Universitatea Alexandru Ioan CuzaFacultatea de Economie si Administrare a AfacerilorSpecializarea: Administratie Publica

REFERAT ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE Marea Britanie

Coordonanor:I. BilanStudent:

IASI, decembrie 2012Cuprins:

Cap 1.Marea Britanie Generalitati .....2Cap 2 Economia...3CAP 3 CHELTUIELILE PUBLICE-generalitati.,.4CAP 4 ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE I A EFICIENEI ACESTORA N MAREA BRITANIE................................................................................9 4.1 Nivelul si structura cheltuileilor publice....................................9 4.2 Analiza marimi si dinamici cheltuielelor publice .....................17 4.3 Analiza structurii cheltuielelor publice...................................14.BIBLIOGRAFIE........................................................................21

Cap 1.Marea Britanie Generalitati. Denumirea oficial: Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord (de obicei prescurtat sub forma Regatul Unit sau Marea Britanie). Marea Britanie este situat n vecintatea coastei de nord-vest a Continentului European. Teritoriul su este compus din Insula Marea Britanie, partea de nord a Insulei Irlanda i un numr de mici insule aflate n mrile nconjurtoare (circa 1000 de insule). Marea Britanie este mrginit de Oceanul Atlantic i mrile adiacente acestuia - Marea Nordului, Canalul Mnecii, Marea Celtic i Marea Irlandei.[footnoteRef:1] [1: http://barsengland.com/england_economy.html]

Suprafaa: 244.820 km2 Uniti administrative:Anglia (Regat), Scoia (Regat), ara Galilor (Principat), Irlanda de Nord (Provincie) Capitala: Londra (7.517.700 locuitori) Principalele orae: Londra (capitala Angliei), Edinburgh (capitala Scoiei), Cardiff (capitala rii Galilor), Belfast (capitala Irlandei de Nord) Populaia: 60,2 milioane locuitori (a 20-a populaie ca mrime din lume) Structura populaiei: britanici (englezi, scoieni, galezi), irlandezi, alte grupuri (peste 8% din totalul populaiei Marii Britanii se declar aparinnd unei minoriti etnice, cu origini n Africa, Asia i, mai recent, Europa Central) Religie: predominant cretin(protestani, catolici i ortodoci) dar i musulmani, sikh, hindui. PIB: total 2.29 trilioane USD n 2010 (locul 6 n lume); pe cap de locuitor 32.798 USD.[footnoteRef:2] [2: http://www.number10.gov.uk/the-coalition/the-government/]

eful statului: MS Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron n 1952 i a fost ncoronat n 1953. eful Guvernului: Prim Ministrul David Cameron (Partidul Conservator), din mai 2010. Moneda: Moneda Marii Britanii este lira sterlin, reprezentat prin simbolul . Banca Angliei este banca central care emite moneda, dar bncile Scoiei i cea a Irlandei de Nord pstreaz dreptul de a emite propriile bancnote de lire sterline, cu condiia s dein n rezerv suficiente bancnote emise de Banca Angliei, care s acopere propriile emisiuni. Marea Britanie nu a adoptat moneda Euro, Guvernul angajndu-se s organizeze un referendum pe aceast tem n momentul n care vor fi ndeplinite cinci teste economice. n prezent, opinia public din Marea Britanie se mpotrivete acestei opiuni..[footnoteRef:3] [3: http://londra.mae.ro/node/484]

Cap 2 Economia

Daca in secolul XIX Marea Britanie era prima putere economica mondiala, in secolul XX locul acesteia a fost luat de SUA iar in prezent, abea mai figureaza in totul celor 10 (dupa P.I.B total) In ultimele decenii revigorarea economia britanice s-a datorat apartenentei la U.E, infuziei dev capital strain (in special japonez in industria auto) si cresterea sectorului financiar-bancar. Un rol pozitiv a jucat si construirea tunelului de sub Canalul Manecii. De obicei, considerat o economie de pia mixt,deoarece a adoptat mai multe principiile pieei libere, n contrast cu capitalismul Rin din Europa, susine nc o infrastructur avansat bunstrii sociale Economia Angliei este cea mai mare parte a economiei din Marea Britanie, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Anglia este un lider n industria chimic i sectorul farmaceutic i n industrii-cheie tehnice, n special industria aerospaial, industria de armament, iar partea de fabricaie a industriei de software. Marea Britanie este foarte industrializate, dar ncepnd cu anii 1970 a existat o scdere n industriile tradiionale grele i de fabricaie, precum i un accent mai mare pe o economie mai orientat spre industria serviciilor. Turismul a devenit o industrie important, atrgnd milioane de vizitatori n Anglia n fiecare an. Partea de export a economiei este dominat de produse farmaceutice, auto-Marques dei muli sunt acum cu capital strin, cum ar fi Rolls-Royce, Lotus, Jaguar i Bentley-iei. Agricultura este intensiv i extrem de mecanizate, care produc 60% din necesarul de alimente, cu doar 2% din fora de munc. Dou treimi din producia este dedicat animalelor, alte culturi arabile. [footnoteRef:4] [4: http://barsengland.com/england_economy.html]

21

CAP 3 CHELTUIELILE PUBLICE

Continutul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice reprezinta forma de manifestare a functiei de repartitie a finantelor publice in faza redistributiva. Prin aceasta, are loc o realocare a fondurilor banesti pe diverse destinatii, in functie de necesitatile sociale (nevoile colective) si in functie de politica financiara promovata de stat.[footnoteRef:5] [5: Cornel Lazar, Finante]

,,Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form baneasca, care se manifesta ntre stat, pe de o parte, i persoane fizice i juridice, pe de alta parte, cu ocazia utilizrii i repartizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii funciilor acestuia[footnoteRef:6] [6: Iulian Vacarel si colectiv Finante publice, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Didactica siPedagogica, Bucuresti, 2002, pag. 147]

Cheltuielile publice inglobeaza:a) cheltuieli publice efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administratiilor publice centrale (bugetul de stat, bugetul asigurarilor de sanatate, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondului pentru ajutorul de somaj, bugetele institutiilor publice, si altele). La statele cu structura federala se cuprind si cheltuielile autoritatilor publice ale statelor, ale provinciilor si regiunilor membre ale federatiei;b) cheltuielile efectuate din fondurile constituite in bugetele administratiilor publice locale, pe trepte ale acestora;c) cheltuielile efectuate din intrarile anuale de credite externe;d) cheltuielile efectuate din fonduri externe nerambursabile constituite la nivelul organismelor internationale si distribuite, pe programe, statelor beneficiare.[footnoteRef:7] [7: Iulian Vacarel, Finante publice]

Aceste cheltuieli vizeaz diverse pli pentru atingerea obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, aciuni socio-culturale etc.). n funcie de destinaia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice (cheltuielile publice) care consuma definitiv o fraciune a PIB (pltire curente de instituiile publice) i despre cheltuieli publice care reprezint o avansare de PIB (exprim contribuia statului la producerea brut de capitol de natur material sau nematerial).

Clasificarea cheltuielilor bugetare

Necesitatea cunoasterii structurii cheltuielilor publice deriva din faptul ca aceasta ilustreaza modul in care sunt orientate resursele banesti ale statului spre anumite obiective: economice, sociale, militare, politice, etc. Totodata, analiza in dinamica a cheltuielilor publice trebuie efectuata atat pe total, cat si pe componente, delimitate pe baza diferitelor criterii (economice, functionale, administrative, politice, financiare). Asemenea criterii se folosesc de catre autoritatea finantelor publice din fiecare stat la elaborarea clasificatiilor indicatorilor bugetari pe baza carora se intocmeste si se executa bugetul.a) Clasificatia administrativa - are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice: ministere (departamente), unitati administrativ-teritoriale, etc. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utila deoarece alocatiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere si alte institutii centrale, judete, orase, comune, etc. Ea insa sufera prin faptul ca un minister, departament, judet sau oras reuneste cheltuieli cu destinatii variate si, in plus, structura ministerelor si, respectiv, subordonarea institutiilor publice se modifica periodic, ceea ce face necomparabile in timp cheltuielile publice.Acest criteriu este folosit la repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite bugetare.b) Clasificatia economica foloseste doua criterii de grupare: primul, comform caruia cheltuielile se impart in cheltuieli curente (de functionare) cheltuieli de capital (cu caracter de investitii) al doilea, care imparte cheltuielile in: cheltuieli cu bunuri si servicii cheltuieli de transfer (de redistribuire).

Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor publice, finantarea satisfacerii actiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane, lipsite de remuneratie or avand venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente speciale ale statului (imprumuturi). Ele reprezinta un consum definitiv de produs intern brut si trebuie sa se reinnoiasca anual. In cea mai mare parte a lor, cheltuielile publice sunt cheltuieli curente. Cheltuielile curente cuprind cheltuieli privind plata de bunuri si servicii de catre institutiile publice (inclusiv drepturile de personal), plata dobanzilor, subventiile si transferurile.Cheltuielile de capital sau de investitii se concretizeaza in achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata , destinate sferei productiei materiale sau sferei nemateriale (scoli, spitale, asezaminte de cultura, administratie), dupa caz. Ele duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.Cheltuielile privind bunurile si serviciile se deosebesc de cheltuielile de transfer, dupa cum au sau nu la baza o contraprestatie, in momentul si in masura in care se efectueaza acestea de catre stat. Astfel cheltuielile privind plata bunurilor si serviciilor cuprind, in general, remunerarea serviciilor, a prestatiilor, a furniturilor necesare bunei functionari a institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier, aparatura si echipamente.Cheltuielile de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane juridice (institutii cu activitati autofinantate, intreprinderi productive), unor persoane fizice (pensionari, someri, studenti, elevi), sau a unor bugete ale administratiilor locale. Ele pot avea caracter economic (subventii acordate agentilor economici pentru sporirea productiei, stimularea exportului, redresarea financiara, restrangerea unor activitati economice, etc.) sau social (burse, pensii, ajutoare si alte indemnizatii nerambursabile). In buget transferurile sunt consolidabile si neconsolidabile, in functie de continutul lor si de legaturile pe care le implica intre diferitele verigi ale sistemului bugetar. Transferurile consolidabile sunt cele efectuate intre diferitele niveluri ale bugetelor, iar transferurile neconsolidabile sunt, prin esenta lor, cheltuieli de transfer.[footnoteRef:8] [8: Iulian Vacarel, Finante publice]

c) Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinatii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri intre diferitele niveluri ale administratiilor publice, plata dobanzilor la datoria publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive. Ele reflecta obietivele politicii bugetare ale statului.Acest criteriu este important pentru repartizarea resurselor financiare pe diferite domenii de activitate si obiective care definesc nevoile publice si reprezinta obiectivul principal urmarit la examinarea si aprobarea prevederilor bugetare de catre parlament. Institutiile care functioneaza in diferite domenii de activitate constituie consumatorii de resurse bugetare, iar conducatorii lor sunt desemnati ordonatori de credite bugetare.In Romania, cheltuielile din aceste domenii sunt stabilite avandu-se in vedere politica financiara a statului, numarul de salariati, reteaua de institutii publice in functiune, cele care urmeaza a se infiinta in noul exercitiu bugetar, folosirea bazei tehnice existente cu maxima eficacitate, precum si urmatoarele:- in domeniul social utilizarea resurselor financiare ale statului pentru invatamant, sanatate, ocrotirii sociale, cultura, arta, tineret si sport, refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, mentinerea echilibrului ecologic si altele, in conditiile stabilite de lege;- sustinerea unor programe prioritare de cercetare, indeosebi fundamentala;- in domeniul economic realizarea unor investitii si a altor actiuni economice de interes public, acordarea de subventii, facilitati si alte mijloace stabile potrivit legii;- asigurarea cerintelor de aparare a tarii, ordinii publice si siguranta nationala;- finantarea administratiei publice centrale si locale si a altor cheltuieli prevazute de lege;- dobanzile aferente datoriei publice si cheltuielile determinate de emisiunea si plasarea valorilor mobiliare necesare finantarii acestei datorii, precum si de riscul garantiilor de stat in conditiile legii.

d) Clasificatia financiara in functie de momentul si de modul in care cheltuielile publice afecteaza resursele financiare ale statului, le grupeaza in: cheltuieli definitive, cheltuieli temporare si/sau operatiuni de trezorerie si cheltuieli virtuale sau posibile.[footnoteRef:9] [9: Iulian Vcarel, Finante publice]

e) Clasificatia dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale imparte cheltuielile publice in: cheltuieli reale (negative) si cheltuieli economice (pozitive).In categoria cheltuielilor reale intra cheltuielile cu intretinerea aparatului de stat, plata anuitatilor, dobanzilor si comisioanelor la imprumuturile de stat, intretinerea si dotarea armatei cu armament si tehnica de lupta, etc. Acestea reprezinta un consum definitiv de produs intern brut.In categoria cheltuielilor economice se cuprind investitiile efctuate de stat pentru infiintarea de noi intreprinderi, dezvoltarea si modernizarea celor existente, construirea de drumuri, poduri, etc. Aceste cheltuieli au ca efect crearea de venit national, reprezentand o avansare de produs intern brut.f) Clasificatia folosita de institutiile specializate ale O.N.U. are la baza doua criterii principale: clasificatia functionala clasificatia economica.[footnoteRef:10] [10: Iulian Vacarel, Finante publice]

Clasificatia functionala O.N.U. a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru: servicii publice generale, aparare, educatie, sanatate, asigurari sociale si actiuni sociale, locuinte si servicii comunale, servicii economice, alte scopuri.Tabelul nr.1.1. Clasificatia O.N.U. a cheltuielilor pe baza criteriului functionalCheltuieli publiceComponentele cheltuielilor publice

Servicii publice generale si ordine publica- presedintia sau institutia legala- organe legislative- institutii de ordine publica si securitate- justitie, procuratura, notariat- alte institutii de drept public- aparatul administrativ-economic si financiar cu caracter executiv

Aparare - armata- cercetare stiintifica si experiente cu arme- baze militare pe teritorii straine- participarea la blocuri militare- participarea la conflicte militare- lichidarea urmarilor razboaielor

Educatie- scoli primare, generale, licee- universitati si colegii- institute de cercetare fundamentala- institute postuniversitare

Sanatate- spitale si clinici- unitati profilactice, antiepidemice- institute de cercetari

Securitate sociala si bunastare- asistenta sociala- asigurari sociale- protectie sociala

Actiuni economice- actiuni in favoarea unitatilor economice de stat si ale unitatilor private din unele ramuri economice: combustibil si energie; agricultura, minerit, industrie si constructii, transporturi si comunicatii; alte afaceri economice- subventii pentru export- participarea la organisme internationale economice- participarea la societati internationale economice- cheltuieli de cercetare in domeniul economic

Locuinte si servicii comunale- locuinte si intretinerea lor

Recreatie, cultura si religie- spatii de agrement- institutii de cult- institutii si actiuni culturale- spatii de agrement

Alte cheltuieli

Clasificatia economica a O.N.U. a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuieli care prezinta consum final: bunuri si servicii; dobanzi aferente datoriei publice; subventii de exploatare si alte transferuri curente; formarea bruta de capital (investitii brute si cresterea stocurilor materiale); achizitii de terenuri si active necorporale; transferuri de capital.[footnoteRef:11] [11: Iulian Vacarel, Finante publice]

Tabel 1.2Cheltuieli publice totale n PIB n principalele ri din G7 i din zona euro% din PIB

1985199019951996199719981999200020012002200320042005

Statele Unite ale Americii36,536,636,536,134,934,233,833,734,635,335,735,235,2

Japonia31,031,735,836,335,136,137,738,237,738,237,736,936,6

Germania46,344,549,450,349,348,848,745,748,348,548,948,247,1

Frana53,350,755,155,454,953,753,552,552,553,454,553,853,4

Italia50,954,453,453,251,149,948,946,948,748,048,948,749,0

Marea Britanie45,942,244,642,741,039,839,237,040,340,942,642,643,3

Canada48,348,848,546,644,344,442,541,041,440,640,140,139,9

Media aferent rilor din G744,644,147,845,844,443,943,542,243,443,644,143,643,5

Sursa: Tabela anex 25, OECD (2004), Prognoza Economic, Nr. 75, Iunie

In Marea Britanie, cuprinderea in buget a cheltuililor publice se alineaza la criteriile utilizate in clasificatiile O.N.U., flosindu-se urmatoarele grupari: clasificatia economica, clasificatia functionala, clasificatia administrativa, clasificatia pe surse de finantare.CAP 4 ANALIZA CHELTUIELILOR PUBLICE I A EFICIENEI ACESTORA N MAREA BRITANIE4.1 Nivelul si structura cheltuileilor publice

In cele ce urmeaza vom analiza cheltuielile publice ale Marii Britanii, perioada de referinta, 2005 2009.

Analiza contextului macroeconomicCresterea economica reprezint dezvoltarea capacitatii unei economii de a produce bunuri i servicii i se msoar prin creterea Produsului Intern Brut real. Dinamica productiei, inflaia i omajul sunt principalele elemente ce caracterizeaz ciclurile economice. Un ciclu economic reprezint fluctuatia activitii economice a unei tari, caracterizata de o crestere a indicatorilor economici agregati urmata de o scadere a acestora.,,Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflect suma valorii de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate consumului final, produse in toate ramurile economiei in interiorul unui stat in decurs de un an.[footnoteRef:12]. [12: Maha, Liviu, ,,Afaceri in mediul european, suport de curs, Iasi, 2006]

Tab.1. 3 Ponderea PIB din Marea Britanie 2005-200920052006200720082009

PIB-Miliarde moneda nationala(preturi constante)1,386.4261,422.4791,474.1531,459.8851,401.863

PIB- USD (preuri curente)2,298.638

2,456.5152,826.6092,670.3972,193.184

Procentul din PIB43.8%44.0%43.7%47.6%51.1%

Cretere a PIB real-Anual de cretere%2.2%2.8%2.7%-0.1%-4.9%

Sursa: http://www.oecd-ilibrary.org

Fig 1Potrivit ultimul Raport economic al FMI, economia britanica a inregistrat in anul 2009 un ritm al P.I.B de -4,9%. Recesiunea economica s-a declansat la anului 2008, in ultimele 2 trimestre, ritmul P.I.B fiind negativ -0,1%.Potrivind analistilor britanici, este cea mai mare scadere de la Marea Criza din 1929-1933.Anul 2009 a reprezentat pentru economia Marii Britanie o scaderea a PIB-ului semnificativa din ultimii 20 de ani.Din figura nr 1 se poate observa faptul ca in Regatul Unit, produsul intern brut prezinta o evolutie oscilanta, cu o cretere mai accentuat n 2007 si un punct de minim n exerciiul financiar in 2009.

Inflatia:Inflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului preturilor. In perioadele n care se manifesta fenomenele inflationiste, influenta preturilor care cresc este mai mare decat a celor care scad, astfel nct, pe total, nivelul mediu al preturilor va creste.De asemenea, inflatia mai poate fi definita prin scaderea puterii de cumprare a uneiunitti monetare (respectiv a cantitatii de bunuri si servicii ce poate fi achizitionata prin intermediul unei unitati monetare).Tab.1. 4 Rata inflatiei in Marea Britanie 2005-200920052006200720082009

Rata inflaiei: toate articolele Anual de cretere%2.1 %2.8%2.0%3.9%2.1%

Sursa: http://www.oecd.org/statistics/

Din tabelul 1.4 se poate observa faptul ca in Regatul Unit, rata inflatiei prezinta o evolutie oscilanta, cu o scadere mai accentuata n 2007 si un punct de maxim in 2008 ajugand la un procent de 3,9%.Pe ansamblu anului 2009, inflatia a fost 2,1 % peste previziunile de la Banca Angliei care anuntasera in aprilie un nivel de 2%, dar in scadere fata de rata inflatiei din 2008 (3,9%). Se poate observa ca in perioada 2008-2009 lira s-a depreciat in comparatie cu dolarul . Astfel , cursul de schimb al lirei sterline comparativ cu dolarul a scazut de la 1.980 in ianuarie 2008 la 1.450 in ianuarie 2009 urcand usor cu 1,615 in decembrie 2009. In 2008 cursul lirei s-a depreciat cu 27% comparativ cu dolarul american. Deprecierea monedei este doar una dintre consecintele cresterii inflatiei.

omajul

,,Somajul este un fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care const n aceea c o parte dintre salariai rmn fr lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea i oferta de for de munc; situaia aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilitii de a gsi un loc de munc.[footnoteRef:13] [13: Maha, Liviu, ,,Afaceri in mediul european, suport de curs, Iasi, 2006]

Tab.1. 5 Rata somajului in Marea Britanie 2005-200920052006200720082009

Populaie mii locuitori 59402 597446012460520

60930

Rata omajului: totalul forei de munc civile 4.79% 5.40% 5.40% 5.55% 7.54%

Sursa: http://.eurostat.ec.europa.eu

Se poate observa ca pentru intreaga perioada exista un trend crescator, cu o exceptie intre ani 2006-2007 cand somajul ramane constant 5,40% . Insa se atinge un punct de maxim in 2009 cand somajul atinge un procent de 7.54%.

Biroul de Statistica al Angliei sustine ca numarul somerilor a crescut la 1,82 milioane in perioada iulie-septembrie 2008, cel mai inalt nivel inregistrat in perioada octombrie-decembrie 1997.Ca o consecinta fireaca a adanciri crizei financiare si a intrari in cea mai adanca recesiune economica de dupa al doielea razboi mondial, rata somajului a inceput sa creasca spre sfarsitul anului 2008. In decembreie 2009 numarul celor ramasi fara un loc de munca a crescut la peste 2,5 milioane.

Fig 24.2 Analiza marimi si dinamici cheltuielelor publice.

Nivelul cheltuielilor publice poate fi privit din perspectiva static (structur de la un anumit moment) sau dinamica (ca evoluie temporar) i poate fi analizat urmrind indicatorii: volumul cheltuielilor publice, ponderea cheltuielilor publice n PIB, volumul cheltuielilor publice ce revine n medie pe un locuitor.

Tab. 1. 6 Ponderea cheltuielilor publice totale ale Marii Britaniei in perioada analizata.Anii20052006200720082009

Cheltuielile generale guvernamentale44.0 44.344.147.451.2

Sursa: http://www.oecd-ilibrary.org

Fig 3

Analiza comparativa a cheltuielelor publice in Marea Britanie pe ani, respectiv 2005-2009 , a datelor din tabelul 1.6 conduce la o serie de aprecieri. Ponderea in produsul intern brut a cheltuielelor efectuate din fondul bugetului general consolidat este diferita, fiind influentata in primul rand de nivelul de dezvoltare al tarii dar si de proportiile sectorului public fata de cel privat, de gradul de interventie a statului in economica si sociala, de gradul de indatorare si de alti factori.

In Marea Britanie, ponderea cheltuielelor publice totale consolidate in produsul intern brut este peste 40%, inregistrand o tendinta de crestere in perioada 2005-2006 de la 44% in 2005 la 44,3% in anul 2006, insa se observa o descrestere usoara a produsului intern brut in 2007 cand a ajuns la o valoare de 44,1% cu o diferenta de 0,2%. In anii 2008-2009 ponderea cheltuielelor publice consolidate in produsul intern brut creste semnificativ cu aproximativ 3,3%(2008) si 3,8%(2009) fata de 2007, ajungand in 2009 sa aiba o pondere de 51,2. Produsul intern brut pe cap de locuitor

Tabel 1.7 Produsul intern brut pe cap de locuitorProdusul intern brut pe cap de locuitor Moneda naional()Dolari

200523,015.80438,159.274

200623,478.28740.545.250

200732,176.45146.356.854

200830.787.21243.511.199

200922.684.42835.489.291

Sursa: http://www.imf.org

Fig4Din Fig 4 rezulta o crestere a Produsul intern brut pe cap de locuitor in perioada 2005-2007 .Intre ani 2007-2009 cand produsul intern brut sufera o scadere cand se atinge un punct de minim in 2009.Deci pentru intreaga perioada analizata exista un trend descrescator, (cu o exceptie intre ani 2005-2007). In 2009 produsul intern brut pe cap de locuitor scade semnificativ in raport cu anul 2005.

Tabel 1.8

20052006200720082009

Populaiemii locuitori5940259744601246052060930

Produs Intern Brutmld GBP1971,32118.72178.42260.52172.0

PIB pe cap de locuitorDolari38,156$40,545$46,356$43,511$35,489$

Sursa: http://www.oecd.org

4.3 Analiza structurii cheltuielelor publice Structura cheltuielilor publice este studiata conform clasificarilor folosite de fiecare stat n parte (cea mai important fiind cea economica i cea funcionala). Stabilirea structurii cheltuielilor publice ajuta la determinarea diferentelor de politica financiara dintre tarile dezvoltate, n curs de dezvoltare si cele n tranzitie, precum si evolutia n timp a ponderilor acordate diverselor categorii de cheltuieli publice n acelasi stat. Dinamica cheltuielilor publice are n vedere modificarea a sase indicatori: cresterea nominala si cea reala a cheltuielilor publice; schimbarea raportului cheltuielilor publice n PIB; schimbarea volumului mediu al cheltuielilor publice pe cap de locuitor; schimbarea structurii cheltuielilor publice; corelaia dintre cresterea cheltuielilor publice i cresterea PIB; elasticitatea cheltuielilor publice raportata la PIB .Factorii de influenta asupra cresterii cheltuielilor publice sunt de natura: demografica (modificari ce au loc in numarul si structura populatiei ce ar trebui sa determine adaptari corespunzatoare n ponderea cheltuielilor publice); economica (ce vizeaza n mod special functia statului de redistribuire a resurselor financiare publice dupa criteriul eficientei si echilibrului); sociala (se refera la functia de armonizare a veniturilor medii individuale apartinand diferitelor categorii sociale); legati de urbanizare (favorizeaza cresterea cheltuielilor publice); militara (cresc cheltuielile publice in eventualitatea unor conflicte armate); istorica (perpetuarea in timp a unor probleme ca datoriile publice mostenite de la un regim politic la altul sau ca inflatia); politica (se refera la complexitatea functiilor statului);

Structura functionala:

Tabel 1.9 Evoluia cheltuielilor publice ale Marii Britanii n perioada 2002-2004

2005 buget2006 buget2007 buget2008 buget2009 buget

Post cheltuielimilioane %milioane%milioane %

milioane

%

milioane

Educaie i formare profesional77,59014,02%81,56013,8%86,70614,4%

92,309

13,45%

97,060

13,54%

Sntate87,09515,7%94,59816.16%99,64616,12%108,00915,7%117,53816,4%

Cultur, media i sport13,3822,41%13,8672,36%14,8102,39%15,6772,28%16,4652,29%

Economie36,7196,63%39,5256,73%41,2036,67%71,36310,3%61,4538,5%

Protectia sociala197,59735,7%203,84734,7%215,44634,9%229,98033,5%250,93235,02%

Protecie a mediului 8,0851,4%12,1802,07%13,7082,22%13,4361,95%14,8902,07%

Aprare31.1855,7%33.0795,6%33.1545,44%36.7815,3938.2555,33

Ordine public i siguran32.5425,8%33.4035,6%35.0665,6%

37.6365.48%

39.021

5,44%

Locuine i dotri comunitate13,4712,43%14,4682,46%15,6352,53%16,7942,44%19,4932,7%

Alte cheltuieli ale administraiei publice 55.37910,13%60.45910,3%62.21710,7%

64.197

9,35%

61.325

8,55%

TOTAL2553,045100,00%586,956100,00%617.265100,00%

686,186

100,00%

716,432

100.00%

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu

Dup cum se observa, n bugetul consolidat al Marii Britanii ocupa un loc foarte important, pe ntreaga perioada de observatie, cheltuielile cu protectia sociala 35.75%, sanatatea, urmate de educatie si formarea profesionala, si aparare. In tarile dezvoltate cum este si Regatul Unit cele mai mari ponderi din totalul bugetelor centrale sunt detinute de cheltuielile cu securitatea sociala. Intre limitele variatiei de la 35,7% in 2005 si 35.02% in 2009, se poate observa o descrestere a cheltuielelor pentru protectia sociala.Asta demonstreaza ca cheltuiele pentru protectie sociala prin pensi, indemnizatii, ajutoare sunt puternice. Ponderea pentru cheltuiele social culturale ( educatie, sanatate, cultura si recreere, religie)sunt diferite, dar acestea insumeaza un loc al doilea. Analizand separat, cheltuielile de educatie variaza intre 14,02% in 2005 si 13,54% in 2009 deci nu este o diferenta semnificativa de la an la an. Cele de sanatate variaza de la an la an in 2005 are un procentaj de 15.7% iar in anul 2009 16,4 %, se observa o crestere a cheltuielelor in sanatate. In evolutia cheltuielelor alocate pentru cultura media si sport se poate deduce o usoara descrestere in perioada analizata, 2005-2009, ele variaza intre 2,41% -2005 si 2,29% in 2009,cu exceptie in anul 2007 cand se inregistreaza o usoara crestere de 0,02 % fata de anul 2006.Pe al treilea loc ca importanta o detine actiunile economice care variaza intre 6.63% in 2005 si 10,3% in 2008, in anul 2009 se observa o crestere a cheltuielelor publice in actiunile economice. Din cele expuse, reiese clar poziia de stat dezvoltat a Marii Britanii, deoarece aloc o parte important aciunilor destinate educaiei i celor social-culturale 30% din total cheltuieli bugetare i se menine la cote relativ reduse sub 10% cheltuielile pentru aciuni economice.. Nivelul i structura cheltuielilor publice sunt variabile n timp. Pe termen lung, evoluia cheltuielilor publice arat o tendin cresctoare, avnd caracter legic.

Elasticitatea cheltuielilor publice arat dimensiunile antrenrii resurselor financiare la acoperirea nevoilor de utiliti publice. Calitativ, semnific reacia cheltuielilor publice la creterea P.I.B., iar cantitativ, cu cte procente se modific cheltuielile publice cnd P.I.B. se modific cu un procent.Variaia n mrimi absolute i n mrimi relative a cheltuielilor publice ale Marii Britanii se prezint astfel:

Tabel 1.10

Indicatori20052006200720082009

Total cheltuieli publice553,045586,956617,265686,186716,432

Variaia cheltuielilor publice n mrimi absolute*33,991 30,2468,8927,25

Indicele de cretere a cheltuielilor publice*106,132%105,163%111,166%104,04%

Sursa: http://www.imf.org

Cheltuielile bugetate ale Marii Britanii prezint pentru ntreaga perioad un trend cresctor, intre ani 2005-2009

Elasticitatea cheltuielilor publice britanice fa de PIB se prezint astfel:Tabel 1.11

Indicatori200520062007

2008

2009

Total cheltuieli publice553,045586,956617,265686,186716,432

PIB1,386.4261,422.4791,474.1531,459.8851,401.863

Variaia cheltuielilor publice n mrimi absolute*33,99130,24 68,8927,25

Variaia PIB*36.0551,67-14,26-58,02

Elasticitatea cheltuielilor publice*2,51,31,10,75

Structura economica a cheltuielilor publice ale bugetelor centrale 20052006200720082009

Subveniilor guvernamentale7,69,19,299,4

Alte cheltuieli curente: bugetului general38,938,941,24246,8

Dobanzi26,327,231,332,926,9

Sociale, beneficii, altele dect transferurile sociale n natur ale administraiei publice161,1167,1178,4190,2210,9

Total cheltuieli de ajutor100103,1106,1114,6118,4

Transferurile sociale160,2172,8181,6194,6207

Total cheltuieli curente 591,2548,7577,2611,6647,6

BIBLIOGRAFIE

Finante publice Iulian Vacarel, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2006 Finante Cornel Lazar, Editura Universitatii Petrol-Gaze, Ploiesti, 2007 Finante publice- Tatiana Mosteanu, editura Universitara, Bucuresti, 2005 Finante publice si buget Mihaela Gndr, Editura Universitatii Petru Maior, Tg. Mures, 2008www.mfinante.ro

www.insse.ro

www.statistics.gov.uk

www.english.bmv.gv.at

www.statistik.athttp://barsengland.com/england_economy.html

http://londra.mae.ro/node/484