proiect anglia

44
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor Specializarea: Ects, română Anul III-zi -Proiect Turism Internaţional- MAREA BRITANIE

Upload: andreea-faur

Post on 19-Jan-2016

132 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect Anglia

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea: Ects, română

Anul III-zi

-Proiect Turism Internaţional-

MAREA BRITANIE

Page 2: Proiect Anglia

2

Marea Britanie 2012

Student: Foiciuc Ioana

Student: Paranici Anca

Student: Faur Alexandra

1. Analiza potenţialului turistic internaţional al ţării

1.1. Prezentarea generală a ţării

Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de ș este o ară insularăț în Europa de Vest. Este compus din patru ăriț tradi ionale: ț Anglia, Sco iaț , ara GalilorȚ i ș Irlanda de Nord, precum i din mai șmulte teritorii dependente. Capitala sa este ora ul ș Londra.

Regatul Unit este numit, în mod obi nuit, în române te, ș ș Marea Britanie, chiar dacă acest nume nu este întru totul corect, deoarece Marea Britanie desemnează doar Anglia, Sco ia i ara Galilor. ț ș ȚRegatul Unit nu trebuie însă confundat cu Anglia - una din ările constituente.ț

Ca vecini, Marea Britanie este înconjurată de ape, astfel: la nord şi nord-vest se află Oceanul Atlantic, la vest se află Irlanda şi Marea Irlandei, în partea de sud se află Marea şi Canalul Mânecii, iar în partea de est Marea Nordului. Arhipelagul Britanic este despărţit de continentul european prin Strâmtoarea Calais. Marea Britanie deţine 14 Teritorii de peste Mări.

Principalele ora e sunt reprezentate de Londra, Edinburgh, Cardiff i Belfast, ș ș Anglia fiind cea mai mare şi cea mai dens populată ţară din Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord. În jur de șpatru cincimi din popula ia Marii Britanii trăie te în Anglia.ț ș

Londra

Motto: ”Atunci când un om este obosit de Londra, este obosit de via ă, pentru că în Londra este țtot ce via a î i poate oferi.”ț ț

Page 3: Proiect Anglia

3

Marea Britanie 2012

Samuel Johnson

Popula ia Londrei este de 7.421.229 locuitori (la 1 ianuarie 2005) în ț Londra Mare, cărora li se adaugă alte câteva milioane din zona metropolitană. Există o imensă diversitate de etnii, culturi i șreligii, Londra fiind unul din cele mai cosmopolite ora e din ș Europa i din lume. Aici locuiesc, șpermanent sau temporar, mul i dintre cei mai boga i oameni ai lumii.ț ț

În Londra se găsesc sediile a numeroase institu ii i corpora ii de importan ă globală; multe ț ș ț țclădiri importante: palate, muzee, teatre, săli de concerte, aeroporturi, sta ii de cale ferată, numeroase țambasade i consulate.ș

Edinburgh este un ora de pe coasta de est a ș Sco ieiț , i capitala acesteia din ș 1437. Este una dintre cele 32 subdiviziuni ale Sco ieiț . În ora se află sediul ș Parlamentului sco ianț , care a fost restabilit în 1999. Are 447.500 locuitori. Edinburgh este celebru pentru festivalul său, care grupează mai multe

Ora ul Edinburgh a fost înscris în anul 1995 pe lista patrimoniului cultural mondial ș UNESCO.

Cardiff este un ora i una dintre cele 22 ș ș zone de consiliu ale ării GalilorȚ . Este totodată capitala ării Galilor. Până în Ț Secolul XIX Cardiff era un ora mic, dar odată cu dezvoltarea industriei în regiune, ș

ora ul a devenit un port important.ș

Belfast este capitala i cel mai mare ora al ș ș Irlandei de Nord. Ca popula ie, este al 14-lea ora ț șdin Regatul Unit i al doilea de pe ș Insula Irlanda (după Dublin). Este sediul guvernului regional al Irlandei de Nord i al legislativului acestei ări. Ora ul Belfast are o popula ie de 267.500 de locuitoriș ț ș ț

i se află în centrul zonei urbane Belfast, cu o popula ie de 483.418. Aria urbană extinsă, conform ș țdefini iei ț Uniunii Europene, are o popula ie totală de 641.638 de locuitori. Belfast a primit drepturi de țora în 1888.ș

Londra este un nod major de transport aerian interna ional cu spa iul aerian cel mai mare din ț țlume pentru un ora . Opt aeroporturi folosesc cuvintele „Aeroportul Londra” în numele lor, dar cel maiș mult trafic trece prin unul dintre cele cinci mari aeroporturi. Aeroportul Londra Heathrow este cel mai aglomerat aeroport din lume, pentru traficul interna ional, i este principalul nod al transportatorului-ț șfanion al ării, British Airways. În martie 2008, a fost deschis terminalul al cincilea i se ia în calcul ț șdeschiderea unui al aselea terminal. Un tip de trafic similar, cu adaosul unor zboruri low-cost i ș șzboruri pe distan e scurte, este manipulat la Aeroportul Londra Gatwick. Londra Stansted Airport, țpunctul principal de acces pentru Ryanair i Aeroportul Londra Luton deservesc mai ales zborurile șlow-cost, pe distan e scurte. London City Airport, aeroportul cel mai mic i cel mai central, este axat peț ș călătorii de afaceri, cu un amestec de servicii regulate pe distan e scurte i trafic business. Aeroportul ț șLondra Southend este în curs de dezvoltare pentru servicii noi în 2009, pentru extinderea traficului business i a serviciilor de marfă. Au existat controverse despre extinderea capacită ii, cum ar fi ș țconstruirea unei a treia piste la Aeroportul Heathrow i construirea unui nou aeroport.ș

Page 4: Proiect Anglia

4

Marea Britanie 2012

Bristol este considerat pe bună dreptate unul dintre cele mai vechi porturi din Insulele Britanice. Încă din secolul VI î.Hr., ora ul a fost un centru de schimb important pentru mărfurile ștransportate pe calea apei. Pozi ia sa strategică de la confluen a râurilor ț ț Avon i ș Frome a făcut ca saxonii să extindă i să adapteze castelul care se ridica în vechime pe aceste locuri, transformându-l în șcitadelă i în re edin a contelui de Gloucester. În ș ș ț Evul Mediu târziu i la începutul ș Rena teriiș , importan a ora ului a crescut. Bristol a devenit cel mai important port al Angliei. În ț ș 1497, de aici a ridicat ancora, îndreptându-se către apus, John Cabot, care a atins continentul american după Cristofor Columb.

Alte porturi: Dover, Felixstowe, Immingham, Liverpool, London, Southampton, Teesport (Anglia); Forth Ports, Hound Point (Scoţia); Milford Haven (Ţara Galilor).

1.2. Analiza macromediului de marketing

Mediul economic

Regatul Unit are o economie de esen ă capitalistă (a patra ca mărime din lume), i este un ț șcentru comercial i financiar de frunte al lumii. În ultimele decenii, guvernul s-a angajat în ș privatizări majore i a crescut cheltuielile cu protec ia socială.ș ț

Agricultura este intensivă, puternic mecanizată i foarte eficientă după standardele europene, șproducând 60% din necesarul de hrană cu doar 1% din popula ia activă. Regatul Unit de ine mari ț țrezerve de energie constând în cărbune, gaze naturale i ș petrol (ultimele două exploatate din Marea Nordului). Produc ia de energie contribuie la ț PIB cu 10%, una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate.

Serviciile contribuie la PIB în propor ia cea mai însemnată, îndeosebi serviciile bancare, de asigurări iț ș de consultan ă de afaceri. Ponderea industriei continuă să scadă, cu toate că Regatul Unit rămâne cel țmai important fabricant european de armament, produse din petrol, computere, televizoare i ștelefoane mobile. Turismul ocupă i el un loc important, Regatul Unit fiind a asea destina ie turistică ș ș țdin lume ca popularitate, cu 24 milioane de turi ti pe an.ș

Marea Britanie a devenit în 2007 cel mai mare exportator de echipamente militare din lume. Marea Britanie a câ tigat din exportul de armament 10 miliarde de ș GBP în 2007, de inând astfel o cotă de ț33% din exporturile mondiale de armament, peste cota de inută de ț Statele Unite.[9]

Page 5: Proiect Anglia

5

Marea Britanie 2012

În anul 2009, investi iile străine directe în Regatul Unit au fost de 45,6 miliarde de dolari.ț

Mediul demografic

Limba primară de comunicare este engleza. Alte limbi locale folosite sunt limbile celtice: vel ăș (galeză), irlandeză, gaelică sco ianăț ; precum i ș limba cornică, vorbită în Cornwall. Imigran ii ultimelor țdecenii vorbesc cantoneză, limbi indiene (gujarati, bengali, urdu, hindi, punjabi), sau creolă jamaicană. În Regatul Unit se găsesc cei mai mul i vorbitori de limbi indiene din afara subcontinentului indian.ț

Religia predominantă este cea anglicană (90%) urmată de alte religii precum metodistă, baptistă, catolică, musulmană, hinduism și sikhi.

Locul Ora ulș Loca iaț Popula ița

Locul Ora ulș Loca iaț Popula ița

1 Londra Londra 7,172,091 11 Coventry West Midlands 303,475

2 Birmingham West Midlands 970,892 12 Kingston upon Hull

Yorkshire and the Humber

301,416

3 Glasgow Sco iaț 629,501 13 Bradford Yorkshire and the Humber

293,717

4 Liverpool North West England

469,017 14 Cardiff Wales 292,150

5 Leeds Yorkshire and the Humber

443,247 15 Belfast Irlanda de Nord 276,459

6 Sheffield Yorkshire and the Humber

439,866 16 Stoke-on-Trent West Midlands 259,252

7 Edinburgh Sco iaț 430,082 17 Wolverhampton West Midlands 251,462

8 Bristol South West England

420,556 18 Nottingham East Midlands 249,584

9 Manchester North West 394,269 19 Plymouth South West 243,795

Page 6: Proiect Anglia

6

Marea Britanie 2012

England England

10 Leicester East Midlands 330,574 20 Southampton South East England 234,224

Recensământ 2001

Mediul cultural

În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi i mai celebre universită i ale lumii, ș ț Oxford i șCambridge. Regatul a dat lumii mul i savan i i ingineri străluci i, precum Sir ț ț ș ț Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; inven ii precum ț motor cu aburi, motorul cu combustie internă, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul, î i au originea în Regatul Unit.ș

Dramaturgul William Shakespeare este considerat cel mai cunoscut scriitor al lumii. Al i autori țprestigio i au fost surorile Brontë (ș Charlotte, Emily i ș Anne), Jane Austen, J. K. Rowling, Agatha Christie, J. R. R. Tolkien i ș Charles Dickens. Poe i importan i sunt ț ț George Gordon Byron, Robert Burns, Lord Tennyson, Thomas Hardy, William Blake sau Dylan Thomas.

Din Regatul Unit au provenit compozitorii William Byrd, John Taverner, Thomas Tallis i ș Henry Purcell, din secolele XVI-XVII, iar mai recent, Sir Edward Elgar, Sir Arthur Sullivan, Ralph Vaughan Williams sau Benjamin Britten.

Alături de SUA, Regatul Unit a fost un contribuitor important la dezvoltarea rock and roll-ului. Dintre cele mai importante staruri pop i rock britanice amintim ș The Beatles, Cliff Richard, Queen, The Rolling Stones, Led Zeppelin, Black Sabbath, Pink Floyd, Deep Purple. Regatul Unit s-a aflat în avangarda muzicii punk a anilor 1970, prin Sex Pistols sau The Clash, precum i a rena terii ș ș heavy metal-ului, prin Iron Maiden sau Motörhead.

Mediul politico-legislativ

Regatul Unit este o monarhie constitu ionalăț , în care puterea executivă este atribuită Guvernului ("Guvernul Majestă ii Sale") i provine de la ț ș Parlament. Este una din pu inele ări actuale ț țcare nu au o Constitu ieț . Primul ministru este eful Guvernului i este responsabil în fa a ș ș ț Camerei Comunelor, camera inferioară a Parlamentului. Acest sistem de guvernare a fost emulat i în alte păr i ș țale lumii i este cunoscut sub numele de ș modelul Westminster.

Actualul suveran al Regatului Unit este Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron în 1952 i a șfost încoronată în 1953.

Parlamentul este institu ia legislativă na ională a Regatului. Este compusă din două Camere: ț țCamera Comunelor, cu membri ale iș , i ș Camera Lorzilor, ai cărei membri sunt, în general, numi i. țCamera Comunelor are puteri mai mari decât cea a Lorzilor i poate trece legi respinse de către cea ș

Page 7: Proiect Anglia

7

Marea Britanie 2012

din urmă. Camera Comunelor este compusă din 650 membri, fiecare în parte fiind ales dintr-o circumscrip ie electoralăț , prin sistemul de vot uninominal. Camera Lorzilor are 724 de membri, din rândurile aristocra iei britanice i ale clerului.ț ș

Mediul tehnologic

Chris Huhne, secretarul în Energie, a declarat că Marea Britanie este lideră la nivel global în aceasta nouă tehnologie care va reduce emisiile de carbon i va aduce mai multe joburi “verzi”.ș

Electricitatea generată de fermele eoliene din Marea Britanie este de aproape 5.000MW, suficientă pentru a alimenta 3 milioane de case.

Energia eoliană reprezinta 4 procente din totalul energiei consumate în Marea Britanie, iar 5 procente este asigurat din alte surse regenerabile.

1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale

Atrac ii naturaleț

Există numeroase atrac ii naturale în Marea Britanie, aceasta fiind o destinaţie ideală pentru țoricine are nevoie de o vacanţă în aer liber. Whether it's relaxing and enjoying the scenery or tearing down the side of a mountain on a bike, the UK's countryside has something for everyone. Fie ca este vorba de relaxare şi se bucură de peisajul oferit sau urcarea pe un munte cu o motocicleta, Marea Britanie are ce oferi tuturor.

Printre principalele atrac ii naturale ale Angliei amintim: Lake District, Peak District, Mun ii ț țCairngorm, ara Galilor, Dartmoor National Park. Ț

Lake District - de asemenea, cunoscut i sub numele de Lacuri şi Lakeland - i casa spirituală a ș șlimbii engleze. Acoperă o suprafaţă de 885 km pătra i, Lacurile sunt una dintre puţinele regiuni din țAnglia, montane , cel mai înalt vârf fiind Scafell Pike, la 3210 m de mare. The Lakes, though difficult to get to, are a favourite destination for those who want to enjoy canoeing, mountain biking, climbing and walking. Lacurile, deşi este mai dificil de ajuns la ele, sunt o destinaţie preferată pentru cei care doresc să se bucure de canotaj, ciclism montan, alpinism şi de mers pe jos.

Page 8: Proiect Anglia

8

Marea Britanie 2012

Peak District, în Derbyshire, oferă privelişti uimitoare de verdeaţă.The Peak District is a first-stop UK attraction for those seeking outdoor thrills with mountain biking, mountain climbing, bouldering, sailing, paragliding and horse riding among just a few of the activities on offer to visitors. Peak District este un prim-stop în Marea Britanie i totodată o atracţie pentru cei care caută senzaţii ștari în aer liber cu mountain-bike, alpinism, naviga ie, zboruri cu parapanta şi călărie sunt doar câteva țdintre activităţile oferite vizitatorilor. Covering an area of 555 square miles (1,438 sq km), with 22 million visitors every year the Peak District is the world's second most visited national park. Acoperină o suprafaţă de 555 km patrati cu 22 de milioane de vizitatori în fiecare an. Peak District este al doilea cel mai vizitat parc naţional din lume.

Dartmoor National Park este cea mai mare zonă sălbatică a ţării situate în sudul Angliei, care acoperă o suprafaţă de 368 km patrati, şi una dintre cele mai populare atracţii naturale din Marea Britanie. With over 450 miles (730km) of public rights of way there are plenty of routes for all ages and abilities to access and enjoy the county of Devon's National Park and the abundance of historical interest and leisure activities it offers. Cu peste 450 de mile (730 km) de drepturi de trecere publică, există o mulţime de trasee pentru toate vârstele.

Atrac ii culturaleț

Londra este un centru interna ional al artelor, muzicii, muzeelor, i multor altora.ț ș

Londra găzduie te cinci ș orchestre simfonice: London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, Philharmonia i ș BBC Symphony Orchestra. Principalele săli de concerte simfonice sunt Royal Albert Hall, Barbican Centre, Royal Festival Hall i șQueen Elizabeth Hall. Royal Opera House din Covent Garden este casa Operei Regale i a ș Baletului Regal.

În Londra i-au început activitatea trupe ș rock celebre precum The Clash, Led Zeppelin, Sex Pistols, The Libertines, sau Pink Floyd. Săli de concerte rock celebre sînt Brixton Academy, Astoria sau Hammersmith Apollo.

Londra găzduie te carnavaluri i parade celebre, cum ar fi ș ș Carnavalul din Notting Hill, sau paradele de Sfântul Patrick (17 martie) sau Sfântul Gheorghe (23 aprilie).

În Londra se găsesc peste 30 de teatre, majoritatea concentrate în West End. Cele mai multe sunt comerciale i pun în scenă ș musical-uri i alte piese populare. Teatre "ne-comerciale" sunt șNational Theatre, The Globe (reconstruc ie fidelă a vechiului teatru al lui ț Shakespeare), Old Vic i șYoung Vic.

Colec ia na ională britanică de artă occidentală veche (dinainte de 1900) este găzduită de ț țNational Gallery. Tate Modern con ine colec ii de artă occidentală de după 1900, iar ț ț Tate Britain găzduie te colec ia na ională de artă britanică. ș ț ț National Portrait Gallery are o colec ie de portrete de țpersonalită i britanice renumite din toate timpurile.ț

Londra găzduie te nu mai pu in de 240 de muzee. Cele mai cunoscute sunt ș ț British Museum (antichită i din toată lumea), ț Victoria and Albert Museum (arte decorative i aplicate), ș Imperial War

Page 9: Proiect Anglia

9

Marea Britanie 2012

Museum, precum i Muzeul de Istorie Naturală i Muzeul de tiin ă, ambele din ș ș Ș ț Kensington, sau Muzeul Londrei.

Mass-media na ională britanică este concentrată în Londra, i este deseori acuzată că acoperă ț șmai bine Londra decât restul ării. Aici sunt editate toate ziarele na ionale, care, până în ț ț anii 1970, î i șaveau sediile pe Fleet Street, rămasă celebră ca stradă a jurnali tilor. Există trei ziare locale în Londra: șEvening Standard, Metro i ș Standard Lite, ultimele două distribuite gratuit în fiecare diminea ă în țsta iile de metrou i cale ferată.ț ș

Londra este una din cele patru mari capitale ale modei, alături de Paris, Milano i ș New York. Magazine celebre ca Harrods, Selfridges sau Harvey Nichols, sunt prezente aici, alături de o mul ime deț boutique-uri i magazine ale designerilor de top.ș

Londra a fost dintotdeauna centrul vie ii ț religioase a Regatului Unit, în ciuda faptului că primatul Bisericii na ionale, ț Biserica Anglicană, î i are sediul la ș Canterbury. Cei doi episcopi anglicani ai Londrei sunt Episcopul Londrei, a cărui scaun este impozanta Catedrală Sf. Paul, i Episcopul de șSouthwark, sub a cărui ascultare se află credincio ii de la sud de Tamisa. Evenimentele religioase șimportante au loc fie în Catedrala Sf. Paul, fie în Catedrala Westminster. Arhiepiscopul de Westminster este conducătorul catolicilor britanici. De asemenea, Londra este cel mai mare centru al Islamului în Regatul Unit; Moscheea Centrală din Londra este un obiectiv celebru la marginea parcului Regents Park. Templul hindus din Neasden este cel mai mare templu hindus din afara Indiei i un exemplu șremarcabil de clădire modernă construită în stil tradi ional. Peste două treimi din ț evreii din Marea Britanie locuiesc în Londra.

Principalele atrac ii turisticeț

Plină de culoare i varietate, Londra este o metropolă cu o istorie veche de peste 2000 de ani, șdar care se află mereu în avangarda modei, motiv pentru care aten ia vizitatorului este mereu trează. ț

Muzeul Britanic este cel mai vechi muzeu din lume i con ine o colec ie bogată de comori i ș ț ț șartefacte din toate col urile globului. Acesta adăposte te aproape 6 milioane de exponente.ț ș

Galeria Na ională i Galeria Na ională de Portrete. ț ș ț În aceste două galerii se află cele mai importante colec ii na ionale de artă, cu tablouri ale arti tilor din toată lumea. Circa 2300 de tablouri ț ț șde la Rena tere timpurie la impresioni ti (1260-1900) pot fi admirate în Galeria Na ională.ș ș ț

Roata Londrei (London Eye) – această roată gigantică de observa ie, considerată cea mai țmare din lume, se află vis-a-vis de Palatul Parlamentului, pe malul sudic al Tamisei i oferă o priveli teș ș unică asupra ora ului. A fost construită de British Airways; cabinele închise au vizibilitate în toate șdirec iile i o capacitate de 25 de persoane. O tură durează aproximativ 40 de minute, iar cu pu in ț ș țnoroc, într-o zi senină, se poate vedea la o distan ă de 40 km.ț

Palatul Buckingham. Re edin a oficială a reginei, cu schimbarea zilnică a gărzii, Palatul ș țreprezintă unul dintre reperele sigure ale ora ului.ș

Page 10: Proiect Anglia

10

Marea Britanie 2012

Turnul Londrei. Renumit pentru istoria sa sângeroasă, Turnul a fost pe rând palat regal, fortărea ă, închisoare i tezaur al Bijuteriilor Coroanei.ț ș

Westminster Abbey. Începând cu anul 1066, în această catedrală regală au fost încorona i to i ț țmonarhii Marii Britanii.

Catedrala Sf. Petru este prima catedrală protestantă din Anglia. Are cel mai mare clopot mobil din Europa, Marele Paul, care bate în fiecare zi la ora 13. Aici au avut loc funerariile lui Winston Churchill în anul 1965. Catedrala este renumită pentru muzica sa, Corul fiind alcătuit din interpre i de țla coala Catedralei.Ș

Stonehenge este un monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire. Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), este construit din 30 de blocuri imense de gresie a ezate vertical; astăzi doar 17 dintre aceste șblocuri mai sunt în picioare. Desupra acestor blocuri de piatră au fost a ezate ca ni te ș ș praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În interiorul acestui lan exterior se află un țalt cerc de blocuri mai mic din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie mecacee, denumită Piatra de Altar. Terasamentul i lan ul sunt intersectate de un Bulevard, o cale procesională ș țlată de 23 m i lungă de aproape 3 km. Aproape de intrare în Bulevard se află Piatra Sacrificiului. Pe șpartea opusă se află Piatra Călcâi.

Elemente de unicitate

Printre elementele de unicitate putem aminti:

- Carnavalul “Notting Hill”. Acest carnaval are loc annual, începând din anul 1964. Acesta are loc pe străzile Londrei, şi anume pe Notting Hill, Royal Borough of Kensigton şi Chelsea. Are loc în luna august şi durează 2 zile. În trecut, acest carnaval atrăgea circa 2 milioane de oameni şi era al doilea cel mai mare festival de stradă din lume după Carnavalul de la Rio.

- Turneul de tenis de la Wimbledon este cel mai vechi i mai prestigios dintre cele 4 turnee deș Mare lemȘ (turneele de prim rang din circuitele de tenis masculin, ATP i feminin, WTA), șfiind singurul dintre cele patru care se desfă oară pe aceea i suprafa ă ca la început, iarba. ș ș țEste găzduit de All England Lawn Tennis and Croquet Club din Londra, în Marea Britanie. Este al treilea ca ordine pe parcursul anului, după Australian Open i ș Roland Garros. Prima edi ie a avut loc în ț 1877.

- Cursa de canotaj Cambridge – Oxford. Cursa anuală a celor două universităţi se întinde pe 6.5 km pe Tamisa. Această cursă este, de asemenea, cea mai cunoscută cursă de canotaj academic.

Gastronomie

Scoţienii, galezii sau irlandezii au încercat să-şi păstreze unicitatea şi tradiţiile istorice, de aici şi supravieţuirea unor preparate specifice acestor regiuni, prin aceasta bucătăria britanică căpătând mai multă culoare.

Page 11: Proiect Anglia

11

Marea Britanie 2012

Bucătăria scoţiană se bazează mai mult pe vânat şi pe celebrul somon. De asemenea, mâncarea lor naţională este celebrul haggis, care se face din organe (inimă, ficat, plămân) şi rămăşiţe de carne, tocate şi amestecate cu mirodenii, ierburi şi ceapă. Totul se împachetează în stomac de oaie şi apoi se coace. Lângă haggis se serveşte piure de napi, gulii sau cartofi.

Cei din Ţara Galilor vor prefera în locul fripturii englezeşti, de duminica, din vită, tradiţionalul "Welsh lamb", care este fără rival şi este preparat din miel. Galezii sunt celebri prin tocăniţele lor cu şuncă si cu rămăşiţe de miel, cu multă ceapă şi vegetale; prin clătitele lor făcute din terci de ovăz, umplute cu spanac şi coapte în forme mici, care constituie, servite cu ou şi bacon micul dejun galez. În bucătăria irlandeză este folosită mai mult carnea de porc şi cartofii.

Un mic dejun tradiţional, numit "Full english" presupune ouă, şuncă, cârnaţi, ciuperci, fasole gătită, pâine prăjită şi bineînţeles ceai.

În zilele de azi, se pare că acest obicei a fost păstrat de britanici, mai ales pentru oaspeţi, ei renunţând în favoarea cerealelor cu lapte care au înlocuit terciurile de ovaă "porridge", la care adaugă o felie de pâine, suc de portocale şi cafea.

O altă tradiţie englezească, îndelung ridiculizată, dar pe deplin adoptată în multe ţări era ceaiul de după-amiază. Englezii au fost şi au rămas mari băutori de ceai, obiceiul ceaiului era ţinut în toate familiile englezeşti, indiferent de avere şi poziţie. Existau servicii speciale pentru ceai, şerveţele şi feţe de mese speciale şi de asemenea un ritual întreg, care ţinea de civilizaţie şi de mândria de a fi englez într-un imperiu foarte mare. Ceaiul era însoţit de pişcotele, checuri, prăjiturele şi brioşe (cakes, biscuits, mufins) speciale pentru ceai. Pe de altă parte există şi o explicaţie legată de clima umedă şi rece, de necesitatea reglării digestiei, de momentele plăcute de apropiere în familie sau create de shimbul de idei cu invitaţii de la ceai, sau de faptul că în familiile care lucrau ceaiul era asortat cu ce avea fiecare în casă şi constituia de fapt masa de seară.

1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali

Capitală a Angliei i a Regatului Unit al Marii Britanii, ș Londra este cel de-al nouălea mare ora șal lumii. Cu o istorie începând de mai bine de 2000 de ani, Londra este astăzi un important centru politic, financiar, cultural i artistic.ș

Page 12: Proiect Anglia

12

Marea Britanie 2012

Cele mai vizitate ora e:ș

O nouă formă de turism care pare că a dat roade i func ionează în adevăratul sens al cuvântului esteș ț

cel pentru persoanele gay i lesbiene. Acesta a atras după sine un festival dedicat acestor persoane, ș

”Gay Pride”.

Evenimentul are loc anual, de obicei între mijlocul lui iunie i prima saptămână din iulie.ș

ORA ULȘ ARAȚVIZITATORI INTERNA IONALIȚ

(milioane)ANUL

1. Paris Fran aț 14.8 2009

2. Londra Marea Britanie 14.1 2009

3. Bangkok Thailanda 10.21 2009

4. Singapore Singapore 9.7 2009

5. Kuala Lumpur Malaezia 8.94 2008

6. New York Statele Unite 8.7 2009

7. Dubai Emiratele Arabe Unite 7.58 2008

8. Istanbul Turcia 7.51 2009

9. Hong Kong Hong Kong 7.01 2009

10. Shanghai China 6.7 2007

Page 13: Proiect Anglia

13

Marea Britanie 2012

Evenimentul a crescut în popularitate atât de mult în ultimii ani, încat s-a stabilit ca întâlnirea

mondială a homosexualilor să aibe loc la Londra în 2012 în acela i timp cu Jocurile Olimpice ce vor fi ș

găzduite de capitala Angliei în acest an.

Gay Pride  adună o mul ime de lume în fiecare an, în 2009 strângându-se cea mai mare audien ă: ț ț

peste un milion de persoane, fapt ce l-a transformat în cel mai mare eveniment în aer liber inut ț

vreodată în Marea Britanie. Festivalul de două săptămâni a luat na tereș în 2006, an în care Londra a

găzduit EuroPride.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale festivalului i paradei este că se înregistrează ș

evenimente de caritate la care participă foarte mul i voluntari. Există i un număr de sponsori ț ș

binecunoscu i care sus in evenimentul, printre care i renumitul muzician i compozitor Elton John.ț ț ș ș

2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a Marii Britanii în

context internaţional

2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C

Page 14: Proiect Anglia

14

Marea Britanie 2012

Analiza poziţiei ocupate de Marea Britanie şi a (scorului) mediei sale pe fiecare componentă a

subindexului :

Prioritizare T&C

Sanatate si igiena

Secutitate si siguranta

dezvoltarea durabila a mediului

Reglementari si politici legislative

T&T cadrului de functionare

0 10 20 30 40 50 60

49

46

30

11

13

21

Rang

Cel mai bine clasat element al Cadrului de func ionare i organizare a sectorului T&C se găse te pe pozi ia ț ș ș ț

11 din 139 în cadrul dezvoltării durabile a mediului. Acesta este urmat de reglementări i politici legislative, ș

situat pe locul 13. Conform graficului, cea mai slabă pozi ie este ocupată de prioritizare ăn cadrul turismului i ț ș

călătoriilor, situat pe pozi ia 49.ț

Page 15: Proiect Anglia

15

Marea Britanie 2012

Prioritizare T&C

Sanatate si igiena

Secutitate si siguranta

dezvoltarea durabila a mediului

Reglementari si politici legislative

T&T cadrului de functionare

4.2 4.4 4.6 4.8 5 5.2 5.4 5.6 5.8

4,8

5,6

5,6

5,5

5,2

5,3

Scor

Conform graficului prezentat mai sus, to i indec ii depă esc media îndreptându-se spre nivelul ț ș ș

maxim ce poate fi atins, adică 7. Cel mai apropiat sector de maximizare este Securitate i siguran ă.ș ț

Identificarea avantajelor competitive :

Page 16: Proiect Anglia

16

Marea Britanie 2012

Cadrul de funcționare a T&C Avantaje competitive pe o scală de la 1 la 10

Reglementări și politici legislative

- Deținere proprietăți străine- Costuri de a porni o afacere

7

7

Dezvoltarea durabilă a mediului

- Tratate de mediu 10

Securitate și siguranță

- Accidente rutiere 9

Sănătate și igienă

- Acces la salubrizare îmbunătățită

- Acces la apă plată îmbunătățită

1

1

Cel mai dezvoltat sector al func ionării în cadrul Turismului i Călătoriilor este cel de sănătate i igienă ț ș șocupând primul loc atât la accesul la salubrizare îmbunătă ită cât i la accesul la apă plată îmbunătă ită.ț ș ț

2.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C

Analiza poziţiei ocupate de Marea Britanie şi a (scorului) mediei sale pe fiecare componentă a

subindexului :

Page 17: Proiect Anglia

17

Marea Britanie 2012

Mediul economic și infrastructrua T&C

Infrastructura de transport aerian

Infrastructura de transport rutier

Infrastructura turistică

Infrastructura tehnologiei informației

Competitivitatea prețurilor din sectorul T&C

0 1 2 3 4 5 6 7

5.3

5.5

5.5

6.2

5.7

3.5

Page 18: Proiect Anglia

18

Marea Britanie 2012

Mediul economic și infrastructrua T&C

Infrastructura de transport aerian

Infrastructura de transport rutier

Infrastructura turistică

Infrastructura tehnologiei informației

Competitivitatea prețurilor din sectorul T&C

0 20 40 60 80 100 120 140 160

11

5

17

19

9

135

Identificarea avantajelor competitive :

Page 19: Proiect Anglia

19

Marea Britanie 2012

Mediul economic și infrastructura T&C Avantaje competitive pe o scală de la 1 la 10

Infrastructura de transport aerian

- Scaune dispinibile/zbor internațional

- Companii aeriene de operare- Rețea de transport aerian

internațional

2

3

9

Infrastructura turistică

- Companii de închiriat mașini 1

Infrastructura tehnologiei informațiilor

- Gradul d eutilizare a internetului de afaceri

- Utilizatori internet

6

7

Infrastructura turistică reprezintă cel mai mare avantaj competitiv în cadrul Mediului Economic și Infrastuctura Turismului&Călătoriilor poziționându-te pe primul loc la capitolul număr de companii de închiriat mașini.

Putem vorbi de o bună poziționare și în cadrul numărului de scaune disponibile/zbor internațional ce se clasează pe locul 2, urmat de numărul de companii operatoare ce se clasează pe locul 3.

2.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C

Page 20: Proiect Anglia

20

Marea Britanie 2012

Analiza poziţiei ocupate de Marea Britanie şi a (scorului) mediei sale pe fiecare componentă a

subindexului :

Resurse umane, culturale și naturale T&C

Resurse umane

Educație și formare

Disponibilitatea forței de muncă calificate

Afinitate pentru turism și călătorii

Resurse naturale

Resurse culturale

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

3

8

16

12

86

23

3

Poziție

Page 21: Proiect Anglia

21

Marea Britanie 2012

Resurse umane, culturale și naturale T&C

Resurse umane

Educație și formare

Disponibilitatea forței de muncă calificate

Afinitate pentru turism și călătorii

Resurse naturale

Resurse culturale

0 1 2 3 4 5 6 7

5.3

5.7

5.8

5.6

4.5

4.5

6.4

Scor

Identificarea avantajelor competitive :

Page 22: Proiect Anglia

22

Marea Britanie 2012

Resurse umane, culturale și naturale Avantaje comtetitive pe o scală de la 1 la 10

Resurse umane

- Înscriere la învățământul primar

7

Resurse naturale

- Număr de situri naturale de patrimoniu mondial

7

Resurse culturale

- Număr de situri culturale de patrimoniu mondial

- Număr târguri internaționale și expoziții

- Export industrie creativă

9

4

6

Cele mai importante resurse competitive le găsim în sectororul Resurse culturale, und enumărul

de târguri interna ionale i de expozi ii se pozi ionează pe locul 4, iar 6 se clasează exportul de ț ș ț ț

industrie creativă.

Page 23: Proiect Anglia

23

Marea Britanie 2012

2011 Index

2009Index

T&C cadrul de funționare

Reglementări și politici legislative

Dezvoltarea durabilă a mediului

Securitate și siguranță

Sănatate și igienă

Prioritizare T&C

Mediul economic și infrastructura T&C

Infrastructura de transport aerian

Infrastructură de transport rutier

Infrastructura turistică

Infrastructura tehnologiilor informațiilor

Competitivitatea prețurilor din sectorul T&C

Resurse umane,culturale și naturale

Resurse umane

Educație și formare

Disponibilitatea forței de muncă calificate

Afinitatea pentru T&C

Resurse naturale

Resurse culturale

0 20 40 60 80 100 120 140 160

7

11

21

13

11

30

46

49

11

5

17

19

9

135

3

8

16

12

86

23

3

Scală

Pozi ia indec ilor competitivită ii T&Cț ș ț

Page 24: Proiect Anglia

24

Marea Britanie 2012

Poziție ScalăAnglia România Anglia România

2011 index 7 63 5,3 4,22009index 11 66 5,2 4,0Cadrul de functionare T&C

21 51 5,3 4,9

Reglementari si poziții legistative

13 63 5,2 4,5

Dezvoltarea durabilă a mediului

11 50 5,5 4,8

Securitate și siguranță 30 35 5,6 5,4Sănătate și igienă 46 59 5,6 5,1Prioritizare 49 80 4,8 4,4Mediul economic și infrastructură

11 66 5,3 3,8

Infrastructura și transportul aerian

5 81 5,5 2,8

Infrastructura și transportul rutier

17 101 5,5 3,1

Infrastructura turistică 19 38 6,2 5,0Infrastructura tehnologiilor informationale

9 49 5,7 3,8

Competitivitatea prețurilor

135 80 3,5 4,5

Resurse umane, culturale, naturale

3 66 5,3 3,8

Resurse umane 8 63 5,7 4,9Educatie și formare 16 74 5,8 4,6Disponibilitatea forței de muncă

12 35 5,6 5,3

Afinitate pentru turism și călătorii

86 95 4,5 4,4

Resurse naturale 23 94 4,5 2,7Resurse culturale 3 41 6,4 3,3

Page 25: Proiect Anglia

25

Marea Britanie 2012

Având în vedere că România se află pe locul 63 iar Marea Britanie pe locul 7, este de sine în elesț că avantajul competitiv îl de ine Marea Britanie.ț

Singurul index la care România este superioară este al competitivită ii pre urilor, 80 România ț țsi 135 Marea Britanie.

Conform securită ii i siguran ei cele două sunt apropiate ca si pozi ie 30 Marea Britanie , 35 ț ș ț țRomânia precum sănătatea i igiena 46 UK, 59 România. ș

Motivul pentru care exista o diferen ă atât de mare între cele două ări este eviden iat de ț ț țdiscordan a dintre pozi ii i scor. Un exemplu ar fi locul 3 pe care il ocupă Marea Britanie la Resurse ț ț șnaturale, umane i cultural i locul 66 pe care il ocupă România la acelasi index.ș ș

Compara ie între Indexul Competivită ii ț ț T&T din 2009 i 2011:ș

2011 2009

araȚ Pozi ie/139ț Scală Pozi ie/133ț

Marea Britanie 7 5.30 11

Marea Britanie are o urcare impresionantă de 4 locuri de la ultima edi ie a Raportului din 2009,ț ajungând în 2011 pe locul 7.

Competitivitatea T&C se bazează pe resursele sale culturale excelente (locul 3), resurse umane puternice (locul 8), o infrastructură a tehnologiei informa iei i a transportului aerian solidă (locul 9, ț șrespectiv 5).

ara beneficiază de asemeni de o politică de sus inere a mediului, concentrându-se în special Ț țpe durabilitatea acestuia.

Cre terea în rang este determinată în mare măsură de o mai mare siguran ă i securitate, o ș ț șafinitate mai mare pentru T&C din ară, pre uri mai competitive, în special pre urile hotelelor. ț ț ț

De asemeni putem observa că pe scala de la 1 la 7 Marea Britanie are un scor de 5.3, o valoare favorabilă.

Page 26: Proiect Anglia

26

Marea Britanie 2012

Analiza poziţiei ocupate de Marea Britanie şi a (scorului) mediei sale pe fiecare componentă a

subindexului :

Subindec iș

Index Global Cadrul de func ionareț

T&C

Mediul economic iș

infrastructura T&C

Resurse umane,

culturale si resurse naturale

araȚ Pozi iaț regional

ă

Pozi iaț globală

Scală Pozi ieț Scală Pozi ieț Scală Pozi ieț Scală

Marea Britanie

6 7 5.30 21 5.35 11 5.27 3 5.28

Din acest tabel putem observa că Marea Britanie se află pe pozi ii respectabile în clasamentul țărilor, cu toate că de ine locul 21 pentru subindexul Cadrul de func ionare T&C. Cel mai bun loc îl ț ț ț

ocupă subindexul Resurse umane, culturale i naturale, i anume 3, depă ind pozi ia globală(7).ș ș ș ț

Putem observa însă că pe scala de la 1-7 Marea Britanie de ine un puntaj bun, având peste 5 la țIndexul Global(5.30), cât i subindec i. (5.35, 5.27, 5.28)ș ș

Cu toate că are o pozi ie mai scăzută pentru Cadrul de func ionare-21, scorul pentru acesta ț ț(5.35) este superior celui global (5.30).

Subindexul Resurse umane, culturale i resurse naturale, de i ocupă pozi ia 3, are valoare ș ș ținferioară comparativ cu cel global (5.28<5.30)

Conform subindexul Mediul economic i infrastructura T&C, Marea Britanie ocupă pozi ia 11, siș ț un scor de 5.27, ambele valori fiind inferiroare indec ilor globali. ș

Page 27: Proiect Anglia

27

Marea Britanie 2012

3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional a Marii Britanii

3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale

Principalele destina ii turistice din Europa de către vizitatori sunt: Fran a, Spania, Austria, ț țItalia, Marea Britanie, Germania, Elve ia, acestea situându-se în topul primelor 10 ări din lume în ceeaț ț ce prive te preferin ele turi tilor.ș ț ș

Marea Britanie este situată printre primele 10 tări emitatoare de turisti catre Europa i este șsituată pe locul 4.

Fluxurile turistice cu destina ia Europa privesc în principal Europa de Vest i de Sud, care în ț șanul 1995 reprezintă 72% din sosiri si 80 % din încasări. Situa ia ărilor din Europa Centrală i de Est ț ț șera până în 1995 deosebit de contrastanta, întrucat ele reprezentau 18 % din sosiri i numai 2 % din șîncasări. Această situa ie rezultă în special, printre altele, din sistemul de pre uri ț ț adoptate în acea perioadă, când nu au corespuns întotdeauna necesită ilor economiei de pia ă.ț ț

Cele mai vizitate ări:ț

Nr. Crt.

Țara Piața regională

Sosiri de turiști străini (2009)

Sosiri de turițti străini (2008)

Sosiri de turiști străini (2007)

Sosiri de turiști străini (2006)

1. Fran aț Europa 74.2 mil. 79.2 mil. 80.9 mil 77.9 mil.

2. Statele Unite ale Americii

America de Nord

54.9 mil. 57.9 mil. 56.0 mil. 51.0 mil.

3. Spania Europa 52.2 mil. 57.2 mil. 58.7 mil. 58.0 mil.

4. China Asia 50.9 mil. 53.0 mil. 54.7 mil. 49.9 mil.

5. Italia Europa 43.2 mil. 42.7 mil. 43.7 mil. 41.1 mil.

6. Marea Britanie Europa 28.0 mil. 30.1 mil. 30.9 mil. 30.7 mil.

7. Turcia Europa 25.5 mil. 25.0 mil. 22.2 mil. 18.9 mil.

8. Germania Europa 24.2 mil. 24.9 mil. 24.4 mil. 23.6 mil.

9. Malaezia Asia 23.6 mil. 22.1 mil. 21.0 mil. 17.5 mil.

10. MexicoAmerica de

Nord21.5 mil. 22.6 mil. 21.4 mil. 21.4 mil.

Page 28: Proiect Anglia

28

Marea Britanie 2012

Cheltuielile din turismul interna ionalț  :

Nr. Crt.

ȚaraPiața

regională

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2009

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2008

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2007

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2006

1. Germania Europa 80.8 bil. $ 91.0 bil. $ 83.1 bil. $ 73.9 bil. $

2. Statele Unite ale Americii

America de Nord

73.1 bil. $ 79.7 bil. $ 76.4 bil. $ 72.1 bil. $

3. Marea Britanie

Europa 48.5 bil. $ 68.5 bil. $ 71.4 bil. $ 63.1 bil. $

4. China Asia 43.7 bil. $ 36.2 bil. $ 29.8 bil. $ 24.3 bil. $

5. Fran aț Europa 38.9 bil. $ 43.1 bil. $ 36.7 bil. $ 31.2 bil. $

6. Italia Europa 27.8 bil. $ 30.8 bil. $ 27.3 bil. $ 23.1 bil. $

7. Japonia Asia 25.1 bil. $ 27.9 bil. $ 26.5 bil. $ 26.9 bil. $

8. CanadaAmerica de

Nord24.3 bil. $ 26.9 bil. $ 24.7 bil. $ 20.6 bil. $

9. Rusia Europa 20.8 bil. $ 23.8 bil. $ 21.2 bil. $ 18.1 bil. $

Page 29: Proiect Anglia

29

Marea Britanie 2012

Nr. Crt.

ȚaraPiața

regională

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2009

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2008

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2007

Cheltuieli pentru turismul extern pe

2006

10. Olanda Europa 20.7 bil. $ 21.7 bil. $ 19.1 bil. $ 17.0 bil. $

Încasările din turismul interna ionalț  :

Nr. Crt.

araȚPia a țregională

Încasări din turismul interna ional pe ț2009

Încasări din turismul interna ional pe ț2008

Încasări din turismul interna ional pe ț2007

Încasări din turismul interna ional pe ț2006

1.Statele

Unite ale Americii

America de Nord

94.2 bil $ 110.1 bil. $ 97.1 bil. $ 85.8 bil. $

2. Spania Europa 53.2 bil. $ 61.6 bil. $ 57.6 bil. $ 51.1 bil. $3. Fran aț Europa 48.7 bil. $ 55.6 bil. $ 54.3 bil. $ 46.3 bil. $4. Italia Europa 40.2 bil. $ 45.7 bil. $ 42.7 bil. $ 38.1 bil. $5. China Asia 39.7 bil. $ 40.8 bil. $ 37.2 bil. $ 33.9 bil. $6. Germania Europa 34.7 bil. $ 40.0 bil. $ 36.0 bil. $ 32.8 bil. $

7.Marea

BritanieEuropa 30.1 bil. $ 36.0 bil. $ 38.6 bil. $ 34.6 bil. $

8. Australia Oceania 25.6 bil. $ 24.8 bil. $ 22.3 bil. $ 17.8 bil. $9. Turcia Europa 21.3 bil. $ 22.0 bil. $ 18.5 bil. $ 16.9 bil. $10. Austria Europa - 21.8 bil. $ 18.9 bil. $ 16.6 bil. $

Page 30: Proiect Anglia

30

Marea Britanie 2012

3.2. Impactul economic al turismului internaţional

Page 31: Proiect Anglia

31

Marea Britanie 2012

3.3. Analiza comparativă a impactului economic al T&C ţării Marea Britanie

Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic al Turismului şi Călătoriilor în Marea Britanie

Marea Britanie 2011 2011 2012 2022

GBP % total Rata de cre tereș

GBP % total Rata de cre tereș

Contribu ia directăț la PIB

35.0 2.3 1.3 53.1 2.8 4.1

Contribu ia totalăț la PIB

101.1 6.7 0.7 148.5

7.8 3.8

Contribu ia directăț la for a de muncăț

938 3.0 1.7 1,189

3.6 2.2

Contribu ia totalăț la for a de muncăț

2,308 7.4 0.3 2,846

8.5 2.1

Exporturile vizitatorilor

24.8 5.1 4.2 38.2 5.4 4.0

Cheltuielile turi tilor interniș

52.2 3.5 -0.1 76.5 4.0 3.9

Turism ”leisure” 51.4 3.4 2.0 78.6 4.1 4.1Turism ”business” 26.8 1.8 -0.1 37.3 2.0 3.4

Investi ii de capitalț 9.5 4.4 1.8 13.0 4.3 3.0

Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic al Turismului şi Călătoriilor în România

2011 2021RON %total Rata de creştere RON %total Rata de creştere

Contribuţia directă la PIB 9,6 1,9 11,3 20,3 2,4 7,7Contribuţia totală la PIB 22,5 4,5 6,2 42,8 5,0 5,0

Page 32: Proiect Anglia

32

Marea Britanie 2012

Contribuţia directă la forţa de muncă 239,0 2,8 1,9 301,0 3,4 3,4Contribuţia totală la forţa de muncă 446,0 5,2 -0,5 535,0 6,0 6,0Exporturile vizitatorilor 7,0 3,3 14,1 16,1 3,9 3,9Cheltuielile turiştilor interni 9,9 2,0 4,6 19,0 2,2 2,2Turism „leisure” 17,3 3,4 8,8 35,7 4,2 4,2Turism „business” 1,1 0,2 3,7 2,6 0,3 0,3Investiţii de capital 11,2 7,4 -0,2 23,5 7,7 7,7

Sursa: Romania-Travel and Tourism Economic Impact-2011, disponibil la www.wttc.org

Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic al Turismului şi Călătoriilor la nivel mondial

Marea Britanie la nivel mondial

2011 2011 2012 2022

Miliarde dolari

% total Rata de cre tereș

Miliarde dolari

% total Rata de cre tereș

Contribu ia directăț la PIB

1,972.8 2.8 2.8 3,056.2 3.0 4.2

Contribu ia totală țla PIB

6,346.1 9.1 2.8 9,939.5 9.8 4.3

Contribu ia directăț la for a de muncăț

98,031 3.3 2.3 120,470 3.6 1.9

Contribu ia totală țla for a de muncăț

254,941 8.7 2.0 327,922 9.8 2.3

Exporturile vizitatorilor

1,170.6 5.3 1.7 1,694.7 4.3 3.6

Cheltuielile turi tilor interniș

2,791.2 4.0 3.5 4,547.6 4.6 4.6

Turism ”leisure” 3,056.9 4.4 3.1 4,853.8 4.8 4.4Turism ”business” 968.4 1.4 2.5 1,476.2 1.5 4.0Investi ii de capitalț 743.0 4.9 3.5 1,320.4 5.1 5.6

Page 33: Proiect Anglia

33

Marea Britanie 2012

Contribuţia economică a Sectorului Turismul şi Călătoriilor în Marea Britanie

Marea Britanie(exprimat în mialiarde lire sterline)

2012 (valoare estimată)

2022 (valoare prognozată)

1. Exporturile vizitatorilor (export de turism) 25.8 38.22. Cheltuielile turismului intern 52.2 76.53. Consumul interior de turism (1+2+cheltuielile

individuale guvernamentale)79.2 116.0

4. Cheltuielile rezlizate de furnizorii de turism (ofertă turistică)

-43.7 -62.9

5. Contribu ie directă a T&C la PIB (3+4)ț 35.5 53.16. Cheltuieli intermediari tursitici interni 35.7 53.37. Investi iile de capitalț 9.6 13.0

8. Cheltuieli guvernamentale colective 8.1 9.09. Bunuri importate prin cheltuieli indirecte -7.1 -8.710. Cheltuieli induse 20.0 28.811. Contribu ia totală a T&C la PIB (5+6+7+8+9+10)ț 101.9 148.512. Contribu ia directă a T&C la ocuparea for ei de muncăț ț

(nr. angaja i în mii)ț954.6 1188.8

13. Contribu ia totală a T&C la ocuparea for ei de muncă ț ț(nr. angaja i în mii)ț

2315.0 2846.1

14. Cheltuieli cu turismul emitent 39.0 47.3