ªERBAN ÞIGÃNAª, PREªEDINTELE ORDINULUI ARHITECÞILOR DIN ROMÂNIA:

“Oraºele noastre stau încã sub semnulspeculei imobiliare cu control politic”“Creºte uºor numãrul proiectelor de construcþii noi, dar nu ºirentabilitatea lor”“Viitorul aparþine renovãrii clãdirilor existente”“Pentru arhitecþi, a devenit mai important sã aibã un proiect bineplãtit decât mult de lucru”

Reporter: Care sunt tendinþele îndomeniul noilor construcþii de bi-rouri ºi locuinþe?

ªerban Þigãnaº: Este greu sãvorbim de tendinþe în acelaºi modîn care o facem în domeniul de-sign-ului, în general, cu precãdereacolo unde putem vorbi de modeca fenomene principale, motori-zante.

Arhitectura are ritmuri mult mailungi, opereazã cu idei care se nascastãzi ºi ajung sã fie vizibile pestecâþiva ani, cu un decalaj firesc con-struirii. Mai mult, arhitectura nu seîmparte în birouri ºi locuinþe,existând multe alte programe,

unele chiar noi, care apar, dar caresunt rare, sau chiar excepþii.

În loc de tendinþe, aº vorbi desprefenomene ºi m-aº referi la celedouã programe de arhitecturã pecare le-aþi menþionat. În domeniulrezidenþial lipseºte, în continuare,în þara noastrã, locuinþa socialã, ex-trem de importantã pentru oricecomunitate. De asemenea, conti-nuã dezvoltarea pieþei de locuinþecolective, cele care au randamentpe o piaþã care s-a autoreglat ºi,evident, continuã construirea decase unicat, familiale, din iniþiativãproprie.

Locuinþele colective sunt, în ge-

neral, foarte mici, astfel încât sãîncapã în creditul finanþabil al pro-gramului Prima Casã ºi sã scape deTVA-ul neredus. Acest lucru face caeforturile constructive sã fie plafo-nate, sã se foloseascã orice mijloa-ce, mai ales acelea care þin de pro-curarea de materiale ºi de mano-perã la limita corectitudinii fiscalesau dincolo de aceasta, pentru aþine costurile de construire foartejos. O tehnicã de vânzare care aproliferat este livrarea de aparta-mente „semifinisate” sau „nefinisa-te”, ceea ce intrã în aceeaºi logicã aplafonãrii costurilor.

Cei care îºi construiesc o locuinþã

11

Tendinþe

Arhitecþii resimt faptul cã lise cere sã lucreze la preþuridin ce în ce mai mici, cu multsub cele rezonabile, ca sã-ºipoatã îndeplini misiunea ºi sãîºi acopere responsabilitãþile,ne-a declarat ªerban Þigãnaº,preºedintele Ordinului Arhi-tecþilor din România (OAR).Piaþa noastrã de construcþii afost ºi înainte de crizã ºi esteºi acum printre ultimele dinEuropa în ceea ce priveºte vo-lumul de investiþii raportat lanumãrul de locuitori, ne-a maispus domnia sa, care a subli-niat cã piaþa a scãzut pânã lalimita neprofitabilitãþii profe-siei de arhitect.

Î n o p i n i a p r e º e d i n t e l u iOAR, creºte uºor numãrulproiectelor noi din piaþã, darnu ºi rentabilitatea lor, situa-þie ce obligã arhitecþii sã re-curgã la mai multe tehnici desupravieþuire.

Domnia sa considerã cã artrebui sã ne preocupe maimult clãdirile existente decâtcele noi, pentru cã viitorulaparþine renovãrii acestora ºiaducerii lor la performanþe fo-arte înalte.

ªerban Þigãnaº ne-a declaratcã accentul mult prea marepus pe infrastructura rutierã aadus prejudicii dezvoltãriioraºelor, despre care spune cãstau sub semnul speculei imo-biliare cu control politic.

12 BURSA Construcþiilor nr. 1 / 2015

unicat o fac, de cele mai multe ori,fãrã sã aibã un proiect de calitate,fiind convinºi cã deþin capacitateade a discerne asupra acesteia ºiuitând cã fac un efort financiarenorm, o datã în viaþã, efort caremeritã un proiect bun.

În altã ordine de idei, clãdirile debirouri sunt din ce în ce mai perfor-mante, certificarea lor în baza unorsisteme internaþionale devenindadevãrata tendinþã de care putemvorbi în ultimii ani.

Ar trebui sã ne preocupe maimult clãdirile existente decât celenoi, pentru cã viitorul aparþine re-novãrii acestora ºi aducerii lor laperformanþe foarte înalte.

Reporter: Consultanþii imobiliarisusþin cã 2014 a fost anul relansãriiconstrucþiilor noi pe piaþa de biro-uri ºi cea rezidenþialã. Arhitecþii re-simt aceastã tendinþã?

ªerban Þigãnaº: Nu este adevã-rat. ªi în 2012 ºi 2013 s-au construitatât locuinþe, cât ºi birouri noi.Ceea ce s-a finalizat în 2014 a înce-put ca proiect cel puþin în 2012,dacã nu mai devreme. Este relativsã „mãsori” relansarea unei pieþe.Consultanþii imobiliari vorbescdespre tranzacþii, nu despre con-struire. Arhitecþii resimt faptul cã lise cere sã lucreze la preþuri din ceîn ce mai mici, cu mult sub cele re-zonabile, ca sã-ºi poatã îndeplinimisiunea ºi sã îºi acopere respon-sabilitãþile. Pentru un arhitect, adevenit mai important sã ai unproiect bine plãtit decât sã ai multde lucru.

Reporter: Care sunt noile cerinþepentru proiectanþi din partea be-neficiarilor construcþiilor noi?

ªerban Þigãnaº: Cerinþele suntaceleaºi: mai ieftin, mai repede ºimai bine, adicã ceea ce nu se poatefãrã compromisuri. Arhitecþii carereuºesc sã facã lucruri de bunã cali-tate în aceste condiþii sunt de toa-tã lauda.

În general, beneficiarii cer ca pro-iectele sã fie ca în lumea occiden-talã, dar sã coste ca în România,adicã de câteva ori mai puþin. Astacere ºi statul, care îºi bazeazã pro-iectele pe preþul cel mai mic, adicãcea mai sigurã cale spre eºec. Caîntotdeauna, existã formule con-structive ºi spaþiale pe care dezvol-tatorii le considerã vandabile ºi pecare le solicitã. Nu sunt lucruri ex-t r aor d i nar e , d ar u ne le ad u canu m i t e pr og r e se º i c u l t u r aconstruirii evolueazã, dar lent.

Reporter: Cum a evoluat piaþaproiectãrii de construcþii noi petimp de crizã ºi ce perspective are2015 din acest punct de vedere?

ªerban Þigãnaº: Piaþa noastrãde construcþii este printre ultimeledin Europa în ceea ce priveºte vo-lumul de investiþii raportat la nu-mãrul de locuitori. Aºa a fost ºi îna-inte de crizã ºi aºa este ºi acum.Piaþa a scãzut pânã la limita nepro-fitabilitãþii profesiei de arhitect.Creºte uºor numãrul proiectelor,dar nu ºi rentabilitatea lor. Aceastãsituaþie obligã arhitecþii sã recurgãla mai multe tehnici de supravieþu-ire. Dintre acestea, cea mai cu-noscutã este aceea de a avea mai

multe slujbe, de obicei încã unaplãtitã de stat, în educaþie, admi-nistraþie sau alte domenii.

2015 va aduce mai mult de lucruarhitecþilor bine organizaþi ºi capa-bili sã susþinã structuri de proiecta-re eficiente. Ca de obicei, 20% din-tre actorii de pe o piaþã acoperã8 0 % d in piaþ a respect ivã . Î ndomeniul nostru, nu este altfel.

Reporter: Cum caracterizaþi dez-voltarea urbanã a Capitalei ºi a ma-rilor oraºe din þara noastrã?

ªerban Þigãnaº: Acest subiectare amploarea unei cãrþi consisten-te. Oraºele noastre stau încã subsemnul speculei imobiliare cu con-trol ºi colaborare politicã. Proiecte-le de dezvoltare au, în primul rând,calitatea de resurse economice

„ªi în 2012 ºi 2013 s-auconstruit atât locuinþe, cât

ºi birouri noi. Ceea ce s-afinalizat în 2014 a început

ca proiect cel puþin în2012, dacã nu mai

devreme. Este relativ sã«mãsori» relansarea unei

pieþe. Consultanþiiimobiliari vorbesc despre

tranzacþii, nu despreconstruire”.

„OAR lucreazã larealizarea unei platformedigitale care sã permitãatât arhitecþilor, cât ºi

clienþilor lor sã evaluezeresursele de timp necesare

realizãrii unui proiect, înfuncþie de caracteristicile

acestuia. Acest instrumentva aduce laolaltã

experienþele foarte multorutilizatori din piaþã ºi are

ca scop eliminareapropunerilor de onorarii

nebazate pe cantitatea ºicalitatea muncii necesare

pentru realizareamisiunilor respective”.

foto: Cosmin Dragomir

Tendinþe

13

pentru cei implicaþi, apoi de promi-siuni electorale ºi abia apoi de mij-loace de creºtere a calitãþii vieþii.

Sunt ºi progrese inevitabile. Nupoþi face totul prost, nici chiar dacãte strãduieºti foarte tare. Lipsescprincipiile sãnãtoase din strategiilede dezvoltare ale oraºelor, iaracolo unde au început sã aparãacestea, ele nu sunt nici înþelese ºinici adoptate. Accentul mult preamare pus pe infrastructura rutierãa ad u s pr eju d ic i i d ezvolt ãr i ioraºelor. Acceptarea construirii demari centre comerciale în mai toateoraºele mari ºi medii a dus la dispa-riþia comerþului din zonele cen-trale ºi a contribuit la de-cãderea lor.

Ruinarea CFR-uluia afectat zonelegãrilor, foarte im-portante în toatelocal i tãþ i le . Deasemenea, tole-ranþa parcãrii au-t o v e h i c u l e l o roriunde altundevadecât în locurile specialamenajate a distrus spaþiilepublice din apropierea locuinþelorº i a f ãc u t or aºe le t ot m aineprimitoare.

Puþine municipalitãþi sunt perfor-mante în combaterea acestui feno-men. Bucureºtiul este nul la acestcapitol. Retrocedãrile de terenuriau determinat noii proprietari saupe cei care au cumpãrat speculativde la aceºtia sã forþeze locuri carenu meritau construite, pentru a nucompromite vecinãtãþile bine con-stituite. Nu am avut nicio reacþiedin partea administraþiilor. Suntemîn etapa în care se realizeazã pla-nuri urbanistice generale, dar înºiºicei care le adoptã, consilierii locali,sunt primii care susþin devierea dela prevederi le lor , în scopurispeculative.

Reporter: Clujul concureazãpentru obþinerea titlului de Capita-lã Culturalã Europeanã. Are ºansede câºtig având în vedere expe-

rienþa Sibiului?ªerban Þigãnaº: Candidatura nu

are nicio legãturã cu Sibiul, care nua avut concurenþi la vremea re-spectivã. În plus, Clujul are altã di-mensiune decât Sibiul, care a avutun moment favorabil în legãturãcu Luxemburgul, pentru 2007. Clu-jul are ºanse, fãrã îndoialã, ºi sematurizeazã prin aceastã candida-turã, pentru 2021. Dar, ca la oricemare cãlãtorie, conteazã drumul ºiîncercarea mai mult decât destina-þia ºi reuºita.

Reporter: Cum apreciaþi eforturi-le municipalitãþii în acest sens ºi ce

mãsuri trebuie sã ia din acestpunct de vedere?

ªerban Þigãnaº: Mu-nicipalitatea clujea-

nã deleagã socie-tãþii civile multed i nt r e m ar i leprobleme, cumar fi ºi aceastã

candidaturã. Astanu este un lucru

rãu, pentru cã, înmod evident, în admi-

nistraþii nu sunt resursecompetente pentru a duce la bunsfârºit proiecte de acest tip. Proble-ma este ca municipalitatea sã îºiasume ceea ce primeºte ºi sã fieconsecventã în aplicare, dar mie mise pare destul de lentã ºi ineficien-tã dincolo de susþinerea politicã aproiectului.

De exemplu, oraºul aºteaptã deani de zile realizarea noului centrucultural cu o salã de concerte pen-tru filarmonica localã, dar pur ºisimplu pare cã acest proiect a ieºitde pe agenda municipalã.

Reporter: Avem o legislaþie nouãîn domeniul eficienþei energetice,cu þinte clare ºi obligaþii pentru au-toritãþile publice. Credeþi cã vor prin-de avânt casele pasive ºi clãdirile„verzi”, care eventual sã îºi asigurenecesarul de energie din propriilesurse de producþie?

ªerban Þigãnaº: România nu îºirespectã angajamentele faþã deUniunea Europeanã în acest sens.Mã refer mai ales la felul în care seconstruieºte din bani publici. Sun-tem mult în urma practicilor dinalte þãri europene în ceea ce pri-veºte construirea sustenabilã. Con-strucþiile performante, „verzi”, vorprinde avânt când se vor respectalegile ºi regulamentele ºi când vorexista mãsuri stimulative. Ambele

lipsesc ºi nu vãd o apariþie accele-ratã, dar sper ca puþinele semne sãse înteþeascã. Banii europeni suntfoarte apreciaþi ºi disponibili pen-tru astfel de proiecte.

Reporter: Care sunt prioritãþiledumneavoastrã, în acest an, la con-ducerea Ordinului Arhitecþilor dinRomânia (OAR)?

ªerban Þigãnaº: Vrem sã deschi-dem organizaþia cãtre exterior, cã-tre societate ºi comunitãþi, pentrucare lucrãm, de fapt, ca arhitecþi.Lucrãm la realizarea unei platfor-me digitale care sã permitã atât ar-hitecþilor, cât ºi clienþilor lor sã eva-lueze resursele de timp necesarerealizãrii unui proiect, în funcþie decaracteristicile acestuia. Acest in-strument va aduce laolaltã expe-rienþele foarte multor utilizatoridin piaþã ºi are ca scop eliminarea

propunerilor de onorarii nebazatepe cantitatea ºi calitatea munciinecesare pentru realizarea misiuni-lor respective.

Continuãm cu proiectele destina-te culturii generale a arhitecturii ºi,mai ales, cu cele destinate copiilor.Colaborãm cu instituþiile statuluipentru a schimba cadrul legislatival construirii, în direcþii europene ºiorientate cãtre evoluþiile generatede schimbarea de paradigmã aconstruirii. Sunt mai multe prioritãþicare derivã dintr-o strategie pecare am elaborat-o ºi pe care ovom face publicã în curând.

Reporter: Vã menþineþi ideea po-trivit cãreia piaþa noastrã de con-strucþii poate sã urmeze o direcþiesãnãtoasã, dacã evaluãm schimbã-rile din domeniu la nivel european?Vã rog sã detaliaþi ideea.

„Acceptarea construirii de

mari centre comerciale în

mai toate oraºele mari ºi

medii a dus la dispariþia

comerþului din zonele

centrale ºi a contribuit la

decãderea lor”.

„O tehnicãde vânzare care

a proliferat este livrareade apartamente

«semifinisate» sau«nefinisate», ceea ce intrã

în aceeaºi logicãa plafonãriicosturilor”.

foto: Cosmin Dragomir

ªerban Þigãnaº: Desigur cã omenþin. Am declarat în conferinþaorganizatã de ziarul BURSA cã numai existã nicio îndoialã în Europaasupra rolului pe care îl pot jucaconstrucþiile în asigurarea vieþii pepãmânt în viitor, în condiþiile mari-lor probleme globale. Se aºteaptãde la construcþii sã devinã din celmai mare consumator de energieºi resurse cel mai mare producãtorde energie ºi reciclator de resurse,un constant utilizator de resurseregenerabile atât ca materiale deconstruire, cât ºi ca energii folosite.Direcþia sãnãtoasã înseamnã sãconstruim tot mai bine, sã nupãºim niciodatã înapoi în ceea cepriveºte calitatea construcþiilor pecare le realizãm atât din resurseprivate, cât ºi din bani publici.

Construcþiile publice trebuie sãdea exemplul pentru întreaga so-cietate ºi nu au voie sã recurgã lacompromisuri în ceea ce priveºtecerinþele de sustenabilitate. Arhi-tectura trebuie sã fie responsabilãºi, pentru acest lucru, contribuþiiletuturor celor care o genereazã tre-buie sã fie la rândul lor responsabi-le, adicã opusul speculativului.

Reporter: Cum veþi promovaconceptul de cost pe durata deviaþã a clãdirilor?

ªerban Þigãnaº: Vorbim mai de-grabã despre o realitate a oricãreiconstrucþii din orice perioadã detimp din istorie sau din perioadaactualã. Orice construcþie are co-sturi de utilizare, întreþinere ºi re-

paraþii, care depind de calitateaproiectului ºi a execuþiei lucrãrilor,de modul de utilizare ºi foarte multde tipurile de soluþii înglobate. Încazul în care consumurile energeti-ce sunt mari, materialele au o du-rabilitate relativ micã ºi necesitãreparaþii sau înlocuiri frecvente saudacã construcþia se întreþine greuºi costisitor, toate aceste costuriadunate în timp dau, de fapt, valo-area sa. ªi nu mã refer numai la co-sturile iniþiale de realizare, caresunt, de multe ori, mult mai mici laconstrucþiile lipsite de calitãþi. Sã

calculezi costurile pe durata preco-nizatã de viaþã a construcþiei este ometodã care se va impune de lasine, dar care poate fi promovatãprin ajutarea celor interesaþi cuanalize ºi comparaþii. Cred cã ocampanie bine fãcutã, susþinutã debani publici, ar fi o metodã foartebunã de conºtientizare. De aseme-nea, cred cã toate proiectele publi-ce ar trebui sã aibã obligatoriu si-mulãri de acest fel, iar cei careîncalcã regulile sã fie penalizaþi.

Reporter: Ce mãsuri propuneþipentru combaterea atacurilor spe-

culative la integritatea patrimoniu-lui arhitectural?

ªerban Þigãnaº: Sunt necesaremai multe categorii de mãsuri,respectiv cele educative (din ºcoa-lã, de culturã generalã), care suntbaza pe termen lung, mãsuriilustrative ºi inspiraþionale – prinexemple de bunã practicã, bine co-municate prin campanii publice,cu efecte pe termen scurt ºi mediuîn rândul proprietarilor, comunitã-þilor ºi decidenþilor.

De asemenea, mãsurile legislati-ve sunt fundamentale, dar com-plet ineficiente în prezent. Toateechipele care s-au succedat la con-ducerea Ministerului Culturii audemonstrat ineficienþã. Mãsurilelegislative trebuie sã fie dublateîntotdeauna de mãsuri financiare.În plus, avem nevoie de o foartebunã promovare a bunelor practiciº i de spargerea cercului voitrestrâns al celor care controleazãpiaþa de restaurãri.

În opinia mea, protecþia patrimo-niului arhitectural trebuie sã fie unbun comun, o activitate de masã ºinu rezervatã unei categorii de spe-cialiºti care, din pãcate, au adusdomeniul în zona falimentului,deºi restaurãrile sunt foarte bãnoa-se. Propun o schimbare completã amodului de abordare a patrimo-niului arhitectural.

Reporter: Vã mulþumesc!

14 BURSA Construcþiilor nr. 1 / 2015

"Se aºteaptã de la construcþii sã devinã din cel mai mareconsumator de energie ºi resurse cel mai mare producãtorde energie ºi reciclator de resurse, un constant utilizator de

resurse regenerabile atât ca materiale de construire,cât ºi ca energii folosite".

foto: Cosmin Dragomir

foto: Alexandra Capota

Tendinþe