procesului
cl-e vindecare,
refacerii
.tesuturilor
d"istruse,
viud.ecirii
p15,gi1or
etc. se
formeazd,
d.e asemenea
pe
seama
protei-
uelor
din
aportul
alimentar.
n'ormarea
1or,
in
caz
de
caren 5
protei-
nicd,,
i:rtirzie
sau
devine
d.eficitarS,
sau
imposibil5,.
Aportul
insuficient
d.e
substanle
proteice
cl,e
lungI,
d-urat5, cleter-
mind,
scdderea
proteinelor
plasmatice,
d"istrugerea
parenchimului
hepatic,
aparilia
unei anemii
qi,
prin
sc5,d.erea
presiunii
coloidos-
motice
a
singelui,
letenlia
apei
in
organism
cu formare de
ed"eme.
Necesitatea
d.e
substanle
proteice
a organismului sd,nitos
este
d.e L
-1,5
g/kilocorp
in 24 de ore.
Astfel,
o
persoani,
cLe
60
kg
necesitd,
zilnic
60
-90
g
proteiae.
Aceastd, cantitate ec}rivaleazd, cu
240
-360
d"e
calorii
qi
reprezintd, 10
-15
o/o
d"in
necesitd,fiIe
totalo
ale
organis-
mului.
fn cazurile d.e
ard.eri
exagerate sau
pierderi
patologice,
nece-
sitillile
de
proteine
se m5,resc
ptnd,
la
2
-3
gftilocorp,
necesitili
care trebuie neapirat
satisfdcute, cilci
1n
caz
contrar organismul
rra
recurge la
rezervele
sale
proprii
qi
fur
primul
rind.
la
lesutul
rnu,s-
cu1ar.
In
caz
d-e
afecliuni
cu
insuficienld,
renald,,
in
vederea
rnenajlrii
rinichiului,
talia
zilnic5,
de
proteine
se
va
reduce vremelnic
clc
exemplu
Ia ll2
gftilocorp.
Necesitd,lile
in
proteine
a1e
organismului
nu
pot
fi
satisfdcute
totd.eauna imed.iat. Important
esto ca
pierd.erile
din
faza acut5,
a
bolii
sd,
fie
compeusate
printr-un
aport mdrit d.up5,
trecerea
acestei
fazel
aceasta deoarece
ln
cazu-I
bolilor
infeclioase
febrile,
cu
toate
arclerile intensificate, nu este oportund, tLepd,qirea
cantitd,lii clo
50
g
,,L9
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
5/36
proteino
fu.24 t[e
ore,
cd,ci
organismul
nu
o
poate
lutiliza,
deoareco
fermenfii,
seereliile cligestive
qi
energia
necesa,r5,
pentr-u-metaboli-
za,Iea eomplex5,
a
proteirlelor
slnt
parfial
blocate.
Dupd,
primele
zile,
insd,r.clntL
simptomatologia lncepe
sd,
se
reduc5,,
ralia
tl,e
proteine
so
va
md,ri
treptat
in raport cu
necesitilile
fiziologice,
pentru
ca
in
perioada
d.e
reparalie
a bolii
sd, se
completeze
tot
ceda
ce a
fost
i:r
minus
in
perioatla
acutd,,
puttntL
ridica
ralia
zilnicn
pind,
la tz}
-
150
g.
In
alegerea
substanlelor
proteice
se
va
d.a
prioritate
acelora
cq,re
9gp1i1d,
to{i
acizii
aminali
(esenliali).
Din
acest
motiv,
cel
pulin
50
-600/0
tlin
proteinele
consumate,
trebuie
sd fie
tte
origine
animal5,
(laate qi
dgrivaleIe
sale, carne,
ou6, viscere
etc.),
ca,re
contin
plo-
teine
complete
qi
r-estul
tle origine vegetald,
(cereale,
legume'uscate,
fructe,
zatzavatari), caro
conlin
proteine
incomplete.
c)
G
r
d,
s
i,
m, i l,
e
sint substanle
alimentare
cu o va,loa,ro
calo-
ricd, inaltd,,
introclucincL
fur
organism
substanle
cu
valoa,ro
energe-
tic5, mare
iatr-un
volum
mic.
Al5,turi
d.e
rolul
lor
energetio,
ele
mai
int15
qi
tn compozi$ia
lesutului
nervos
qi
a
stromei
eritrocita,re,
ia,r,
lrr form5,
depozrt'atil,
reprezintd,
rezervele
d.e
energie ale
orgauismului
qi
lesutul
d.e
suslinere
pentru
organele inter:re.
Cantitatea
d.e
lipid.e
necesard,
organismului
s5,ndtos
este
d.e
1-2
glkilocorp_.ln
24
de
ore,
cee&
co
reprezintd,
30-40yo
tlin
ralia
energetieS,
totald,
a organismului.
Balia
iie
grdsimi
se va
fed.uce'ln
cazul
tulbur5,tilor
in
metabolismul
gr5,similor,
precum
gi
lrr cazul
insuficien,tei
gland-elor
care
intervin
lu
digestia
qi
metabolizarea lor
(iry_ufieiegfd,
hepatic5,, pancreaticd,,
nefrozd,
lipoidic5,,
ateromatoz6,,
d.iabet zaharat
cu acid.ozd,
etc.,
precum
qi
ln
caz
rle obezitate).
Digestia
qi
metabolizarea
grdsimilor
necesitd,
eforturi din
partea
organismului;
din
acest
motiv,
ln
cursul
bolilor
febrile,
Iipirlele
vor-
fi
administrate
numai
in
cantitdli
necesare
pentru
aportul
vitami-
nelor
liposolubile.
In
unele
cantti,
grdsimile-se
exclu-tl complet
cLin
regimul
d.ietetic
pentru
un anumit interval
cle
timp.
,
Bafia
de
grd,simi
se
mdreqte in
stdri
de
subnutri{ie
gi
ln
cazurile
de
artleri
exagerate din cursul hipertiroidismului.
Aportul
d.e
grdsimi
trebuie
sd,
fie,
attt
de origine
animal6,,
clt
qi
vegetal5,,
pentru
a
asigura
toli
acizii
graqi
necesari organismului.
d)
Ir
1:
I
a
m
i,
n
e
l,
e sint absolut
necesare
pentru
menfinerea
metabolismului
normal al
organismului. Necesitatea
tn
vitamiue
cre,1t9
in
timpul
activitd,fii
celulare
exagerate
din
cursul majorit5,fii
imtrolnflvirilor.
Necesitd,file normale
de
vitamine
in cursul
diferitelbr
boli
pot
ajunge
pin5,
la
150
mg vitamind,
C,
25
mg vitamina
B,
(i
mg
vitamind, Bu,
8 mg
vitamin6 PP
qi
20 mg vitamin5,
K,
ceea
ce se
asigur5,
prin
introducerea fructelor,
sucurilor
d.e
fructe,
salatelol
'233
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
6/36
qi legumelor
in
ra{ia
z1lnic[,
d,e
alimente qi
prin preparate
de
vitarnine.
e)
Atta
,i
sd,rurile m,in,erale
tretruie
ad.ministrate
in
propor,tia
necesarS, organismului. Stahilirea raliei zilnice
este
deo-
setrit
d"e
importantd,.
In
apd
se
petrec
toate
reacgiile
biochimice
din
organism,
sd,rurile
minerale
fiind.
necesare
ca substanle
structuratre
gi
catalizatoare.
NecesitS,lile
zilnice
de
apd, ale organismului
s5nd,tos
yayiazd,
intre
2
500
-3
000 ml.
Ele
se acoperS,
pe
de
o
parte
prin
lichi-
d"ele
ingerate,
pe
cle
a1t5,
parte
din ard.erea
hidralilor
de carbon
q
a
gr5,similor.
Paralel
cu nevoile d-e
ap5,
se satisfac
qi
nevoile
d.e
sd,rur
minerale.
Organismul
siln5,tos
necesitd
iu 24
de
ore
:
4
g
Na,
3
-4
g
K,
2
g
Ca,
0,15
g
Mg,
precum
qi
o
serie
de alte
substanle
rninerale,
ca:
fier, cupruT
iod.
etc.
Satisfacerea
uevoilor
cle apd,
qi
d.e
siruri
minerale
trebuio
sd,
se
fac5,
in
mod.
proporlional,
altfel,
cu
tot
aportul
d.e
api
qi de
slruri,
d.aci,
acestea
sint
in
proporlii
nead.ecvate,
organismul
r5,nrine
in
dezechilibru
hidro-mineral
(vezi
capitoiul
,,Ilidratarea
organisrnului").
Necesitd,liie
de
ap5,
qi
d-e
siruri
minerale
cresc
in
cursul
picrtle-
rilor exagerate,
ca
:
transpiralii
abund-ente,
perspiralie
exageratd,
(bo1i
febrile),
diaree, vdrs5,turi, aspirafie
intestinald, henroragii
abundente,
plasmoragie (arsuri
intinse),
diurezd
exageratL eta.
DimpotrivS,,
aportul
d.e
lichide
trebuie
redus in
cursul insuficienlei
cardiace,
ln
perioada
de
formare
a
exsudatelor
qi
trilnssudateloi:
(poliserozitd,, cirozd,
hepaticil
etc.).
CantitS,file necesare
de api,
gi
sdruri rninerale
trebuic trine
catrcu-
late
in
cazrtri
patologice,
stabilind
prin
m5,suri,tori
sarr apreoieri
generale,
pierd.erile
ile
lichitle
ale
organisrnului.
Pierderilo
de ap[
prin
vd,rs5,turi,
d.iaree,
hemoragie,
fistulS,
intestinali,,
evaclrzlrea
exsuda-
telor
precum qi prin
aspiratia
conlinutului tubului
rtigestiv
merg
paralel
cu
pierd.erile proporlionale
de
sS,ruri
minerale.
Conrpletarea
pierd.erilor in
aceste cantri
se
va
face
cu
ape minerale,
supe,
solulie
Ringer
sau
alte sotulii
d.e
si,ruri
minerale.
Pierderile
d.e ap5,
prin
perspiralie sau transpiralie
sint
mai
abundente d.eclt
propor$ia
corespunzitoare
d"e
sd,ruri
minerale
pie.rdute
qi
astfel
acestea se
concentreazS,
in
organism. Completarea
pierderilor
in aceste cazur
se
rra
face cu
solulii
zaharate,
siropuri,
sucuri d.e
fructe,
linronatle
sau
prin
solulii
d.e
glucozH,.
in
sfirqit
pierd.e
ile
exagerate
rle sS,ruri
minerale,
fa d, tle
piertlerile
d.e api,
d.in
cursul diurezelor exagerate,
forlate
prin
med.icamente
diuretice,
se completeazS,
prin
solulii
hiper.
tonice
d.e silruri minerale. Calcularea
necesit5lilor
cLe
lichide
esto
prezentat5
Ia
capitolul,,Ilidratarea
qi
mineralizarea
organismului))
(vol.
II).
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
7/36
Starea de agrega{ie
a
alimentelor.
Dupd,
starea
lor
de
agregalie,
alimentele
pot
fi
lichide,
semilichide
sau
pd,stoase
Ii
solide.
Alimentele
solide
la rindul lor
pot
fi servite trolna'rrului
(,
atare
sau
in
stare
fd,rimifatd,.
Consistenla
lor
poate
fi ttiferitil.
Alimentele solide
cer
un
efort
de digestie
mai
mare.
Din
acest
motiv, la
prescrierea
regimului alimentar,
se
va
line
seama
de starea
organismului
,5i
in
specia,l
a
organelor digestive.
Astfel,
in
faza
acutd,
a
bolilor
fehrile,
cind
toleranla
tubului
digestiv
este
d,e
obicei
scf,zut5,,
se
v()r
recornantla
in special alimentele lichicle;
pe
rnd,surd,
ce
boala
eto)lo.eazd,
spre
vindecare
se va
imtrogS,ti
,si
dieta cu alimente
semi-
lichide
$i
apoi solide.
Afecliunile ulcerative rlureroase
ale
cavitS,lii
bucale,
faringe-
lui,
esofagului,
stomacului
gi
d.uodenului
reclamS,
evitarea alimentelor
solirle.
lferlora,giile t;ubului
digestiv
permit
numai
o alimentalie
licftid5,.
Insuficienla
g{andelor
digestive
qi
tulbur5,rile
cle motricitate
ale
l,utlului
cLigestiv
fac
necesari,
f5,rimilarea
alimentelor
solide
inainte
de
u't;ilizare.
Starea de agregalie a alimentelor
are
o d,eosebitH,
importanli
in
cursul
tratarnentului febrei
tifoide,
ulcerului gastroduodenal
qi
dizenteriei.
Fnegitirea alimentelor. Alimentele
supuse
proceselor
de
pregd,-
tire
(arnestecare,
frd,rnintare, fermentare,
conseryare,
fier-bere,
prd-
jire
etc.)
sufer5,
transform5,ri
calitative
lnsemnate
in
compozi.tia
lor
chimjci,. Alimentele
supuse
proceselor
de
pregd,tire
se d.enatureazd,.
Din
acest
motiv
trebuie
datd,
o
mare
atenlie
mod.ului
d.e
preparare
a
liranei
pentru
bolnavi.
AstfeJ,
prd,jirea
grd,sinrilor
d.e
orice
naturd,
elibereazd,
acizii
graqi
volatili,
greu
suportali
in
afccliunile duod.eno-vezicale
qi
complet
contra,ind.ica,li
in
troal.a
ulceroasil.
Din
acest
motiv
alimentele
prepa-
rate
pril].
Jrrd,jire,
ca
: friptura,
chiftelele,
qnilelul,
preparatele
f5,i-
noaso
lrrrijite
in
grd,sinre,
cleryi tra
a,lirrrente
de
bazd,
ar
fi
permise,
totu.;i
vor fi
excluse din cauza
denaturirii
lor
cu
ocazia
procedeului
de
ptelut'ra're.
Aliment'ele
conservate
prin
afuma're
se
impregneazd'
cu
procluse
de
gudron,
iritante, atit
pentru
mllcoasa tubului d.igestiv,
cit
qi
pentru
celula
hepaticd,.
Carnea fiartd,
pierde
o
serie
de
substanle
organice
si
minerale,
in
schirnb,
proteincle
din interiorul ei se coaguleaz5,
uniform.
Dimpo-
trivi,,
carnea
prriiitS
igi
piistreazS,
toate substanlele componente, cd,ci
prin prljirc
se
coaguleazS, reped.e stratul
exterior,
ceea
ce
impieclic5,
pierderile.
Alimentele
prepara,te
ia
calcl
r[min
mult
mai
sd,race
in
vitamine.
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
8/36
-
..
Asistenta,,
caya
alimenteazS,
botrav'uI,
trebuie
si, cunoascfl
motli-
ficd,rilepe
cafe
1o
sufer5,
alimentele
ca
ocazia
pqoceselor
d"e
prepararo
gi
va
line
seama
d,e
aceste
motLificdri.
ori
d.e
cite
ori
sint
neiesare
retngf,/lzirea,
conserrrarea
sau
pS,strarea
acestora
sau
in
cazul
accep-
tf,,rii
alimentelol
ad.use
de
familia
bolnarrului.
ALTMENTATTA
DtETETICA
Bolnavii
internali
in
_spitale
primesc tle
multe
ori
un regim
d.ie-
tetic,
acesta,
.relrezentintL
unul
d.in factorii
cei
mai
importanli
ai
tratamentului. Din
acest
motiv,
asistenta
trebuie
s5, cunoascd,
b6,zele
alimonta 1ei
dietetice,
sd,
so
oXienteze
pr-intqe
vatiatele
qi
multiplele
regrmuri
d.e
alimentalio
ryi
-s5,
qtie
sd,
_aplice in
mocL
just
'cunogtiitrete
saIe,.$istfibuind
-corect
alimentele
bolnavilor
pe
bare-i
ingTije$te.
Eegimurilo^-diotetice
slnt
foarte
valiate.
Alcdtuirea
$i
pr6s6ri-
erea
lor
vor
fi
fficute
d.e
medlic,
iar
asistenta
clietetioianf,,
lo
ia
cou-
c_ratizV
pon@u
buodtH,rje.
Acesto
probleme,
tLeqi
aparlin
asisteutei
tliotetieiene,
totuqi asistenta
meclicald,
sau
de
petl.iatrio
trebuie
sd,
1e
ounoascd,
qi
sd, aibe
anumite
jaloane
tlo orientare
pentru
aplicarea
lor
ln
mocL
qtiinlific.
Ee_gimurjle
cliotetice
slnt variate
tn funclie
d.e
calitatea
ryi
canti-
tatea
alimeutelor
po
care
Ie
confin.
Pe
baza criteriilol
cantitative,
regimurilo
pot
fi
hiporcalorice
sau
hipocalorice.
Eegimurile
hipocalorice
slnt
ricomandale
in
caz
d.e
obezitate
sag.plnttu
crylarea
unor
organe
cit
qi
in
caz
de hiper-tensiune a$sria1d,.
Durata
lor
dle
aplicare
este vTemelnic[,
ele
rreasi-
gufuxd.
nocositd,lile
reale ale
organismului.
_
Eegimul hipercalolio
se
aplicd,
bolnavilor
sl5,bi i
qi
ln
toate
cazu-
rile tn
caqe
necesitd,file
organismului
cfesc.
Pentru
fiecare
caz inparte
se
tror
calcula
exact
neoesitdlile organismului
pe
baza
formulelor
ald,tato
_mai
sus,
la
cale se vof
putea
acLH,uga
sau
sc5,cLea
cantitl$iio
cerute
c[e
merlic.
Eegimurile
alcd,tuite
pe
baza criteriilor
calitative
au
o sferd,
mult mai
largd,,
claq
in
aplicarea lor
se
vor lua
tottLeauna
in
consid.e-
rale
ry
criteliile
cantitative.
Se
prescrie
regim
alc5,tuit
pe
criteriu
calitativ fur
cazurile fur
care
se urm5,reryte:
a)
Puuerea
tn
repaus
gi
crularea
unor
organe, aparate
sau sisteme.
Aici_se
lngatlreagd,
regimurilo
de
crufare
a
intestinului
subfire.in
caz defebrd,
tifoittd,,
a
intestinului
gros
in caz
d.e d"izenterie,
a
mucoasei
bucale
1n
caz
d.e
stomatitf,,,
a
stomacului
qi
d.uod.enului tn
caz d.e
gaqtritd,,
duoctenitH,,
uloer
gastro-d.uod-ena1,
a ficatului
1n
caz d.e
hepa-
titd,,
aiioze,
a
funcliei
yezicii
biliare
in
caz cLe
colecistitf,,
a rinichiu-
lui
ln
caz rLe nefrit6,
etc.
Ira
alcd,tuirea
tegimului
d.e
crulare se va
lino
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
9/36
Beama
de compozilia
chimic5,
a
alimentelor, d.e
modul
d.e
preparare,
precum
qi
d-e
starea
lor
d.e
agregalie.
b) Echilibrarea
unor
funclii
d"oficitare sau exagerate
ale
orga-
nismului.
Astfel,
in
caz
d.e
colitE
d.e
fermenta,tie,
se
Ya
prescrie
un
regim
bogat
in
substanle
proteice;
in
colita
d.e
putrefac-,tie,
dimpo-
triv5,,
se
va
d.a
un
regim
cu
bazd,
d.e
hidrali d.e carbon. In
perioad.a
d"e
formare
a
exsud"atelor,
tn
ciroza
hepaticS, ascitogend,,
precum
qi
in
insuficienla
carcliacd,
se
va
ad.ministra
un
legim
sdrac
ln
lichide.
c) Compensarea
unor
tulburd,ri tezaltat'e
tlin
d-isfuncfia
glan-
d.elor end.ocrine.
Astfol se
va
stabili
toleranla
la
hidralii de
carbon
in
cLiabetul zaharat,
iar
regimul
va
fi
ad.aptat'
la
aceastS,
toieranld,.
In caz d.e hipertileozd,,
regimul
va
fi hipoproteinic, clar
bogat
in
vitamine.
d)
Satisfacerea
unor
necesitdli
exagerate
ale
organismului,
d.e
exemplu
regimul
bogat
ln
vitamine fur cazul
boliior
infeclioase,
regimul
bogat
tn
s5,ruri
d.e
calciu
ln
cursul
unei
imbolnd,viri
osoase
sau
infeclii
tuberculoase,
sau
regimul bogat
i:r
proteine
in
cursul
tratamentului
cu
hormoni
cortioo-suprarenali.
e)
lncLepdrtarea
unor
produso patologice
de
pe perolii
intesti-
nali,
ca
:
puroi,
mucus,
cu
ajutorul regimului
d.e
mere
sau morcovi
raryi.
DupH, stabilirea neoesitd,filor
cantitative
qi
calitative ale
orga-
nismului se
va alcd,tui
lista
alimentelor
cu
care
ele
vor
fi
acoperite
qi
se
va stabili
programul
cle
alimentalie. Pentru
aceasta
se
vor lua
ln
consid.eralie
:
compozilia
chimic5,
a alimentolor,
valoatealor
calo-
ric5,
prefelinlele
bolnavului,
posibilitd,file
tle
prelucrare
a materiilor,
precum
gi
saopul
peutru
care a
fost
presolis
regimul
d.ietetic.
In
vederea
acorcLfi,rii uuei
alimentalii dietetioe
clt
mai
variate
ln
funclie tte
posibilitd,lile
cLe
ad.aptare
momentane
ale
bucd,td,riei,
asistenta trebuie s5,
cunoascd, eohivalenlele
cantitative
qi
calitative
ale
d.iferitelor
principii
alimentare,
pe
baza cd,rora
in anumite
eazrtri
vor
putea
inlooui
unele
alimoute
cu
altele.
Astfel:
J-00
g
hiclrali de
oarbon
pot
fi asigurate
prin
100
g
zabdt,120
g
orez, 135
g
td,i ei,
160
g
fruote
uscate, 200
g ptine,
200
g
legume
uscate, 500
g
cartofi,
650
g
fructe
proaspete.
100
g
substanle
proteice
pot
fi asigurate
prin
2
000
ml lapte,
450
g
carne
albd,
d.e vilel
sau
pasd,re (fdr5,
os),
650
g peqte
sau 400
g
brlnad,.
Proteinele d.o origine
vegetald, fiind.
proteine
incomplete nu
se
iau
in
consid.erafie
la
calcularea
echivalenlelor
cantit5,lii cle
pro-
teine,
ele neputlnd. acoperi
necesitd,lile
organismului;
pe
cle alti,
parte,
d"atorit5, conlinutului
lor
bogat
ln
celulozd',
ar
lncd,rca
prea
mult
tubul
d"igestiv,
tlacd,
pe
lingd,
ralia
d.e
hid"rali
do
carbon,
cea
d.e
pro-
6eine
s-ar
sorvi
bolnavului
tot
sub
formd, d.e alimente
vegetale.
245
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
10/36
10-0
g
gr5,simi..sin_t
cuprinse
in
aceeaqi
cantitate
d.e
unt,
ulei
vegetal
sau unturS,
de
porc.
NumS,ruI
regimurilor
dietetice
este
foarte
rna
e.
In
cursul
fie-
cd,rei
boli
se
pot
aplica regimuri
dietetice
speciale
qi
chiar
la
aceeaqi
FoSF
alimenta ]a
pgatg
sr
difere
in
funclie
d,e
stacliul
qi
gravitatea
Irclii,.de
posibiiitd,lile
locaie
gi
preferinl'ele
bolnavului.
fn
spitaie
sint fixate un
num5,r
oareca_re
de
regimur.i
tip,
care
sd,
acopere
r-nnjo-
ritatea
necesitf,,lilor,
urmincl
ca
pentru
cazuiire
c&re nu pit
ti
ioca-
drate
in.acest_e
regimuri
s5,
se
piescrie
alimentaf,ia
de
la-caz
la
caz.
_
.triegirnurile
alimentare
tip
-
pot
fi
crasificate
clupd
cornp
ozi\ie,
d-up5,.consistenld,
temperaturd,,
frecvenfd,
de
adminisl;irare,
au$x actril
u.nea_lor-asupra
prr
sanguin,
precum
gi
dirpd,
reziduur.ile
pe
cardle
hsd,.
1.
Dup5,
compozi ,,ia
lor,
regimnr,ile
se
irnpart
in
:
Ilogimul
absolul.
sau
rcginrul
de
foarne.
.Bolnavul
nu
pr,irnegte
pe
calea
loSrrlli digestiv
nici
un
alimentr
organismul
lui
fiinil
ncvoit,
de
a
recurg'e
1a_
r_ezervele
sale
proprii. r\umai ra
indica ,i:r, slrccialfl
dati,
de.medic,
bolnar.'ul
va
putea
primi
api. Regimur
absolui
poate
fi
menlinut
numai
_pe_ntru
un
timp foarte
hmiiat,
in
caz
contrar
orgalismul.trebuie
hidratat
qi
e.r.entual
si alimentat pe
cale
l)rrren-
terald,. Regimul
absolut
se aplici, in
eaz
de
ocluzii inte^stinalc,
i,llrsd,-
turi
incoercibile,
hematemeze,
insuficiente
hepatice
graye,'glome-
rulonefrite
acute,
dup5, intervenlii
chirurgici,le
etc]
.
Regirnul
hidric
este
alcrtuit
din
api,
qi
sr,ruri
minerale.
Bolnavul
primetste
mici
cantit5li
de
ap6,
siforl
ape
minerale
reci
sau mici
b.tt"c5 i
de
ghea 5
ln.
gur5. Regimul
nir
ar.e
nici
o
valoare
ca,loricd,I
qi
in
acest.caz-
organismul recurge
la rezervere
sare
proprii.
Din
acesi
motiv,
regimul
hiclric
se
va
aplica
numa,i pe
un
timp
-foaite
lirnil,rr,t,
sau
se
va
combina
cu
alimentalia parenterald,
a
bolnavului.
stropfl
regimului
hidric
este
-de
a-rnenafu
l,ubul digestiv,
asigurind
lotiuqi
hidratarea
orga.nismului.
El
se
aplicd,
in
aii
de
henrai,enrez.,
vtii-
situri
incoercibilc,
gastrite,
duocle,nite,
hepal,ite,
pancr:eatil,c
iriso{,il,e
de
intoleran^ 5,
gastricS,,
d,upi,
inten,tin ,ii
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
11/36
indica{ia meclicului, un
interr,-al
de
timp
mai lung. Acest
regim
se
indicS, in
cursul
std,rilor
febrile, in
insuficien 5 renal5
acutd,,
in
insu-
ficienld, cardia,c5,,
colecistite
acute,
crize
d.e
coleliliazd,
apendicitd,
acut5,
inainte
ryi
imediat
dupd,
interventie
etc.
Regirnul
laetat
se
poate prezenta,
ca : regim
strict
lactat,
a1c5,-
tuit
exclusiv
tlin
lapte; regirn lactat
diluat
cu ceaiuri
sau
ape
mine-
rale
alcalinc
l
regim
laetat,
propriu-zis
(lapte
cu
ceai,
lapte cu
cafea,
cu
cacao,
ltr,p1,e
bd,tut, iaurt,
cltefir,
brinzil
de'r.ac5,,
smintinS,,
friqcd).
Con{inuttrl
regimului
poate
fi
imbogifit,
cu
oud,
qi
zahd,r
amestecate
in lapte.
liegirnul
strict
lactat nu
asigurd,
necesitd,file
calorice ale
organis-
rnulrLi
qi
se adurinistreazf
nurnai
pe
tirnp
lirnitrtt.
Bl
se aplic5,
in
cazt-
rile
rle
ulcor
gastro-duodenal
in
perioada
dureloasil, tlupd,
hemoragii
gastlo-duodenale,
precul)l qi
in
unele afecliuni
cardiace.
Regimul
lactat
propriu-zis poa,te
fi
insi
imbogS,lit in
aga fel ca
s5,
satisfacd,
neccsitllile
organisurului.
Sub
acea,st6 formX
va
fi
aplicat
in
perioacla
acut:i a bolilor
infecto-contagioase,
precunr
gi
in
toate
bolile febrile.
Itegimul f[iuos este alcd,tuit
din
produse
f5,inoase,
ca
:
griq,
nlacaroane,
t5,i ei,
orez, fulgi
tle
ov5,z
etc.
Ele
se
prepar5,,
fie
sub
fornril, c1e sup5, de fd,inoase, fie fierte
in
ap5,. Se
indici
in
perioada
de
trtr,nzifie
a
unor enterite,
precum
gi
in colite cle
putrefacfie.
Regimul
laelo-firinos
cuprinde
diferite
prod.use
f[inoase
fiert,e
in
lapte
sau
in
ap5
;i
servite
cu unt
proaspd,t
sau brinzd,
de vaci
I
el
mai
confine
lapte
simplu, czrfea
ryi
cacao.
Iiegirnul
lac,to-f[ino,i
se
reconla,nd5,
in
cnrsul
perioaclei
de
stare
ryi
d.e
con'r,alescen{[
al troli-
lor
febrile,
in
perioada
dureroa,sd,
a
ulcerului
gastro-duodenal
dupii
leginrul la,ctrr,t, in
afecliunile
carcliace,
in
gastrite, precullt qi
in
cursul
icterelor.
in accst c,az,
lalttele
trelluie
degresat.
()onrpletat,
cu
piine
qi
biscui i
forttroazd, regimul
clin
c'ursul
hepatitelor
epiclemice.
Regirnul
lacto-flinos-uegelarian sau
reginurl
t1e
tra,nzi{ie,
pe
Iingd,
preparatele
de
lapte qi
fd,inoase
ariltate
nrai
sus
(regimul lacto-
fi,inos)
tnai
conf,ine
qi
zarzavaturi,
precunr
ryi
fructe
proaspete
sau
fierte.
DI
se rr,plic5
in
perioadtr,
de
convalescenfi,
a afecfiunilor
car-
clit-r,oe,
reni-rle
ryi
hepatice.
DacL fructele
qi
zarzavaturile sint
trecute
prin
sit5,,
regirnul
se
poate recomanda
gi
in
perioada
d.e
convales-
ceir 5,
a
ulcerului
gtr,stro-duodenal.
Begimul
coruplet de
tranzifie,
pe
lingd,
cele de
mai
sus, contine
Ei
carne de
pasdre
fiart5,.
Se
aplicd,
la
bolnavi
in
perioada
de
vinde-
care,
inainte
d.e
a
trece
la
regimul
complet.
Regimul de
erudit[{i
este format din fructe
qi
zarzavaturi
crud.e,
consumate ca atare sau
pregi,tite
cu alte
substan ,e
ca
salate,
fd,r5, a
fi
fost supuse acliunii cilclurii.
Astfel,
regimul de
cruditdli
poate
fi
aplicat sub
formi,
d.e
:
239
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
12/36
-
sucuri de fructe
qi
de zarzataturi
ln
cantitd,li
cLe 2-B-b
kg
pe
zi;
-
salate
d.e
fructe
crud.e
pregd,-tito
st
zahdr
qi
zeamd,
de
limiie
;
-
salate
de
zayzavatttri preg5,tite
cu uleiuii,
zeamd,
sau
sare
cle l5,miie,
olet etc.
Regimul
de
erudit5{i
este
hipocaloric gi
hipoazotat.
pentru
aceasta,_
la
indicalia
medic-ului,
e1
poate
fi
imboAelit
cu
cantitd,li
mici
d_e
lapte,
brinzd,,
smintln5,,
oud,,
piine,
care
fac
sf,,-i
creascd,
valoa-
rea
caloricS,.,Begimgt
de
crrrditS,li
este
bogat
in
celuloz5 qi
vitamine"
[n
folpa-
lui_inilialf,,
confine
cantit5,fi
r6duse
de
clorurd,
de
sodiu,
in
schimtr
aduce
un
aport mare
d.e'
potasiu.
Din canza
caracterului
lui hipocaloric
qi
hipoproteinic,
regimul
de
crutlitf,,fi
se
recomand.d,
in
obezitate
qi gutd,.
Ilatoritd,
conlinritutui
sd,u
mai
mare
de
celulozf,,
se utilizeaz6 ln
tratamentul
consiipaliitor
_cronice.
prin
conlinutul
sfl1
hipoclorurat
qi
hipoproteic
este
indicat
Ia
^bolnavii
cu
4jperte-nsiune
arteriald,,
iar
aportul
mare do
potasiu
ll
face
foarte
util in
afecliunile
renale gi
card.iace,
insolito
de tdeme.
Regimul
earnat
este
alcfituit
aproape exclusiv
din
carne
d.e
pasd,re,-vit5,,
peqte,
etc.
Se
intlio5,
fur
cursul
diareelor
d.e fermentalie.
B_o-lnavii
sup_ort5, de
obicei
greu
acest
regim.
El
poate
fi
variat
piin
ad5,ugarea
de
bfinzd,
d.e vaci
proasp5,td,.
Regimul
mixt
sau
eomplet.
Este
alc*tuit
in
mod
variat din
toate
principiile
alimentare.
Yaloarea lui
caloricd,
corespund"e
raliei
normale
d.e intre.tinere.
El
se
inctic5,
ln
spital
bolnavilor
ca e nu
trebJlie
llpu$i
gici
Pnei
diete terapeutice
sau
preyentive, precum
qi
insolitorilor
bolnavilor.
.
Dup5,
-consi,sten{a
alimentelor
componente
so d.eosebesc
;
Regimul
liehiil
alcd,tuit tlin lichictele
amintite
anterior:
apd,
ape
minerale, limonarle,
siropuri
de fructe
qi
de zatzavaburi,
ceaiuri
lncluicite
ca
zahd,r,
cafea,
cac,a,o,
cu
sau
fS,rL lapte,
bulion de zarza-
v_aturi
qi
d.e-cereale,
lapte
dulce,
lapte
bd,tut,
lapte
cu
ou,lnghefatd,.
Yaloarea
caloricd, a
acestui
regim
poate
fi
crescutd,
dupd,
proced.eut
obignuit,
prin
atli,ugare
de zahd,r,
oud,,
cacao,
unt.
Regimul
semisolid
cuprind.e
aJimente
de
consistenld,
pdstoasd,,
preparate
sub formd,
d.e
pireur.i
qi
anume
i
orez
gi
fd,in5,
cle
ov5,z fierte
in
lapte, piine prq,jitd,
qi
lnmuiatd,,
unt,
brinzd,
devac5,,
iaur,t,
creme d,e
lapte
cu
ou5,
qi zghd4t
ou5,
cq b1inzf,,, zarzayattti
qi
fructe
fier:te,
coapte
sau
pasate,
imbogillite
caloric
pr,in
zahd,r,
unt
ryi
oud,.
Aliinenttle
tretruie
astfel variate, incit
sd,
se
asigur.e
aportul
necesar, d.e
vitarnine.
Prin
trecerea fructelor
qi
zatzavatur.ilor
prin
siti,
Se
inli,tuld,
o
parto
din
conlinutul
lor in
celuloz5,,
fS,clndu-Ie
absorbabile
1n
cea
mai mare
mH,suld, gi
ld,slncl
foarte
puline
rezid,ur.i.
24A
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
13/36
Regimul
de
eonvaleseenlr
cuprind.e
alimentele
leEimului
somi-
solicl, Ia
c&l'e se
mai
ad.auge,: tutLinci,
biscuili,
cremeisufleuri,
oud,
fierte moi,
peqte-slab,
carne.de
pasd,re'sau
vitd,'fiartd,
$i
tocatd,r'ficat,
fjelt
sau
fi,ipt
qi
tocat,
creier,
biio"
precum
gi preparate
fdiiroase.
Acest
legim acoperS,
toate necesit5,file
cantitative
si
catitative
ale
orga .ismului
qi
reprezint5,
treeelea ipre
regimul
nor.mal
mixt.
p.
Dupd,
temparaturo
lor,
regimurile
se
clasificd,
ln:
Regimuri
_reci.
(limola{er-
sirgnur-rr_
sucur.i
d.e
fuucte,
ceaiu.i,
compoturi,
tnghelate,
lapte
rlulce,
lapte
bd,tut,
iaurt,
cafea'cu
laptei
cacao).
_
Regimuri
fierbin{i
(ceaiuri,
Iapte
simplu,
ceai
cu
tom,
lapte
cu
oud,,
cafea,
cacao,
supe strecirate
etc.).
_
.
Du,pA,
compozi,li,a
.lor
tm
sd,ruri,
m,,i,nerale
qi
acliunea
asupra
pE
organismului
d.eosebim
:
-
Reqrqu
desodat
es-te
pregd,tit
fd,r.d, sare
sodici,.
poate
fi hipo-
sod.at
cincl bolnayul
_primeqte
pline_ obiqnuitd,-
pregi,titd,
cu
sard
qi
desodat.complelr
cind
so
pregdtegte
bohravului
qi
piine
speciald,
fd,r'r,
sare.
Alimentalia
va
cupr.inde
in
special
orcz,
z6dd,r,
mieie,
fulgi
d.e
ovd,"t,
fructe
crud.e,
nuci
etc.
Acestiegim
se ad-ministi,eazd,
ii ciz
de
insuficienfd,
carrliac5,, hipertensiune
arteriald,
glomeruronefr.it5,
acutd,
etc.
.
Regir-nul
hiperpotasie
este
format
tLin
alimente
cu
conlinut
d.e
potasiu
cit
mai
mare,
care se,rearzeazilprin,
ad"ministrarea
regimului
de.,cruditH,li
sau
d_e lggume qi
fi'ucte uscate.
Begimur
hiperpolasic
se
uLilizeazd'
ln
cazul afec,tiunilor
cardiace gi renale
tnsolite
d.e
ed.eme
qi
fir
cursul tratamentului
cu
cortizon.
.
_
&gi-ql
aeidifiant
are
scopul
de
a
influenla
pII
singelui
in
sens.
acicl.
Este
format
mai
ales d.in
carne,
oud,,
cei'eale
qi pr:eparate
f5i-
noase.
Se
indticd,
in
caz d.e
alca,lozd,,
tetanie,
fosfatur.ie,laliulozf,,
etc.
Eegimul
alealinizant
influenteazf,,
pI[in
sens
alcalin.
Este
format
mai
ales
din
fructe,
zarzava"twi
gilapte.
se
intticd,ln
std,rite
d.e acid.ozd,
ryi
se realizeazd,
prin
intregilea-regimului
de bazd,.
Regimurile
or-ganoterapiee
cu
o cantitate
d.e viscere
sau
glande
p_r'epalate
in
mod
special,.
au
scopur.i substitutive
:
de
exd-rnplu,
alimentalia
cu ficat proaspr,t
iLe
vifel de
porc
cu
tritulat
ar.e
mucdasd,
gastric5,-d.e
pot'c^sau
m5,ttuv5,
roqio fur
anemii hipoerome,
cu
splind,
ln
poliglobulii
ryi
eritremii
etc.
^
Dupd,
clasificarea
Pevzner,
utilizati
ln
unele institufii,
regimur"ile
sint
grupate
pe
tabele
numerotate
de
la
I- la 18,
fiecar"e
h,vfra inai-
calia
lui,
pentru
un
anumit grup
d.e a,fecfiuai
tn
cad,rul fiecd,rui
tabel
exist5,
3
subcl"iviziuni: reglmuli
A,
B,
C, arLaptate
la
faza
evolutivd,
a bolii
respective.
247
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
14/36
in
cazurile
in
care
este
necesari o
cintdrile
exactf,
a alinrentelor
ad"ministrate
bolnavului,
se
vor
pt'esct'ie
regitnut'i
individuale
(astfel
tn diabetul zahan'at,
insufieien{,a
lenal5).
ln aceste
cazuri, cantitf,,litre
de alirnente
prescliso
,'si
consuruate
de
bolnav,
cit
qi
cantitillilt'
ne-
consumatc,
se
conserntleilzd,
in foaia de
observalie.
Begimul dietetic
tlebuitr
sd
se adapteze
la
stadiui
evolutiv
al
bo1ii.
in
pelioada
acutti
si
in
cur
sul bolilor febrile se
va
prefel'A
l'e-
gimul
dietetic
lichid,
cdci
acestlt supune
olganisurul
la
cel
rttai
mic
efort
qi
suplineqte
pieldelile
dator'ite tr:r,nspiltr,fiei
intense
I
pe
nrd,sut'5,
ce
troala lnainteaz5,
sple
r.indr:r'ale,
se
va
ad5,uga
progresiv
legirnul
cu
alimente sub
foltnf seurilichidi
;i
apoi solid5.
Toleranla
individuzrlir,,
zr,tit cantitatir,S
cit
ryi
calitati'r'i,
este
un
alt factor cale va
fi luat
totdeaunl
in
considera{ie,
de
exeurplu
in
cazul
bolilor
digestive unr:le
ostc
necesAl'sd, se
tatoneze
capa,citatea
de
toleran 5,
a
stomacului
;i
intestinelor',
petrtl'u
ca
t'egimttl
clietetic,
pe de
o
palte,
s5
nu fie
elirrlinat
prin
vi,r'sltuli
sau
cliat'ec,
iar
pe
d.e
a1t5
parte,
sd,
nu
c\agoleze
ercitabilitatea
rnucoasei
rligestive.
Criteliul
de
apreciere
in
gencr':r,l
estr
cletet'minat
de boala
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
15/36
ALIMENTARFA
EC LNAVULUI
SERVIREA
MESELOR
Ser.vilea, rlesei
bolnavilor
ridici,
multe
pr.oblerne
in
rnunca
asi-
stentei,
c5,ci
mod.ul
in
care
bolnavul
primeqte
alimentele
are
de multe
ori
aceeaqi
impor.tanfd,
ca
qi
regimul propriu-zis. Alimentele
sosesc
do
la
bucd,td,ria
spitalului
in vase
izoter.me
pentr.u
un
num5,r
mar,e de
bolnavi
I
ele tlelruie
s5,
fie distribuite
bolnavilor
pe
porlii
sau
ln
vase
mici inclividuale,
d.acd, bolnavul
se
g5,seqte
la
un r.egim
indiviclual.
Distribuirea
qi
serr,fu'ea
alimentelor
se
cxecut[,
totdeauna de asistcntS,.
Sarcina aceasta,
nu
poate
fi
preclati
nici
infil.rnier,ei nici ingrijitoarelor
de salon.
Servirea mesei
de
cd,tr.e
per,soane
pe
car.e
bolnavul
le-a
v54ut,
curi,l,intl colidoarele
sau closel,ele
-
chiar,
qi
cu
md,nuqi
de
caiucinc
-
consl,il,uie
o
gr.c$eal5,
glosolanS,,
ilcpar.abild, care
foate
sd,
clucd,
bolna,vul
ltl
uh
negativisnr
alirnentar'.
In
legd,tur,L
cu
so,r.ir.ea
rneselor
bolntrvilor,,
asistenta
va
tine
seama
d.e
urmS,toa,r'ckr
:
].
Orarul
;i,
repart,izarea
ut,eselor
au
o deosebitS,
importnnfd,
in
aiimentaf
ia,
bolnavului.
rntervalele
tlintr,e
rneso
trebule
astf'el
stabilito, ca
perioadrr,
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
16/36
Bolnavii
febrili,
aclinamici,
in stare
gt'avd,
nu
pot
ingera
deotlatS,
cantit5,lile
obignuite
d,e alimente
I
pentru
a
Ie
atlministra totuqi
ralia
zilnicf,,,
ei
vor
fi
aiimentali d.up5,
un
progl'am
special
prin
nrese
mici
d.ar
dese, repartizat'e
in,24
de
ole,
atit ziaa,
cib
qi
noaptea.
Bolna-
vii
carctiaci
qi
cei
cu
sistem
nellros
labil
suportd,,
d.e asemenea,
gt'eu o
tld,mtnzile
mai
lung5,
d.e
6 ore,
ceea
ce
se
Ya
lua
fir
cousicleralie
Ia
stabilirea
orarului
lol
cle
alimentalie.
Oralul
d.e
alimentalie
face
parte
clin
programul
secfiei,
lns5,
nu
poate
fi
aplicat
la
toli
bolnavii.
Asisteuta ttebuie sd,
se
acomodeze
intereselor'reale
ale bolnavilor,
ind.ivid.ualiztntl
la nevoie
orarul
q
repartizarea
meselor. Din
acest
motiv,
ea
trebuie sd,
rezelve,
pentru
botnavii
problemi, alimentele
neces&l'e,
pd,strinclu-le
la
oficiul
de ali-
mente
ln-contLifii
adecvate.
Orarul
d.e
alimeutalie
aI
acestor bolnav
trebuie
consemnat
ln foaia
de
tratameut,
iar cantitd,file consumate
trebuie
notate
aparte.
Mesele
principale
nu
rror
fi
servite niciotlatd,
lnaintea
aplicf,,rii
tratamentului,
Orele
do d.upd,
prlnz
trebuie
rezervate
pentru
oclihn5
cd,ci
ln aceastd,
perioatlS,
procesul
d.e
cligestie blochleazil energia
orga-
nismului,
prin
angpjarea
unei
mari
cantitd,li
cle
slnge
la
nivelul
orga-
nelor
abtlominale.
fn
preajma
intervenliilor
chilulgicale, a tubajelor
gastro-duodenale.
a
d.eterminS,rii
metabolismului
bazal,
lnaintea
[2,1ingoscopiilor,
bronhoscopiilor
qi
a altor
proced.uri
d.e
examinare
qi
tratament,
c,a're
ar
putea
d.eclanqa
vomd,
qi
il
sffu'.it,
lnaintea unor
i'ecolt6ri
de
protluse
biologice
(hemogram5,,
tablou
sanguin, vitezi,
d.e
sedimentare a
hematiiior
etc.),
bolnavul trebuie
s5
ri,min5,
nemincat
Asistenta
trebuie
si, consemneze
acest lucru ln condica de
predare
a
serviciului
gi
sf,,
comunice
verbal,
atlt
bolnavului, clt
qi
asisteute
cal'e
o
schimb5,
din
serviciu.
2. Pregd,tirea
serl)i,ri,i
maselor.
Alimentafia bolnavilor
nu
trebuie
si,
fie
d.eranjati
d.e nirnic;
clin
acest
motiv
activitatea
tlin
seclie
recoltf,,r'ile,
tratamentele,
examin5,rile
medicale
qi
de-
laborator,
'inclusiv
vizita,
trebuie
terminato
plnd,
la
ora
meselor. Se
va
avea
gn'iji
ca
lnainte
de
servirea
meselor
sil nu
se
execute
tratamente
d.uleroase
sau
supd,rd,toare
pentru
bolnav.
Se vor lntlepd,rta
din salon
factorii
d.ezgust5,tot'i.
Pentru
aceasta,
bolnavilor
li
se
va
oferi bazinetul
celpulin
cu
jum5,tate
de ord,
tnaintea
servirii
mesei,
pentru
ca
nu
cumva
sd,
deranjeze
pofta de mincare
a
celorla$i
boli.avi
tocmai
ln
timpul
alimentafiei.
Saloanele
vor i
aerisite,
puse
fir
ordine,
iar
obiectele
caro
ar
pu e4,
d.erania-pofta
d.e
mhcar6
-a
bolnavilovr'ca
:
scuipd,toarele,
urinalele,
t5,vifele
renale
etc.,
vor
fi
acoperite Bau
scoase
din salon.
Bolnavii
cu
aspect nepld,cut
:
arqi,
cu
piodermite
-lntrnse,
ca
q
,cei'care
ar
vd,rsa.intimpul alimenta{iei,
tlaci, nu
pot
fi
izolafiln
rezetve
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
17/36
yor
fi
rzolatli
d.e
restul
bolnavilor
prin
paravane.
Se va
d,a
posibilitate
bol-navilor
sil-qi
spele
mlinile;
bolnavii Xn
stare
grav5,
voi
fi
ajutali
la
aceasta
d.e asistente
sau
infirmiere.
Asistenta
trebuie
sd,
creeze o atmosferd,
corespunz[,toare
pe[tl'u
selvilea
mesei,
auunflnd,-o
,
pentru
ca
bolnavii
sd,
o aqtepte.
-
Pln5,
la
sosirea alimentelol'
clin
bucd,td,rie
trebuie
pregH,tit
oficiul
d.e
alimcnte.
Se
va
sCoate
rresela
necesar,d,
d.in
tlulapuri, iar
c5,l'uciorul
de
ser.vit
va
fi
tras
in
fala
oficiului.
In
cursul
anotim"
pului
rece, farfuriile
vor
fi
incdl-
zite
pe
masa
cald5,1
sau
ln
lip-
sa
acesteia
ln
ap5, fierbinte
sau
vapoli,
pentru
a
nu
rd,oi
ali-
mentele
servite
(fig.
121). Asis-
tenta
trebuie
sf, aibf,,
grij5,
ca
vesela
sd,
fie
suficientd,
pentru
toate
felurile
de
alimente
pe
care Le
vor
primi
bolnavii.
Ea
lqi
va
calcula
timpul
in
aqa fe1
ca
ln momentul
sosir.ii
aiimen-
teloi'
sd le poatd,
d"istribui
qi
servi imecliat,
f5,rH,
inttrziele,
pentru
a
nu
se
r5,ci
qi
d.enatur.a
si
pentru
a
nu
expune
bot-
navii
la
aqteptdri
inutile,
ceea
cer
pe
de
o
palte,
ar
putea
clea
nemulfumiri,
iar. pe
d.e
altf;,
palte,
ar
pu-tea
d.d,una
conaLili-
ilor
regimului
cle proteclie.
La
sosir.ea
mesei,
asistenta
imbracd,
un
gor.
curat
sau
un
ha.lat
alb
rte
proteclie
peste
uniforma
ei,
igi
spari,
bine
miinile,
imblacd,
ma_nugr
albe
cul'ate qi
iqi
aranj
eazd, boneta
in
aga
fel
ca
pd,rul
sr, nu
carld, la
alimentele
servite
bolnarrului.
3.
Di,stribwiroa
ali,mentelor
trebuie
fd,cutd, curat,
operativ
gi
estetic.
servirea
estetic5,
gi
curatf,,
a
meselor
contribuie la
imbund,t6-
1
Mesele
calde
au
suprafala
confeclionatd
din
metal
in
grosimea
ciruia
sint
irtstalate
dispozitive
de
tnctrlzit
cu aburi
sau curent
electric.
Eleiu'rolul
de
a mentine
Itr
stnre
caldtr
alimentele
bolnavilor
ln
timpul
implrlirii
lor
pe
farfurii.
Fig.
121,
-
tncilzirea
farfuriilor
ln
timpul
anotimpului
rece.
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
18/36
tir,ea
poftei
de
rnincale
a
bolnavului,
ceea
ce
asigurS,
d.eclangarea
secrel,iei
sucurilor
digestive
qi
pe
cale
psitric5,.
Operativit_atea
lmpietlic5,
denaturarea
si
ld,cir"ea
alimentelor ser"i'ite,
cale
astfel
lqi
pd,streazS,
forma,
aspectul si
valoarea
lor
caloricd,
ini{,ial5,.
Distl'ibuirea
alimentelor
la
trolnavi
se
va
face
pe
baza tabelelor
de
alirnentalie, completate
cu
cererile
suplimentare pentru bolnavii
noi,
modificate
eventual
de
buc5,t5,rie
qi
remise
intr'-un
exemplar
secliei.
in
unele
loculi,
asistentele
dieteticiene
preg5,tesc
fiqe
individuale
de
regim
pentru
fiecale bolnav,
care
se
inmineazS,
bolnavului
impreuni,
cu
masa.
Asistenta
de salon
tletruie
s5, invele bolnavul
si,
string5,
q
sd,
pd,streze
aceste
fiqe,
pentru
ale
:ut;,Jiza
mai
trilziu,
acas5r
dacH,
ar:
trebui
si,
continue
alimentalia
terapeuticd,
qi
dupd,
iegirea
din spital.
Imp5,rlirea
alimentelor
se
v&
face
in oficirll
cle
alimente.
Ali-
menteldvor
fi
duse
pe
c5,t'ucioare
(fig.
12't)
pin5,
ln fala
salonului
q
apoi
pe
tivi
acoper,ite,
Ia
bolnavi.
Ad.ucerea
Yaselol
izoterme
ale
bucd,-
tf,riei
pe
c5,r'ucioare
in
saloane
nu
trebuie
placticat[. Este
foarte im-
nortarit,
ca
fiecare
aliment
sd, fie
setvit
in vase
cot'espunzd,toale.
beaiul
de dimineald,
se
serveqte
in
ceqti,
sub
cal'e
se
va
pune
cite
o
falfurioald
pentru
a
nu
murdd,ri
lenjcria
tlc
pat
sau
felele
4"
p"
noptierd,.
Untul,
rualmelad,a,
salamul
se
Yol
pung.pe
farfnlioalel
pii-nea,
prd,iitura
in
coqule{e.
Nu
se
ad.mite
(,A
a}intent'e cu efec
sapid
iliierit
1ca
salamul
qi
marmelada)
sd,
fie
puse
pe
aceeaqi-falfu-
ridald,
sau
sd,
fie
ser,vite
pe
aceeaqi
felie
de
piine.
DacS
natula
alimen-
tetro1
o
cele,
bolnavul iretruie
sd,
primeascd,
qi
un
culit
pentrlu
a
td,ia
piinezr,
sau
a
intinde
untul
sau
mat'melada.
Alimentele
gitite
trebuie
aqeza|e
pe
fa,r'furii inc-6lzite
-cu.
grijd,
pentru a
p5,st,ra
un
aspect
estetic.
in cazrtl
r,egimurilol
individ"uaie
-cind"
se
a,d"uc in
seclie
porlii
separate,
pentru a
pt'eveni
deformalea,
r'Scilea
qi
denatut'lllea
lor,
transportul
,;i
selvilel
tr9b9i9
s5,
fie
q
rnai
opeiative,
a;aincit
alirnentui
s5,
ajungd,
cle
la
buci,tflt'ie
pe
rnasa
bolnavului
in
decut's
de citeva
ninute.
N1
este
bine
s5,
se
ser,veasc5,
cteodat[
toate
felurile
de alinlente
pe
tavd,
in
fa{,a
bolnavului,
ci
pe
rincl,
in
mS,sura
in
cat'e
cl tclnrini, felu
anter.ior,.
Yesela
ulilizati
tlebuie
imediat
lidicatS,,
cdci
vcrlerea
c
provoac5,
unor
bolnavi
gr.e
a 5.
Nu se aclmite
ca
felut'ile
doi
ryi
l,t
gi
"s5
iie
servite
succctiir,,
pe aceetrgi
farfulie
I
pentru
fiecale
a,litttent;
asis
tenta
va
asigura
fatfut'itt
cutat5,.
Alimentele
mr tr.eblie
atinse
niciodati,
clilect
ctt
ntiniL. carnea,
pr,fliitura,
feliile
r1e
piiue, zzlhS,rul
vor fi
ser'r,ite
cu
ful'cuIi.ta
sau cu
cle,;telc
special
de set'r'it
(fig. 122)
Este
bine
ca
in
oficiul
de alinrente
s5,
existe
unele sutrstanle
pentr,u
colectar.ca
gustului
unol
alimente,
dupd,
preferinle1e
bolna
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
19/36
vilor'
((o et,
sale,
zahill etc.), cu
cale
asistenta
va servi
bolnavii
dacir, nu
sint
in contrad.iclie
cu
d.ieta
apiicatil.
4.
Ordi,neu, d,e
sera'ire
a mesei bolnaailor.
Aristenta
va distribui
intii
legimnl
colnun, apoi
leginrurile
tip
qi
la
urmd,
va clispune
ad.u-
cerea, r'ogimurilol
intlivirluale
pentlu
bolnavii a ci,r'ol
alinrentagie
I:i11.
l .
-
(llesle
pcrrtrtr
srlr ilt,u
iriinii.
telapeul,ic[
nu sr iuc:r(lr'
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
20/36
b)
alimentarea
pasivf,,,
cind
sta,r'ea
genera,l5,
a bolnavilor
nu ls
permite
sH,
se alimenteze
singuri
qi
d-eci trebuie sd, fie ajutafi;
c) alimentarea artificiald, cind.
alimentele
trebuie
introcl"use
in
organismul
bolnalrului
prin
mijloace
aa'tificiale.
Alimentarea aetivi.
Bolnavii cu
stare
generald,
relativ bund,
q
cu
digestie
p5,stratd,
se
alimenteaz5,
singuli.
Dacd,
starea,
lor
o
pormite,
ei
se
vor
rid,ica
d.in
pat
qi
se
vor
aqeza
la
masd,
ca oamenii
s5,nd,toryi.
In acest
sens,
unele
secfii
cl.e
spitale
posecld,
sufragerii
pentru
bolnavi.
Crearea unui anturaj
estetic
qi pl5,cut
tr
sufragerie
-
prin
lnzestrarea
ei
cu
mobilier,
flori,
fele
rle mese
alese
cu
gust
-
contribuie
mult
]a
imbund,t5,filea dispozifiei tLe alimentare a
bolnavilor
qi
face
parte
din
principiile
de
bazd,
alo
regimului
terapeutic
de
proteclie.
Bolnavi
vor fi aqezali la mese
mici,
avlntl
g'ijd,
ca
cei
cle
la aceeagi
masd,
sd
md,nilrco
acelaq
regim,
cd,ci consumarea
de o5,tre unii a
alimentelor
interzise
pentru
ceila$i
creeazd' la
acegtia
efecte
secretoare
ned,orite.
Tocmai clin
acest
motiv,
bohnavii
supugi
la
un
regim foarto
sever'
qi
cei
mlncdcioqi nu
trebuie
servifi
tn
sufrageria comun6.
Dacd,
secfia nu
posed.d,
suft'agerie, bolnavii
cale
se
pot
scula
clin
pat
se vor alimenta ln
salon
la
masi, crelndu-se
tot
confortul
necesa,r
pentru
acest
scop.
Boluavii
ca 'e
nu se
pot
scula,
d.ar se
pot
alimenta
singuri,
vor
fi
servili
la
pat.
In
vederea
acestrii
scop,
ei
vor
fi
agezali
ln
pozilie
qezlnd.
sau
semigezfurtl
qi
menfinuli
ln
aceastf,,
pozilie
clt
ma
comoel,
cu
ajutorul rezem5,toarelor
de
pat
ryi
cu
perne.
Masa
so
serveqte
pe
mese
speciale
rulanto
atlaptate
la
patul
bolaavului
(fig.
123),
sprijinite
tLe
suportul
lor
solid
numai
clintr-o
singut'd
parte,
a cd,rei suprafafd,
se
intinde
pe
ld,$imea
patului.
Aceste mese
ofer5
o
suprafald,
cl,estul
de
solittd,
iar
botnavul
se
poate
alimenta
comod
1
In
unele
spitale
existE,
mf,,sule
speciale
d.e
servire, cu
picioare
scut'te
cle 20-30
cm,
care
se
aqazd,
deasupra
plapumei, picioarele
m6,su e
sprijinind.u-so
pe
suprafala
patului
la
sttnga
gi
la
dt'eapta
botravului
(fig.
125),
In
vederea acestui
scop
so
poate
utiliza ou
succes
tava
d.e
servit cu
picioare pliante
(fig.
126),
care,
avtnd
rezemdtoarele
ascunse
sub fala
inferioar5,
a td,vii,
se
utilizeazfi,
ca
orice
t'and',
fd,ltd' sd, ocupe
ln
oficiul
alimentar
un
spaliu
ln
plus.
Picioarelo
pliante
pot
fi
d-eschise
printr-o
singur'5,
miqcare
a
tlegetului metliu
d.o la
ambele
miini,
tava
transformind.u-se
astfel
ilrtr-o
m6suf5,
caro se
poate
ageza
pe
suprafa,ta
patului
qi pe
care
bolnavul
poate
mlnca
comotl.
Aceste
misule,
avtnd.
suprafele utile
cLuble,
cea superioard,
poate
fi
1
Aceste
mese
se
folosesc
gi
pentru
lecturi
qi
scris, aducind suprafafa
lor sau
eventual
numai
o
parte
a
acesteia ln
pozilie
oblic6,
pe
care
bolnavul va ageza
cartea
sau
htrtia
de
scris.
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
21/36
ritLicatS,
tn
pozilie
oblicd,
pentlu
a
da
posibititate
bolnavului
sd, ci-
teasc6
sau
s[ scrie
in
pat,
fd,rd,
sH,
se
oboseasci.
Dae5,
nu
exist5,
mesele
amintite
mai
Bus,
bolnavul
va
consuma
alimentele
cle
pe
o
lavd,
aryezatd,
pe
genunchi'sau
coapse,
peste
pla-
pum5,,
eeea
ce
scacle
murf
contoitut
alimentaliei.
In adeite
ca*zuri
Fig.
123.
A
qi
B
-
Masa
rulanti
adap_
tabili
la patul
bolnavului.
8e
rra
aqeza-l_a
picio_arele
bolnarnului
o rezemd,toare
pentru
a-i
menline
gglligliilidicali.
Nu
se
va
da nicioctatd
farfuria
ifr.
mha
tiotnavuiuil
cacr
aceasta
creeazd'
multe
inconveniente,
deoarece
el nu
va
putea
utiliza
nici miinile
in
mod
corespunziltor,
murddriud.
in
cele
d.in
urmi,
lenjeria
$9
nat.
De
asemenea,
nu
se
va
servi
masa pe noptierd,,
pentru
i
"I-l
olliga
sd
so lntoarcr, qi
si,
se rdsuceascr,
pedtro
fiecare'Iingurd,
de,mincare,
migcare
cit se._poate
d.e incomodd,
pentru
el.
Lenjeri5,
c1e
pat
q1d3
corp
va
fi apd,rat5,
in
toate
cazurile
criun
gervet
curat.
sornavr
care nu
se
po
rid.ica
din
pozilia
orizontald,
qi
doresc
sii
so
alimenteza
activ,
vo1
ti
intorgi
pe
pirtea
stlngf,,
pd,sirina
mina
rl.capt5,.liber5-;
sub
cap
li
se va aqeza'o pernr,,
ia-r
ii
spate
vor
fi
"1)r'ulnrlr.
(to
alte
perno
sau
suportur.i.
Tava
cu mincare
se
aqazd.
fie
lrrr
rnarginea
patului
pe
un
qervet
c'trat,
fie
pe
o md,su d,
ae
iirettrime
=i
24E
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
22/36
ad.ecvatd,
tlasd,
lingil
pat.
Bolnavul
putindu-se
servi numai
de
o
sin
gurd,
mind,,
alimentele
soiide
vor
fi
tdiate
cle
asistentd,.
Lichid.ele
vo
fi b5ute
rlin
cd,ni
umplute
pe
jumdtate
sau d.in
cd,ni
speciale,-inchise
pe
jumfi,tate
in
partea
lol
superioar5,
gi
prevd,zute
cu un cioc.
In
lipsa
acestora, lichiclele
pot
fi
aspi-
rate
qi prin
tuburi d"e
sticld
curate qi
fierte.
Alimt'ntarea
pasivl.
Rolna-
vii
in
stare
gravd,,
imobilizali,
paraliza\i,
adinamici,
epuizal
sau
cei cu
l,ulliurd,ri
uqoare
d.e
ciegiuti{,ie
vor
fi
alimentali
de
asistent[. Ei
vor
fi servili
nu-
mai
dup5,
distribuirea
alimente-
lor la restul
bolnavilor,
pentru
ca asistenta
sd,
aibe
timpul
ne
cesar
pentru
aceasta. Bolnavi
care
vor fi alimental,i
pasiv
sln
de
obicoi
ryi
mai
sensibili; din
tr,cest
rnotiv asistenta
nu
tre-
buie
si,
dea
impresia
c5, se
grfi,-
beqte,
o5ci
aceasta le-ar
putea
d,iminua
pofta
de
mincare.
Pe
de a7td,
parte,
aceqti
bolnavi
obosesc
destul
c1e
repede,
de
aceea
ritmul
alimentaliei
tre-
buie
sil,
fic
:lai
incet,
cu
pauze
mai
rnari
lntre felurile
sclvite.
l"ig.
1:lt.
--
C,-urrcior
pontnr
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
23/36
aceasta c[,
timpul
ei
este
rezervat
numai
pentlu
alimentarea lui. Pentru
a
puteil
lucra
cu
mina
clreaptd,,
asistenta
va
ocupa
loc
totdeauna
in
partea,
drctr,ptd, a bolnavului. Lichidele, inclusiv
supa,
vor fi
admini-
stral,e sub folrn5,
cle
bd,utur'5
d.in vase serrriumplute
(fig.
128)
sau
dacd
bolnilvrrl
rnr sc
poatc
ridiczr,
din
pozilie
olizontal5,
din
c[ni cu ciocuri.
I;itl.
l
)i.
\lirsrrlri
pentrrr
scrvirra
alimentclor la
pn[.
iffi
l,iffi
1?fi.
-
'l'svti
cu
picioate
pliantc
pt'ntrur
selvirel
nlcsri.
251
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
24/36
I-ia folosirea
acostor
cd,ni, la
bolnavii
adinamic-i,
ln
stare
grav5
asistenta
trebuie sd,
supravegheze
d.ebitul lichidului
care
curge
ln
9u13,
bolnavului,
pentru
a nu-l
tnc[rca
pe
acesta
pesto
posibilitd ile
iui
d"e cteglutilie
gi
a-l lmpiedicain
acelagi
timp
s5,lnghitd,
aer.
Cu
ocazi
tnghilirii lichid.eior',
asistenta
va ridica
uqor cu o mlnd,
capul
bolna-
[fs+r+59
.'t,,#
.I
ff
rtrsil"
..:i'; ..lx
t:t:lil:i+t$
Fig. 12f,
-
Alimentarca
pasivd
a bolnavului
ln stare
grall.
Fig.
128.
-
Alimentarea
bolnavului
cu
lichide
din
pahar.
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
25/36
vului,
eventual
impreun5,
crl
perrla,
iar
cealaltd, va
line
vasul
din
caro
bea
(fig.
129). Aplecarea
exageratd,
a
capului impiedic5, inghifirea"
Bolnavii
ln
stare
foarte
grav5,, precum
qi
eei
cu
tulburd,ri
de
cleg-
lutilie,
nu se
pot
servi
rici
de vasele de
b5,ut.
In aceste
cazari, aclmi-
nistrarea
lichid.elor
se
va face
cu
lingura
sau
lingurila.
Asistenta"
c1up5,
ee a umplut lingura,
solicitd,
bolnayul
sd, deschid,S,
gura.
In
aceiaqi
timp
sprijin5, virful
lingurii
de buza inferioar5
a bolnavului,
ceea
ce
d.eclanqeazd,
ln
mod
reflex
deschid.erea
cavitd,lii bucale.
In
acest
moment
se
introduce
usor
lingura
d.incolo d.e
arcada.
clentar5
gi
ricticind
concomitent
"o*d.*
ting"urii,
conlinutul se
vars5,
incet
ln
gur5,.
Bolnavii
ln
stare
foarte
grav5,
vor
fi
alimentali
cu
ajutorul
pipetelor.
Ritmul
alimentdrii
trebuio sd,
fie
atlaptat la
starea bolnavului-
Boinavii
epuizafi,
arlinamici vor
fi
l5,sa i
dup5,
2-3
linguri,te
si,
se
odihneasc5,.
Inghiliturile
oferite
s5,
nu
fie
prea
mari,
c5,ci
bolnavul,
neputlnd
sd,Ie lnghitd,,
ar
putea
sd,le
aspire
qi
sd,
prod.uc5,
bronhopne-
umonii
prin
aspiralie. Din
acest
motiv,
la
orice
semn
d"e intoleranld,
respiratorie
ca
tuse, dispnee, se
ya
intrerupe
alimentarea
ryi
se
va
controla
cavitatea bucald,,
golincl-o
lntr-o td,vi]5, renal5.
Inghi]iturile
s5,
nu
fie
ins5,
nici
proa
mici
cd,ci mestecarea qi
lnghilirea
lor
cer cam
Fig.
129.
-
Alimentarea bolnavului
din
cani
cu
cioc.
-
7/23/2019 Alimentatia bolnavului
26/36
pi,tlunde
in
cilile respiratorii,
dind naqtere
la
accidente
sau compli-
calii
grave.
w
Pentru
alimentarea
prin
sond5,
se utilizeazd,
sond.a
gastricd,r
sonda
duodenalS,
Einhorn
sau
sonda intestinald,.
Al5turi
de
sond.ele
vechi
confeclionate
din
cauciuc
semirigid,
azi
se
rtilizeazd,
sond.ele
din polietilen,
care
sint
pulin
mai
tari
decit
sond.a
Einhorn.
_
.y'
Sonda
gastricil
se aplicS,
de
obicei ta
psihopali.
Da
se introduce
clup5,
tehnica
obiqnuit5,,
bolnavul
fiinct
,tinut
imobilizat
cu
mlna
sau
in
cimaqi
tle
proteclie.
La
capiltul
extern al
sond.ei
se
aplicd,
o
pilnie
ln
prelungirea
unui
tub
d"e
cauciuc qi
prin
aceasta
se
introd.uc
deodatd,
200
_--400
pin6
ia
500
ml
tichid.
alimentar.
Soncla
se
spald, apoi,.
troclnd prin
ea
pulind
apfl
qi
se
indepirteazd'ln proxima
alimentare
trebuie procedal,
Ia
fel.
A.cest
procedeu
de alimentare
se mai
utili-
zea.zd'
qi
in cazul
l,uiburi,rilor
de
cleglutilie,
lnso.tito
de
o
hipersecrelie
salivard,,
care
ar
putea
periclita
permeabilitatea
ch,ilor
iesp
iratbri
in
cazul
rd,rninerii
sondei
pe
ioc.
Sonda
d.uod.enalE_
gi
cea,
intestinald,
se
pot
in"troduce
prin
gurd,,
insd,
ele
rlminind
pe
ioc
timp
mai indetrungat,,
este
prefeiabil
se
te
introd.use
prin
una
din
nSrile
bolnavului.
Dacil,
boinavui
leaclioneazd,
prin
reflexe
de
api,rarc
: strdn.ut
etc.,
mucoasa
rlazald,
va fi'an