-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
1/18
VALORIFICAREA POTENIALULUI
TURISTIC AL JUDEULUI CLUJ
1.Localizare si acces
Situandu-se in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj este al 13-lea ca marime din
tara, si ocupa 2,8% din suprafataRomaniei. Cu un mediu natural favorabil activitatii
umane, suprafata judetului Cluj a fost locuita din timpuri imemorabile. Descoperirile
arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si
cultura europeana. Cele mai vechi asezari neolitice din Romania au fost descoperite in
zona Gura Baciului.
Dezvoltarea orasului de-a lungul timpului si importantul rol economic si politic
jucat in istoria Transilvaniei, a dus la ridicarea multor monumente religioase si laremarcabile cladiri. Din antichitate si pana in ziua de azi, generatie dupa generatie, mai
intai dacii, daco-romanii si apoi romanii (si mai tarziu, de-a lungul timpului maghiari si
germani care s-au stabilit aici) au trait si muncit aici, stans legati de pamantul pe care l-au
muncit si infrumusetat prin munca si talent.
1.2Asezare geografica
Judetul Cluj cuprinde urmatoarele municipii: Cluj Napoca, Dej, Turda, Campia
Turzii, Gherla, Huedin.
Judetul Cluj se situeaza in partea nord-vestica a tarii, la contactul a trei unitati
natural reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind
situate intre paralelele 47``28``44`` in nord si 46``24``47`` in sud, respectiv meridianele
23``39``22`` in vest si 24``13``46`` in est.
1.3.Cai de acces
Transport aerian
Transportul aerian este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-Napoca.
Transport feroviar
Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare importanta: Episcopia
Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu
multiple ramificatii.
Transport rutier
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
2/18
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
3/18
3
Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km,
dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de
parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul
strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara,
Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine,
cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime
maxima de 12,7 m.
Flora si vegetatia
Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de
relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica etape, diferentiate in functie de climat si
de orientarea culmilor. Se intalnesc pduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si
carpen. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar
fi paducelul, alunul etc.
Fauna
Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune
bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera
comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.
Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si
mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele.
Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte,
mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii.
Obiective turistice
Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de
forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa
geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este
amplificata de impresionantele sale resursele recreative.
Rezervatii naturale
Rezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia reprezintaunul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj.
Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune
caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.
Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceastarezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori
botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911.
Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si limpede format inurma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
4/18
4
conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc
de popas pasarilor migratoare de balta.
Staiunile balneoclimatericeprezint, n general, interes doar la nivel local, nsproprietile terapeutice deosebite, justific eforturi pentru modernizarea i lrgirea
amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeul ui. Intre acesteamentionam.1. Baile Sarate Turda, un complex de lacuri i bazine artificiale, completate cu o
salina uriasa.2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru
traarea afectiunilor reumatismale;3. Baile Baita langa Gherla4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca
pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare i marire a capacitaii prindecolmatarea izvoarelor minerale i suplimentarea apelor curative cu ajutorulsondelor de adancime;
Potential antropic
Vestigii istorice
Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea,constructia actuala reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul
bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral.
Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran,domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are
o lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m.
Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transformaintr-o asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n. isi va stabili garnizoanaLegiunea a-V-a Macedonica.
Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul alXII-lea), constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic,
astazi fiind in ruine.
Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Areprezentat o resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul.
Monumente istorice
Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la
Praga (Palatul Hradciani). Monumentul de la Bobalna - fost ridicat in locul unde a izbucnit rascoala
taraneasca din 1437 pentru libertatea taranilor din Transilvania.
Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei mari personalitaticare a fost Matei Corvin.
Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit primaunire a principatelor romane.
Edificii culturale
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
5/18
5
Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei (1443).
Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea mareluipoet al taranimii care a fost Octavian Goga.
Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroasepiese de colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei.
Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine deansamblu a artei populare clujene.
Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie aleorasului. Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate
continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2).
Edificii religioase
Biserica "Sfantul Mihail" (Cluj Napoca) - A fost construita din 1350 si a durataproape doua secole, impresionand in primul rand prin arhitectura sa in stil gotic
dar si prin remarcabilele picturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpulreformei religioase, se mai zaresc urme slabe de fresca (chiar si in exterior, pe
fatada de sud), menite sa decoreze zidurile interioare. Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documente in 1222 si
reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre taranii victoriosi de laBobalna si nobilimea feudala.
Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, aprimit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare.
Evenimente culturale
Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase
festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International
Lucian Blaga, Festivalul Toamna muzicala clujeana, Festivalul dansurilor barbatestidin Transilvania, Festivalul international de film Transilvania, Festivalul internationalde animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor deschise,
Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest,
targurile si expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.
Etnografie si folclor
Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare
atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la
Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc.
Monumente din epoca moderna Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902.
Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceastacladire, se organiza Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un
memoriu in numele intregii natiuni romane din Transilvania prin care se cerea
egalitatea cu celelalte natiuni.
Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera aarhitectului Carol Meixner.
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
6/18
6
Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo,construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri.
RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE TURISTICA
2004 2005 2006 2007 2008A 1 2 3 4 5
TOTAL din care:
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Hanuri si moteluri
Cabane turistice
Campinguri
Vile turistice
Tabere de elevi si prescolari
Popasuri turistice
Pensiuni turistice siagroturistice
143
33
-
3
7
5
3
31
1
1
30
181
42
2
2
7
7
2
35
1
2
81
205
42
2
2
6
7
3
33
1
2
107
211
45
2
2
6
7
3
33
1
2
110
206
48
2
2
3
7
2
29
-
2
111
II.Capacitatea i activitatea de cazare turistic
2.1 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica
unita
2004 2005 2006 2007 2008
Total 143 181 205 137 152
Hoteluri 33 42 42 45 48
Hosteluri 3 2 2 2 2
Moteluri 6 6 5 5 3
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
7/18
7
Vile turistice 31 35 33 33 29
Cabane turistice 5 7 7 7 7
Pensiuni turistice 15 19 16 16 16
Pensiuni agroturistice 43 62 91 94 95
Campinguri 3 2 3 3 2
Popasuri turistice 1 2 2 2 2
Tabere de elevi si prescolar 1 1 1 1 -
Unitati tip casute 1 - - - -
Sursa: Institutul National de Statistica
In general structurile de primire turistica in 2008 fata de 2004 au crescut usor cu 9 unitati,daca in anul 2007 fata de anul 2006 a scazut cu 68 de unitati, pana la anul 2008, numarul
unitatilor a inceput sa creasca cu 20 de unitati. Cele mai multe sunt unitatile de tip
pensiuni agroturistice cu 95 de unitati a crescut de 2.209 ori in anul 2008, fata de anul2004, urmeaza tipurile de unitati turistice, de tip hotel si vilele turistice cu 48 respectiv 29
unitati. Au crescut de 1.4545 ori, respectiv vilele turistice au scazut de 0.935 ori in anul
2008 fata de 2004
2.2. Existentalocurilocuri
2004 2005 2006 2007 2008
Total 5095 6669 6866 7070 6598
Hoteluri 2866 3491 3422 3582 3768
Hosteluri 64 32 32 32 32
Hanuri si moteluri 213 256 258 258 177
Vile turistice 368 418 417 417 362
Cabane turistice 267 748 748 748 264
Pensiuni turistice urbane
si rurale
395 1016 1272 1316 1337
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
8/18
8
Popasuri turistice 56 64 64 64 64
Campinguri 575 550 559 559 550
Hoteluri pentru tineret - 44 44 44 44
Sursa : Institutul National de Statistica
In anul 2008 fata de anul 2004 numarul capacitaii de cazare turistice a crescut cu 1503 unitati adica d e
1.2949 ori. Cele mai multe unitati turistice sunt de tip hotel ( 2066 in anul 2004 si 3768 in anul 2008),
urmate fiind de unitatile turistice de tip pensiuni turistice urbane si rurale( 395 in anul 2004 si 1337 in
anul 2008), iar de tip hostel sunt cele mai putine si a existat pe piata in 2004 64 de unitati iar din anul
2005 pana in 2008 numarul lor a fost constant adica de 32 de unitati.
III. Analiza echipamentelelor turistice i a ofertei de servicii
Beli Fntnele, staiune climateric permanent, (la 1.350 m altitudine, la 25 km de Huedin, pe DJ 16de la Huedin). Lacul de acumulare ofer numeroase posibiliti de agrement. Amatorii de schi pot utilprtiile naturale din apropiere (zpezile abundente se menin pn primvara trziu). Comuna Beli ofposibiliti de cazare n ferme agroturistice. Bioara (la 55 km de Cluj-Napoca), pe versantul estic almasivului Muntele Mare (la 1.385 m altitudine). Beneficiaz, n medie, de 171 zile cu zpad i estefoarte solicitat de amatorii sporturilor de iarn. Se remarc posibilitile de vnat i pescuit. Bile srde la Turda, staiune balneoclimateric, (la 350 m altitudine i la 4 km de Turda i 30 km de Cluj-Napoca). Bile Bia, staiune balneoclimateric (la 1 km de Gherla i 43 km de Cluj-Napoca). BileCojocna, staiune balneoclimateric (la 20 km sud-est de Cluj-Napoca).
Apele ape srate i sulfuroase din zon au fost folosite nc din perioada ocupaiei romane, izvoarele findicate n special pentru tratarea bolilor de piele i a celor reumatice.
IV. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutii viitoare
Turisti cazati in unitatile de cazare turisticapersoane
2004 2005 2006 2007 2008
Hoteluri
Din care straini
190498
75063
202356
66534
203845
52546
227085
54808
223326
64268
Hoteluri pentru tineret
Din care straini
-
-
368
-
1764
44
2255
-
2923
-
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
9/18
9
Hosteluri
Din care straini
2402
906
1593
403
934
31
1175
24
1389
38
Hanuri si moteluri
Din care straini
7000
440
4860
176
10830
688
9124
476
3009
59
Cabane turistice
Din care straini
Campinguri
Din care straini
4459
138
4012
1062
3093
25
3843
435
5280
45
5741
523
6641
-
5503
404
9246
-
4334
424
Vile turistice
Din care straini
16259
5123
25266
5323
33876
5617
37436
7460
37528
9434
Casute turistice
Din care straini
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Popasuri turistice
Din care straini
4951
836
2503
210
2476
71
2871
103
2445
43
Pensiuni turistice
urbane si rurale
Din care straini
19833
2129
36792
2159
54009
2422
79917
4491
107714
3548
Total
Din care straini
257757
85697
280919
75265
318755
61987
372007
67766
391914
67914
Sursa: Institutul National de Statistica
In ultimii 5 ani au existat 1.621.352 vizitatori din judetul Cluj din care 358.629 vizitatori straini,
acestia ocupand 22.24%. In anul 2008 numarul persoanelor a fost 391.914, care a crescut de 1.5207 or
fata de anul 2004 care a fost de 257.757 persoane. Numarul turistilor straini a fost in anul 2008, 67.914
persoane care au scazut de 1.2618 ori fata de anul 2004, care a fost de 85697 vizitatori. Anul cu cei ma
multi turisti a fost anul 2008 cu 391914 persoane din care 67.914 sunt turisti straini. Anul cu cei mai
putini turisti a fost anul 2004 cu 257.757 turisti din care 85.697 sunt straini.
Innoptarile in unitati de cazare turistica
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
10/18
10
2004 2005 2006 2007 2008
Total 456438 511297 576517 722334 713032
Hoteluri 336147 374428 383025 467917 431538
Hoteluri pentru tineret - 546 2997 4286 5846
Hosteluri 3759 2847 1880 2693 2925
Moteluri 9364 5583 10737 8233 4924
Hanuri 1913 1288 3423 4022 300
Vile turistice 25956 40270 49029 58155 53948
Cabane turistice 12202 6845 10395 12186 17241
Campinguri 6494 6466 8879 7716 6776
Popasuri turistice 6824 3548 3699 4517 3472
Tabere de elevi
si prescolari
2480 1030 - - -
Pensiuni turistice
si agroturistice
51299 68446 102453 152609 204062
Sursa: Institutul National de Statistica
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
11/18
11
In anul 2008 fata de anul 2004 numarul innoptarilor a crescut de la 456.438 la 731.032, adica a crescu
de 1.6016 ori, iar fata de anul 2007 a scazut de 1.0130 ori, adica cu 9.87%.
Sosirile in unitatile de cazare turistica
2004 2005 2006 2007 2008
Total 252257 280919 318755 372007 391914
Hoteluri 190498 202356 203845 227085 223326
Hoteluri pentru tineret - 368 1764 2255 2923
Hosteluri 2402 1593 934 1175 1389
Moteluri 5087 3572 7407 5332 2709
Hanuri 1913 1288 3423 3792 300
Vile turistice 16259 25266 33876 37436 37528
Cabane turistice 4459 3093 5280 6641 9246
Campinguri 4012 3843 5741 5503 4334
Popasuri turistice 4951 2503 2476 2871 2445
Tabere de elevi
si prescolari
364 245 - - -
Pensiuni turistice 27812 36792 54009 79917 107714
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
12/18
12
si agroturistice
Sursa: Institutul National de Statistica
Durata medie a sejurului
Anii Sosiri Innoptari Durata medie a sejurului Sj
2004 252,2 456,4 1,809
2005 280,9 511,2 1,819
2006 318,7 576,5 1,808
2007 372,0 722,3 1,941
2008 319,9 713,0 2,228
Sj = Nr.innoptari / Nr sosiri
Se observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse
turistice. Dupa rezultatele din table, numarul sosirilor in judetul Cluj, in anul 2008 fata de
anul 2007 a scazut cu 52,1 mii persoane, de asemenea numarul innoptarilor a scazut cu
9,3 mii nopti, iar durata medie a sejurului in anul 2008 fata de anul 2004 a crescut de la
1,809 zile la 2,228 zile. Numarul sosirilor a crescut de 1,268 ori, iar numarul innoptarilor
a crescut de 1,562 ori.
Durata medie a sejurului
Indici de dinamica
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
2004 2005 2006 2007 2008
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
13/18
13
Ii/1= yi/ y1baza fixa Ii/i-1= yi/yi-1baza mobila
Anii
Sosiri
yi
_
I R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)
2004 252,2
1,
0612
6,
1248
- -
2005 280,9 111,37 111,37
2006 318,7 126,36 113,45
2007 372,0 147,50 116,72
2008 319,9 126,84 85,99
Se observa ca, in 2008 fata de 2004, numarul turistilor sositi in judetul Cluj a
crescut cu 78,83%, la o crestere medie anuala de 6,12%.
Anii
Innoptari
yi_
I R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)
2004 456,4
1,
1179
11,
79
- -
2005 511,2 112,0 112,0
2006 576,5 126,31 112,77
2007 722,3 158,26 125,29
2008 713,0 156,22 98,71
In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste si numarul innoptarilor,
insa cu un procent mai scazut. Fata de 2004, in anul 2008 numarul innoptarilor creste cu
64,01%, cu o crestere medie anuala de 11,79%.
IV. Previziunea circulatiei turistice
Pentru a previziona evolutia turistilor pentru perioada 2009-2011 se vor utiliza
urmatoarele metode: metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar si
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
14/18
14
metoda sporului liniar si se va alege metoda pentru care coeficientul de variatie (v), este
mai mic.
n
yyn
i
ii
1
2~
100_ y
v
a) Metoda sporului mediu
92,341
1
n
yyn 18,3231
_
n
y
y
n
i
i
20,551
2~
n
yyn
i
ii
%08,17100_ y
v
Anii Sosiri
2004 252,2 0 252,2 0
2005 280,9 1 287,12 38,68
2006 318,7 2 322,04 11,15
2007372,0 3 356,96 226,20
2008 319,9 4 319,88 0,004
b) Metoda indicelui mediu de dinamica
Anii Sosiri t = y1*_
I
2004 252,2 0 252,2 0
2005 280,9 1 188,3 92,6
2006 318,7 2 224,78 93,92
2007 372,0 3 261,54 110,46
2008 319,9 4 319,9 0
it
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
15/18
15
99,981
2~
n
yyn
i
ii
%62,30100_
y
v
c) Metoda trendului liniar
ya 323,18
n
i
i
n
i
ii
t
ty
b
1
2
1
*
=22,47
Anii ti yi* ti
2004 252,2 -2 4 -504,4 277,88 656,46
2005 280,9 -1 1 -280,9 300,53 385,33
2006 318,7 0 0 0 323,18 20,07
2007 372,0 1 1 372,0 345,83 684,86
2008 319,9 2 4 638 368,48 2360
%14,254100_
y
v
34,8211
2~
n
yyn
i
ii
In urma calculelor se va alege pentru previziunea evolutiei sosirilor metoda trendului
liniar.
Anii ti
2009 3 390,59
2010 4 413,06
iy it
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
16/18
16
2011 5 435,53
V. Solutii de valorificare a potentialului turistic
PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevratavaloare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate att pentruofertani ct i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la :
schimbri de mentalitate stimularea pe multiple ci a iniiativei private responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care s
contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti reorganizarea i modernizarea amenajrilor turistice o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare.Ca actiunide promovare a judetului Sibiu in programul de dezvoltare, se pot inscrie
urmatoarele:
1. Constituirea unei reele de baze destinat turismului curativ pe seama apelortermale i minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staiuni sau a nfiinriialtora, Judeul Cluj particip prin urmtoarele locaii posibile: Turda-Bi, Ocna Dej,Cojocna, Bia, Leghia
2. Afirmarea turismului rural n unele areale din Munii Apuseni (Mriel-Beli,Clele, Rchiele, Valea Iadului), dar i din Cmpia Transilvaniei (zona cu iazuri iheleteie) Depresiunea Huedin (Sncrai, Izvoru Criului) sau din Podiul Somean.
3. Dezvoltarea turismului n zonele periurbane, ndeosebi ale aezrilor urbanevechi, cu dotri culturale i, deci, cu o cerere turistic mai important (Cluj Napoca,Turda, Dej etc).
4. Dezvoltarea speoturismului i a turismului cinegetic ca forme de agrement demare competitivitate internaional prin amenajarea unor peteri din munii Apuseniprecum i a unor parcuri de vntoarespecializate (urs, cerb, mistre, cprior, fazan).
5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier,
turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,).
6. Punerea integral n valoare a resurselor turistice climatice montane prinsporturi de iarn (ski, sniue, bob) n munii Gilu-Muntele Mare, Vldeasa i Bihor.Amenajri de prtii, baze de cazare i transport pe cablu (Bioara, Beli-Fntnele,
Vldeasa, Vrfuraul).7. Valorificarea oportunitilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de
baze localizate de-a lungul cilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau laintersecia acestora cu DJ-urile.
8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o larg adresabilitate Circuitulcaselor memoriale Circuitul salinelor),
9. Crearea unei oferte turistice autentice, original, bazat pe specificul local sauregional (gastronomie, folclor, ambient)
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
17/18
17
10. nfiinarea unui Centru Regional de Management i Informare Turistic, laCluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia n principalele areale turistice din jude (Dej -Gherla, Huedin, Turda-Cmpia Turzii) i, evident, din Regiunea de Nord-Vest.
-
7/31/2019 VALORIFICAREA POTEN+IALULUI TURISTIC AL JUDE+ULUI CLUJ
18/18
18
Harta turistica a judetului Cluj