A r u l X I X . Nr . 1 3 ® LEI 2 . A r a d , D u m i n e c ă 2 4 M a i 1 9 3 6 «ni • — —
O R G A N A L P A R T I D U L U I rv J i O X \ ( L J Ă K A N E S C I > H V J U D . AKAD
Omagiu eroilor. Odată pe an, în suitei cu
pietate, în minte cu gândul admiraţiei şi recunoştinţei, desbrăcând cotidianul frământărilor inerente vieţii mizere ce ducem, ne apropiem smeriţi de mormintele acelora cari ne-au dat, prin jertfa lor supremă, România.
Ziua eroilor! Amintirii lor ne închinăm,
vitejia lor o slăvim, jertfa lor o plângem şi, la umbra măreţelor lor fapte, încălzim mândria că ne-au fost înaintaşi în brazda românească. Sentimentul durerii se'mbină cu acela al bucuriei, l-am pierdut pe ei şi am dobândii o R o m â n i e mare şi frumoasă. Prin sângele lor şi sângele nostru a udat glia pe care strămoşii noştri fură robi, prin jertfa lor suntem
j noi azi liberi. Durerea, pri-; cinuită de glonful şi schija
obuzului duşman, sfâşietoarea suferinţă că nu-şi vor mai vedea iubiţii, arde şi trupul nostru, spintecă şi i-nimele noastre, azi, în ziua eroilor, când ne aducem a-minte de ei.
De duşmani au apărat ţara, din mâna duşmanilor au smuls ei pâmânf uf românesc, lanţul pus de duşmani Vau
I frânt ei cu puterea braţului vânjos, oţelit In muncile grele ale ogorului strămoşesc. Moartea lor a fost învierea neamului.
Dacă, potrivit creştinescului obicei şi simţământ, nu urî m duşmanul, ct-I iertăm, dacă potrivit poruncii divine, nu răzbunăm moartea, căci, ne-a fost răscumpărată prin îmviere, totuşi nu vom putea întinde mână frăţească duşmanului care ni i-a răpit,
• duşmanului care ne-a ţinut i n lanţuri, duşmanului care ne-a răsturnat cu grenate o-goruf tăiat în vara anului Í 9 1 6 .
Aşa credem noi că aducem omagiu celor ce s'au jertfit. Nu urîm pe ucigaş, dar nici nu-t îndrăgim. In schimb aducem —în aceas tă măreaţă zi — pe lângă închinarea pioasă în faţa amintirii eroicelor fapte şi jertfe, prinos de reçunoşfin fă a c e -Ion car i i-au ajutat, murind, sâ'nfăpfuiascâ sfrâmoşescul VAS.
In această zi se cuvine, ca, plecând genunchii să a-ducem jertfa sfiniei rugă-• rituii pentru odihna de veci a eroilor şi să'noim făgăduinţa că vom păstra cu sfin-tnie moştenirea : România.
I. Ardelean
24 Maiu 1936 — o zi c e I trebue să r ă m â n ă m e m o I rabilă în istoria d e m o c r a -I ţiei româneşt i . Delà poa-j lele codrilor, de pe valea i Crişului şi a Mureşului, c a
şi din câmpiile Aradului i şi Banatului vor porni în I a c e a s t ă zi mii şi mii de I ţărani în alai de s ă r b ă t o a -I re , c a să ducă un îior de ! t resăr ire în falnica ce tate j a Banatului şi să asculte j cuvântul tribunilor ţărăni-j m e i : Ion Mihalache Jşi Iu-Í liu Maniu. Glasul Banatu
lui şi Aradului va trece Carpaţii pentru a s e uni
; cu suîletul zeci lor de mii î de ţărani din piepturile
c ă r o r a , au izbucnit uralele la adunarea din Constanţa mai tumultuoase decât valurile mări i : T r ă i a s c ă Ion
Mihalache, t r ă i a s c ă Maniu.
Iuliu
Ţărani arădani voi cari aţi fost totdeauna mândria
partidului naţional ţ ă r ă n e s c încheiaţi rândurile voastre în nesfârşite co loane de m a r ş pentru a defila în faţa mari lor voştri luptători, în haine de s ă r b ă t o a r e şi sunete de fanfare.
2 4 Mai va fi semnalul pentru m a r e a adunare c e se va ţine cu o s ă p t ă m â nă mai târziu la 31 Maiu în Bucureşti unde plugări-m e a de pe cuprinsul ţării va îi prezentă prin mandatarii săi pentru a arunc a bulgărele de pământ peste sicriul unui regim c e trebue să piară sub povara corupţiei incurabile.
Intr'un suflet şi o gândire, să str ige toată suflarea r o m â n e a s c ă : T r ă i a s c ă Ion Mihalache, tră i a s c ă Iuliu Maniu!
IULIU MANIU înţeleptul neamului
Decând în viaţa politică ro m â n e a s c ă s 'au aşezat unele apucături c e ating grav demnitatea naţională şi suveranitatea Poporului, D. Iuliu Maniu s'a re t ras la Bădăcini , în s e m n de protest şi scârbă .
Atât a fost deajuns, pentrucă hienele vieţii noas t r e publice să i e s e la pradă.
Sufletul partidului Naţional Ţărănesc s e împărţise atunci în două : o parte, aproba gestul, c a argument civilizat de cons t r ânge re la normal izarea vieţii noas t r e poli t ice; altă parte, socot ind gestul aces ta ca prea subţire pentru groas e l e obraze c e t rebuiesc pălmuite, nu era pentru abandona rea câmpului de luptă, mai a l e s că Ion Mihalache, fiind pentru lupta dârză şi cu o r ice preţ, r ă m ă s e s e s ingur la c o mandă, trebuind să suporte greutăţi e n o r m e .
S e re t răsere , sub povara unei indignări covârş i toare , pentru recu legere . Deaco lo însă, întotdeauna, sufletul său a fost îndemn la luptă gloatelor naţ ional ţărăniste, cari, aşteaptă doar semnalul marei lupte de e l iberare .
O ştiu a c e a s t a toţi aventurierii politicei româneşt i — mari şi mici ; apropiaţi sau îndepărtaţi — şi d e a c e e a caută să-1 izoleze, prin intrigă, de m a r e l e o rgan i sm politic, că ruia îi rămâne totuşi c o m a n dant hotărît şi soldat disciplinat.
înfrăţit pentru vec in ic ie cu istoria şi dest inele Neamului r o m â n e s c ; D. Iuliu Maniu i e s e din rezervă, căc i prezentul îi
porunceş te şi viitorul îl cheamă, pentru a s e alinia în frontul comun alăturea de celalal t
comandant , D. Ion Mihalache. Prea au rupt streinii vlaga
aces te i ţări ! P r e a e strein Românul în ţara lui Ţărănimea a fost destul batjocura tuturor veneticilor. Ţa ra e prădată şi trădată^; paharul e p l i n ! . . .
Vremea luptei ce le i mari e aproape, căc i înţeleptul Neamului anunţă o luptă politică de mari proporţii .
In a ce l a ş timp refuză mar i le se rbăr i pregătite în onoarea S ' a oentru începutul lunei Iunie.
D. Iuliu Maniu nu poate sărbători când Ţara sufere. D. Iuliu Maniu nu poate petrece, când Poporul plânge sub jugul dictaturii camuflate. D. Iuliu Maniu nu poate avea linişte, când Ţa ra es te pradă anarhiei organizate
şi susţinută din locuri le plătite din fondurile publice.
Iuliu Maniu a pornit la luptă, iar Poporul răsuflă uşurai şi împăcat , căci , poporului îi place vitejii.
Jon D. Ungureanu
D. Dr. N. Lupu la Palat
Luni la amiază, d. dr. Lupu, vice preşedintele partidului na-ţional-ţărănesc a fost invitat de M. S. Regele la dejun la Palat.
După prânz d. dr. Lupu, a mers acasă la d. Ion Mihalache, unde e aşteptat de principalii conducători ai partidului.
E de subliniat faptul că d. Iuliu Maniu nu a părăsit Capitala, aşteptând desfăşurarea evenimentelor.
Este ştiut că în ultimul timp, d-sa a făcut tot ceiace e posibil să nu îngreueze situaţia partidului naţional-ţărănesc de a lua succesiunea, renunţând la orice activitate dăunătoare.
Cercurile politice aşteaptă
Odată cu naţional-ţărăniştii, partidele opoziţiei aşteaptă cu acelaş viu interes rezultatul audienţei.
Mai toţi şefii partidelor sunt în Capitală.
Partidul naţional-ţărănesc, — în urma procesului de a curaţi orice dificultate între el şi factorul constituţional. — e sigur că astăzi va cunoaşte ce sens iau evenimentele politicei interne.
Se risipesc averile oraşului
I-acestea c o m i s i i l o r i n t e r i m a r e , utilizate in c o n d u c e r e a ^ a ţ e l o r ş i o r a ş e l o r de actuala g u v e r n a r e liber a l a , î ş i p r e z i n t ă d e z a s t r u o a s e l e e f e c t e . A v u t u l p u b . i c n u e s t e r e s pectat, piada se lace în voie şi , pare-se, î n t o t d e a u n a în f a v o r u l o-ameniior regimului.
I n Arad, nu de mult, f o r m a s e s u b i e c t de d i s c u ţ i e p r e l u n g i r e a c o n ces iun i i uz ine i e l e t r i c e de c ă t r e fos- 1
t a c o m i s i e i n t e r i m a r ă . D a c ă nu put e m s p u n e n i m i c l a a d r e s a c a p i t a l i ş t i l o r b e n e f i c i a r i a i c o n c e s i u n i i , p e n t r u că ei s u n t o a m e n i de a f a c e r i , nu p u t e m t r e c e p e s t e a c t u l cond u c ă t o r i l o r t r e b u r i l o r o r a ş u l u i , c a r i u t i l i z â n d o l e g e , t r e c u t ă pe ne s i m ţ i t e p r in v c t u l c a m e r e i de dep u t a ţ i , a u s ă v â r ş i t p r e l u n g i r e a .
P r o b l e m a e v e c h e ş i a r h i c u n o s c u t ă .
I n z i l e l e t e r c u t e s 'a p r o d u s c e v a I m a i n o u . Ş i a c e s t c e v a , d a c ă n u
î n t r e c e î n p r o p o r ţ i i a f a c e r e a c u u z i n a e l e c t r i c ă , î n v e d e r e a z ă t o t a t â t d e b i n e a c t i v i t a t e a c o m i s i e i i n t e r i m a r e de azi , p u s ă d i r e c t c a s ă s c h i m b e s i s t e m u l .
O r a ş u l A r a d , a r e pe t e r i t o r u l s ă u l o c u r i d e s t u l de î n t i n s e , b u n e p e n t r u c o n s t r u i r i de f a b r i c i s a u t e r e n u r i de c a s e . A m zis a r e , d a r î n r e a l i t a t e nu m a i a r e c ă c i c o m i s i a i n t e r i m a r ă l e - a î n s t r ă i n a t l a p r e ţ u r i de r i zo r i i .
U n u l d i n t r e a c e s t e t e r e n u r i f o r mează c o i ţ u l f ă c u t de C a l e a V i c t o r i e i cu D r u m u l P e c i c h i i , l â n g ă O b o r . U n t e r e n de c e a 2 0 j u g â r e c a d a s t r a l e . 11 c s r u s e c â n d v a F a b r i c a N e u m a n n , î l c e r u s e c o m u n i t a t e a g r e c o - c a t o i i c ă , î n s ă c o n d u c e r e a o r a şu lu i îl r e f u z a s e şi pe unul ş i pe a l tu l . A c u m a f . ă m c ă c o m i s i a i n t e r i m a r ă l ' a d a t pe p r e ţ u l de 5 1 . 0 0 0 le i j u g . c â n d . p e s t e d r u m s e v ind l o c u r i de c a s ă l a p r e ţ u l de 1 0 0 . 0 0 0 le i .
U n a l t t e r e n s e a f i ă a l ă t u r i de F a b r i c a de g a z . S ' a p u b l i c a t l i c i t a ţ i e . C o n d i ţ i u n i f o a r t e i n t e r e s a n te . D a a c e a l i c i t a ţ i e n u p u t e a u l u a p a r t e a n u m a i î n t r e p r i n d e r i cu ce l p u ţ i n 1 5 0 a n g a j a ţ i , a d i c ă n u m a i F a b r i c a N e u m a n n , c a r e a f o s t s a t i s f ă c u t ă d inco lo ş i F a b r i c a T h e b a c a r e r e f l e c t a l a a c e s t t e r e n . P r e ţ u l b i n e î n ţ e l e s 5 1 . 0 0 0 le i . • D e c e a m c o n d a m n a pe un c o
m e r c i a n t s a u i n d u s t r i a ş c a r e v r e a s ă f a c ă a f a c e r i ? P u t e m î n s ă î n t r e b a on. c o n d u c e r e a p r i m ă r i e i , c a r e a f e s t i n t e n ţ i u n e a c â n d a e x c l u s d e l à l i c i t a ţ i e , c o n t r a r d i spo-z i ţ iun i i l e g i i c o n t a b i l i t ă ţ i i pub l i ce , pe o r i c e l i c i t a n t c a r e a r f i p u t u t f a c e c o n c u r e n ţ ă dlui H o j t s M i h a i ? Ş i de c e a pus c o n d i ţ i u n e a de s u s , c â n d p u t e a f o a r t e b i n e s ă p u n ă o c o n d i ţ i u n e m a i c o n v i n g ă t o a r e pent r u o r i c e a m a t o r . S p r e e x e m p l u s ă f i z is on. c o m i s i e i n t e r i m a r ă , c a r e d e a l t f e l n ' a r e d r e p t u l s ă î n s t r ă i n e z e a v u t u l o r a ş u l u i , c ă c i e a n u r e p r e z i n t ă v e i n ţ a c e t ă ţ e n i l o r , c ă n u p o a t e l u a p a r t e l a l i c i t a ţ i e n i m e n e a c a r e n u c â n t ă r e ş t e ce l pu ţ in 2 0 0 k g r . D . H o j t s , n ' a r fi c ă p ă t a t u ş o r c o n c u r e n t , c ă c i , după c â t e n i s e a f i r m ă , d s a î n d e p l i n e ş t e a c e a s t ă c o n d i ţ i e .
S u n t e m a ş t e p t a ţ i s ă n u a v e m r ă s p u n s l a a c e s t e c h e s t i u n i din p a r t e a d l o r d e l à p r i m ă r i e . D e - a m r e l a t a t s p r e a i n f o r m a o p i n i a p u b l i c ă ş i s p r e a doved i c ă l i b e r a l i i s e p o t s c h i m b a l a p r i m ă r i i ş i 'n a l t e l ocu r i , d a r n ă r a v u r i l e l o r r ă m â n a c e l e a ş i .
Argus.
Pag. 2. „ Fe < • a i A ív u í Duminecă , 24 Alai 1536
C e r e m d r e p t a t e p a i
ş i s a n c ţ i u n i c o n t r a v i n o v a ţ i l o r
Cu altă ocazie am atras aien- J sfinţind în mijlocul nostru nu-ţia On Parchet asupra nereguli- j mele M. S. Regelui, dar nu să lor cu împroprietărirea delà Bâr- ] spună „înzădar, învăţând şi pe zava.
Peniru a evidenţia gravitatea neregulilor delà Bârzava şi atitudinea ireverenţioasă pe care un funcţionar public o are faţă de
oameni, cu aceasta, înzădar să zică. Repetând cele de mai sus rog Serv. Agrar pe ori-ce cale să acopere goliciunea de până acuma făcută şi să nu se lase
numele M. S. Regelui, dăm spre indus în eroare de un Senator
C a m p a n i a d e r ă s t u r n a r e
a r e a m a n i f e s t a ţ i e n a p o n
d i n C o n s t a n t a
Au p a r t i c i p a t p e s t e 2 0 . 0 0 0 d e ţ ă r a n i , c a r i a u c e r u t p l e c a r e a g u v e r n u l u i T ă t ă r e s c u . — Au f ăcu t d e c l a r a ţ i i dn i i I o n Mina-l a c h e , d r . N. L u p u ş i Mina i P o p o v i c i
publicare scrisoarea de mai jos, trimisă în acest scop ziarului nostru :
Onor. Conzilerarului flgror fírad. Referitor telegramelor trimise
Maiestăţei Sale Regelui Carol II şi contestaţiei depusă la Tribunal.
In ziua de 7 IV. 1936, Serv. ! Agrar, prin Dl. Al. Naghy Ing. Şeful Regiunei Pâncota—Radna. ; In ciuda celor reclamate până astăzi, cunoscute foarte bine de onorai Serviciul agrar, prin de-legaţii trimişi la faţa locului de ! prin 1933, când Dl. Nicolaie ; Iancu Ing. Agronom Inspector al j Serviciului Agrar Judeţan face ; anchetarea declară justă prima telegramă trimisă M. S. Regelui, | si de atunci încoacea în loc să : se îndrepte lucrul să face mai greşii Având a treia telegramă ; trimisă M. S. Regelui, urma să • se facă anchetarea, dar se face din nou greşală punând în po- ,' S 2 s i e pământul expropriat, dând la cea mai mare parte pe care | legea nu-i îndreptăţeşte.
Din toamna anului 1935, acum '• când să pună în posesie pămân-tu) face anchetarea, cu durere ' trebuie să spun, Serv. Agrar, nu j vrea, prin delegaţii săi, să în-drepte lucrul, căci să unesc cu cei ce-or trădat dreptul nostru > şi-I trădează şi azi, luând pământul delà orfani, văduve, în- j valizi şi voluntarii săraci care au folosit până azi câte ceva, înloc j să dea şi la ceialalţi. Aceasta ; faptă e vrednică de parchet o \ ştie Di. Al. Naghy, care având cartea de lege nu se conformează ei, de şi o ştia aplica articol cu articol, ci, fiind de faţă Dl. Gh I Pleş învăţător pensionat, senator j acum, şi delegaţii sătenilor: Trifu S Muntean şi losif Trăuşan de'no- ; tat losif Trăuşan fost delegat i Poiana, că-i plac cântece le le-dânduşi demisia, au fost înlocuit ! g ionan lo r lui Goga, cărora le cu losif Crişan acum subprimar 1 preferă acum pe a le leg iona-fost voluntar ] rilor căpitanuluiZelinszky-Lau-
Deci Dl. Al. Naghy după ce a | " e r zis Corneliu Zelea-Co-
sau delegaţi, Preot sau alt cineva, ci, ne-căutând în faţa omului să respecte legea, sfiinţind numele M. S. Regelui în mijlocul nostru. Aceasta maipre sus o dorim. Cu dragoste şi datorie faţă de tron şi patrie
Bârzava, Ia 9 Mai 1936. Cu profund respect rămân
Cătană Iosil orfan şi Consoţii.
Exemple bune de imitat
Un d a r o r i g i n a l a l l u c r ă t o r i l o r p o l o n e z i
Lucrătorii mai multor fabrici au hotărât de curând să dăruiască armatei o mie de mitraliere In amintirea mareşalului Pilsudski. Ei au decis deasemenea să lucreze ore suplimentare gratuite pentru înzestrarea armatei.
O fabrică a donat armatei 12 pontoane, din care şase sunt dăruite de direcţie, trei de funcţionari şi trei de lucrători.
Uniunea invalizilor de războiu a anunţat că va lua asupra ei cheltuelile pentru înzestrarea unui regiment cu măşti împotriva gazelor, precum şi o ambulanţă sanitară automobilă.
Nu cumva lucrătorii noştri sacrifică mai bucuros pentru propaganda subversivă comunistă?
éiuî Incuieţ Toate le-am ştiut şi Ie ştim
despre maestrui Vanea Inculci, deocamdată ministru al treburilor interne. Ş t iam că-i place cântecul tenorului delà
luat un delegat nou, nu îl cere să fie el la faţa locului, ci tot vechiul delegat, doar Dl. Al. Naghy au numit pe cel nou delegat.
La propunerile lor sunt luate
dreanu, că-i p l ace jocul de după cul ise , că-i place pescuitul, mai cu seama când apa e tulbure, li place chiar să tulbure apa personal . E mai a-muzani aşa.
îndreptăţite persoane fără drept, j Un lucru nu-1 şt iusem. Ii Iar Dl. Al. Naghy putea găsi | P l a c e d , u i V a n i a lr!cuW cân"
soluţia să îndrepte lucrul, dar să tecul de canar, măiastră pa-temea poate de Dl. Senator să j «âre cu pene ga lbene şi cu respecte legea şi saşi facă dato- ' cântec suav. ria. Au luat tabloul cu îndreptă- I N'o ştiusem noi dar o ş t ia ţiţii din 1931, după care tablou ! d. losif Vulpe : „d. pr imar" cum nici odată nu s'a defalcat pă- j îi p lace să-şi zică. Ş i fiindcă mântui la toţi cei îndreptăţiţi a- ! prieteniile nu s e împle tesc pe colo. Astăzi sărind peste numeri ! firul sentimentalismului pur, curenţi, au ales nume din tablou ! d. pr imar a gândit una şi pe cine au dorit, şi, fiind tabloul ! bună, i-a trimis dlui Incuieţ întocmit fără numărul casei Ia j un suberb canar , cu g las de adresa oamenilor, azi au con- ; cristal şi cântec îmbătător, statat că sunt mai mulţi cu ace- I O ţară întreagă s e vaită şi Iaşi nume, au adăugat nume de s e cântă, dar d. Incuieţ nu s e
Duminecă, 17 ort. a avut loc la Constanţa manifestaţia poporală a partidului naţional-ţără-nesc din Constanţa la care au participat toate organizaţiile din Dobrogea, într'un număr impresionant de peste 20.000 de cetăţeni.
După defilare participanţii s'au adunat pe stadionul sportiv al oraşului unde s'au pronunţat mai multe cuvântări.
Primul a vorbit d. deputat V. Lepădatu, preşedintele organizaţiei de Constanţa. Dsa a propus de preşedinte al adunării pe d. Minai Popovici, preşedintele organizaţiilor din Ardeal.
D. Popovici luând cuvântul re-leva campania ce duce actualul | regim contra strălucitului fruntaş al Ardealului d. Iuliu Maniu, pe chestia Skoda.
A luat apoi cuvântul d. Dr. j V. Lupu. Dsa s'a ocupat de ma- j sinatiunile preşedintelui de con- ; siliu d. Guta Tatarascu, secon- j dat ele d. I. Incuieţ. Spune că j partidul naţional-ţărănesc a renunţat la adunerea din 14 No- I vembrie, căci în schimb d. Tată- j răscu promisese să se retragă după sărbătorile Crăciunului, j lucru pe care nu l'a făcut. Mai mult. D. Tătărescu a spus în- j tr 'un discurs al său că ţară n 'a ' fost nici odată a tâ t de fericită ca acum când o conduce dsa. In . schimb în ţară e jaie, sărăcie, \ boii, iar viaţa economică, aşa cum o dirijează, garda dlui Tata- : răscu, e într'o continuă decaden- ! ţa.
Guvernul neputând face faţă greutăţilor provoacă diverziuni j folosindu-se de grupările d e j dreapta pe cari le-a inventat singur, Aceste grupări au mers j aşa de departe cu curajul lor, J subvenţionat de guvern, încât la j Târgul Mureş au condamnat la • moarte pe d. Ion Mihalache; pre- j şedinţele nostru, numindul inamic public.
Guvernul n 'a reuşit pe nici j una din liniile ce a apucat. Go- j giştii au fost învinşi la Mehedinţi şi Hunedoara, garda de fier, j susţinută de guvern, se destramă singură, căci nu se poate fa-ce românism decât cu români nu \ cu venetici. jj
Pericol mare e înăuntru şi în jj afară, spune d. dr. Lupu. Sin-garai partid, care poate să îm- • piedec® dezastrul este partidul naţional-ţărănesc. Suntem datori să limpezim situaţia, altfel pie- i rim şi as ta n'o dorim. Dacă vom i fi împiedecaţi să realizăm programul nostru, vom apela Ia naţi- ! une să se repună singură în drep turile ei încălcate.
Guvernul asmuţă contra noast ră pe aceia cari au ucis pe Duca, iar aceştia hotărăsc, sub ochii poliţiei şi autorităţilor, să fiu împuşcat eu Ion Mihalache, Mad gearu, Lupu şi Călinescu.
Am venit aici, spune în continuare preşedintele partidului vom merge şi în alte părţi ale ţării ca să expunem programul şi să vedem dacă se leagă lumea ca să lupte pentru el sau nu. S'a zis că voim să ameninţăm pe Rege Cu ce să-1 ameninţăm? Cu dragostea noastră de a-1 încon-j o r a ? Apoi, Kegele este al nostru. Ce este al nostru este al ţării. Ce este al tării al Regelui este.
In politică este ca şi în natură : Poate că eri era timp frumos şi astăzi s'a schimbat. Se poate întâmpla deci să fie şi altfel. Dar noi nu suntem cărei de acelea uşoare de le suflă vântul în toate părţile. Noi suntem vapor solid care nu se sperie de furtună. Se sparg valurile de vapor dar nu se sparge vaporul de valuri. Ancora noastră, pe care o aruncăm în fundul mării pătrunde adânc în sufletul naţiunii.
Nu vă spunem ultimul cuvânt. Ultimul cuvânt va fi o comandă, Una din două: ori va fi comanda aşteptată de toată ţara, „la lucru", ori va fi comanda „ia asalt".
Am venit aici în ajunul zilelor mari ce se pregătesc să vă întrebăm şi pe dv. din acest colţ de ţ a ră : sunteţi ga t a? (Voci : suntem ga ta : )
Partidul nationaî-tărănesc vă
va da de lucru, dar va cere lucru. Sunteţi în s tare să munciţi mai încordat ca până acum? (Sun tem: )
S ă munciţi într'o disciplina nouă ca să putem line piept disciplinei de muncă încordată a altor naţiuni? Sunteţi în s tare să vă supuneţi ta această nouă disciplină de muncă? (Voci : Suntem.)
Partidul naţional-ţărănesc se leagă să facă cumpănă dreaptă: între muncă şi preţ; între preţul agricultorului şi preţul fabricantului. Intre venituri şi sarcini.
Iar dacă partidul uaţîonal-iâ-rănesc vă va chema la luptă sunteţi în s tare să consideraţi aceast ă luptă ca un nou front de război? (Voci : da, suntem.)
Băgaţ i de seamă. Se proves-teşte că într'o oştire căpitanul îndemna pe ostaşi la luptă, ei u i promiteau ascultare când căpitanul eşea din tranşee, soldaţii ziceau: bravó căpitane, du-te singur la luptă, înainte !
Dacă sunteţi hotăriţi nouă nu ne trebuesc 20 de mii câţi sunteţi aci, ne ajung o singură mie din părţile acestea, dar această mie de oameni, să fie oameni ho-tărîţi faţă de jer t fă . (Voci : suntem gata toţi .)
Atunci fraţilor, ia luptă seamnă ia biruinţă biruinţă eu spirit de j e r t f a ! Şi biruinţa va veni.
După aceasta s'a votat o moţiune.
m-Inainte spre
DL lor ga bate câmpii..
batjocură ca să între în folosinţă numai şi numai aceia pe care îi voiau Dl. Senator şi delegaţii.
Până astăzi Serv. Agrar, nu s'au izbit de mulţimea săracilor, iar astăzi prin Dl. Al. Naghy care prin un ton deosebit a strigat ca să audă toţi: înzădar DI. Cătană cheltuieşte bani dând telegramă M. S. Regelui, căci tot la noi vine să le rezolvăm. întreb: aşa se cade unui funcţionar — delegat din partea serv. — să apere pe M. S . ? întreb: aşa vrea Serv. Agrar să zică lumea ? Vina o poartă Serv. Agrar,
lasă înduioşat. Mizeria şi n e voile, tratamentul administraţiei d-sale, bătăile jandarmilor, nu-1 impres ionează pe d. Incuieţ. Ş i c a mâine vom afla că ceea c e nu poate face o ţară întreagă, face canarul dlui los i f Vulpe. Ü. /nculeţ, s e va i m p r e s i o n a de cântecul canarului şi o nouă ispravă, un nou aranjament s e va ivi la primăr ia din Arad. D. Vulpe e inteligent. Nu vânează cu şoimi cu ghiare puternice, ci s e fol o se ş t e de cântecul duios al canarului . Ş i va reuşi . D e nu
Se ştie că d. Iorga, marele nostru istoric şi tot atât de mare dispreţuitor al ţărănimii, a devenit delà o vreme nervos ca o babă ueostoită, pentrucă „Ţeara" nu vrea nu vrea să-l creadă un mesia salvator.
Pân' acum, avea ce-avea cu cămaşa albă a d-lui ion Mihalache. Desigur că nu-i convenea marea deosebire, dintre albui naţional al cămăşii d. Mihalache şi...culoarea de import a cămăşii d-sale.
Ţeara asta-i cu toane! Ii ascultă istoriile, îl suporta un an ia guvernare, împreună cu managerul d-sale, D. Argetoianu-cucuruz, dar nu vrea să-i pri-
I mească saboţii, şi-i zâmbeşte 'n j nas când îi dă sfaturi. S Supărat pe toată lumea, cumu-I lardul d. Iorga aiurează deabine-j iea, ca în febră. I Dsa, în iegătură cu frământă-
Cuvănîarea dlui i rile literale, scrie un articol sub
căci trebuia să-şi facă datoria ! va fi prea târziu
Ion Mihalache Preşedintele partidului începe
prin a ară ta că în zilele grele ce le t răeşte Europa România e singura ţa ră desarmată. Toate ţările se pregătesc de război iar guvernul naţional-ţărenesc din 1930 a făcut un contract de înarmare pe care actualul guvern Ta zădărnicit, pentru ca pe urmă să-şi dea singur seama că materialul comandat şi condiţiunile în care s'a făcut contractul au fost bune.
Când alţii se pregătesc de război contra iamicuiui la noi în ţară ne pregătim de război unii contra altora. Unii ca să omoare, iar alţii ca să se apere.
titlul „O luptă Ia guvern" în care spune între altele: „...odată ce Coroana a revenit (subliniat de redactorul R.) la guvernarea prin ceeace se numeşte partide, trebuia măcar ca acestea să reprezinte o perfectă solidaritate..."
întrebăm pe d. Iorga să ne spună: când a guvernat aliiel, decât prin partide Coroana, pentru ca să fie nevoe de o revenire?
Aha! poate că se gândeşte la guvernarea dsale, care neavând partid, nu s'a spus şi nici nu se putea spune că a fost o guvernare de partid. O întâmplare de legendă 1-a luat din piaţă şi 1-a
I pus în capul guvernului, — exact ; ceeace şi dsa a făcut ulterior cu
alcătuirea parlamentului parodic, cu ajutorul căruia a guvernat. Dar vedeţi, Coroana (şi Ţeara, pe care o uită d. Iorga) a „revenii" căci gluma era prea costisitoare.
Şi, am vrea să-i mai spunem dlui Iorga că, Coroana nu are misiunea de a guverna, aşa că nu avea posibilitatea să revină la o guvernare sau alta.
Dar d. Iorga trebueşte lăsat în pace, că spune tot.
Vrea poate, ca din această confuzie gândită voit şi scrisă, să scoată — mâine-poimâoe — cine ştie ce document istoric autentic, din care să descifreze pentru viitorime că, a fost odată un guvern fără partid, cu Iorga şet şi Argetoianu manager, care guvern a şomat un an şi jumătate după care pacoste, „Coroana a revenit" la guvernarea prin partide.
Vedeţi d. Iorga are şi o intenţie nobilă. Indirect vrea să treacă toate meritele guvernării^ sale asupra Coroanei, care, dacă n'ar fi guvernat realmente, n'ar fi avut putinţa să revină. Şi, fiindcă guvernarea Coroanei ar fi fost fără partide, cândva, în Regatul României, aceasta nu putea fi decât pe timpul domniei sale ca preşedinte de consiliu.
Devine hazliu d. Iorga când face politică.
* *
1
o m ănu 44
Duminecă, 24 M^.i 1936. P a g . 3
i iepuri cu mummm Deoarece de un timp în-ace satele noastre sunt burate în liniştea lor cie ceată de tineri, ce-şi zic btul pentru ţară,, până ai eri alaltăeri însă e r a Qarda de fer*, ş i fiindcă iii dintre prietenii noştri iţi cunosc în deajuns, m'am îndit că în cuprinsul ace-ui articolaş să m ă opresc ţin asupra lor, şi în puţi-cuvinte sä le descriu tre-
itul şi origina. In fruntea lor se găseşte
Căpitanul". Vom începe deci î el. Hcest căpitan se nu-icşte Corneliu Zelea Co-reanu. El este fiul profeso-ilui secundar Ion Zelinski. ână Ia naşterea eăpitanu-i tatăl său îşi mai purta iimele-i vechi polonez. Iar iama acestui faimos căpi-in e s t e nemţoaică cu nuiele de familie Launer. Că prietenie ne-au purtat nouă manilor poporul polonez poate vedea din istoria
Io! d ovei.
f\\ doilea comandant este meraldl Zizi Cantacuzino. iziţi ce nume frumos ro-
lânesc. Familia Cantacuzi-ilor este venită din Con-lantinopol pe vremea fana-|otilor. Duşmani de moarte
românilor şi ai creştinis-lui, familia acestui dege-
icrat a luat parte efectivă executarea fostului dom-
ilor Constantin Brâncovea-I un mare Român şi bun eştin. Ş i tot familia acestor :netici a avut partea ei în-mnată şi Ia detronarea pri-mlui domn-român al prin-patelor unite Hl. I. Cuza. lari latifundiari au exp!oa=
poporul român şi l-au atjocorit mui mult de două acuri, iar acum au preten-s de a se erija în condu-itori ai Iui.
Conducătorul delà Hrad te doctorul Noveanu. Tist domn până mai eri s'a amit pe numele-i adevărat euweît. Hliziţi fraţilor ce ome frumos românesc; Neu-i i i . H re şi ceva simbolic, aci Meu-velt — pc româ-eşte să înţelege lume-nouă.
doctorul este de fapt om in lumea nouă. Dsa mai ste şi ginerele diui Ursu, ist primar al municipiului rad mai zilele trecute şi ut afară din primărie penii bună gospodărie, care igrozise şi pe hapsânii lui eri cu pofta-i nesăţioasă de nbogăţire. Deşi se cunoaşte D Î e r a n ţ a fără margini a parisului liberal când e vorba Icăpătuiala partizanilor săi. Ăştia sunt şefii aşa zisu-
nipartid „Totul pentru ţară", fiu-i deloc uimitor dacă au
I putut să adune în jurul l o r f pc câţi-va învăţători naivi şi creduli ş i m a i m u l ţ i derbe
dei neisprăviţi, certaţi cu c a r t a ş i d u ş m a n i . a i învăţături sănătoase, cari năpustin-du-se a s u p r a satelor cu c â n -tări aţâţătoare, c u îndemnuri
la asasinate; bine 'nţeles a-jutaţi de un regim neputincios, ba chiar şi sprijiniţi, să adresează Ia tot ce-i mai slab al satelor, promiţându-le marea şi sarea — lucruri absolut irealizabile — produc fierbere în satele noastre cuminţi şi sărăcite de minciunile guvernărilor liberale şi exasperate de criza care se agravează pe zi ce trece.
Feriţi-vă de ei fraţi ţărani şi faceţi-vă cruce ca de necuratul când îi vedeţi prin satele voastre, căci aceşti sceleraţi ameninţă cu moartea nu numai pe jidani ci
şi pe şefii noştri Eri l-au asasinat pe Duca
mâine se poate că alt fruntaş să cadă victima acestor simbriaşi ai străinilor. Ceia ce n'a putut face străinul în decursul veacurilor trecute cu mâna lui proprie încearcă astăzi cu mâna fiilor noştri.
Sângele de Leah şi neamţ ce curge în vinele căpitanului Zelinslu' şi viclenia fanariotului Cantacuzino este frumos închegată cu jidanul Neu-welt. Vai de tine popor român, dacă pe asemenea mâini ţi-ar ajunge soartea.
în plină activitate... D e un timp î n c o a c e orga
ne le de siguranţă, a le Statului u rmăresc cu multă atenţiune m i ş c a r e a tot mai vie, c e s e manifestă din partea comuniş tilor. Z iare le din capitală ne aduc zilnic ştiri despre descoper i rea de nuclee comunis te şi agenţi arestaţi cu duiumul fiind surprinşi făcând propagandă printre muncitori i din fabrici şi printre ţărani.
Es t e datoria noastră, a a t rage atenţiune? ţărănimii din a c e s t loc , să s e fe rească de viperele c e î ncea rcă a-şi vârî colţii în pielea tăbăcită de s o a r e şi lipsuri a plugarului.
Băgaţ i b ine de s e a m ă ! Comuniştii astăzi nu-şi mai zic pe nume. Ei ştiu că cel mai mare duşman al lor es te ţăranul stăpân pe ogorul său, de aceia când s e apropie de el ei îşi lapădă numele adevărat şi s e ascund sub diferite numiri din cari ţăranul să deducă că are de a face cu propagatori ai democraj iei . Comuniştii mişună astăzi pela ţară sub numirea de ..Frontul plugarilor", „Liga antifascistă" şi alte numiri de felid aces ta , sub c a r e de o parte caută a s e face simpatici în fata ţără-nimei spre a-i câş t iga înc re derea, de altă parte s c a p ă mai uşor de vigilenţa jandarmului . Ţărănimea trebue să şt ie , că comuniştii şi-au sch imbat în mare măsură tehnica, dându-şi seama, că talpa aces te i ţări es te plugărimea şi că atâta timp cât ţăranul român ţine să-şi apere brazda de pământ c e o are. chiar şi cu viaţa dacă t rebue, ei caută să-1 înstrăineze de aceas tă brazdă târându-1 în lupfa de clasă, sămănându-i în suflet ura şi învrăjbindu-î împotriva intelectuali lor, pe cari îi prezintă deopotrivă ca duşmani ai ţărănimei Nimeni să nu s e l a s e amăgit de faptul că ţara noastră a întraf iarăşi în bune raporturi cu Rusia Soviet ică, pentrucă ţările t rebue să aibă între e le legăturile pe cari le r ec l amă necesităţile e c o n o m i c e şi de apărare reciprocă, fără a avea însă dreptul de a s e a m e s t e c a una în treburi le interne a le ce le i lalte. Franţa es te marea noas tră soră şi p ro tec toare şi m a r e republ ică , dar a încercat ea vreodată să ne facă pe noi să s ch imbăm forma de guvernământ, să ne facem şi noi republică ?
Niciodată! Pent rucă s o r a noastră mai mare ş t ie prea b ine , că ceia ce li s e potri
veşte lor nu ni-se potriveşte noauă. Aceia însă cari ar vrea, să vadă instalate cluburi în sfintele noas t r e b iser ic i şi pe ţăranul român desrădăcinat ne sunt duşmani şi ca atari t rebue demascaţ i şi călcaţi în picioare ori c ine ar fi. obagi am fost şi veacuri dearîndul a c u r ; mull s ânge şi multă sudoare până când am ajuns să fim stăpâni pe o bucată de pământ, dar nici o jertfă nu trebue să fie prea mare pentru a apăra aceas tă sfăpânire. Vrem statul ţ ă rănesc democrat , aşa cum ni-1 va c rea geniul n e a mului nostru care ni-a fost călăuza divină pes te prăpăstiile istoriei , dar niciodată statul tuturor şi al nimănui conceput în creerul paukeri lor şi goîd-şfeinilor aruncători de b o m b e .
Dr. Ion A. Drincu
D. Iuliu Maniu urma să fie sărbătorit în ziua de 2 Iunie, de organizaţia naţional-ţărănistă de Alba, cu prilejul împlinirii a patru decenii delà cooptarea d-sale în comitetul partidului naţional şi a frei deceni de când es te deputat.
D. Maniu, socot ind însă că sărbătorirea nu e oportună, a adresat următoarea s c r i soa re d-!ui loan Pop preşedintele org. de Alba : S c u m p e domnule preşedinte , Iubite Ioane,
„Cu adâncă graiitudine am iuat act de hotărârea Voast ră de a organiza o se rba re jubiliara în amintirea activităţii me le politice. Vă rog însă să renunţaţi la real izarea aces te i hotărâri. Am fost întotdeauna potrivnic sărbătoriri lor persona le şi azi am mai puţine motive ca oricând să mă abs t delà atitudinea m e a din trecut.
Nu sunt în dispoziţia suflet ea scă de a jubila. Regimul nemi los c a r e tae adânc în ce l e mai vitale in ie rese aie României Mari înfăptuită cu mari jertfe, şi ofensează , lipsit de or ice prevedere politică, demnitatea naţională şi drepturile poporului r o m â n e s c câş t iga te prin eroismul înaintaşi lor noştri fărâţi prin închisori , traşi în ţeapă, sdrobifi în roată şi duşi la spânzurătoare, îmi impune mie c a şi tuturor cetăţenilor conştienţi ai ţării noas t re , dar mai a l e s români lor din Ardeal şi Banat , o s tare suflet e a s c ă de luptă şi de supremă încordare c a r e exclude o atmosferă de seninătate şi de e leg ică recu legere n e c e s e r e la o sărbătorire jubilară mai a les acum când multe din re
zultatele muncii noas t re comune de 40 de ani sunt puse în discuţie din cauza extraordinarei l ipse de dibăcie care carac ter izează conducerea statului nostru în ultimul timp.
Mizeria economică şi des-nădejdea în ca re es te aruncat poporul r o m â n e s c încătuşează avântul suf le tesc al unei ţări boga te . Un regim inconşt ient şi incapabi l împiedică un popor admirabil să pe rceapă fructele sacrificate din trecui şi a le muncii s a l e cinstite de azi.
i entru a c e s t e motive vă rog să nu chemaţi la să rbă tor i rea unui tovarăş de luptă pe ce i cari l-au ridicat prin devotament, pentru o cauză sfântă în fruntea lor, ci îndemnaţi-i la datoria de a cont inua cu vechea lor dârzenie şi spirit de sacrif iciu lupta pentru înt ronarea morale i c reş t ine , a unei vieţi const i tuţ ionale, pentru afirmarea energică a năzuinţelor noas t re naţ ionale , pentru apărarea in te rese lo r şi drepturilor românilor din Ardeal şi Bana t şi a celui mai mare bun al nostru : R o m â nia Mare şi întregită. In a c e a stă luptă voi fi întotdeauna a-lăfuri de voi.
R o g interpretează întregei organizaţii şi tuturor tovarăşilor de luptă ce le mai adânci mulţumiri pentru sprijinul de-s in ie resa t ce mi-au dat atâtea decenii şi pentru mişcă toarea înc redere cu c a r e m'au onora t ; şi primeşte as igurarea dist insei me le s t ime şi afecţiuni".
a! iau devotat prieten,
iuliu Mania
Dictatură militară în Polonia
In Polonia, vecina noas i r ă delà nord, s 'a format un nou guvern, prezidat de generalul Skladkowsky. Actualul p reşe dinte de consil iu din Polonia este unul dintre colonei i cari conduc de 10 ani de zile, din umbră, dest inele ţării.
până acum, Polonia s'a bucurat de o dictatură civilă, m a nevrată de acei co lonei din grupul cărora face parte noul primministru. Cu venirea s a la conducerea treburi lor statului, s e înscăunează făţiş dictatura militară.
Dictatura civilă de până acum a nemulţumit poporul polonez ' Opinia publică e contra politicei ex te rne cu pretenie pentru Germania .
Populaţ ia nemulţumită a re acţionat. S 'au produs ciocnir i s â n g e r o a s e atât în o r a ş e cât şi la ţară, Si tuaţ ia nu putea fi stăpânită de dictatorii civili, mar ione te le adevăraţi lor dictatori din u m b r ă : „grupul colonei lor" . D e a c e e a „co lone i i " au preluat ei f rânele condu-ce re i sp re a înăspri măsuri le . S ' a instaurat dictatura militară.
Dictatura civilă a nemulţumit poporul polonez.
Dictatura militară, fără îndoială, îl va nemulţumi şi mai mult.
Dictaturile n'au fost bune niciodată şi sub nici o formă.
»crisoarea unui c o m a n
wazi Cetind în z ia re a iâ tea pa
nama le săvârşi te de actualii guvernau, de mulle ori funţio nari cu multe serviciuri cari , ridică lefuri regulat în f iecare lună, primind pes te 10 ( zece ) mii de lei, mă g â n d e s c că dacă nu ar fi lefurile a c e s t e a numai pomeni te şi panamaie le c e s e s ă v â r ş e s c ţara noas t ră ar fi „Rai vese i pământesc , cu m a r e falnic nume" îndreptarea numa Statul Ţărănesc o va face. Am credinţa în D-l loan Mihalache, şi programul partidului. Atunci, marii proprietari, marii agricuitorî, marii comerţianţi şi marii m e s e r i a ş i ar plăti un sfert din dările c e le plătesc azi : Iar micii agricultori şi muncitorii săraci , în l o c de darea ce-dau azi, ar primi atât ajutor.
După un moment de guvernare Pariidul Naţional-Ţără-n e s c va face aceasta . . . El e cu Franţa nu cu Germania .
Văd f t r i c i r ea venind. . lat o ! Fe r i c i r ea e Partidul Naţional Ţărănesc . U r a ! ! ! S u s Ţărănim e a ! ! ! Organizaţi-va ! ! Inro-)aţi-vă în Partidul Naţional Ţăr ă n e s c , în Garda Ţă rănească ! Organizaţi-vă agricultori , m e ser iaş i , funcţionari şi alţii: Organizaţi-vă! In jurul D-lui !oan Mihalache, adunaţi-vă cât mai repede , formaţi Garda Ţărăn e a s c ă , căci, " din gărzi vom forma batalioane de asalt, iar când D-l. loan Miha lache ce comandă ba ta l ioane le de asal t formate din gărzile Ţărăneşti, va c o m a n d a asaltul a-tunci toţi ca unul şi unul ca foţi, vom porni înainte. R o a t a curată e semnu l desrobir i i ţă
răneşti . Roaía e semnul biruinţei naţ ionale, prin care Românul va a junge stăpân pe bogăţii le ţării sa le .
Cu Dumnezeu îna in te : la victorie, sau la moa r t e !
In poziţia salutului Roman , salut : S u s Ţărăn imea!
Bârzava , la 17. V. 1936. 1. C.
Comandantul Gărzii Ţărăneşt i Bârzava
« U n n o u
canal „ S u e z Englezii sunt diplomaţi; sunt
rafinaţi şi prevăzători. Au încurcat popoare le pe car i le-au stăpânit şi le s tăpânesc încă, pe fel şi fel de chestiuni . In india hinduşii muzulmani s e luptă cu hinduşii budhişti, în Pa les t ina arabii ucid pe evrei şi englezi i s tăpânesc ş i India şi Pa les t ina .
Egiptul, stăpânit de englezi , e pe cale s ă se l ibe reze . In cazul aces ta canalul Suez, c a re leagă Marea Med i t e r anăcu Oceanu l Indic, prin Marea R o ş i e , apropiind Europa de Asia, ar deveni proprietatea comună a englez i lor şi egiptenilor. Asta d isplace . D e a-ceia au şi hotărît să tae, de pe acum, un nou cana l prin Pa les t ina , c e ar înlesni vapoare lor eng leze să ajungă în c e l mai scur t t imp în Oceanu l Indic.
Fag. 4. ., R O M Â N U L " Duminecă , 24 Mai 1<>36.
interne
La Arad s 'a inaugurat în ziua de 17 Mai Crucea Comemora tivă a eroi lor români căzuţi victime barbar ie i maghiare , în 1918. Totodată s'a ţinut ş i congresul Ligii Anfirevizioniste. Au luat parte însemnate personalităţi cul turale din ţară. Suf la rea r o m â n e a s c ă din cuprinsul oraşului şi judeţului, a fost reprezentată demn la aceas tă manifestaţie.
Fruntaşii tuturor partidelor polit ice româneşt i din Arad au fost de faţă, nu numai „vicepreşedinte le Frontului Român e s c " cum rela tează ziarul „Universul" din greşa la reporterului.
* * *
Butorităţile româneşti au a-juns în posesia documentelor prin cari se douedeşte că mişcarea »; gardistă" de/a roi este susţinută cu bani ain Germania. Deci gardismul e o mişcare care trădează interesele naţionale dictatorilor germani, dupăcum comuniştii delà noi le trădează dictatorilor Souietiei.
Extremele, întotdeauna trădează interesele poporului.
* * *
Audienţa d. L u p u la M . S. R e g e l e , a p r o d u s m a r e f i e r b e r e în c e r c u r i l e p o l i t i ce , c a r i s e a ş t e a p t ă în c u r â n d la o c r i z ă pol i t i c ă ş i s c h i m b a r e a r e g i mului .
* * »
Ziarul „Universul" din Capitală a pornit o campan ie cu răsunet în toată ţara, referitor la niş te p e r s o a n e din conduce rea ziarelor „Dimineaţa" ş i „Adevărul" cari ar lucra împotriva in te rese lor naţ ionale în favoarea unor state s t re ine. Numerile ziarului din săptămâna trecută, preci/ .ează lucruri foarte grave, în s a r c ina conducător i lor acestor ziare. +
Avem informaţii că c e r e a l e l e s t rânse în judeţul Arad, pentru înfometaţii din B a s a r a b i a , au fost oprite de către autorităţile judeţene, de a fi t r imise la destinaţie, ( C u c e s c o p ? )
In felul a c e s t a s e dă o lovitură sentimentului de milă publică, pentru c ine şt ie ce combinaţ i i ale puternicilor zilei.
Cetăţenii au dreptul să-şi pretindă înapoi darul, dacă n'a fost predat la destinaţie.
* Amici de ai d. Zelea Co
dreanu „căpitanul" gărzii de fer, au descoperit că dsa este polonez de orig ină : Zelinski. I-a prins dragostea pe streini de tara noastră. Ana Pauker I ne vrea binele într'un fel, ! iar Zelinski-Codreanu în altfái.
Ei au monopolul aces -tili „bine".
I Externă \
Abisinia fiind înfrântă de ! a rmate le i tal iene, a fost alipită ! regatului Italian. Rege l e Italiei
I C A va fi proclamat şi împărat al Abisiniei numind ca vicerege aco lo pe Mareşalul Badogl io .
* Anglia este nemulţumită de
gestul Italiei, dar... nu poate face nimic acum fiindcă nu este pregătită de război. A început însă să se 'narmeze febril. Ce va fi peste câţi-va ani vom vedea. Până atunci ea încearcă să câştige numai cu vorbe şi pertractări diplomatice.
Cu această ocazie s'a convins că politica sa nesinceră faţă de Franţa, dusă până acum, îi poate fi dăunătoare.
* * Franţa a rămas şi mai de
parte arbitrul păcii în Europa. Cu concursul fíngliei, sau fără concursul ei. pacea ua fi menţinută, chiar dacă, pentru aceasta, împreună cu aliaţii ei, ua trebui să susţină un... răsboi.
In curând d. Leon Blum, setul unui partid democratic, ua ajunge primministnu în Franţa.
Franţa ua fi contra dictaturilor.
* * In Rusia irăesc- azi 1 7 3
mi l ioane locuitori înmulţirea populaţiei se lace aşa de repede, încât, spun ei, peste douăzeci ani V. R. S. S. va avea 3 0 0 mi l ioane locuitori.
Se poale însă că pan' a-tunci să nu mai lie nici dictatura c o m u n i s t ă .
Bulgaria a căpătat poftă de înarmare . In aces t s c o p a adresa t o ce re re statelor balcanice, cari i-au refuzat a c e s t drept.
La c e i ar folosi , dacă nimeni nu are intenţia s 'o a t ace?
* Mica în ţe legere şi înţelege
rea Ba lcan ică , întrunindu-se la Belgrad la începutul aces te i luni, şi-au mărturisit din nou hotărîrea de a apăra cu ori ce preţ p a c e a Europei .
Gând vom avea alegere de deputat in Aiaif?
Odată cu a l ege rea dlui Mi-hai Mărcuş la B a n c a Naţională un mandat de deputat a răm a s fără titular. Au trecut patru luni de atunci şi guvernul întârzie mereu să fixeze aleg e r e a parţială, deşi legi le dispun ca o astfel de a legere să s e facă într'un anumit termen.
înţe legem de c e guvernul s e codeş te , de c e refuză s ă r e s p e c t e legea . S e teme, fuge, că lcând legea , de un e ş e c . Ş i utilizând timpul c e s e curge, cu toate că face mereu declaraţii continuă să spr i j inească şi să în tărească grupuleţele de dreapta pe cari le va trimite împotriva partidului na-ţional-ţărănesc. Până atunci s e va mai fabrica o se r ie de ghioage şi boxere .
Gărzile ţărăneşti însă vor şti să str ice pofta agresor i lo r şi să răspundă jocului pe ca re guvernul îl -va încerca fără să pună şi el candidatură.
L e g e a dispune fixarea unui te rmen pentru a l ege rea unui deputat. S 'a trecut termenul de mult, Noi ce rem fixarea a legerei narţiale.
C e - a s p u s d. M i h a l a c h e l a A d u n a r e a pt . m u n c i t o r
Câteva fragmente din cuvântarea dsale Vă promitem să luăm în dis
cuţie s e r i o a s ă dez idera te le muncitori lor şi tot c e priveşte revendicăr i le munci toreşt i . Ş i vom avea curajul să s p u n e m : „Ia as ta ne angajăm, — la a c e a s t a nu, pe aceas ta t rebuie să o mai studiem". Rolul a-cesfor şedinţe, aşa z ise profes ionale , e s te de a pune în contact diferitele categori i sociale cu felul de gândire al partidului na ţ iona l - ţ ă rănesc , pentruca în urmă, la lumina a c e s t o r criterii de judecată , să ia poziţie în deplină cunoştinţă de cauză faţă de mişcarea noastră. Ş i socot im că una din ce le mai importante categori i soc i a l e — ca tegor ie de bază — în statul r omânesc es te clasa muncitoatorimii, (Aplauze). înţelegem că nu poate exista stat naţional-ţără-n e s c cu absen ţa contribuţiei muncitorimii . (Aplauze).
P r ecum nu înţelegem politică ţ ă rănească fără ţărani, tot astfel nu în ţe legem politică munci torească fără contribuţia şi reprezentanţa directă a muncitorimii. (Aplauze).
Ş i nu în ţe legem posibili tate s e r ioasă de contribuţie a muncitorimii decât prin sindicalizare profesională (Aplauze).
Statui naţional-ţără-nesc este statul muncii naţionale
Statul naţional-ţărănesc reprezintă o concepţie muncitorească, nu o concepţie capi ia l i s f individualistă (A-plauze).
înainte de toate statul naţional-ţărănesc este statul munci i n a ţ i o n a l e organizată este statut stimulator de muncă, este statul creator de muncă. Mici nu este posibilă o viaţă nouă până când nu vom desmorţi energiile» puterea de muncă, puterea de viaţă care zace adormită în milioanele de cetăţeni ai acestei ţări. Şi înţeleg aici şi p e muncitorii cu braţele şi pe munci lor i i intelectuali, căci şi unii şi alţii trăiesc prin sudoarea muncii lor, unii cu capul, iar alţii cu braţele.
Statul viitor nu mai e s t e atomic, adică o soc ie ta te a indivizilor; sfatul viitorîeste ş i e x -pres iunea cugetărilor, a opiniei publice, a voinţii .a rezultantei voinţei indivizilor cari a lcă tuesc naţia, dar în a c e l a ş timp es te ş i reprezentantul politic al echilibrului de int e r e s e între diferite categori i munci toare . S o c o t i m de datoria noasUă astăzi când maşinăria economică a lumii - şi după ea şi maş inăr ia politică — părăseş te drumurile capitalismului individualist l iberal şi s e abate pe drumurile muncii naţionale organiza te pe bază de sindicate. - să ne
potrivim paşii cu mersul vre-milor. Statul nou să se înfăţiş e z e şi ca expres iunea voinţii şi cugetării indivizilor, dar şi ca expres iune a unor blocuri de in terese . A organiza aces te in te rese şi a le solidariza într'o formulă nouă de stat, care să fie după chipul şi a semăna rea oameni lor , vieţii lor, iniere se lor lor, î n semnează a da o formă reală şi plină de viaţă
Statul National-Ţărănesc mai î n semnează formula politică capabi lă să prote jeze munca naţională ; es te acoperământul e s te vestmântul aces te i vieţi noi e c o n o m i c e , soc ia l e , culturale ; e s te haina c a r e trebue croită din stofa, din pânza naţiunii noastre . Această pânză ajcărei „urzeală" imprimă pecetea structurală a neamului nostru, munca ţărănească, (aplauze) dar c a r e nu numai că nu exclude, ci dimpotrivă: se cere complec ta tă ; „bătătura" pânzei naţională o dă contribuţia celor lal te c l a s e muncitoare, începând cu muncitorimea industrială şi terminând cu munci tor imea intelectuală, iap lauze) ca re s e cere cu grijă scuturată şi ferită de molii de moliile ce rod pânza muncii naţ ionale, sub ocrotirea u-nui stat ca re a fost al ol igarhiei banca re , ca re a protejat parazitismul iar nu munca naţională. (Aplauze).
Primatul muncii iată de c a p i t a l
Un nou echilibru, prin urmare, cu altă cumpănă, — cum s 'ar z i c e : cu alt centru de greutate, — şi cum spuneam noi, cu alt pr imat : un nou echilibru socia l cu primatul muncii faţă de capital ; un nou echilibru economic cu primatul agriculturii, într'o ţară de
ţărani, c a r e f o r m e a z ă b a z a exil tentei e c o n o m i c e , b a z a tentei i s to r ice , baza apărării stj tului; cu un nou echil ibru M jional, bazat pe primaiu/mujfc cii româneşti într'o ţară und* sunt 14 mil ioane români cat au fost nedreptăţiţi în curşi veacurilor, — es te o justiţi divină, a cum când românii a i statul lor, să s e facă o reci perare istorică, ajutând pere mâni să m e a r g ă în pas alei gător, pentru a s e putea aii nia cu cei ce în trecut au fos mai favorizaţi de soar tă . (Ap lăuze prelungite) .
Primat nu î n s e a m n ă exclu s ivism.
Primatul munci i nu înseara nă dis trugerea capitalului. Ca pitalul es te şi r ămâne un fac tor de producţiune. însăşi fa br ica es te capital Noi dorin numai un alt raport: nu mun ca să fie dominată şi exploa lată de capi ta l ; frânele puferi c a r e decide să fie în mâni munci toare şi nu în mâna ca, pitalului. (Aplauze).
Idealul nostru es te să fie ca pitalul salariat şi profitul si fie al muncitorului, a ş a cum dealtfel, pe scară redusă esfe realizat în coopera ţ ie . (Apl.)
Primatul agriculturii şi ţăranului nu î n seamnă excl» de rea celor la l te categorii eco nomice . Agricultura nu poalí trăi fără industrie, iar industrii nu poate trăi fără agricultura, Avem datoria de a cre ia 1 dustrie, dar industrie in funo cţiune de mater ia primă a ţarii şi de braţele disponibile ale ţării, nu industrii de acelea care s e bazează pe bugetul sta tului, pe s l e i r ea contribuabilii lui, pe s le i rea consumatorului, c a r e fiind în ace laş timp şi producător, devine şi producătorul sleit. (Aplauze).
Simţirea Crucii comemorative în Arad
S'a ridicat, din conlribuţiuni publice, o frumoasa cruce, îiţ apropierea gării tamvvayuiui electric, menită să eternizeze amintirea românilor morţi în ani 1918 şi 1919 de pe urma persecuţiunilor şi sălbă-tăciiior bolşevicilor unguri. E un monument frumos, că-i creştinesc, şi impozant, aşezat cu faţa spre drumul Orăzii.
Acest monument a fost sfinţit şi predat menirii sale cu fast bisericesc, Duminecă 17 crt .
Acest prilej a fost folosit de Liga Antirevizionistă, ca să aranjeze o impozantă manifestaţie poporală în oraşul Arad. L a apelul conducătorilor ţărănimea a răspuns într'un număr impozant. Mii şi mii de ţă rani au venit la Arad, ca să participe la această manifestaţie. Ţ ă r a nii au venit cu fanfarele lor, cari au cântat imnuri naţionale şi bisericeşti.
iSerbarea s'a desfăşurat după un program bine chibzuit. înainte de masă s'a celebrat la Catedrala ortodoxă un serviciu divin, pontificat de P r e a Sf. Sa Andrei, înconjurat de un sobor preoţesc.
După serviciul religios preoţii, militarii şi civilii participanţi, s'au încolonat pentru a merge în proce
siune le Crucea comemorativă, dia capul Bulevardului Regele. Ferdinand. Aci Prea Sf. Sa a sfinţit crucea, apoi a restit o cuvântare în care a a r ă t a t însemnătatea momentului, amintindu-şi de jertfele românilor morţi în sluja patriei.
După Prea Sf. au vorbit reprezentanţii Ligii Antirevizioniste şî reprezentantul societăţilor culturale din Arad. In urmă preşedintele comisiei interimare a oraşului a preluat monumentul.
Procesiunea s'a reîntors Ia catedrală muzica servind'o orchestra ţăranilor din Almaş şi din Buteni.
După masă a avut loc ta Palatul Cultural o şezătoare a Ligi Anfirevizioniste.
Redac to r r e sp . : prof . 1L1E ARDELEAN REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA:
Str. V. Goldiş (I. Românului) Nr. 6, PUBLICAŢIUNILEse primesc m aâminisli
Manuscrisele nu se înapoiază. ABONAMENTUL:
Pentru ţărani 100 Lei pe an Pentru orăşeni 200 Lei pe an
Peutru inşi Uni iun i Pe un an 400 Ui In străinătate dnblu.
Tiparul CONCORDIA. Institut de Arte.,Graîice şi EditurăfS. A. Arad Str . V. Goldiş Nr. 6