RAY BRADBURY

FAI.IRENI{EIT 451Traducere din limba englezd qi note

de Petre Solomon

?o"orr*

172IRAy BRADBURY

treacS, dar Granger se uitd la el, scuturAnd din cap. Montagmerse mai departe, in fruntea celorla$i. Se uita la rAu, la cerqi la drumul de fier ruginit care ducea spre {inutul fermelor,unde hambarele erau pline de fAn gi unde se refugiaseripeste noapte o mulfime de oameni, pirdsind oraqul. peste

o lund sau peste gase luni, in orice caz nurrraitdrziu de unarL va trece din nou pe-acolg singur, pAnd-l vor ajunge dinurmd alfi oameni.

Acum insd mai avea mult de mers pAnd la amiaz6, iardacd oamenii aldturi de care mergea erau tdcufi, asta erapentru cd trebuia sd se gAndeascd la multe lucruri gi erauqi mai multe de care trebuia si-gi aduci aminte. poate cdceva mai tArzilt, cAnd soarele va fi risirit gi-i va fi incilzitindeajuns, oamenii vor incepe sd vorbeascd sau doar sd spu-nS lucrurile pe care qi le aminteau, pentru a seincredinla cdlucrurile erau acolq cd lucrurile erau in siguranfl in mintealor. Montag simli cum cuvinteleincep sd se urneascdincet gisd gAlgAie in el. Oare ce va putea spune, in clipa cAnd ii vaveni qi lui rAndul sd vorbeasci? Ce ar putea oferi el intr-o zica ast4 pentru a face cHlitoria mai ugoarl? Toatetgi au aremealor. Da. Ddrdmarea tgi are oremea ei gi zidirea tpi are oremea ei.Da. Tdcerea tgi are aremea ei 6i aorbirea igi are aretnea ei.l8 Da.Toate astea.

$i altceva. Ce altceva? Ceva ceva...Iar pe cele doud maluri ab rilului uegte pomul t:ielii, fdcdnd

doudsprezece feluri de roade gi ddndu-gi tn fiecare lund rodul. Iarfrunzele acelui pom sunt spre tdmdduirea neamurilor.le

,,Da",igispuse Montag.,,Asta-i pasajul pe care-am sd-lfin minte pentru la amiazd. Pentru la amiazd...

CAnd vom ajunge in orag..."

18 Citate din Ecleziastul (YechiulTestament).le Citat dinApocalipsa dupd.,Iooz (Noul Testament).

CUPRINS

PARTEA INTATVatra qi salamandra

PARTEA A DOUACiurul qi nisipul

PARTEA A TREIAStrdlucirea focului.

11

77

120

PARTEA INTAI

Vatra qi salamandra

Era o pldcere sd dai foc.

Era o incAntare si vezi cum se mistuie, cum se inne-gresc Ai cum se transformd lucrurile. Cu pumnii inclegtafipe botul de arami al acelui garpe uriag care improgca kero-sen veninos deasupra lumii, omul simfea cum ii zvAcneq-

te sAngele in tAmple, iar mAinile ii erau ca mAinile unuidirijor fantastic, executAnd toate simfoniile focului pentrua reduce istoria la zdrenfe gi la ticiuni. Cu simbolica lui cas-

cd numerotatl.,,451" trasd peste figura flegmatici, ai cireiochi ardeau cu o flaciri portocalie la gAndul dezastruluiiminent - scdpdrl aprinzitorul, iar casa fu inghilitd de ovAlvitaie enorm5, care mistui gi cerul nocturr; vopsindu-lin rogu, in galben gi-n negru. Era impresurat de un roi de

licurici. Tare-ar fi vrut sd se distreze, cain copilirie, vArAnd

in foc o bezea infipti intr-un bHt in vreme ce cIr(ile fog-

nitoare ca aripile unor porumbei mureau in fala porlii gi

pe gazonul din curte, ridicAndu-se in vdldtuci scAnteietorigi spulberAndu-se in vAntul innegrit gi el de atAta pArjol.

Pe fala lui Montag incremenise rAnjetul feroce al tuturoroamenilor atingi 9i fascinafi de foc. $tia c5, intorcAndu-se lastalia de pompieri, va vedea in oglindi fa{a pArlitd a unuitrubadur al focului, care-i va face cu ochiul. Mai tArziu,cAnd se va duce la culcare, va simli pe intuneric cum rAn-jetul focului ii line ca intr-un clegte muqchii faciali. RAnje-

tul acela n-avea si disparl niciodatd. Nu-gi amintea si-l fipirisit vreodati pAnd acum.

12 / RAYBRADBURY

igi atArn[ in cuier casca neagri ca un gAndac ai o lus-

trui, apoi igi agX!6 cu griji pelerina ignifugd' Iar dup[ ce-gi

ingadd hxut unul dup porni fluierAnd' cu mAinile in buzu-

,ruiu, du-u lungul ultim;lui etaj al secfiei de pompieri' pAni

la coborArea de urgenli. Se arunc6in gof darinultima clip5'

la un pas de catastrofS, iqi scoase mAinile din buzunare qi

," ,ga1a de stAlpul strdlucitor de alam6; se opri din cldere'

scralnind, .., "e1.ai"1"

Ia cAliva centimetri de podeaua de

beton.Iegi din seclia de pompieri 9i porni in lungul strlzii invi-

luite in noaptq spre ttuliu du metrou; trenul pneumatic lune-

ci firi zgomot Pe ginele unse, prin mflruntaiele pdmAntului'

gi-l scuipd apoi afardo cu un hohot de aer cald' drept Pe scara

iuUnta impodobit6 cu p15ci ca smAntAna' care il ridicd la

suprafala suburbiei.FluierAnd, ieqiin aerul liniqtit al nopfii' O porni spre co19

flr[ sd se gAndeasc[ la ceva anume' inainte de a ajunge la

coltul strdiii,incetini totuqi pasuf ca qi cum s-ar fi stArnit un

vAnt de undeva sau ca qi cum l-ar fi strigat cineva Pe nume'

in ultimele cAteva noplu mergAnd spre casi in lumina

stelelor, Montag simfise o ciudatd strAngere de inimdin apro-

pierea trotuarului de dupi co[ul acela' Avea senzalia cd'

ior, ",,

o clip[ inainte ca el si dea co[uf mai fusese cineva

pe-acolo. Aerul pirea inclrcat cu o linigte apatte' ca 9i cum

.ir,urru ar fi aqteptat in locul acel4 in t[cere' 9i abia cu o clipi

inainte de ivirea lui s-ar fi prefdcut intr-o umbr5' lisAndu-l

sd treacd. Nasul lui adulmeca un fel de mireasm[ vag5, sau

poate c[ pielea de pe mAini 9i de pe fafX inregistra' exact in

locul acesta, ,., rpot de temperaturS, pesemne din pricina

prezenlei unui ait om, cici se gtie ci o asemenea prezenfi

poate ridica temperatura aerului cu zece grade' timp de o

.Upa. U.u ceva cu neputinlX de explicat' Ori de cAte ori tre-

cea co$uf vedea numai trotuarul alb, nebdtdtorit curb pe

alocuri; o singurX datd zirise parcd,intr-o noapte' o umbr6

Fahrenheit 451 I 13

rrristuindu-se repede Ia capdtul unei peluze - prea repedeca sd-gi poati alinti privirile asupra ei sau s[-i vorbeasci.

insd in noaptea asta iqi incetini pasul qi aproape ci se

opri. Eul sdu l[untric, luAndu-i-o inainte spre co$ auzise unIt'l de qoaptl nedesluqite. Se fi fost rXsuflarea cuiva? Sau er4poate, o simpld presiune a aerului, provocati de prezenfarrnui om care aqtepta intr-o tdcere deplin5?

Didu coftul.Frunzele toamnei se vAnzoleau deasupra trotuarului

Iuminat de 1un5, in aqa fel incAt fata care se plimba pe-acolopiirea ci sti pe o platfomi mobil[, pusi-n migcare de vAnt gi

tlc frunze. igi finea capul pleca! pentru a privi joculfrunze-krr stArnit de pantofii ei. Avea o fafi delicatS, alb[ ca laptele,('u o expresie de ldcomie suav5, de neobositi qi atotcuprin-zirtoare curiozitate. Pirea uluitd de tot ce vedea, iar ochii eirrcgri erau atAt de concentrafi asupra lumii, incAt nu le scdpanicio migcare. tmbr[cimintea fetei era albd qi pirea ci qop-

tcEte. Privind-o, avu senzafia c[-i aude migcarea mAinilorintimp ce mergea gi zvAcnirea aproape imperceptibilX a fe{ei eipalide, care se intoarse cAnd igi didu seama cd la un pas dis-lanfd se afla un birbat care aqtepta in mijlocul trotuarului.

Coroanele copacilor fognir[ deasupra ei, ca o ploaie usca-tir. Fata se opri uimitS, dar nu se dddu inapoi, ci rimasekrcului, privindu-lpe Montag cu nigte ochi atAt de negri,strdlucitori qi vii, incAt el avu impresia ci spusese ceva neo-lriqnuit de frumos. $tia insi prea bine cl buzele lui se mig-t'aserd doar pentru a rosti un simplu salut iar cAnd fata se

irrdtd hipnotizatd de salamandra de pebraful lui qi de disculcu pasirea Phoenix de pe pieptul lui, ii vorbi in sfArqit:

- De bund seamd cd egti noua noastrd vecin5, nu-i aqa?

- Iar dumneata trebuie si fii pompierul, rosti ea cu glasl5rigdnat, ridicAndu-gi privirea de pe insemnele profesiei lui.

- Ce ciudat spui asta...

- Ag fi gtiut chiar cu ochii inchigi, zise ea incet.

14 / RAYBRADBURY

- Din pricina mirosului de kerosen? Nevastd-mea se

plAnge *u."r, din cauza lui, rAse el' N-ai cum si scapi de

mirosul dsta.

- Nu n-ai cum, rosti fata cu teami'

I se pdrea cd fata ii di ocol, cercetAndu-l pe toate fe{ele'

scuturAndu-I ugor qi golindu-i buzunarele, fdrd' sH se migte

micar.

- Benzina e ca un parfum pentru mine, spuse e], ca sX

rup[ tIcerea prelung[.

- Chiar aqa sd fie?

- Fireqte. De ce nu?

Fata rdmase pulin pe gAnduri, apoi spuse:

- Nu gtiu.

$i, intorcAndu-se spre trotuarul care ducea spre casele

lor, adiug[:

- Ai avea ceva impotrivd dac-aq merge cu dumneata?

Sunt Clarisse McClellan.

- Clarisse... Iar eu sunt Guy Montag' S[ mergem' Dar

ce-!i veni sH te plimbi pe strizi la o ori atAt de tdrzi& Cdli

ani ai?

Umblau in noaptea ricoroasd, pe trotuarul argintiq 9i in

aer parcd plutea o mireasml, difuzd' de caise 9i fragi Proas-

pe!i; ins5, uitAndu-se in jur, iqi dddu seama c[ aga ceva era

cu neputinfd in toiul toamnei.

Aldturi de el era acum numai fata, cu obrazul ei luminos

ca neaua, in bbtaia lunii, qi era sigur cd ea se gAndeqte Ia

intrebarile lui, striduindu-se sd gaseascd raspunsurile cele

mai potrivite.

- Prea bine, incepu ea. Am qaptesprezece ani 9i sunt

nebuni. Unchiu-meu spune ci la vArsta asta e cu neputinfi

s[nufiinebun.OridecAteoriteintreab5cinevacAlianiai, r6spunde-i ci ai gaptesprezece qi cH eqti nebund, aqa m-a

sfdtuit unchiul. Nu-i aga ca-i pllcut sH te plimbi la aceasta

or[ din noapte? imi place sd miros lucrurile qi si Ie privesc

Fahrenheit 451 115

..;i rrneori umblu toati noapteape-afard, ca si apuc rdsiritul:,o.trclui.

Merseri un timp in ticere, apoi fata spuse ingAndurati:

- $tii, nu mi-e deloc fricd de dumneata.Montag pdru surprins.

- De ce !i-ar fi fricd?

- Pei, multora le este. De pompieri adicX. Dar dumneatarrrr cgti decAt un om, la urma urmei...

Se vlzu in ochii ei, parci suspendat in dou5 picdturirlt'arpd strilucitoare qi redus la dimensiunile unui omule{n(.grLL dar cu toate detaliile, cu buzele precis conturate, ca

1i t'um ochii fetei ar fi fost doui crAmpeie miraculoase de. hihlimbar vioriu, capabile sd-l prindd gi sd-l pXstreze intreg.lir(a ei, intoarsi acum c[tre ef pdrea un strop cristalin del,r1rte, pdtruns de o lumin[ difuzdqi egald. Nu semina defelt'tr lumina istericd a electricitdfii, dar cu ce anume? Cu lumi-rr,r ciudat de plicutd, blAnd[ gi mdgulitoare a unei lumAndri.( )rlatd, in copildrie, intr-o seard cAnd se intrerupsese curen-lrrl, maici-sa gdsise o lumAnare gi o aprinsese - scurt prilejrlt' redescoperire a lumii, intr-o lumin[ atAt de neobignuitd,incit spa(iul igi pierduse atunci uriagele dimensiuni gi se

sl16nsesg familia1, in jurul 1or, al mamei gi-al fiului, trans-krrmati cu desivArqire gi nddajduind ci lumina electricX nuvir reveni prea curAnd...

- Ag vrea si te-ntreb ceva, ii spuse deodatd ClarisseMcClellan. De cAt timp egti pompier?

- De cAnd aveam doudzeci de ani, adicd de zece aniirrruace.

- Ai citit vreuna dintre cHr{ile pe care le arufMontag rAse.

- E interzis!

- A" desigur...