A r u l X I X . Nr . 1 3 ® LEI 2 . A r a d , D u m i n e c ă 2 4 M a i 1 9 3 6 «ni • — —

O R G A N A L P A R T I D U L U I rv J i O X \ ( L J Ă K A N E S C I > H V J U D . AKAD

Omagiu eroilor. Odată pe an, în suitei cu

pietate, în minte cu gândul admiraţiei şi recunoştinţei, desbrăcând cotidianul fră­mântărilor inerente vieţii mi­zere ce ducem, ne apropiem smeriţi de mormintele ace­lora cari ne-au dat, prin jertfa lor supremă, România.

Ziua eroilor! Amintirii lor ne închinăm,

vitejia lor o slăvim, jertfa lor o plângem şi, la umbra măreţelor lor fapte, încălzim mândria că ne-au fost îna­intaşi în brazda românească. Sentimentul durerii se'mbină cu acela al bucuriei, l-am pierdut pe ei şi am dobân­dii o R o m â n i e mare şi fru­moasă. Prin sângele lor şi sângele nostru a udat glia pe care strămoşii noştri fură robi, prin jertfa lor suntem

j noi azi liberi. Durerea, pri-; cinuită de glonful şi schija

obuzului duşman, sfâşietoa­rea suferinţă că nu-şi vor mai vedea iubiţii, arde şi trupul nostru, spintecă şi i-nimele noastre, azi, în ziua eroilor, când ne aducem a-minte de ei.

De duşmani au apărat ţara, din mâna duşmanilor au smuls ei pâmânf uf românesc, lanţul pus de duşmani Vau

I frânt ei cu puterea braţului vânjos, oţelit In muncile grele ale ogorului strămoşesc. Moartea lor a fost învierea neamului.

Dacă, potrivit creştinescu­lui obicei şi simţământ, nu urî m duşmanul, ct-I iertăm, dacă potrivit poruncii divine, nu răzbunăm moartea, căci, ne-a fost răscumpărată prin îmviere, totuşi nu vom putea întinde mână frăţească duş­manului care ni i-a răpit,

• duşmanului care ne-a ţinut i n lanţuri, duşmanului care ne-a răsturnat cu grenate o-goruf tăiat în vara anului Í 9 1 6 .

Aşa credem noi că adu­cem omagiu celor ce s'au jertfit. Nu urîm pe ucigaş, dar nici nu-t îndrăgim. In schimb aducem —în aceas tă măreaţă zi — pe lângă în­chinarea pioasă în faţa amin­tirii eroicelor fapte şi jertfe, prinos de reçunoşfin fă a c e -Ion car i i-au ajutat, murind, sâ'nfăpfuiascâ sfrâmoşescul VAS.

In această zi se cuvine, ca, plecând genunchii să a-ducem jertfa sfiniei rugă-• rituii pentru odihna de veci a eroilor şi să'noim făgădu­inţa că vom păstra cu sfin-tnie moştenirea : România.

I. Ardelean

24 Maiu 1936 — o zi c e I trebue să r ă m â n ă m e m o I rabilă în istoria d e m o c r a -I ţiei româneşt i . Delà poa-j lele codrilor, de pe valea i Crişului şi a Mureşului, c a

şi din câmpiile Aradului i şi Banatului vor porni în I a c e a s t ă zi mii şi mii de I ţărani în alai de s ă r b ă t o a -I re , c a să ducă un îior de ! t resăr ire în falnica ce tate j a Banatului şi să asculte j cuvântul tribunilor ţărăni-j m e i : Ion Mihalache Jşi Iu-Í liu Maniu. Glasul Banatu­

lui şi Aradului va trece Carpaţii pentru a s e uni

; cu suîletul zeci lor de mii î de ţărani din piepturile

c ă r o r a , au izbucnit uralele la adunarea din Constan­ţa mai tumultuoase decât valurile mări i : T r ă i a s c ă Ion

Mihalache, t r ă i a s c ă Maniu.

Iuliu

Ţărani arădani voi cari aţi fost totdeauna mândria

partidului naţional ţ ă r ă n e s c încheiaţi rândurile voastre în nesfârşite co loane de m a r ş pentru a defila în fa­ţa mari lor voştri luptători, în haine de s ă r b ă t o a r e şi sunete de fanfare.

2 4 Mai va fi semnalul pentru m a r e a adunare c e se va ţine cu o s ă p t ă m â ­nă mai târziu la 31 Maiu în Bucureşti unde plugări-m e a de pe cuprinsul ţării va îi prezentă prin man­datarii săi pentru a arun­c a bulgărele de pământ peste sicriul unui regim c e trebue să piară sub po­vara corupţiei incurabile.

Intr'un suflet şi o gân­dire, să str ige toată su­flarea r o m â n e a s c ă : T r ă i a s c ă Ion Mihalache, tră i a s c ă Iuliu Maniu!

IULIU MANIU înţeleptul neamului

Decând în viaţa politică ro ­m â n e a s c ă s 'au aşezat unele apucături c e ating grav demni­tatea naţională şi suveranitatea Poporului, D. Iuliu Maniu s'a re t ras la Bădăcini , în s e m n de protest şi scârbă .

Atât a fost deajuns, pentrucă hienele vieţii noas t r e publice să i e s e la pradă.

Sufletul partidului Naţional Ţărănesc s e împărţise atunci în două : o parte, aproba ge­stul, c a argument civilizat de cons t r ânge re la normal izarea vieţii noas t r e poli t ice; altă parte, socot ind gestul aces ta ca prea subţire pentru groa­s e l e obraze c e t rebuiesc păl­muite, nu era pentru abando­na rea câmpului de luptă, mai a l e s că Ion Mihalache, fiind pentru lupta dârză şi cu o r ice preţ, r ă m ă s e s e s ingur la c o ­mandă, trebuind să suporte greutăţi e n o r m e .

S e re t răsere , sub povara unei indignări covârş i toare , pentru recu legere . Deaco lo în­să, întotdeauna, sufletul său a fost îndemn la luptă gloate­lor naţ ional ţărăniste, cari, aş­teaptă doar semnalul marei lupte de e l iberare .

O ştiu a c e a s t a toţi aventu­rierii politicei româneşt i — mari şi mici ; apropiaţi sau în­depărtaţi — şi d e a c e e a caută să-1 izoleze, prin intrigă, de m a r e l e o rgan i sm politic, că ­ruia îi rămâne totuşi c o m a n ­dant hotărît şi soldat disci­plinat.

înfrăţit pentru vec in ic ie cu istoria şi dest inele Neamului r o m â n e s c ; D. Iuliu Maniu i e s e din rezervă, căc i prezentul îi

porunceş te şi viitorul îl chea­mă, pentru a s e alinia în fron­tul comun alăturea de celalal t

comandant , D. Ion Mihalache. Prea au rupt streinii vlaga

aces te i ţări ! P r e a e strein Ro­mânul în ţara lui Ţărănimea a fost destul batjocura tuturor veneticilor. Ţa ra e prădată şi trădată^; paharul e p l i n ! . . .

Vremea luptei ce le i mari e aproape, căc i înţeleptul Nea­mului anunţă o luptă politică de mari proporţii .

In a ce l a ş timp refuză mar i le se rbăr i pregătite în onoarea S ' a oentru începutul lunei Iunie.

D. Iuliu Maniu nu poate săr­bători când Ţara sufere. D. Iuliu Maniu nu poate petrece, când Poporul plânge sub jugul dic­taturii camuflate. D. Iuliu Maniu nu poate avea linişte, când Ţa ra es te pradă anarhiei organizate

şi susţinută din locuri le plătite din fondurile publice.

Iuliu Maniu a pornit la luptă, iar Poporul răsuflă uşurai şi împăcat , căci , poporului îi place vitejii.

Jon D. Ungureanu

D. Dr. N. Lupu la Palat

Luni la amiază, d. dr. Lupu, vice preşedintele partidului na-ţional-ţărănesc a fost invitat de M. S. Regele la dejun la Palat.

După prânz d. dr. Lupu, a mers acasă la d. Ion Mihalache, unde e aşteptat de principalii conducători ai partidului.

E de subliniat faptul că d. Iuliu Maniu nu a părăsit Ca­pitala, aşteptând desfăşurarea evenimentelor.

Este ştiut că în ultimul timp, d-sa a făcut tot ceiace e posibil să nu îngreueze situaţia parti­dului naţional-ţărănesc de a lua succesiunea, renunţând la orice activitate dăunătoare.

Cercurile politice aşteaptă

Odată cu naţional-ţărăniştii, partidele opoziţiei aşteaptă cu acelaş viu interes rezultatul au­dienţei.

Mai toţi şefii partidelor sunt în Capitală.

Partidul naţional-ţărănesc, — în urma procesului de a curaţi orice dificultate între el şi fac­torul constituţional. — e sigur că astăzi va cunoaşte ce sens iau evenimentele politicei in­terne.

Se risipesc averile oraşului

I-acestea c o m i s i i l o r i n t e r i m a r e , utilizate in c o n d u c e r e a ^ a ţ e l o r ş i o r a ş e l o r de actuala g u v e r n a r e libe­r a l a , î ş i p r e z i n t ă d e z a s t r u o a s e l e e f e c t e . A v u t u l p u b . i c n u e s t e r e s ­pectat, piada se lace în voie şi , pare-se, î n t o t d e a u n a în f a v o r u l o-ameniior regimului.

I n Arad, nu de mult, f o r m a s e s u b i e c t de d i s c u ţ i e p r e l u n g i r e a c o n ­ces iun i i uz ine i e l e t r i c e de c ă t r e fos- 1

t a c o m i s i e i n t e r i m a r ă . D a c ă nu pu­t e m s p u n e n i m i c l a a d r e s a c a p i t a ­l i ş t i l o r b e n e f i c i a r i a i c o n c e s i u n i i , p e n t r u că ei s u n t o a m e n i de a f a c e ­r i , nu p u t e m t r e c e p e s t e a c t u l con­d u c ă t o r i l o r t r e b u r i l o r o r a ş u l u i , c a ­r i u t i l i z â n d o l e g e , t r e c u t ă pe ne ­s i m ţ i t e p r in v c t u l c a m e r e i de de­p u t a ţ i , a u s ă v â r ş i t p r e l u n g i r e a .

P r o b l e m a e v e c h e ş i a r h i c u n o s ­c u t ă .

I n z i l e l e t e r c u t e s 'a p r o d u s c e v a I m a i n o u . Ş i a c e s t c e v a , d a c ă n u

î n t r e c e î n p r o p o r ţ i i a f a c e r e a c u u z i n a e l e c t r i c ă , î n v e d e r e a z ă t o t a t â t d e b i n e a c t i v i t a t e a c o m i s i e i i n t e r i m a r e de azi , p u s ă d i r e c t c a s ă s c h i m b e s i s t e m u l .

O r a ş u l A r a d , a r e pe t e r i t o r u l s ă u l o c u r i d e s t u l de î n t i n s e , b u n e p e n t r u c o n s t r u i r i de f a b r i c i s a u t e ­r e n u r i de c a s e . A m zis a r e , d a r î n r e a l i t a t e nu m a i a r e c ă c i c o m i s i a i n t e r i m a r ă l e - a î n s t r ă i n a t l a p r e ­ţ u r i de r i zo r i i .

U n u l d i n t r e a c e s t e t e r e n u r i f o r ­mează c o i ţ u l f ă c u t de C a l e a V i c ­t o r i e i cu D r u m u l P e c i c h i i , l â n g ă O b o r . U n t e r e n de c e a 2 0 j u g â r e c a d a s t r a l e . 11 c s r u s e c â n d v a F a b r i ­c a N e u m a n n , î l c e r u s e c o m u n i t a t e a g r e c o - c a t o i i c ă , î n s ă c o n d u c e r e a o r a ­şu lu i îl r e f u z a s e şi pe unul ş i pe a l ­tu l . A c u m a f . ă m c ă c o m i s i a i n t e ­r i m a r ă l ' a d a t pe p r e ţ u l de 5 1 . 0 0 0 le i j u g . c â n d . p e s t e d r u m s e v ind l o c u r i de c a s ă l a p r e ţ u l de 1 0 0 . 0 0 0 le i .

U n a l t t e r e n s e a f i ă a l ă t u r i de F a b r i c a de g a z . S ' a p u b l i c a t l i c i ­t a ţ i e . C o n d i ţ i u n i f o a r t e i n t e r e s a n ­te . D a a c e a l i c i t a ţ i e n u p u t e a u l u a p a r t e a n u m a i î n t r e p r i n d e r i cu ce l p u ţ i n 1 5 0 a n g a j a ţ i , a d i c ă n u m a i F a b r i c a N e u m a n n , c a r e a f o s t s a ­t i s f ă c u t ă d inco lo ş i F a b r i c a T h e b a c a r e r e f l e c t a l a a c e s t t e r e n . P r e ţ u l b i n e î n ţ e l e s 5 1 . 0 0 0 le i . • D e c e a m c o n d a m n a pe un c o ­

m e r c i a n t s a u i n d u s t r i a ş c a r e v r e a s ă f a c ă a f a c e r i ? P u t e m î n s ă î n t r e ­b a on. c o n d u c e r e a p r i m ă r i e i , c a ­r e a f e s t i n t e n ţ i u n e a c â n d a e x ­c l u s d e l à l i c i t a ţ i e , c o n t r a r d i spo-z i ţ iun i i l e g i i c o n t a b i l i t ă ţ i i pub l i ce , pe o r i c e l i c i t a n t c a r e a r f i p u t u t f a c e c o n c u r e n ţ ă dlui H o j t s M i h a i ? Ş i de c e a pus c o n d i ţ i u n e a de s u s , c â n d p u t e a f o a r t e b i n e s ă p u n ă o c o n d i ţ i u n e m a i c o n v i n g ă t o a r e pen­t r u o r i c e a m a t o r . S p r e e x e m p l u s ă f i z is on. c o m i s i e i n t e r i m a r ă , c a r e d e a l t f e l n ' a r e d r e p t u l s ă î n s t r ă i n e z e a v u t u l o r a ş u l u i , c ă c i e a n u r e p r e z i n ­t ă v e i n ţ a c e t ă ţ e n i l o r , c ă n u p o a t e l u a p a r t e l a l i c i t a ţ i e n i m e n e a c a r e n u c â n t ă r e ş t e ce l pu ţ in 2 0 0 k g r . D . H o j t s , n ' a r fi c ă p ă t a t u ş o r c o n c u ­r e n t , c ă c i , după c â t e n i s e a f i r m ă , d s a î n d e p l i n e ş t e a c e a s t ă c o n d i ţ i e .

S u n t e m a ş t e p t a ţ i s ă n u a v e m r ă s ­p u n s l a a c e s t e c h e s t i u n i din p a r ­t e a d l o r d e l à p r i m ă r i e . D e - a m r e l a ­t a t s p r e a i n f o r m a o p i n i a p u b l i c ă ş i s p r e a doved i c ă l i b e r a l i i s e p o t s c h i m b a l a p r i m ă r i i ş i 'n a l t e l ocu r i , d a r n ă r a v u r i l e l o r r ă m â n a c e l e a ş i .

Argus.

Pag. 2. „ Fe < • a i A ív u í Duminecă , 24 Alai 1536

C e r e m d r e p t a t e p a i

ş i s a n c ţ i u n i c o n t r a v i n o v a ţ i l o r

Cu altă ocazie am atras aien- J sfinţind în mijlocul nostru nu-ţia On Parchet asupra nereguli- j mele M. S. Regelui, dar nu să lor cu împroprietărirea delà Bâr- ] spună „înzădar, învăţând şi pe zava.

Peniru a evidenţia gravitatea neregulilor delà Bârzava şi ati­tudinea ireverenţioasă pe care un funcţionar public o are faţă de

oameni, cu aceasta, înzădar să zică. Repetând cele de mai sus rog Serv. Agrar pe ori-ce cale să acopere goliciunea de până acuma făcută şi să nu se lase

numele M. S. Regelui, dăm spre indus în eroare de un Senator

C a m p a n i a d e r ă s t u r n a r e

a r e a m a n i f e s t a ţ i e n a p o n

d i n C o n s t a n t a

Au p a r t i c i p a t p e s t e 2 0 . 0 0 0 d e ţ ă r a n i , c a r i a u c e r u t p l e c a r e a g u v e r n u l u i T ă t ă r e s c u . — Au f ăcu t d e c l a r a ţ i i dn i i I o n Mina-l a c h e , d r . N. L u p u ş i Mina i P o p o v i c i

publicare scrisoarea de mai jos, trimisă în acest scop ziarului nostru :

Onor. Conzilerarului flgror fírad. Referitor telegramelor trimise

Maiestăţei Sale Regelui Carol II şi contestaţiei depusă la Tribunal.

In ziua de 7 IV. 1936, Serv. ! Agrar, prin Dl. Al. Naghy Ing. Şeful Regiunei Pâncota—Radna. ; In ciuda celor reclamate până astăzi, cunoscute foarte bine de onorai Serviciul agrar, prin de-legaţii trimişi la faţa locului de ! prin 1933, când Dl. Nicolaie ; Iancu Ing. Agronom Inspector al j Serviciului Agrar Judeţan face ; anchetarea declară justă prima telegramă trimisă M. S. Regelui, | si de atunci încoacea în loc să : se îndrepte lucrul să face mai greşii Având a treia telegramă ; trimisă M. S. Regelui, urma să • se facă anchetarea, dar se face din nou greşală punând în po- ,' S 2 s i e pământul expropriat, dând la cea mai mare parte pe care | legea nu-i îndreptăţeşte.

Din toamna anului 1935, acum '• când să pună în posesie pămân-tu) face anchetarea, cu durere ' trebuie să spun, Serv. Agrar, nu j vrea, prin delegaţii săi, să în-drepte lucrul, căci să unesc cu cei ce-or trădat dreptul nostru > şi-I trădează şi azi, luând pă­mântul delà orfani, văduve, în- j valizi şi voluntarii săraci care au folosit până azi câte ceva, înloc j să dea şi la ceialalţi. Aceasta ; faptă e vrednică de parchet o \ ştie Di. Al. Naghy, care având cartea de lege nu se conformează ei, de şi o ştia aplica articol cu articol, ci, fiind de faţă Dl. Gh I Pleş învăţător pensionat, senator j acum, şi delegaţii sătenilor: Trifu S Muntean şi losif Trăuşan de'no- ; tat losif Trăuşan fost delegat i Poiana, că-i plac cântece le le-dânduşi demisia, au fost înlocuit ! g ionan lo r lui Goga, cărora le cu losif Crişan acum subprimar 1 preferă acum pe a le leg iona-fost voluntar ] rilor căpitanuluiZelinszky-Lau-

Deci Dl. Al. Naghy după ce a | " e r zis Corneliu Zelea-Co-

sau delegaţi, Preot sau alt ci­neva, ci, ne-căutând în faţa omu­lui să respecte legea, sfiinţind numele M. S. Regelui în mijlo­cul nostru. Aceasta maipre sus o dorim. Cu dragoste şi datorie faţă de tron şi patrie

Bârzava, Ia 9 Mai 1936. Cu profund respect rămân

Cătană Iosil orfan şi Consoţii.

Exemple bune de imitat

Un d a r o r i g i n a l a l l u c r ă ­t o r i l o r p o l o n e z i

Lucrătorii mai multor fabrici au hotărât de curând să dăruia­scă armatei o mie de mitraliere In amintirea mareşalului Pilsudski. Ei au decis deasemenea să lu­creze ore suplimentare gratuite pentru înzestrarea armatei.

O fabrică a donat armatei 12 pontoane, din care şase sunt dă­ruite de direcţie, trei de funcţio­nari şi trei de lucrători.

Uniunea invalizilor de războiu a anunţat că va lua asupra ei cheltuelile pentru înzestrarea unui regiment cu măşti împotriva ga­zelor, precum şi o ambulanţă sa­nitară automobilă.

Nu cumva lucrătorii noştri sa­crifică mai bucuros pentru pro­paganda subversivă comunistă?

éiuî Incuieţ Toate le-am ştiut şi Ie ştim

despre maestrui Vanea Incu­lci, deocamdată ministru al treburilor interne. Ş t iam că-i place cântecul tenorului delà

luat un delegat nou, nu îl cere să fie el la faţa locului, ci tot vechiul delegat, doar Dl. Al. Naghy au numit pe cel nou de­legat.

La propunerile lor sunt luate

dreanu, că-i p l ace jocul de după cul ise , că-i place pescui­tul, mai cu seama când apa e tulbure, li place chiar să tul­bure apa personal . E mai a-muzani aşa.

îndreptăţite persoane fără drept, j Un lucru nu-1 şt iusem. Ii Iar Dl. Al. Naghy putea găsi | P l a c e d , u i V a n i a lr!cuW cân"

soluţia să îndrepte lucrul, dar să tecul de canar, măiastră pa-temea poate de Dl. Senator să j «âre cu pene ga lbene şi cu respecte legea şi saşi facă dato- ' cântec suav. ria. Au luat tabloul cu îndreptă- I N'o ştiusem noi dar o ş t ia ţiţii din 1931, după care tablou ! d. losif Vulpe : „d. pr imar" cum nici odată nu s'a defalcat pă- j îi p lace să-şi zică. Ş i fiindcă mântui la toţi cei îndreptăţiţi a- ! prieteniile nu s e împle tesc pe colo. Astăzi sărind peste numeri ! firul sentimentalismului pur, curenţi, au ales nume din tablou ! d. pr imar a gândit una şi pe cine au dorit, şi, fiind tabloul ! bună, i-a trimis dlui Incuieţ întocmit fără numărul casei Ia j un suberb canar , cu g las de adresa oamenilor, azi au con- ; cristal şi cântec îmbătător, statat că sunt mai mulţi cu ace- I O ţară întreagă s e vaită şi Iaşi nume, au adăugat nume de s e cântă, dar d. Incuieţ nu s e

Duminecă, 17 ort. a avut loc la Constanţa manifestaţia popo­rală a partidului naţional-ţără-nesc din Constanţa la care au participat toate organizaţiile din Dobrogea, într'un număr impre­sionant de peste 20.000 de cetă­ţeni.

După defilare participanţii s'au adunat pe stadionul sportiv al oraşului unde s'au pronunţat mai multe cuvântări.

Primul a vorbit d. deputat V. Lepădatu, preşedintele organiza­ţiei de Constanţa. Dsa a propus de preşedinte al adunării pe d. Minai Popovici, preşedintele or­ganizaţiilor din Ardeal.

D. Popovici luând cuvântul re-leva campania ce duce actualul | regim contra strălucitului frun­taş al Ardealului d. Iuliu Maniu, pe chestia Skoda.

A luat apoi cuvântul d. Dr. j V. Lupu. Dsa s'a ocupat de ma- j sinatiunile preşedintelui de con- ; siliu d. Guta Tatarascu, secon- j dat ele d. I. Incuieţ. Spune că j partidul naţional-ţărănesc a re­nunţat la adunerea din 14 No- I vembrie, căci în schimb d. Tată- j răscu promisese să se retragă după sărbătorile Crăciunului, j lucru pe care nu l'a făcut. Mai mult. D. Tătărescu a spus în- j tr 'un discurs al său că ţară n 'a ' fost nici odată a tâ t de fericită ca acum când o conduce dsa. In . schimb în ţară e jaie, sărăcie, \ boii, iar viaţa economică, aşa cum o dirijează, garda dlui Tata- : răscu, e într'o continuă decaden- ! ţa.

Guvernul neputând face faţă greutăţilor provoacă diverziuni j folosindu-se de grupările d e j dreapta pe cari le-a inventat singur, Aceste grupări au mers j aşa de departe cu curajul lor, J subvenţionat de guvern, încât la j Târgul Mureş au condamnat la • moarte pe d. Ion Mihalache; pre- j şedinţele nostru, numindul ina­mic public.

Guvernul n 'a reuşit pe nici j una din liniile ce a apucat. Go- j giştii au fost învinşi la Mehedin­ţi şi Hunedoara, garda de fier, j susţinută de guvern, se destra­mă singură, căci nu se poate fa-ce românism decât cu români nu \ cu venetici. jj

Pericol mare e înăuntru şi în jj afară, spune d. dr. Lupu. Sin-garai partid, care poate să îm- • piedec® dezastrul este partidul naţional-ţărănesc. Suntem datori să limpezim situaţia, altfel pie- i rim şi as ta n'o dorim. Dacă vom i fi împiedecaţi să realizăm prog­ramul nostru, vom apela Ia naţi- ! une să se repună singură în drep turile ei încălcate.

Guvernul asmuţă contra noas­t ră pe aceia cari au ucis pe Du­ca, iar aceştia hotărăsc, sub oc­hii poliţiei şi autorităţilor, să fiu împuşcat eu Ion Mihalache, Mad gearu, Lupu şi Călinescu.

Am venit aici, spune în con­tinuare preşedintele partidului vom merge şi în alte părţi ale ţă­rii ca să expunem programul şi să vedem dacă se leagă lumea ca să lupte pentru el sau nu. S'a zis că voim să ameninţăm pe Rege Cu ce să-1 ameninţăm? Cu dragostea noastră de a-1 încon-j o r a ? Apoi, Kegele este al nos­tru. Ce este al nostru este al ţă­rii. Ce este al tării al Regelui es­te.

In politică este ca şi în natu­ră : Poate că eri era timp fru­mos şi astăzi s'a schimbat. Se poate întâmpla deci să fie şi alt­fel. Dar noi nu suntem cărei de acelea uşoare de le suflă vân­tul în toate părţile. Noi suntem vapor solid care nu se sperie de furtună. Se sparg valurile de va­por dar nu se sparge vaporul de valuri. Ancora noastră, pe care o aruncăm în fundul mării pă­trunde adânc în sufletul naţiunii.

Nu vă spunem ultimul cuvânt. Ultimul cuvânt va fi o comandă, Una din două: ori va fi comanda aşteptată de toată ţara, „la luc­ru", ori va fi comanda „ia asalt".

Am venit aici în ajunul zilelor mari ce se pregătesc să vă între­băm şi pe dv. din acest colţ de ţ a ră : sunteţi ga t a? (Voci : sun­tem ga ta : )

Partidul nationaî-tărănesc vă

va da de lucru, dar va cere luc­ru. Sunteţi în s tare să munciţi mai încordat ca până acum? (Sun tem: )

S ă munciţi într'o disciplina nouă ca să putem line piept dis­ciplinei de muncă încordată a al­tor naţiuni? Sunteţi în s tare să vă supuneţi ta această nouă dis­ciplină de muncă? (Voci : Sun­tem.)

Partidul naţional-ţărănesc se leagă să facă cumpănă dreaptă: între muncă şi preţ; între pre­ţul agricultorului şi preţul fabri­cantului. Intre venituri şi sarci­ni.

Iar dacă partidul uaţîonal-iâ-rănesc vă va chema la luptă sun­teţi în s tare să consideraţi aceas­t ă luptă ca un nou front de răz­boi? (Voci : da, suntem.)

Băgaţ i de seamă. Se proves-teşte că într'o oştire căpitanul îndemna pe ostaşi la luptă, ei u i promiteau ascultare când căpi­tanul eşea din tranşee, soldaţii ziceau: bravó căpitane, du-te singur la luptă, înainte !

Dacă sunteţi hotăriţi nouă nu ne trebuesc 20 de mii câţi sun­teţi aci, ne ajung o singură mie din părţile acestea, dar această mie de oameni, să fie oameni ho-tărîţi faţă de jer t fă . (Voci : sun­tem gata toţi .)

Atunci fraţilor, ia luptă seamnă ia biruinţă biruinţă eu spirit de j e r t f a ! Şi biruinţa va veni.

După aceasta s'a votat o mo­ţiune.

m-Inainte spre

DL lor ga bate câmpii..

batjocură ca să între în folosinţă numai şi numai aceia pe care îi voiau Dl. Senator şi delegaţii.

Până astăzi Serv. Agrar, nu s'au izbit de mulţimea săracilor, iar astăzi prin Dl. Al. Naghy care prin un ton deosebit a strigat ca să audă toţi: înzădar DI. Cătană cheltuieşte bani dând telegramă M. S. Regelui, căci tot la noi vine să le rezolvăm. în­treb: aşa se cade unui funcţio­nar — delegat din partea serv. — să apere pe M. S . ? întreb: aşa vrea Serv. Agrar să zică lu­mea ? Vina o poartă Serv. Agrar,

lasă înduioşat. Mizeria şi n e ­voile, tratamentul administra­ţiei d-sale, bătăile jandarmilor, nu-1 impres ionează pe d. In­cuieţ. Ş i c a mâine vom afla că ceea c e nu poate face o ţară întreagă, face canarul dlui los i f Vulpe. Ü. /nculeţ, s e va i m p r e s i o n a de cântecul cana­rului şi o nouă ispravă, un nou aranjament s e va ivi la pri­măr ia din Arad. D. Vulpe e inteligent. Nu vânează cu şoimi cu ghiare puternice, ci s e fo­l o se ş t e de cântecul duios al canarului . Ş i va reuşi . D e nu

Se ştie că d. Iorga, marele nostru istoric şi tot atât de mare dispreţuitor al ţărănimii, a de­venit delà o vreme nervos ca o babă ueostoită, pentrucă „Ţeara" nu vrea nu vrea să-l creadă un mesia salvator.

Pân' acum, avea ce-avea cu cămaşa albă a d-lui ion Miha­lache. Desigur că nu-i convenea marea deosebire, dintre albui naţional al cămăşii d. Mihalache şi...culoarea de import a cămăşii d-sale.

Ţeara asta-i cu toane! Ii as­cultă istoriile, îl suporta un an ia guvernare, împreună cu ma­nagerul d-sale, D. Argetoianu-cucuruz, dar nu vrea să-i pri-

I mească saboţii, şi-i zâmbeşte 'n j nas când îi dă sfaturi. S Supărat pe toată lumea, cumu-I lardul d. Iorga aiurează deabine-j iea, ca în febră. I Dsa, în iegătură cu frământă-

Cuvănîarea dlui i rile literale, scrie un articol sub

căci trebuia să-şi facă datoria ! va fi prea târziu

Ion Mihalache Preşedintele partidului începe

prin a ară ta că în zilele grele ce le t răeşte Europa România e singura ţa ră desarmată. Toate ţările se pregătesc de război iar guvernul naţional-ţărenesc din 1930 a făcut un contract de înar­mare pe care actualul guvern Ta zădărnicit, pentru ca pe urmă să-şi dea singur seama că mate­rialul comandat şi condiţiunile în care s'a făcut contractul au fost bune.

Când alţii se pregătesc de răz­boi contra iamicuiui la noi în ţa­ră ne pregătim de război unii contra altora. Unii ca să omoare, iar alţii ca să se apere.

titlul „O luptă Ia guvern" în care spune între altele: „...odată ce Coroana a revenit (subliniat de redactorul R.) la guvernarea prin ceeace se numeşte partide, tre­buia măcar ca acestea să repre­zinte o perfectă solidaritate..."

întrebăm pe d. Iorga să ne spună: când a guvernat aliiel, decât prin partide Coroana, pen­tru ca să fie nevoe de o revenire?

Aha! poate că se gândeşte la guvernarea dsale, care neavând partid, nu s'a spus şi nici nu se putea spune că a fost o guver­nare de partid. O întâmplare de legendă 1-a luat din piaţă şi 1-a

I pus în capul guvernului, — exact ; ceeace şi dsa a făcut ulterior cu

alcătuirea parlamentului parodic, cu ajutorul căruia a guvernat. Dar vedeţi, Coroana (şi Ţeara, pe care o uită d. Iorga) a „re­venii" căci gluma era prea cos­tisitoare.

Şi, am vrea să-i mai spunem dlui Iorga că, Coroana nu are misiunea de a guverna, aşa că nu avea posibilitatea să revină la o guvernare sau alta.

Dar d. Iorga trebueşte lăsat în pace, că spune tot.

Vrea poate, ca din această con­fuzie gândită voit şi scrisă, să scoată — mâine-poimâoe — cine ştie ce document istoric autentic, din care să descifreze pentru vii­torime că, a fost odată un gu­vern fără partid, cu Iorga şet şi Argetoianu manager, care guvern a şomat un an şi jumătate după care pacoste, „Coroana a revenit" la guvernarea prin partide.

Vedeţi d. Iorga are şi o inten­ţie nobilă. Indirect vrea să treacă toate meritele guvernării^ sale asupra Coroanei, care, dacă n'ar fi guvernat realmente, n'ar fi avut putinţa să revină. Şi, fiindcă guvernarea Coroanei ar fi fost fără partide, cândva, în Regatul României, aceasta nu putea fi decât pe timpul domniei sale ca preşedinte de consiliu.

Devine hazliu d. Iorga când face politică.

* *

1

o m ănu 44

Duminecă, 24 M^.i 1936. P a g . 3

i iepuri cu mummm Deoarece de un timp în-ace satele noastre sunt burate în liniştea lor cie ceată de tineri, ce-şi zic btul pentru ţară,, până ai eri alaltăeri însă e r a Qarda de fer*, ş i fiindcă iii dintre prietenii noştri iţi cunosc în deajuns, m'am îndit că în cuprinsul ace-ui articolaş să m ă opresc ţin asupra lor, şi în puţi-cuvinte sä le descriu tre-

itul şi origina. In fruntea lor se găseşte

Căpitanul". Vom începe deci î el. Hcest căpitan se nu-icşte Corneliu Zelea Co-reanu. El este fiul profeso-ilui secundar Ion Zelinski. ână Ia naşterea eăpitanu-i tatăl său îşi mai purta iimele-i vechi polonez. Iar iama acestui faimos căpi-in e s t e nemţoaică cu nu­iele de familie Launer. Că prietenie ne-au purtat nouă manilor poporul polonez poate vedea din istoria

Io! d ovei.

f\\ doilea comandant este meraldl Zizi Cantacuzino. iziţi ce nume frumos ro-

lânesc. Familia Cantacuzi-ilor este venită din Con-lantinopol pe vremea fana-|otilor. Duşmani de moarte

românilor şi ai creştinis-lui, familia acestui dege-

icrat a luat parte efectivă executarea fostului dom-

ilor Constantin Brâncovea-I un mare Român şi bun eştin. Ş i tot familia acestor :netici a avut partea ei în-mnată şi Ia detronarea pri-mlui domn-român al prin-patelor unite Hl. I. Cuza. lari latifundiari au exp!oa=

poporul român şi l-au atjocorit mui mult de două acuri, iar acum au preten-s de a se erija în condu-itori ai Iui.

Conducătorul delà Hrad te doctorul Noveanu. Ti­st domn până mai eri s'a amit pe numele-i adevărat euweît. Hliziţi fraţilor ce ome frumos românesc; Neu-i i i . H re şi ceva simbolic, aci Meu-velt — pc româ-eşte să înţelege lume-nouă.

doctorul este de fapt om in lumea nouă. Dsa mai ste şi ginerele diui Ursu, ist primar al municipiului rad mai zilele trecute şi ut afară din primărie pen­ii bună gospodărie, care igrozise şi pe hapsânii lui eri cu pofta-i nesăţioasă de nbogăţire. Deşi se cunoaşte D Î e r a n ţ a fără margini a par­isului liberal când e vorba Icăpătuiala partizanilor săi. Ăştia sunt şefii aşa zisu-

nipartid „Totul pentru ţară", fiu-i deloc uimitor dacă au

I putut să adune în jurul l o r f pc câţi-va învăţători naivi şi creduli ş i m a i m u l ţ i derbe­

dei neisprăviţi, certaţi cu c a r ­t a ş i d u ş m a n i . a i învăţătu­ri sănătoase, cari năpustin-du-se a s u p r a satelor cu c â n -tări aţâţătoare, c u îndemnuri

la asasinate; bine 'nţeles a-jutaţi de un regim neputin­cios, ba chiar şi sprijiniţi, să adresează Ia tot ce-i mai slab al satelor, promiţându-le marea şi sarea — lucruri absolut irealizabile — pro­duc fierbere în satele noas­tre cuminţi şi sărăcite de minciunile guvernărilor libe­rale şi exasperate de criza care se agravează pe zi ce trece.

Feriţi-vă de ei fraţi ţărani şi faceţi-vă cruce ca de ne­curatul când îi vedeţi prin satele voastre, căci aceşti sceleraţi ameninţă cu moar­tea nu numai pe jidani ci

şi pe şefii noştri Eri l-au asasinat pe Duca

mâine se poate că alt frun­taş să cadă victima acestor simbriaşi ai străinilor. Ceia ce n'a putut face străinul în decursul veacurilor trecu­te cu mâna lui proprie în­cearcă astăzi cu mâna fiilor noştri.

Sângele de Leah şi neamţ ce curge în vinele căpitanu­lui Zelinslu' şi viclenia fana­riotului Cantacuzino este fru­mos închegată cu jidanul Neu-welt. Vai de tine popor român, dacă pe asemenea mâini ţi-ar ajunge soartea.

în plină activitate... D e un timp î n c o a c e orga­

ne le de siguranţă, a le Statului u rmăresc cu multă atenţiune m i ş c a r e a tot mai vie, c e s e manifestă din partea comuniş ­tilor. Z iare le din capitală ne aduc zilnic ştiri despre des­coper i rea de nuclee comunis te şi agenţi arestaţi cu duiumul fiind surprinşi făcând propa­gandă printre muncitori i din fabrici şi printre ţărani.

Es t e datoria noastră, a a t rage atenţiune? ţărănimii din a c e s t loc , să s e fe rească de viperele c e î ncea rcă a-şi vârî colţii în pielea tăbăcită de s o a r e şi lip­suri a plugarului.

Băgaţ i b ine de s e a m ă ! Co­muniştii astăzi nu-şi mai zic pe nume. Ei ştiu că cel mai mare duşman al lor es te ţă­ranul stăpân pe ogorul său, de aceia când s e apropie de el ei îşi lapădă numele ade­vărat şi s e ascund sub dife­rite numiri din cari ţăranul să deducă că are de a face cu propagatori ai democraj iei . Co­muniştii mişună astăzi pela ţară sub numirea de ..Frontul plugarilor", „Liga antifascistă" şi alte numiri de felid aces ta , sub c a r e de o parte caută a s e face simpatici în fata ţără-nimei spre a-i câş t iga înc re ­derea, de altă parte s c a p ă mai uşor de vigilenţa jandarmului . Ţărănimea trebue să şt ie , că comuniştii şi-au sch imbat în mare măsură tehnica, dându-şi seama, că talpa aces te i ţări es te plugărimea şi că atâta timp cât ţăranul român ţine să-şi apere brazda de pământ c e o are. chiar şi cu viaţa dacă t rebue, ei caută să-1 înstrăineze de aceas tă brazdă târându-1 în lupfa de clasă, sămănându-i în suflet ura şi învrăjbindu-î împotriva intelectuali lor, pe cari îi prezintă deopotrivă ca duşmani ai ţărănimei Nimeni să nu s e l a s e amăgit de fap­tul că ţara noastră a întraf ia­răşi în bune raporturi cu Ru­sia Soviet ică, pentrucă ţările t rebue să aibă între e le legă­turile pe cari le r ec l amă ne­cesităţile e c o n o m i c e şi de apă­rare reciprocă, fără a avea însă dreptul de a s e a m e s t e c a una în treburi le interne a le ce le i ­lalte. Franţa es te marea noas ­tră soră şi p ro tec toare şi m a r e republ ică , dar a încercat ea vreodată să ne facă pe noi să s ch imbăm forma de guvernă­mânt, să ne facem şi noi re­publică ?

Niciodată! Pent rucă s o r a noastră mai mare ş t ie prea b ine , că ceia ce li s e potri­

veşte lor nu ni-se potriveşte noauă. Aceia însă cari ar vrea, să vadă instalate cluburi în sfintele noas t r e b iser ic i şi pe ţăranul român desrădăcinat ne sunt duşmani şi ca atari t rebue demascaţ i şi călcaţi în picioare ori c ine ar fi. obagi am fost şi veacuri dearîndul a c u r ; mull s ânge şi multă sudoare până când am ajuns să fim stăpâni pe o bucată de pă­mânt, dar nici o jertfă nu tre­bue să fie prea mare pentru a apăra aceas tă sfăpânire. Vrem statul ţ ă rănesc democrat , aşa cum ni-1 va c rea geniul n e a ­mului nostru care ni-a fost că­lăuza divină pes te prăpăstiile istoriei , dar niciodată statul tuturor şi al nimănui conceput în creerul paukeri lor şi goîd-şfeinilor aruncători de b o m b e .

Dr. Ion A. Drincu

D. Iuliu Maniu urma să fie sărbătorit în ziua de 2 Iunie, de organizaţia naţional-ţărănistă de Alba, cu prilejul împlinirii a patru decenii delà cooptarea d-sale în comitetul partidului naţional şi a frei deceni de când es te deputat.

D. Maniu, socot ind însă că sărbătorirea nu e oportună, a adresat următoarea s c r i soa re d-!ui loan Pop preşedintele org. de Alba : S c u m p e domnule preşedinte , Iubite Ioane,

„Cu adâncă graiitudine am iuat act de hotărârea Voast ră de a organiza o se rba re jubi­liara în amintirea activităţii me le politice. Vă rog însă să renunţaţi la real izarea aces te i hotărâri. Am fost întotdeauna potrivnic sărbătoriri lor perso­na le şi azi am mai puţine mo­tive ca oricând să mă abs t delà atitudinea m e a din trecut.

Nu sunt în dispoziţia sufle­t ea scă de a jubila. Regimul nemi los c a r e tae adânc în ce l e mai vitale in ie rese aie Româ­niei Mari înfăptuită cu mari jertfe, şi ofensează , lipsit de or ice prevedere politică, dem­nitatea naţională şi drepturile poporului r o m â n e s c câş t iga te prin eroismul înaintaşi lor no­ştri fărâţi prin închisori , traşi în ţeapă, sdrobifi în roată şi duşi la spânzurătoare, îmi im­pune mie c a şi tuturor cetăţe­nilor conştienţi ai ţării noas t re , dar mai a l e s români lor din Ardeal şi Banat , o s tare sufle­t e a s c ă de luptă şi de supremă încordare c a r e exclude o at­mosferă de seninătate şi de e leg ică recu legere n e c e s e r e la o sărbătorire jubilară mai a les acum când multe din re­

zultatele muncii noas t re co­mune de 40 de ani sunt puse în discuţie din cauza extraor­dinarei l ipse de dibăcie care carac ter izează conducerea sta­tului nostru în ultimul timp.

Mizeria economică şi des-nădejdea în ca re es te aruncat poporul r o m â n e s c încătuşează avântul suf le tesc al unei ţări boga te . Un regim inconşt ient şi incapabi l împiedică un po­por admirabil să pe rceapă fructele sacrificate din trecui şi a le muncii s a l e cinstite de azi.

i entru a c e s t e motive vă rog să nu chemaţi la să rbă tor i rea unui tovarăş de luptă pe ce i cari l-au ridicat prin devota­ment, pentru o cauză sfântă în fruntea lor, ci îndemnaţi-i la datoria de a cont inua cu vechea lor dârzenie şi spirit de sacrif iciu lupta pentru în­t ronarea morale i c reş t ine , a unei vieţi const i tuţ ionale, pen­tru afirmarea energică a nă­zuinţelor noas t re naţ ionale , pentru apărarea in te rese lo r şi drepturilor românilor din Ar­deal şi Bana t şi a celui mai mare bun al nostru : R o m â ­nia Mare şi întregită. In a c e a ­stă luptă voi fi întotdeauna a-lăfuri de voi.

R o g interpretează întregei organizaţii şi tuturor tovarăşi­lor de luptă ce le mai adânci mulţumiri pentru sprijinul de-s in ie resa t ce mi-au dat atâtea decenii şi pentru mişcă toarea înc redere cu c a r e m'au ono­ra t ; şi primeşte as igurarea dis­t insei me le s t ime şi afecţiuni".

a! iau devotat prieten,

iuliu Mania

Dictatură militară în Polonia

In Polonia, vecina noas i r ă delà nord, s 'a format un nou guvern, prezidat de generalul Skladkowsky. Actualul p reşe ­dinte de consil iu din Polonia este unul dintre colonei i cari conduc de 10 ani de zile, din umbră, dest inele ţării.

până acum, Polonia s'a bu­curat de o dictatură civilă, m a ­nevrată de acei co lonei din grupul cărora face parte noul primministru. Cu venirea s a la conducerea treburi lor statului, s e înscăunează făţiş dictatura militară.

Dictatura civilă de până acum a nemulţumit poporul polonez ' Opinia publică e contra poli­ticei ex te rne cu pretenie pen­tru Germania .

Populaţ ia nemulţumită a re ­acţionat. S 'au produs ciocnir i s â n g e r o a s e atât în o r a ş e cât şi la ţară, Si tuaţ ia nu putea fi stăpânită de dictatorii civili, mar ione te le adevăraţi lor dic­tatori din u m b r ă : „grupul co­lonei lor" . D e a c e e a „co lone i i " au preluat ei f rânele condu-ce re i sp re a înăspri măsuri le . S ' a instaurat dictatura militară.

Dictatura civilă a nemulţu­mit poporul polonez.

Dictatura militară, fără îndo­ială, îl va nemulţumi şi mai mult.

Dictaturile n'au fost bune niciodată şi sub nici o formă.

»crisoarea unui c o m a n

wazi Cetind în z ia re a iâ tea pa­

nama le săvârşi te de actualii guvernau, de mulle ori funţio nari cu multe serviciuri cari , ridică lefuri regulat în f iecare lună, primind pes te 10 ( zece ) mii de lei, mă g â n d e s c că dacă nu ar fi lefurile a c e s t e a numai pomeni te şi panamaie le c e s e s ă v â r ş e s c ţara noas t ră ar fi „Rai vese i pământesc , cu m a r e falnic nume" îndrepta­rea numa Statul Ţărănesc o va face. Am credinţa în D-l loan Mihalache, şi programul partidului. Atunci, marii pro­prietari, marii agricuitorî, marii comerţianţi şi marii m e s e r i a ş i ar plăti un sfert din dările c e le plătesc azi : Iar micii agri­cultori şi muncitorii săraci , în l o c de darea ce-dau azi, ar primi atât ajutor.

După un moment de guver­nare Pariidul Naţional-Ţără-n e s c va face aceasta . . . El e cu Franţa nu cu Germania .

Văd f t r i c i r ea venind. . lat o ! Fe r i c i r ea e Partidul Naţional Ţărănesc . U r a ! ! ! S u s Ţărăni­m e a ! ! ! Organizaţi-va ! ! Inro-)aţi-vă în Partidul Naţional Ţă­r ă n e s c , în Garda Ţă rănească ! Organizaţi-vă agricultori , m e ­ser iaş i , funcţionari şi alţii: Or­ganizaţi-vă! In jurul D-lui !oan Mihalache, adunaţi-vă cât mai repede , formaţi Garda Ţără­n e a s c ă , căci, " din gărzi vom forma batalioane de asalt, iar când D-l. loan Miha lache ce comandă ba ta l ioane le de asal t formate din gărzile Ţă­răneşti, va c o m a n d a asaltul a-tunci toţi ca unul şi unul ca foţi, vom porni înainte. R o a t a curată e semnu l desrobir i i ţă­

răneşti . Roaía e semnul biru­inţei naţ ionale, prin care Ro­mânul va a junge stăpân pe bogăţii le ţării sa le .

Cu Dumnezeu îna in te : la victorie, sau la moa r t e !

In poziţia salutului Roman , salut : S u s Ţărăn imea!

Bârzava , la 17. V. 1936. 1. C.

Comandantul Gărzii Ţărăneşt i Bârzava

« U n n o u

canal „ S u e z Englezii sunt diplomaţi; sunt

rafinaţi şi prevăzători. Au în­curcat popoare le pe car i le-au stăpânit şi le s tăpânesc încă, pe fel şi fel de chestiuni . In india hinduşii muzulmani s e luptă cu hinduşii budhişti, în Pa les t ina arabii ucid pe evrei şi englezi i s tăpânesc ş i India şi Pa les t ina .

Egiptul, stăpânit de englezi , e pe cale s ă se l ibe reze . In cazul aces ta canalul Suez, c a ­re leagă Marea Med i t e r anăcu Oceanu l Indic, prin Marea R o ş i e , apropiind Europa de Asia, ar deveni proprietatea comună a englez i lor şi egip­tenilor. Asta d isplace . D e a-ceia au şi hotărît să tae, de pe acum, un nou cana l prin Pa les t ina , c e ar înlesni vapoa­re lor eng leze să ajungă în c e l mai scur t t imp în Oceanu l Indic.

Fag. 4. ., R O M Â N U L " Duminecă , 24 Mai 1<>36.

interne

La Arad s 'a inaugurat în ziua de 17 Mai Crucea Comemora ­tivă a eroi lor români căzuţi victime barbar ie i maghiare , în 1918. Totodată s'a ţinut ş i con­gresul Ligii Anfirevizioniste. Au luat parte însemnate per­sonalităţi cul turale din ţară. Suf la rea r o m â n e a s c ă din cu­prinsul oraşului şi judeţului, a fost reprezentată demn la aceas tă manifestaţie.

Fruntaşii tuturor partidelor polit ice româneşt i din Arad au fost de faţă, nu numai „vice­preşedinte le Frontului Româ­n e s c " cum rela tează ziarul „Universul" din greşa la repor­terului.

* * *

Butorităţile româneşti au a-juns în posesia documentelor prin cari se douedeşte că miş­carea »; gardistă" de/a roi este susţinută cu bani ain Germania. Deci gardismul e o mişcare care trădează interesele naţionale dictatorilor germani, dupăcum comuniştii delà noi le trădează dictatorilor Souietiei.

Extremele, întotdeauna tră­dează interesele poporului.

* * *

Audienţa d. L u p u la M . S. R e g e l e , a p r o d u s m a r e f i e r b e r e în c e r c u r i l e p o ­l i t i ce , c a r i s e a ş t e a p t ă în c u r â n d la o c r i z ă pol i ­t i c ă ş i s c h i m b a r e a r e g i ­mului .

* * »

Ziarul „Universul" din Capi­tală a pornit o campan ie cu răsunet în toată ţara, referitor la niş te p e r s o a n e din condu­ce rea ziarelor „Dimineaţa" ş i „Adevărul" cari ar lucra îm­potriva in te rese lor naţ ionale în favoarea unor state s t re ine. Numerile ziarului din săptă­mâna trecută, preci/ .ează lu­cruri foarte grave, în s a r c ina conducător i lor acestor ziare. +

Avem informaţii că c e r e a l e l e s t rânse în judeţul Arad, pen­tru înfometaţii din B a s a r a b i a , au fost oprite de către auto­rităţile judeţene, de a fi t r imise la destinaţie, ( C u c e s c o p ? )

In felul a c e s t a s e dă o lo­vitură sentimentului de milă publică, pentru c ine şt ie ce combinaţ i i ale puternicilor zilei.

Cetăţenii au dreptul să-şi pre­tindă înapoi darul, dacă n'a fost predat la destinaţie.

* Amici de ai d. Zelea Co­

dreanu „căpitanul" gărzii de fer, au descoperit că dsa este polonez de ori­g ină : Zelinski. I-a prins dragostea pe streini de tara noastră. Ana Pauker I ne vrea binele într'un fel, ! iar Zelinski-Codreanu în altfái.

Ei au monopolul aces -tili „bine".

I Externă \

Abisinia fiind înfrântă de ! a rmate le i tal iene, a fost alipită ! regatului Italian. Rege l e Italiei

I C A va fi proclamat şi împărat al Abisiniei numind ca vicerege aco lo pe Mareşalul Badogl io .

* Anglia este nemulţumită de

gestul Italiei, dar... nu poate face nimic acum fiindcă nu este pre­gătită de război. A început însă să se 'narmeze febril. Ce va fi peste câţi-va ani vom vedea. Pâ­nă atunci ea încearcă să câştige nu­mai cu vorbe şi pertractări diplo­matice.

Cu această ocazie s'a convins că politica sa nesinceră faţă de Franţa, dusă până acum, îi poa­te fi dăunătoare.

* * Franţa a rămas şi mai de­

parte arbitrul păcii în Europa. Cu concursul fíngliei, sau fără concursul ei. pacea ua fi men­ţinută, chiar dacă, pentru acea­sta, împreună cu aliaţii ei, ua trebui să susţină un... răsboi.

In curând d. Leon Blum, se­tul unui partid democratic, ua ajunge primministnu în Franţa.

Franţa ua fi contra dictaturi­lor.

* * In Rusia irăesc- azi 1 7 3

mi l ioane locuitori înmulţi­rea populaţiei se lace aşa de repede, încât, spun ei, peste douăzeci ani V. R. S. S. va avea 3 0 0 mi l ioane locui­tori.

Se poale însă că pan' a-tunci să nu mai lie nici dic­tatura c o m u n i s t ă .

Bulgaria a căpătat poftă de înarmare . In aces t s c o p a ad­resa t o ce re re statelor balca­nice, cari i-au refuzat a c e s t drept.

La c e i ar folosi , dacă ni­meni nu are intenţia s 'o a t ace?

* Mica în ţe legere şi înţelege­

rea Ba lcan ică , întrunindu-se la Belgrad la începutul aces te i luni, şi-au mărturisit din nou hotărîrea de a apăra cu ori ce preţ p a c e a Europei .

Gând vom avea alegere de deputat in Aiaif?

Odată cu a l ege rea dlui Mi-hai Mărcuş la B a n c a Naţiona­lă un mandat de deputat a ră­m a s fără titular. Au trecut pa­tru luni de atunci şi guvernul întârzie mereu să fixeze ale­g e r e a parţială, deşi legi le di­spun ca o astfel de a legere să s e facă într'un anumit ter­men.

înţe legem de c e guvernul s e codeş te , de c e refuză s ă r e s p e c t e legea . S e teme, fuge, că lcând legea , de un e ş e c . Ş i utilizând timpul c e s e curge, cu toate că face mereu decla­raţii continuă să spr i j inească şi să în tărească grupuleţele de dreapta pe cari le va tri­mite împotriva partidului na-ţional-ţărănesc. Până atunci s e va mai fabrica o se r ie de ghioage şi boxere .

Gărzile ţărăneşti însă vor şti să str ice pofta agresor i lo r şi să răspundă jocului pe ca re guvernul îl -va încerca fără să pună şi el candidatură.

L e g e a dispune fixarea unui te rmen pentru a l ege rea unui deputat. S 'a trecut termenul de mult, Noi ce rem fixarea a legerei narţiale.

C e - a s p u s d. M i h a l a c h e l a A d u n a r e a pt . m u n c i t o r

Câteva fragmente din cuvântarea dsale Vă promitem să luăm în dis­

cuţie s e r i o a s ă dez idera te le muncitori lor şi tot c e priveşte revendicăr i le munci toreşt i . Ş i vom avea curajul să s p u n e m : „Ia as ta ne angajăm, — la a c e a s t a nu, pe aceas ta t rebuie să o mai studiem". Rolul a-cesfor şedinţe, aşa z ise pro­fes ionale , e s te de a pune în contact diferitele categori i so­ciale cu felul de gândire al partidului na ţ iona l - ţ ă rănesc , pentruca în urmă, la lumina a c e s t o r criterii de judecată , să ia poziţie în deplină cuno­ştinţă de cauză faţă de miş­carea noastră. Ş i socot im că una din ce le mai importante categori i soc i a l e — ca tegor ie de bază — în statul r omânesc es te clasa muncitoatorimii, (Aplauze). înţelegem că nu poate exista stat naţional-ţără-n e s c cu absen ţa contribuţiei muncitorimii . (Aplauze).

P r ecum nu înţelegem poli­tică ţ ă rănească fără ţărani, tot astfel nu în ţe legem politică munci torească fără contribuţia şi reprezentanţa directă a mun­citorimii. (Aplauze).

Ş i nu în ţe legem posibili tate s e r ioasă de contribuţie a mun­citorimii decât prin sindicali­zare profesională (Aplauze).

Statui naţional-ţără-nesc este statul mun­cii naţionale

Statul naţional-ţărănesc reprezintă o concepţie mun­citorească, nu o concepţie capi ia l i s f individualistă (A-plauze).

înainte de toate statul na­ţional-ţărănesc este statul munci i n a ţ i o n a l e organizată este statut stimulator de muncă, este statul creator de muncă. Mici nu este po­sibilă o viaţă nouă până când nu vom desmorţi energiile» puterea de muncă, puterea de viaţă care zace adormită în milioanele de cetăţeni ai acestei ţări. Şi înţeleg aici şi p e muncitorii cu braţele şi pe munci lor i i intelectuali, căci şi unii şi alţii trăiesc prin sudoarea muncii lor, unii cu capul, iar alţii cu braţele.

Statul viitor nu mai e s t e ato­mic, adică o soc ie ta te a indi­vizilor; sfatul viitorîeste ş i e x -pres iunea cugetărilor, a opi­niei publice, a voinţii .a rezul­tantei voinţei indivizilor cari a lcă tuesc naţia, dar în a c e l a ş timp es te ş i reprezentantul politic al echilibrului de in­t e r e s e între diferite categori i munci toare . S o c o t i m de dato­ria noasUă astăzi când maşi­năria economică a lumii - şi după ea şi maş inăr ia politică — părăseş te drumurile capi­talismului individualist l iberal şi s e abate pe drumurile mun­cii naţionale organiza te pe bază de sindicate. - să ne

potrivim paşii cu mersul vre-milor. Statul nou să se înfăţi­ş e z e şi ca expres iunea voinţii şi cugetării indivizilor, dar şi ca expres iune a unor blocuri de in terese . A organiza aces te in te rese şi a le solidariza într'o formulă nouă de stat, care să fie după chipul şi a semăna rea oameni lor , vieţii lor, iniere se lor lor, î n semnează a da o formă reală şi plină de viaţă

Statul National-Ţărănesc mai î n semnează formula politică capabi lă să prote jeze munca naţională ; es te acoperământul e s te vestmântul aces te i vieţi noi e c o n o m i c e , soc ia l e , cultu­rale ; e s te haina c a r e trebue croită din stofa, din pânza na­ţiunii noastre . Această pânză ajcărei „urzeală" imprimă pece­tea structurală a neamului no­stru, munca ţărănească, (ap­lauze) dar c a r e nu numai că nu exclude, ci dimpotrivă: se cere complec ta tă ; „bătătura" pânzei naţională o dă contri­buţia celor lal te c l a s e munci­toare, începând cu muncitori­mea industrială şi terminând cu munci tor imea intelectuală, iap lauze) ca re s e cere cu gri­jă scuturată şi ferită de molii de moliile ce rod pânza mun­cii naţ ionale, sub ocrotirea u-nui stat ca re a fost al ol igar­hiei banca re , ca re a protejat parazitismul iar nu munca na­ţională. (Aplauze).

Primatul muncii iată de c a p i t a l

Un nou echilibru, prin ur­mare, cu altă cumpănă, — cum s 'ar z i c e : cu alt centru de greutate, — şi cum spuneam noi, cu alt pr imat : un nou echi­libru socia l cu primatul mun­cii faţă de capital ; un nou echilibru economic cu prima­tul agriculturii, într'o ţară de

ţărani, c a r e f o r m e a z ă b a z a exil tentei e c o n o m i c e , b a z a tentei i s to r ice , baza apărării stj tului; cu un nou echil ibru M jional, bazat pe primaiu/mujfc cii româneşti într'o ţară und* sunt 14 mil ioane români cat au fost nedreptăţiţi în curşi veacurilor, — es te o justiţi divină, a cum când românii a i statul lor, să s e facă o reci perare istorică, ajutând pere mâni să m e a r g ă în pas alei gător, pentru a s e putea aii nia cu cei ce în trecut au fos mai favorizaţi de soar tă . (Ap lăuze prelungite) .

Primat nu î n s e a m n ă exclu s ivism.

Primatul munci i nu înseara nă dis trugerea capitalului. Ca pitalul es te şi r ămâne un fac tor de producţiune. însăşi fa br ica es te capital Noi dorin numai un alt raport: nu mun ca să fie dominată şi exploa lată de capi ta l ; frânele puferi c a r e decide să fie în mâni munci toare şi nu în mâna ca, pitalului. (Aplauze).

Idealul nostru es te să fie ca pitalul salariat şi profitul si fie al muncitorului, a ş a cum dealtfel, pe scară redusă esfe realizat în coopera ţ ie . (Apl.)

Primatul agriculturii şi ţăranului nu î n seamnă excl» de rea celor la l te categorii eco nomice . Agricultura nu poalí trăi fără industrie, iar industrii nu poate trăi fără agricultura, Avem datoria de a cre ia 1 dustrie, dar industrie in funo cţiune de mater ia primă a ţa­rii şi de braţele disponibile ale ţării, nu industrii de acelea care s e bazează pe bugetul sta tului, pe s l e i r ea contribuabilii lui, pe s le i rea consumatoru­lui, c a r e fiind în ace laş timp şi producător, devine şi pro­ducătorul sleit. (Aplauze).

Simţirea Crucii comemorative în Arad

S'a ridicat, din conlribuţiuni pub­lice, o frumoasa cruce, îiţ apropie­rea gării tamvvayuiui electric, me­nită să eternizeze amintirea româ­nilor morţi în ani 1918 şi 1919 de pe urma persecuţiunilor şi sălbă-tăciiior bolşevicilor unguri. E un monument frumos, că-i creşti­nesc, şi impozant, aşezat cu faţa spre drumul Orăzii.

Acest monument a fost sfinţit şi predat menirii sale cu fast biseri­cesc, Duminecă 17 crt .

Acest prilej a fost folosit de Liga Antirevizionistă, ca să aranjeze o impozantă manifestaţie poporală în oraşul Arad. L a apelul conducăto­rilor ţărănimea a răspuns într'un număr impozant. Mii şi mii de ţă ­rani au venit la Arad, ca să parti­cipe la această manifestaţie. Ţ ă r a ­nii au venit cu fanfarele lor, cari au cântat imnuri naţionale şi bise­riceşti.

iSerbarea s'a desfăşurat după un program bine chibzuit. înainte de masă s'a celebrat la Catedrala or­todoxă un serviciu divin, pontificat de P r e a Sf. Sa Andrei, înconjurat de un sobor preoţesc.

După serviciul religios preoţii, militarii şi civilii participanţi, s'au încolonat pentru a merge în proce­

siune le Crucea comemorativă, dia capul Bulevardului Regele. Ferdi­nand. Aci Prea Sf. Sa a sfinţit cru­cea, apoi a restit o cuvântare în ca­re a a r ă t a t însemnătatea momen­tului, amintindu-şi de jertfele ro­mânilor morţi în sluja patriei.

După Prea Sf. au vorbit repre­zentanţii Ligii Antirevizioniste şî reprezentantul societăţilor cultu­rale din Arad. In urmă preşedintele comisiei interimare a oraşului a pre­luat monumentul.

Procesiunea s'a reîntors Ia cated­rală muzica servind'o orchestra ţă­ranilor din Almaş şi din Buteni.

După masă a avut loc ta Pala­tul Cultural o şezătoare a Ligi Anfirevizioniste.

Redac to r r e sp . : prof . 1L1E ARDELEAN REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA:

Str. V. Goldiş (I. Românului) Nr. 6, PUBLICAŢIUNILEse primesc m aâminisli

Manuscrisele nu se înapoiază. ABONAMENTUL:

Pentru ţărani 100 Lei pe an Pentru orăşeni 200 Lei pe an

Peutru inşi Uni iun i Pe un an 400 Ui In străinătate dnblu.

Tiparul CONCORDIA. Institut de Arte.,Graîice şi EditurăfS. A. Arad Str . V. Goldiş Nr. 6