fituici pentru examenul de drept comparat.[conspecte.md]

8/10/2019 Fituici Pentru Examenul de Drept Comparat.[Conspecte.md]

1/17

1.Aparitia si evolutia stiintelor juridice Drept comparat si mari sisteme

contemporane de drept

tiina dreptului comparat s-a dezvoltat n etape.tiina dreptului comparat nu a aprut

odat cu apariia sistemelor de drept nationale,eaa parcurs o faz incipient.

Prima perioad cuprins ntre 1800-1850 dreptul comparat este folosit ca o

metod,fr pretenie de universalitate.

A doua perioad cuprins ntre 1850-1900 este caracterizat prin apariia

codurilor ca mijloace tehnice de a reglementa ntreaga via social a unui stat.

A treia perioad cuprins ntre 1900-1950 este etapa de natere a tiinei

dreptului privat comparat.

Mari sisteme contemporane de drept apare ca tiina la nceputul sec. 20.Pn la

Acest moment compararea dreptului era cunoscut, ns nu forma o tiinjuridic. Deasemenea tiina marelor sisteme contemporan e de drept nuputea depi momentul formriisistemelor de drept. Compararea dreptuluieste ntlnit n perioada antic. Aristotel n lucrareasa despre politiccompar contiinele oraelor - state greceti, iar n Roma antic legea celor12 table are la baz un studiu de drept comparat.

n statele antice i medievale normele juridice i obinuielnice nu erausistematizate i

nu formau un sistem.

tiina marelor sisteme contemporane de drept apare i prezint interesodatcu apariia primelor sisteme de drept, cu apariia primelor state datoritnecesitiicrerii sistemelor de drept a acestor state noi. Pentru crearea unuinou sistem de drept se efectuau studii comparative a sistemelor de drept a

statelor care aveau o evoluieasemntoare a relaiilor social -economice.Aceste erau de obicei statele vecine sau statelecotropitoare (imperiile,

metropolele).


2/17

tiina marelor sisteme contemporane de drept apare n a doua jumtate asec. 19 ise dezvolt la nceputul sec. 20. Un rol important n evoluiaacesteia l

-a avut congresul de drept comparat din Paris din an. 1900. La acest congres

este definit obiectul de studiu i sunt discutate metodele dreptului comparat.n sec. 20 se pune semn de egalitatea ntre dreptul comparat i mari sistemecontemporane de drept

. La sfritul sec. 20 tiina dreptului comparatse dezvolt i capt un obiectnou de studiu diferit de cel al marelor sisteme contemporane dedrept . Dreptul

comparat la momentul actual nu constituie o disciplin de studiu, iar tiinamarelor sisteme contemporane de drept este studiat i exist ca disciplinde studiu ninstituiile superioare de nvmnt.

2.Obiectul de studiu a Dreptului comparat si Mari sisteme contemporane de

drept.Incertitudinile si diversitatea parerilor

Polemica Dreptului comparat ca stiinta autonoma era pusa inca de Leontiu Jean

Constantinescu,ea constind in caracterul Dr.Comp care nu putea fi determinat

concret ca fiind o stiinta sau o simpla metoda.

In anii 90 multi autori afirmau ca aceasta dilemma are semnificatie teoretica,nu

practica,Gutterige spunind ca este o logomahie cam avida iar Jaques Lambert

afirma ca e superflua si depasita.Oricum insa continuau sa fie confundate

deosebirile intre studierea legislatiilor straine si drept comparat,cunoasterea

legislatiilor straine fiind de fapt o premise necesara a comparatiei cind dreptul

comparat incepe dupa cunoasterea de mai sus ce consta in compararea drepturilor

deja cunoscute prin confruntarea lor aplicind regulile metodei comparative.

Dreptul comparat nu este un ansamblu de norme,deci nu reprezinta o ramura de

drept,mai degraba e ca dupa parerea lui Victor Dan Zlatescu e un ansamblu de

procedee potrivit carora se face compararea normelor de sisteme diferite.Nu este oramura de drept desi sunt lucrari la nivelul dreptului civil comparat,dreptului

commercial comparat totusi trebuie de inteles ca acestea de fapt sunt niste micro

sau macrocomparatii.

Pe parcursul istoriei au fost multe incercari de demonstrare a autonomiei dreptului

comparat ca stiinta.Lambert distingea 2 blocuri conceptii asupra obiectului dreptului


3/17

comparat:*istoria comparata(necesitatea cercetarii sistemelor juridice atit in timp cit

si in spatiu) *legislatia comparata.Stabilindu-se astfel concluzia ca Dreptul comparat

serveste la determinarea orientarii in viitor cit si evolutia istorica a institutiilor

juridice.Wigmore defineste domeniul de aplicare a dr.

comparat:*nomoscopia(descrierea reglementarilor)*nomotetica(analiza diferitor

institutii juridice)*nomogenetica(analiza evolutiei diferitor institutii si norme juridice

in raport de cauzalitate si cronologie).

Aurel Bonciog se refera deja la dreptul privat comparat ca parte component a

obiectului dreptului comparat care studiaza o parte a raporturilor

patrimoniale,constituite din dreptul de proprietate si alte drepturi reale,precum

succesiunile,obligatiile.Astfel definitia dreptului priv. comp se refera la obiectul

acestuia care sunt relatiile dintre partile care apar in pozitii egale si au un continut

preponderant patrimonial.

Tot Bonciog vede Dr. Comp ca fiind alcatuit ca obiect din :*legislatie comparat *drept

privat comparat.Astfel insumam ca DCMSDC studieaza geneza si evolutia institutiilor

juridice pe parcursul perioadelor istorice,elementele coparative impactul asupra

formarii sistemelor de drept contemporan.

3.Stiinta Mari sisteme contemporane de drept.Legatura cu alte stiinte juridice.

Prin tiin nelegem totalitatea cunotinelor despre societate, gndire, naturetc.

tiin juridic totalitatea cunotinelor despre normele juridice, aplicarea ace

stora n practic i pedepsele n caz de nclcare a acestor. tiinele juridice se

clasific n:

1)tiine teoretico-istorice (mari sisteme contemporane de drept

, teoria general a dreptului, istoria dreptului romnesc, drept privat roman)

2)tiine juridice ramurale (drept civil, drept penal, drept constituional .a.)

3)tiine juridice auxiliare (complementare) sunt tiinele care ajut la

studiereatiinelor juridice ramurale sau tiinele care au legtur cu dreptul:

medicinalegal, criminalistica, criminologia, psihologia i psihiatria judiciar, etc.


4/17

-istorice este evident coraportul cu teoria general adreptului, drept privat roman i

istoria dreptului romnesc:

DCMSDC studieaza geneza si evolutia institutiilor juridice pe parcursul perioadelor

istorice,elementele coparative impactul asupra formarii sistemelor de drept

contemporan.

Coraportul dintre mari sisteme contemporane de drept

i teoria general adreptului. Teoria general a dreptului studiaz dreptul i statul n

generalitatea lor, punnd la dispoziia marelor sisteme contemporane de drept

cunotinedespre norma juridic, izvoarele dreptului, sistemul de drept. La rndul su

marisisteme contemporane de drept pune la dispoziia teoriei generale a

dreptuluiinformaii despre normelede drept i izvoarele dreptului din diferitesisteme dedrept.

Coraportul dintre mari sisteme contemporane de drept i drept privat

roman.Drept privat roman studiaz apariia i evoluia dreptului n Roma antic.

Mari sisteme contemporane de drept studiaz cum a fost recepionat dreptul roman

n sistemele romano-germanice, influena acestuia asupra sistemelor anglo

-saxone. Cu Istoria dreptului in general-singur Raymond SAleilles spunind ca dreptul

comparat este prelungirea in present a ceea ce constituie istoria in trecut:esteistoria care se realizeaza.Dreptul comparat studiint insa acest domeniu peorizontala pe cind istoria dreptului pe vertical.

Cu Filosofia dreptului-legatura determinta de faptul ca atit istoria dreptului citsi dreptul comparat sunt implicit o analiza a gindirii omului,Dreptul Comparatfiind empiric inductive(bazat pe experimente,de la particular-la general)iarFilosofia Dreptului fiind aprioric deductive(independent de experimente)

Cu sociologia juridica-dat fiind caracterul reglementarii omenesti este datoratunor norme juridice.Sociologia Juridicastudiind fen social din cerintele socialesi ordinea juridical impusa;iar Dreptul Comparat-fenomenul social mediat.

Coraportul dintre mari sisteme contemporane de drept cu istoria dreptului


5/17

romnesc. Istoria dreptului romnesc studiaz statul i dreptul n rile de pearealul

romnesc (inclusiv Moldova) i pune la dispoziia

marelor sistemecontemporane de drept

cunotine despre formarea sistemelor de drept n

Romnia i Moldova. Iar mari sisteme contemporane de drept pune la

dispoziia istoriei dreptului romnesc informaii privind recepionarea altorsisteme

de drept n Romnia i Moldova i locul sistemelor de drept alRomniei i Republicii

Moldova n familia romano-germanic. Metodele de studiu a marelor sisteme

contemporane de drept coincid cu metodele de studiu a istoriei dreptului romnesc,

numai c la istoria dreptului romnesc sunt dou metode(istoric i comparativ,

mai ales istoric), dar la mari sisteme contemporane de drept este doar comparativ.

4.Metodele de Studiu a stiintei DCMSC.Metoda comparative ca principal metoda

de studiu.

Metodele de studiu al DC sunt:

Metoda istoric(cerceteaz fenomenul apariiei dreptului i statului n

dezvoltare i interdependena lor istoric)

Metoda comparativ(analitic)

Sinteza

Demonstraia(deducia,inducia)

Metoda de baz este metoda comparativ deoarece ea cerceteaz fenomenul

dreptului i statului intr-un aspect complex furniznd informaii referitoare la

dezvoltarea acestor sisteme n alte sisteme de drept ct i reflectarea lor n

reglementrile juridice internaionale.Cercetarile ntreprinse n secolul nostru au

reusit sa puna n lumina faptul ca operatia de compare a drepturilor nu trebuiefacuta la ntmplare, neorganizat, fara o anumita rigoare n abordarea aspectelor pe

care le ridica punerea n paralel a doua sau mai multe reglementari. Ideile unor

comparatisti de prestigiu - Saleilles, Lambert, David - au condus la conturarea unor

norme, care trebuie sa stea la baza oricarei comparatii juridice, la stabilirea regulilor

metodei comparative. Se poate cristaliza, n felul acesta o metodologie proprie


6/17

stiintei juridice, reprezentnd tot ce este mai valoros n acest patrimoniu acumulat

de gndirea comparatista moderna.

A compara numai ceea ce este comparabil este cea dinti norma de care

trebuie sa tina seama orice cercetator care pune n paralel sisteme de drept sau

institutii sau reguli apartinnd unor sisteme juridice diferite.

A doua regula este ca niciodata comparatia a doua istitutii sa nu se faca izolat inafara

contextului legal in care sunt incadrate

Alta regula ,a treia e ca compararea trebuie facuta lund n considerare ntreaga

amenajare a izvoarelor de drept dintr-un anumit sistem juridic.

A patra regula este ca trebuie sa se tina seama de sensul avut initial, ci si de cele

dobndite ulterior n procesul de aplicare. Comparatistul se intereseaza mai putin de

regula de drept n sine dect de fenomenul social care i justifica existenta.

Procesul comparatiei reclama trei termeni logici:

. comparatum;

. comparandum;

. tertium comparationis.

Comparatum este de obicei legislatia nationala a comparatistului.

Aceasta se ntmpla atunci cnd comparatia are loc n scopul perfectionarii propriei

legislatii sau a unei mai bune cunoasteri a acesteia.

Termenul de comparandum poate fi singular atunci cnd se compara dreptul a doua

state, dupa cum poate fi multiplu, cnd se iau ca termen de comparatie mai multe

sisteme nationale.

Termenul tertium comparationis nu trebuie confundat cu rezultatul sau concluzia

comparatiei, cu acel "drept comun legislativ". Tertium comparationis dupa cum

remarca Y. Eminescu nu este un element final, ci unul prealabil comparatiei. El este

ales, iar nu dedus".

Studiul comparativ se sfrseste cu o evaluare critica a rezultatelor obtinute prin

intermediul comparatiei. Aceasta nseamna ca n fiecare caz n parte este necesar sa


7/17

se determine care din mai multe solutii este mai potrivita si, astfel, preferata ca o

solutie "mai buna".

5.Evolutia dreptului spre formarea sistemelor de drept

Familia de drept este o totalitate de sisteme de drept care aucomuneelementele permanente de formare a sistemelor. Elementelepermanente sunturmtoarele: a)Evoluia istoric asemntoare acestelemente se caracterizeaz prin modulde apariie a normelor de conduit,normele juridice care stau la baza formriiunui sistem de drept, ct ievoluia unui sistem de drept dup formarea acestuia. n ce priveteevoluia dreptului pn la formarea sistemelor de drept,acesta a fost

studiat mai sus (ntrebarea nr. 1 evoluia dreptului spreformareasistemelor de drept).

Odat cu formarea sistemelor de drept unele dintre acestea au stat labazaformrii familiilor de drept. Sistemele e drept francez i german austat la bazaformrii familiei romano-germanice. Codurile civile din acestesisteme de drept au fost recepionate benevol sau silit de ctre altesisteme de drept. Benevol aceste coduri au fos

t recepionate n rile europene (Belgia, Olanda,Luxemburg, Italia,Spania, Portugalia, Elveia, Turcia, Romnia, Republica Moldova). Silitaceste coduri au fost impuse n majoritatea coloniilor franceze,olandeze,spaniole. Unele sisteme din familia romano-

germanic aurecepionat n forma direct dreptul roman, n special codullui Iustinian.Observm c sistemele de drept romano- germanice au

aceeai evoluieistoric, care se bazeaz pe recepia dreptului roman(codul luiIustinian) i dreptului france

z i german (codurile civile).

n familia anglo- saxon sistemele de drept au la baz precedentuljudiciarenglez. Precedentele judiciare engleze au fost recepionate de


8/17

asemeneabenevol i/sau silit n fostele colonii engleze i se aplic pn nzilele n

oastre. n acest fel precedentul judiciar a fost recepionat n SUA,Canada, India, Australia, Noua Zelanda.

Sistemele de drept tradiionale i religioase au fost rspndite odat cutradiiile

i religia.Dreptul musulman este specific statelor cu religia islamic cufoarte miciexcepii.

De exemplu: Turcia dispune de sistem de drept romano-germanic.

1.1Dreptul apare ca o necesitate sociala deodata cu organizarea oamenilor. La

aparitia sa dreptul avea forma unor reguli de conduita care erau considerate

niste obiceiuri sau reguli impuse de conducatorul tribului. Odata cu aparitia

statului normele juridice erau sistematizate si pentru prima data apare notiunea

de sistem de drept. Sistemele de drept pot fi studiate in forma comparativa in

special odata cu aparitia statelor moderne. In aceasta perioada dreptul unui stat

este impus s-au receptionat benevol de catre un alt stat.

1.2Lumea contemporana se prezinta impartita in citeva familii sau mari sistemede drept. Criteriul essential de divizre a sistemelor de drept este tipul istoric, sau

evolutia istorica a acestuia. Aparitia familiilor de drept isi gaseste explicatia in

apropierea sistemelor de drept din diferite tari ca urmarea a transformarilor

sociale intilnite in aceastea tari. Astfel la momentul actual poate fi evidentiata o

panrama sau geografie juridical a sistemelor de drept. Istoric dreptul cunoaste

citeva mari procese de receptive, care au cuprins zone geografice intinse, chiar

continente intregi, modificind sistemele de drept locale dupa anumite reguli,

principia, conceptii.

1.3Primul factor cel mai raspindit aste receptionarea dreptului. Acest factor se

cunoaste din perioada antica cind sa receptionat DPR in diferite state, aceasta

receptie a durat si in perioada medievala si chiar moderna si chiar dupa caderea

imperiului roman. In Germania si Grecia DR sa afirmat in forma directa pre cind

in alte tari DR sa aplicat combinat cu cutumile si obiceiurile locale.


9/17

Al doilea factor care duce la aparitia marelor sisteme si raspindirea dreptului

este cel al inpunirii dreptului. Istoric dreptul era inpus de catre statele care

cucereau un alt stat sau de catre metropola coloniei sale. Prin aceasta metoda a

fost raspindit in special , dreptul comun englez care a adus la aparitia familiei

anglo-saxone.

Al treilea factor este cel religios. Aceasta forma este specifica dreptului islamic

cind un stat odata cu receptia religiei receptioneaza si sistemul de drept

musulman.

Evoluia dreptului spre formarea marilor sisteme i familii de drept n demersultiinific anterior ne-am propus o incursiune n studiul dreptului, cu

identificarea originilor acestuia, nc din antichitatea greac i roman. ncapitolul de fa ne-am ndreptat atenia asupra nceputurilor marilor sistemei familii de drept, care au trasat principiile diriguitoare n organizarea ifuncionarea statal. Am ncercat s ne lrgim orizontul pe marea hartnglbenit a dreptului transmis de o tradiie secular78. Premisa la care neraliem consider c filosoful dreptului traseaz o hart nu a dreptului, ci a unuidiscurs privind dreptul i verific aceast hart nu prin realitate, ci prin trimiterela alte discursuri. Lumea contemporan se prezint mprit n cteva marisisteme sau familii de drept ntre care, criteriul esenial de deosebire este tipulistoric de drept cruia i aparin. Formarea acestor mari familii juridice igsete explicaia n apropierea sistemelor de drept din diferitele ri ca urmarea transformrilor sociale petrecute n acestea, istoria dreptului vorbind de maritranslaii juridice n toate timpurile. Unmare impact asupra dreptului l-a avut ifenomenul religios din timpul crerii acestor mari familii i tipuri de drept.

Elementele:

b)Izvoarele formale de ale dreptului . Pentru familia romano-germanic sunt specifice izvoarele formale ale dreptului cum sunt actelenormativ-juridice.Sistemele de drept romano- germanice dispun de coduri,iar codul civil iconstituia formeaz principale izvoare de drept.


10/17

n familia anglo- saxon sistemele de drept au ca izvor principalprecedentul judectoresc. Cu toate c i n aceste sisteme exist acte n

ormativ-juridice(legi). Unele sisteme anglo- saxone au constituii scrise(SUA) sau nescrise

(Anglia).Precedentul judiciar n diferite sisteme anglo-saxone poate fitratat diferit

nsistemul de drept comun englez precedentul are un caracter

conservatist ipoate fi modificat urmnd o procedur ndelungat i numaica excepie de laregula general. n sistemul de drept comun american

precedentul poate fi modificat cu mult mai uor, ori de cte ori vacontravine constituiei.

Sistemele de drept religioase au ca izvor de drept norma juridic careseconine ntr

-un sistem religios. Normele juridice religioase sunt supreme i elevorprevala i vor modifica orice norm inferioar din alte izvoare de drept.

Exist o ierarhie a izvoarelor de drept religioase.

De exemplu : n sistemele dedrept unde sunt mai multe izvoare de dreptreligioase. n dreptul musulman cel mai important izvor de drept esteCoranul, urmat de Sunna i celelalte izvoare de drept religioase.

n sistemul de drept socialist ntlnim aceleai izvoare de drept specificsistemelor de drept romano- germanice, cu excepia codului civilcomercial. n sistemele socialiste existau unele izvoarele de dreptneprezente n sistemeleromano-germanice, cum erau: codul locativ dreptulcolhoznic


11/17

.c)

Structura sistemului de drept . Sistemele romano-

germanice au o structur n ramuri de drept care sunt de drept privat sau

de drept public. Divizarea dreptului n public i privat este specific numaisistemului rom

ano-germanic, motenit de la dreptul roman. Ca elemente a sistemuluiromano

-germanic pe lng ramurile de drept ntlnim subramurile de drept,instituiile juridice,

principiile dreptului. Cel mai mic element al sistemului romano-germanicfiindnorma juri

dic.

Sistemele anglo- saxone au o structur diferit. Nu se divizeaz n publiciprivat. Nu sunt prezente ramurile i instituiile juridice. Sistemul anglo

-saxoneste tripartit, divizndu- se n drept comun n sens restrns, dreptulechitii i

dreptul statutar.

Sistemele de drept tradiionale i religioase sunt structurate, avndla baz o

ierarhie a izvoarelor, elementelor constitutive. Astfel dreptul musulman

areurmtoarestructur: Coranul (n Coran sunt norme-principii de oimportandeosebit, care sunt principalele, iar celelalte norme sebazeaz pe acesteia), Sunna (de asemenea conine principii, normegenerale importante, de baz),Idjma (interpretrile Coranului i aSunnei).


12/17

n sistemele religioase (inclusiv i cel musulman) a doua parte structuraloformeaz izvoarele de drept laic (legea i actul normativ, subordonatlegii).

7.Clasificarea sistemelor de drept in familii

O panorama a marilor sisteme de drept presupune trecerea in revista a alcatuirilor

juridice aplicabile in present in diferite state.Desi scrise in diferite limbi,folosite

tehnici diferite si sunt create pentru societati cu structuri,obiceiuri,religie diferite o

analiza atenta a acestor alcatuiri arata ca sistemul juridic national se grupeaza in

categorii mai largi in raport de o anumita comuniune de principii care le

anima(explicabil prin fenomenul de receptie a drept. unei tari de catre alteia prin

prisma dr comparat si geografiei juridice)

In istoria dreptului se cunosc citeva procese de receptie:

In primul rind receptia de gradul 1,si anume receptia dreptului roman(aplicabil in

multe tari chiar dupa decaderea imperiului roman).Germania,Grecia receptindu-l in

mod direct,iar Franta in mod combinat,fiind completat si amenajat de cutumele

locale.In Germania insa cind dreptul roman nu s-a aplicat direct a continuat o

intrepatrundere cu cutumele si legile locale care au dus la formarea HeutigenRomischer Recht.

Tot la receptia de gradul 1 se refera receptia dreptului francez in urma cuceririlor

Napoleoniene care introduce Codul Civil in statele ocupate de armata franceza,Legea

franceza fiind aplicabila si in fostele colonii franceze(chiar dupa independent au

ramas la sistemul romano-germanic)la fel si in zonele in care preponderant era

stiinta si cultura franceza.

Receptia de gradul 2 fiind cazul Spaniei si Portugaliei in care fostele mari putericolonial si-au extins legislatia peste ocean.

In alta parte a lumii are loc deopotriva receptia a dreptului britanic.Common-Law sa

extins in fostele colonii britanice(Australia,Noua Zeelanda,Canada)+ unele state

anglofone din Africa

In India are loc fuziunea dreptului hindus cu cel britanic pentru prima data codificat.


13/17


14/17

Mentalitatea juridica specifica

Structura sistemelui de dr-Sistemul romano Germanic:Drept public siprivat,care sunt strucuturare in ramuri de dr-institutii-nrm juridice.Siste de dranglo-saxon:dupa izvoarle dr (Dr comun in sesn restrins-precedentu;

judiciar;Dr statutar-legea;Dr ekitatii)este divizat de asemenea in rmauri,oramura de dr-nrm din dr comun,statutar si ekitatii.Sist de dr religioase-structurate irearhizata dupa izv religioase.dr musulman,izv de dr coranulurmat de Sunna-viata si activitatea prorocului Muhammed,si de idjma-interpretarea Coranului si Sunna.

8.Caracteristica procesului de evolutie istorica a sitemelor de drept romano-germanic

Momentulaparitieidreptuluiromano-germanic se situeaza in sec. VIII-lea.Unroldeosebit in procesul de sintetizare a dreptului l-auavutuniversitatilemedievale, in care mariijuristiaiepocii au creat odoctrinajuridica cu caracter universal.

1)Primaetapa a procesului de universalitate a dreptului a fost:receptiadreptului roman care a conferitEuropei, in

urmacaderiiImperiului Roman, unsistemjuridicmaimultsaumaiputinunitar.Universitatileerauinclinatesaformeze o opera de sintezaapelind lamarele fond juridicpe care-l reprezentadreptul roman, cu scopul de aunificanationalitatile din Germaniasi Italia.

2)Adouaetapa a procesului de universalitate a dreptului afost:extindereadreptului roman in intrega Europa. Procesul de receptarea dreptului roman s-a lovit, insa, de fortacutumei. Nu fortacutumelorlocale marunte, ci aacelorcolectii de cutume care

eraualesesisistematizate de jurisconsulti.Substantacutumelornureflectadreptul roman in forma saclasica, ci eradenumit dreptul vulgar nascut in perioada de decadere a imperiului

roman.

Dreptul vulgar reprezinta un fel de dreptcutumiar format

prinsimplificareanormelordreptului roman conform nevoilor locale ale


15/17

provinciilor, facind ca valoareacreatoare a interpretariijuridicesa-sipiarda din importanta, devenindsimplarutina.

3)Atreiaperioada a dreptului roman este:epocareflectariianumitorinfluentegreco-orientale, care aualteratpuritateaideologica a sistemului de drept.

apare odata cu formarea imperiiului roman si continua dupa destramarea sa.Imp

Roman impune sistemul propriu de dr totutror statelor cucerite,unele insa l-au

acceptat benevol.Dupa caderea imperiului evolutia sa poate si divizata in 3

perioade:1)perioada dr de obicei(dr vulgar)2)Dr comun al universitatilor.3)Dr

legidlativ.1)DREPTUL DE OBICEI:Dupa caderea imp roman,europa a fost cucerit de

barbari venii=ti sin nord,a suportat o destramare feudal.fiecare feudal aplica propriul

system de dr bazat pe cutumele locale.Aceste obiceiuri erau infleuentate de dr

roman.Apar primele univ in care se studiaza dr,iar absolventii acestora au observant

k pe teritoriile locuite de ei se aplica un dr barbar cutumiar infleuntat de dr

roman.Aceasta perioada a luat sfirsit ku existwnta unor cutume uneori sistematizate

locale,care erau inflentate de dpr.2)DRCOMUN AL UNIV- se caracterizeaza prin

studierea si dezolvtarea dr privat si aparitia primelor acte /culegeri de cutume scrise

cu caracter roman.Un rol important l-au avut scoala glossatorilor-ei facea

comentarii,explicatii pe marginea textelor clasice romane.in acest fel dr roman era

aplicat foarte usor in statul in care se cerea aplicarea lui.Scoala postglossatorilor-

creea noi nrm juridice folosind metoga dogmatica pe marginea deducerii unorprincipii generale a drp roamn.Sc Panvectistilor-au activat si au avut succes mai ales

in /germania,au contribuit la fuziunea dr cutumiar cu cel roman./ei au creat un dr

roman modern,ce corespundea relatiilor intilnite in societata modenra.Sc dr natural-

au creat un system de sr si idei iluministe care au stat la baza majoritatii revolutiilor

din oerioada moderna.3)DREPTL LEGISLATIV-incepe ku aparitia primelor acte cu

character normative adoptate de organelle statului care au pus baza crearii sist de dr

nationale.Inaceste acte nrm au avut si dr coanonic.Principalele acte cu character

normative-codurile civile bavarez,prusian,francez,german./aceasta perioada sefiniseaza cu crearea primelor sisteme nationale de dr care au stat la baza formarii

famielei roamne-germanice.

9.Structura sistemelor de drept de origine romano-germanica.Dreptul public si

dreptul privat.


16/17

Sistemele romano-germanice au o structur n ramuri de drept care sunt de drept

privat sau de drept public. Divizarea dreptului n public i privat este specific numai

sistemului rom ano-germanic, motenit de la dreptul roman. Ca elemente a

sistemului romano-germanic pe lng ramurile de drept ntlnim subramurile de

drept, instituiile juridice,principiile dreptului. Cel mai mic element al sistemului

romano-germanic fiindnorma juridic.In linii generale se poate spune ca la dreptul

public se atribuie acele ramuri care determina statul, activitatea organelor de stat, si

relatiile individului cu organele statului; iar la dreptul privat- ramurele ce

reglementeaza reletiile reciproce ale indivizilor. In fiecare dinre aceste sfere in

fiecare dintre tarile juridice respective nimeresc aproximativ aceleasi ramuri.

Aparitia acestei impartiri vine datorita prezentei cartezianismului(filosofie lui

Descartes si a adeptilor lui caracterizata prin metoda,ordine,rigoare).Astfel se atesta

o reglementare a raporturilor civile si comerciale,cu o rigoare logica si sistematizareireprosabila fiecare ramura fiind responsabila cu metode specific si mentalitate

caracteristica).In raport cu aceasta impartire(public/privat)impartirea in ramuri

apare ca effect unor criteria secundare(dr constitutional,administrative si altele-

drept public)(dr civil,commercial-dreptul privat)

10.Izvoarele formale ale dreptului caracteristice sistemelor de drept din familia

romano-germanica.Constitutia si Codurile.

Prin izvor de drept nelegem cursa de provenien sau care a determinat apariia

unei norme juridice, sau forma pe care o capt normele juridice. De aici izvoarele

dreptului sedivizeaz n izvoare materiale i formale ale dreptului.

Izvoarele materiale

sunt: faptele sau anumite fenomene fie bunurile materiale care

determin apariia unei norme juridice.

Izvor formal al dreptului este consideratsursa normei juridice sau form de

sistematizare a normelor juridice. n sistemele romano-germanice principalul izvor

de drept


17/17

este actul normativ juridic. Exist o ierarhie a actelor normativ-juridice dintr-un

sistem de dreptromano-germanic. Tradiional principalele acte normativ-juridice

sunt legile. Fiecare sistemromano-germanic dispune de constituie scris,

considerat a fi principalul act normativ ntr-un stat de drept. Actele normativ-

juridice care reglementeaz un domeniu al relaiilor sociale au denumirea de coduri .

Principalul cod al unui sistem romano-germanic este codul civil. Acest act normativ

reglementeaz cea mai mare parte a relaiilor sociale, cele mai des ntlnite n via

dezi cu zi. Aceste relaii in de statul juridic al persoanei fizice sau juridice, dreptul de

proprietatei alte drepturi reale. Dreptul obligaional (obligaiile contractuale i

delictuale), succesiunea.a. Ca izvoare de drept n sistemul romano-

germanic sunt legile i actele normative subordonate legii.Legile pot fi

constituionale , organice i ordinare (dup ierarhie).

Actele normative subordonate legii au denumiri diferite n dependen de sisteme

dedrept i sunt adoptate de ctre preedintele rii,organul executiv (guvern),

organeleadministraiei publice centrale i locale. De la un sistem romano-germanic la

altul celelalte izvoare de drept pot varia dupimportan i sunt

urmtoarele:Cutum,Precedentul judectoresc,Doctrina

fituici pentru examenul de drept comparat.[conspecte.md]

Documents