fiziologie curs

17
Celula : -este considerata unitatea morfo-functionala a organismului. Dimensiunea celulelor este foarte variata, de la 3-4 pana la 200-250 μm, dar in marea lor majoritate sunt cuprinse intre 20-28 μm. Celulele de dimensiuni mici sunt prezente in scoarta cerebeloasa si au 3-4 μm. -in sange cele ma mici cellule sunt limfocitele (4-5 μm) Hematia: lement figurat- se gaseste in stare adulta si are rol in fixarea si transportul O 2 Cele mai mari celule din organism se gasesc in scoarta cerebrala (celule priamidale cu dimensiunea cuprinsa intre 125-150 μm) Nr de celule ce intra in alcatuirea organismului 1X10 15. Celulele dintr-un organ au forma adaptata functiei lor- > legea generala a biologiei. Mitocondria: uzina energetica a celulei -au forma eipsoidala 10-12 μm -reprezinta un indicator sensibil la factorii de mediu -au 2 membrane:

Upload: delia-raducan

Post on 19-Oct-2015

21 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

fizio

TRANSCRIPT

Celula :

-este considerata unitatea morfo-functionala a organismului.

Dimensiunea celulelor este foarte variata, de la 3-4 pana la 200-250 m, dar in marea lor majoritate sunt cuprinse intre 20-28 m.

Celulele de dimensiuni mici sunt prezente in scoarta cerebeloasa si au 3-4 m.

-in sange cele ma mici cellule sunt limfocitele (4-5 m)

Hematia: lement figurat- se gaseste in stare adulta si are rol in fixarea si transportul O2

Cele mai mari celule din organism se gasesc in scoarta cerebrala (celule priamidale cu dimensiunea cuprinsa intre 125-150 m)

Nr de celule ce intra in alcatuirea organismului 1X1015.

Celulele dintr-un organ au forma adaptata functiei lor-> legea generala a biologiei.

Mitocondria: uzina energetica a celulei

-au forma eipsoidala 10-12 m

-reprezinta un indicator sensibil la factorii de mediu

-au 2 membrane:

- membrana externa

- membrana interna ce prezinta creste

Enzimele mitocondriale sunt aflate la nivelul membrane interne, in spatiul intermembranar si in matrice.

In interiorul mitocondriei sunt prezente enzime care impreuna cu enzimele oxidatice de pe creste sunt implicate in oxidarea principiilor alimentare cu producer de energie, C02,H2O ; din acest motiv mitocondria este considerata uzina energetica a celulei.

In lipsa mitocondriilor celula este incapabila sa-si procure energia din arderea alimentelor in prezenta O2 functiile celulare fiind afectate, energia eliberata este folosita in sinteza ATP care difuzeaza in citoplasma si serveste functiei organismului.

-in fiecare molecula de glucoza exista aproximativ 36 molecule de ATP.

LIZOZOMII: organite celulare formate in aparatul Golgi si raspandite in citoplasma

-contin peste 50 de enzime care pot distruge orice componenta celulara.

Lizozomii indeplinesc urm. Functii:

1. Heterofagia (digestia particulelor straine ajunse in celule)

2. Autofagia (digestia unor portiuni lezate din citoplasma proprie in scopul refacerii.)

3.Crinofagia (digestia unor produsi de secretie celulara a granulelor de secretie)

4.In autoliza (ruperea membranelor lizozomale,eliberarea hidrolazelor active in citoplasma )

Lizozomii implicati in distrugerea bacteriilor ajung in celula prin proces de fagocitoza la care participa urmatoarele mecanisme de distrugere:

- ph acid din lizozomi

-o substanta numita lizozim

- prin producerea de apa oxigenata de catre oxidaza din citoplasma

ATP :

-moneda energetica a organismului, energia celulara sub forma de ATP este necesara in :

1.Contractia si relaxarea musculara

2.In secretia glandulara

3.In mentinerea potentialului celular

4.In sinteza celulara de substante

5.In absorbtia alimentelor din tractul gastro-intestinal.

ATP : combinatie chimica de adenozina,riboza si 3 radical fosfat, dupa pierderea de catre ATP a unui radical fosfat acesta devine ADP, iar dupa pierderea celui de-al treilea fosfat devine AMP.

GLUCOZA : poate fi utilizata imediat pentru eliberare de energie celulara sau poate fi stocata ca si glicogen.

Toate celulele din organism sunt capabile sa stocheze o cantitate mica de glicogen,de exemplu celula hepatica stocheaza 5-8% din greutatea lor.

Oxigenul intervine in oxidarea celulara a glucozei.

In timpul glicolizei anaerobe apare acidul piruvic care prin interventia dehidrogenazei lactice da acidul lactic.

Acidul lactic produs in celula poate fi cuantificat .

Cresterea concentratiei de acid lactic poate determina eforturi maximale ,o stare lacidoza ( pH intramuscular poate scadea chiar la 6,4 in timp ce pH arterial poate atinge 6,8).

80-110 mg% = glucoza din sange.

Glicogeneza: proces de formare al glicogenului in care sunt implicate numeroase enzime specifice,pe langa glucoza alti compusi chimici pot fi transformati in glucoza apoi convertiti in glicogen.

Fiecare molecula de glucoza este degradata pana pana la dioxid de carbon si apa.

Lipidele din sange : colesterolul total< 200mg%

LDL colesterol 40 mg%

Trigliceridele < 150 mg %

Lipidele sub forma de trigliceride si acizi grasi oxidati in mitocondriile din celula elibereaza cantitati insemnate de energie.

Surse de energie ale muschiului :

Acidul adenozin trifosfatic sintetizeaza in mitocondrii care se gasesc in citoplasma.

ATP ocupa o pozitie cheie caci ATP se scindeaza si se resintetizeaza f rapid , dar rezervele de ATP sunt foarte reduse.

Resinteza ATP se realizeaza atat pe cale anaeroba (fara O2 glicoliza anaeroba) cat si in prezenta O2 aceasta din urma denumita fosforilare oxidative.

In cursul unor contractii musculare prelungite (30-60 sec) intervin procese aerobe care domina si in faza de relaxare a contractiilor.

Creatin fosfat (CP)

Nitrati de carbon (glucide)

Lipidele

ATP-ul si CP alcatuiesc fosfatii macroenergici (bogati in energie)

Raportul ATP/CP =1/5

Glicoliza anaeroba apartine acestei faze anaeroba si lactica.

-se formeaza lactat si ATP si se elibereaza caldura.

Glicoliza aeroba :

Avantaje: utilizeaza toate substraturile energetice ,este econimca si asigura restitutia.

Dezavantaje: putere limitata, latenta mare si rezistenta limitata in eforturi intense.

In calea aeroba : glicogen, glucoza + oxigen se ajunge la acidul lactic care serveste in cea mai mare concentratie la sinteza de glucide si intr-o proportie mica la alte procese oxidative,biochimice din ficat si muschi.

Refacerea dupa efort ( restitutia) :

-depinde de prevalenta uneia dintre aceste surse energetice

Ex: dupa eforturi anaerobe restitutia dureaza 3-5 min

Plata datoriei de oxigen in eforturi aerobe cu interventia oxigenului din mioglobina depinde de durata efortului.

Muschiul scheletic este alcatuit din celule musculare cu grosimea de aprox. 10-1000 m si cu lungimea de pana la 10-18 cm si este prevazuta cu mai multi nuclei.

Fibrele sunt formate din miofibrile.

Inauntrul fibrelor sunt miofibrile care delimiteaza sacromerul.

Miofibrilele sunt compartimentate in sacromere care la randul lor sunt alcatuite din miozina si actina, dar contin si alte protein reglatoare.

Membrana fibrei muscular : sarcolema

Sarcoplasma

Uzina energetica a celulei => mitocondria in care se formeaza adezin trifosfat.

Muschiul uman e alcatuit din fibre musculare clasificate in functie de viteza de contractie astfel se disting : fibre musculare lente denumite si rosii, tonice de tip 1 si fibre rapide,fibre albe,fazice de tip 2 , aceste fibre au putina hemoglobina.

Sisteme metabolice in efort :

1. Sistemul fosfatilor respectiv :

ATP= adenozina PO3 PO3PO3,CP.

CP (fosfocreatina) e alcatuita din greatina si o legatura fosfat.

CP = creatin PO3.

2. Sistemul glicogen/acid lactic

Din o molecula de glucoza rezuta 2 molecule de acid piruvic care in mitocondrie furnizeaza ATP.

O mare parte din glicogen devine acid lactic, dar se formeaza si cantitati importante de ATP fara consum de oxigen,

3. Sistemul aerob care in prezenta O2 are loc oxidarea principiilor nutritive in mitocondrie.

APARATUL RESPIRATOR:

Oxidarea sangelui

1 hematie= 7,5 aproximativ 8 microni care se plimba prin capilare

1 hematie contine 34% hemoglobina care fixeaza oxigenul

Aer atmosferic 21,23 % O2 0,03 % C02

Azot + alte gaze.

La nivelul alveolei O2 are aprox 14% respective 100 mmHg.

CO2 = 40 mm Hg are aprox. 5,6%

Volumul creste in alveola doar cu 0,2%, ritmul respirator se dubleaza.

Tahipnee, polipnee cresterea frecventei respiratorii

Scaderea frecventei respiratorii : bradipnee

Oprirea respiratiei : apnee

Ventilatia pulmonara :

-respiratie externa

-creste proportional cu consumul de oxigen pana la 50% din capacitatea maxima de efort.

Exploram aceasta respiratie prin parametrii :

-frecventa respiratiei si prin capacitatea vitala si volumele capacitatii vitale.

FR = 12-16 respiratii/min

FR = frecventa respiratorie

Frecventa respiratiei in efort poate creste de la 12-16 resp/min pana la 40-50 resp/min, aceasta dublare se realizeaza prin scurtarea fazei respiratorii

CV = AC + VIR +VER = 3500 ml

CV =capacitatea vitala

AC = aer current

VIR = volum inspirator de rezerva

VER = volum expirator de rezerva

CPT = VR + CV

CPT =capacitate pulmonara totala

VR = volum residual

CV= capacitate vitala

Microanalizator de gaze de tip ASTRUP:

PaO2 presiunea arteriala a 02PaO2 > 80 mm Hg

PvO2 Presiunea venoasa a O2PvO2 = 47 mm Hg

Centru respirator :

Trunchi cerebral- ce intervine in reglarea gina a centrului expirator din bulb.

Principalii factori ce limiteaza respiratia in efort sun forta si rezisenta muschilor dar si capacitatea mecanismelor reglatorii umorale.

Efectele antrenamentului fizic :

-cresterea volumului aerului curent

- debit respirator mai economic

- o frecventa resp mai scazuta

- elasticitatea crescuta a toracelui

-hipertrofia muschilor respiratiei.

FACTORII CARE FAVORIZEAZA ELIBERAREA O2 de pe HO :

-scaderea presiunii O2 in tesuturi

-cresterea presiunii O2 in organism

-scaderea pH local

=> factorii se modifica in efort intens.

PRESIUNEA ARTERIALA

-parametru biologic influentat de factorii externi si interni

-creste cu o alimentative nerationala

TA = sub 140 / 90 mm Hg

140 TA sistolica ( maxima)

90 TA diastolica(minima)

TA medie = 1/3 (TAs TAd)

Masurarea PA se face la nivelul unei artere mari de la membrul superior de regula , la nivelul arterei brahiale.

Presiunea arterial variaza in functie de fazele ciclului cardiac :

-maxima in sistola

-minima in diastole

Diferenta dintre valoarea maxima si minima e cunoscuta ca presiunea diferentiala sau pulsul presiunii.

In situatia in care are loc cresterea frecventei cardiace se scurteaza diastola.

DC = FC X DS

DC= debit cardiac

FC = frecventa cardiaca

DS= debit sistolic.

Claudicatie intermitenta boala a arterelor(fumatori)

Conditii pt masurarea corecta a PA :

Sa existe confort pt subiect inainte de a masura PA

Sa nu se recurga la stimuli(Cafea,tutun)

Bratul sa fie asezat aproximativ la nivelul inimii

Masurarea presiunii se face la primul consult la ambele brate

Se vor efectua minimum 2 masuratori la interval de 1-2 min sau masuri suplimentare daca valorile arteriale sunt f diferite.

Se pot efectua mai multe masuratori intr-o sapt pt incadrarea subiectului intr-o anumita categorie de hipertensiune.

Trebuiesc folosite mansete corespunzatoare grosimii bratului(12-13/35 cm) valori indicate pe manseta tensiometrului, nu se masoara tensiunea prin pozitionarea mansetei pe antebrat.

La aparitita primului zgomot in telescop dupa decompresie se citeste valoarea presiunii maxime pe manometru , iar la disparitia zgomotului presiune diastolica

Frecventa cardiaca se va masura prin palparea pulsului timp de 30 de sec.

Profilaxia hipertensiunii arteriale :

La persoanele dispuse sa dezvolte hipertensiune se recomanda inca din copilarie aplicarea unor masuri profilactice primare :

-scaderea consumului de sare 3-5 gr-zi

-reducerea excesului ponderal printr-o alimentatie echilibrata cu scaderea aportului caloric al proteinelor

- renuntare la fumat

-scaderea consumului de alcool si tutun

-evitarea stresului

TERMOREGLAREA

Centrii de termoreglare sunt pozitionati in hipotalamus, stimularea acestor centrii prin scaderea temperaturii centrale det. Vasoconstrictie cutanata, frison,senzatie de frig in caz de hipertermie acesti centri din hipotalamus determina vasodilatatie si hipersudolatie.

Pierderea de caldura are loc prin transferul caldurii de la nucleul central la suprafata pielii prin circulatia sangelui,daca aceastapierdere nu ar avea loc organismul s-ar supraincalzi.

Temperatura cutanata este de 330C

Temperatura organismului dufera in functie de zona unde se face masurarea : astfel temperatura centrala se masoara la nivel rectal sau esofagian si este dimineata sub 37,30C iar seara poate urca pana la 37,60C, dar aceasta modalitate de masurare este la unele persoane cu tulburari ale hemostazei contraindicata.

Temperatura poate fi masurata bucal(sublimbual, ea fiind cu 0,2-0,5 0C sub valoarea temperaturii rectale.

Temperatura cutanata este mai scazuta decat cea centrala.

Pierderea de caldura are loc prin :

Conductie : transfer de cldur de la o molecula la alta, sangele transmite caldura .

Radiatie : transfer de caldura prin aer sau vid

Convectie : transfer de caldura prin circulatia curentilor de aer din apropierea corpului.

Evaporarea : impiedica utilizarea caldurii pt a transforma apa in vapori.

Transpirare : pierdere de apa

Stari patologice legate de termoreglare:

Hipertermia : cresterea temperaturii peste valoarea normala

-consecinta incalzirii organismului incat functiile prin care se realizeaza pierderea calorica sunt solicitate la maximum si nu mai sunt in masura sa mentina temperatura normala.

Hipotermia :

-scaderea temperaturii centrale sub 350C .

Se clasifica in :

Hipotermie usoara (34-350C)

Hipotermie moderata(30-340C)

Hipotermie grava sub 300C

Persoane predispuse la hipotermie :

Varstnicii

Alcoolici

Bolnavii cardiovasculari

Malnutritii

Consumatorii de droguri

Hipotermie moderata : scade intensitatea frisonului ,dispare la 270C,se instaleaza rigiditatea musculara.

In hipotermia severa se pot instala tulburari de vorbire, amnezie, halucinatii, pulsul devine neregulat si se instaleaza coma.

Aclimatizarea la temperaturi scazute- calirea organismului.

Cand temperatura organismului tinde sa creasca peste normal sunt initiate mecanisme de pierdere a caldurii(termolitice) iar cand temperatura scade sunt initiate mecanisme ce produc caldura.