ghidul alimentar al bolnavului de diabet

76

Upload: dorut

Post on 11-Feb-2016

270 views

Category:

Documents


46 download

DESCRIPTION

GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABETConține:TABELE CALORII PRODUSE ALIMENTAREpentru diabetici și nu numai

TRANSCRIPT

Page 1: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET
Page 2: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

CUPRINS

01. Regimul bolnavilor de diabet zaharat

02. Tabel calorii diabetici

03. Tabel calorii pentru regim anti-colesterol

04. Tabel calorii lactate

05. Tabel calorii carne

06. Tabel calorii pui, curcan, găină, rață

07. Tabel calorii pește și fructe de mare

08. Tabel calorii ouă

09. Tabel calorii pâine

10. Tabel calorii legume

11. Tabel calorii fructe

12. Tabel calorii mezeluri

13. Tabel calorii ciuperci

14. Tabel calorii produse făinoase

15. Tabel calorii mâncăruri pe bază de făină

16. Tabel calorii grăsimi

17. Tabel calorii adaosuri

18. Tabel calorii deserturi

19. Tabel calorii dulciuri

20. Tabel calorii supe, ciorbe, borș, saramură

21. Tabel calorii mâncare gătită

Page 3: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

REGIMUL BOLNAVILOR DE DIABET ZAHARAT

IMPORTANT !!!! Cel mai bun mijloc de tratament in cazul diabetului de tip 2 este regimul alimentar.

O dieta si un stil de viata echilibrat ajuta nu numai la echilibrarea glicemiei, dar contribuie si la evitarea complicatiilor diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia si, pe termen lung, reduce riscurile celorlalte boli provocate de diabet , cum ar fi bolile renale, neurologice sau cardiovasculare.

Regimul alimentar al bolnavilor de diabet trebuie sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate normala, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau boala.

Rolul dietei este de a asigura un aport adecvat de substante nutritive, atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ. Pentru un randament cat mai bun, alimentatia trebuie sa fie regulata (evitand variabilitatea necesarului de insulina) si impartita in mai multe mese (de obicei, in trei mese principale si doua gustari).

In prezent, se recomanda diabeticilor o dieta cat mai apropiata de o alimentatie echilibrata, singura exceptie fiind aceea ca trebuie acordata o mare atentie continutului de glucide (carbohidrati), alimentele care conti glucide trebuind cantarite si calculate, tinand cont de cantitatea de carbohidrati recomandata de catre medicul specialist, in functie de starea fiecarui bolnav in parte.

CAT SI CE TREBUIE SA MANANCE UN BOLNAV DE DIABET

Aportul caloric si nutritiv al diabeticilor trebuie sa fie adaptat la urmatoarele aspecte: » activitatea profesionala sau sportiva » varsta – un subiect tanar are nevoie de mai multe calorii » greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati) » exigentele specifice ale corpului – crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a activitatii. Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi usor hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali. Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Astfel: » 1 gram de glucide = 4 cal » 1 gram de proteine = 4 cal » 1 gram de lipide = 9 cal In mod normal, un adult sanatos trebuie sa consume aproximativ 2000 – 2400 kcalorii pe zi.

Page 4: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

RAPORTUL INTRE SUBSTANTELE NUTRITIVE, PENTRU O PERSOANA SANATOASA

» glucide (carbohidrati): 50 – 60%, deci aproximativ 250 – 300 g de glucide pe zi » lipide: 25 -35% (o treime de origine animala si restul vegetala) » proteine: 15% (din care o parte de origine animala si o parte de origine vegetala) Astfel, daca luam in considerare cele de mai sus putem da un exemplu de calcul, pentru un total de 2000 de kcalorii, sa vedem impartirea procentuala si cantitativa din fiecare tip de nutrient (glucide, lipide, proteine) care trebuie consumat pe parcursul unei zile, deci:

TOTAL 2000 de kalorii din care:

- 60% glucide rezulta (2000 x 60)/100 = 1200 kcalorii din glucide, si conform celor spuse mai sus 1 gram de glucide are 4 kcalorii deci avem 1200 impartit la 4 = 300 rezulta ca se pot consuma un numar de 300 de g de glucide pe zi.

- 25% lipide (grasimi) – deci (2000 x 25)/100 = 500 kcalorii din grasimi, adica tinand cont de faptul ca 1 g de lipide = 9 kcalorii rezulta ca 500 impartit la 9 = 55,55 adica se pot consuma un total de 55 de grame de lipide pe zi.

- 15% proteine – deci (2000 x 15)/100 = 300 kcalorii din proteine, si tinand cont ca 1 gram de proteine= 4 kcal, aflam ca 300 impartit la 4 = 75, adica se pot consuma un total de 75 de grame de proteien pe zi.

Deci, pentru exemplul dat mai sus, adica pentru un adult sanatos, care trebuie sa consume 2000 de kcalorii pe zi, acestea trebuie repartizate astfel:

TOTAL Kcalorii: 2000

din care,

60% glucide, adica 300 g pe zi

25% lipide, adica 55,55 g pe zi

15% proteine, adica 75 g pe zi

In cazul unui adult, cu acelasi necesar caloric (2000 kcal), dar care este bonav de diabet, trebuie redusa cantitatea de glucide, la 40-45%, dar nu mai mult 200 g de glucide pe zi, aceasta cantitate se va stabili de catre medic, si trebuie crescut consumul de proteine la 20-25%.

Pentru a putea stabili si calcula continutul nutritiv al alimentelor se vor folosi tabelele cu valorile calorice si nutritionale alimentelor, care se gasesc si in articolele anterioare.

IMPORTANT !!!! De asemenea nu doar continutul de glucide este important, foarte important fiind tipul de glucide, in sensul ca 1g de glucide rafinate (zahar, ciocolata, dulceata, faina alba, sucuri cu zahar) este extrem de nociv fata de 1 g de glucide consumat din legume sau fructe.

Page 5: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Glucidele rafinate, care se numesc si glucide “rele” nu aduc nicun beneficu nutritiv organismului, fiind sarace in vitamine, minerale si fibre, si din acest motiv se absorb foarte repede (adica se digera rapid si intra in sange brusc) si duc la cresteri bruste ale glicemiei, de aceea acestea sunt si cele care ingrasa foarte usor, chiar daca sunt consumate in cantitati destul de mici. Asa cum am spus si anterior, daca mancam de exemplu 10 grame de glucide , sa zicem din cicolata, va creste foarte repede glicemia comparativ cu aceleasi 10 grame de glucide consumate dintr-un mar, fructul continand si fibre alimentare, care fac ca absorbtia glucidelor in sange sa se faca mai lent (pentru ca fibrele se digera putin mai greu) pe cand ciocolata si mai ales zaharul din ea se digera extrem de repede, intra brusc in sange si astfel creste glicemia brusc. De asemenea trebuie evitate sau chiar excluse sucurile sau orice lichide indulcite cu zahar, lichidele fiind absorbite si mai rapid in sange, deoarece acestea nu mai trebuie digerate, si se absorb foarte usor. Chiar si sucurile naturale, fara adaos de zahar trebuie evitate de diabetici si de cei care vor sa slabeasca, deoarece si acestea au continut glucidic destul de ridicat, cam la fel ca si fructul din care este facut, dar cum spuneam inainte fructul contine fibre care tebuie digerate si cantitatea de glucide intra trptat in sange, pe masurea ce se digera fructul, in schimb consumand direct sucul aceste glucide intra repede in sange.

De asemenea, cand vorbim de lipide (grasimi) nu este vorba de grasimile de origine animala cum ar fi slanina de porc sau untura. Acestea trebuie evitate, consumate in cantitati extrem de mici si foarte rar, de asemenea si uleiurile vegetale sau margarina trebuie evitate. Aceste tipuri de grasimi sunt si ele foarte nocive pentru sanatate, deoarce si acestea se absor foarte repede in sange si rezulta depozite de grasime. Consumul de grasimi nu duce la cresteri ale glicemiei, dar sunt foarte nocive pentru diabetici si nu numai, deoarece sunt alimente care ingrasa foarte usor, si este cunoscut faptul ca obezitatea si chiar cateva kilograme in plus conduc implicit la cresterea glicemiei, asa ca, chiar daca grasimile nu cresc glicemia in mod direct, trebuie evitate, pentru a nu exista riscul ingrasarii care atrage dupa sine cresterea glicemiei, si de asemenea grasimile predispun la boli cardiovasculare, care de asemenea sun boli colaterale diabetului.

In concluzie, din cantitatea aceea de 20-25% de grasimi care trebuie consumate zilnic, maxim 10 % trebuie sa fie grasimi saturate (de exemplu de origine animala), si cum am spus mai sus, NU grasime din slanina sau untura, acei 10% de grasimi trebuie mancate din lapte, iaurt, branza, oua, smantana, unt, etc. Restul de grasimi trebuie sa fie consumate din asa zisele grasimi “bune” care se gasesc in nuci, alune, seminte, masline,cacao. (oleaginoase).

IMPORTANT !!!! Un bolnav de diabet zaharat de tip 2, fara complicatii, ar trebui sa, manance echilibrat caloric si nutritiv, la fel ca orice om sanatos, acordand insa mare atentie la cantitatea si tipul glucidelor. Plecand de la necesarul caloric stabilit de medic, si tinand cont de cantitatea de glucide admise pe zi, fiecare bolnav de diabet ar trebui sa isi faca singur un plan alimentar, in care sa combine alimentele astfel incat sa ii fie pe plac, sa aleaga acele glucide “bune” care ii plac, si sa stabileasca singur in fiecare zi, din ce alimente isi va lua acele glucide sanatoase, raportandu-se la cantitatea maxima admisa pe zi.

Page 6: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Este foarte important ca bolnavii sa nu se urmeze un regim clar, scris pe o hartie in care li se spune ceva de genul:

“ in ziua in care mananci cartofi nu mananci paine, sau in ziua in care mananci paine nu mananci mamaliga”,

fiecare om poate sa isi calculeze singur gramajul de glucide admis, si sa zicem de exemplu: “20 g de glucide din fructe, 50 g de glucide din paine, 20-30 g de glucide din legume, 10-15 g de glucide din cartofi, 10-20 g de glucide din lactate, etc pana la cantitatea maxima admisa, si evitand pe cat posibil glucidele cu index glicemic mare.”

GLUCIDELE IN DIABET

Glucidele sunt indispensabile vietii, acestea find absorbite de organism din alimente si transformate in glucoza, care este principalul “combustibil” al organismului uman, dar trebuie cantarite pentru a stabiliza glicemia pe tot parcursul zilei. La un om sanatos, fara diabet, mai mult de jumatate din aportul energetic ar trebui sa provina din glucide. Ratia zilnica trebuie fragmentata pentru a evita cresterile bruste ale glicemiei postprandiale (la aproximativ 2 ore dupa masa).

La bolnavii de diabet alimentatia zilnica nu trebuie sa contina mai mult de 200 de grame de glucide pe zi.

Procentul de glucide continute de alimente variaza, astfel: » produse zaharoase: 80 – 100% » cereale si fainoase: 75% » paine: 55% » leguminoase: 20% » fructe: 10 -20%

PRODUSELE ZAHAROASE

Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat, chiar exclus din regimul unui bolnav de diabet. In plus, aceste alimente nu aduc nicun beneficiu organismului uman, fiind lipsite in mare parte sau chiar complet de vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate, chiar si daca sunt consumate in cantitati mici, acestea sunt stocate sub forma de grasime corporala, ducand la cresteri in greutate si apoi la niveluri crescute ale glicemiei.

Page 7: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

CEREALELE INTEGRALE, PAINEA INTEGRALA SI LEGUMINOASELE

Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia necesara pentru buna functionare a organismului.

Painea trebuie consumata intr-o cantitate cat mai mica, mai ales painea alba, dar si la painea neagra trebuie tinut cont de faptul ca are un continut destul de mare de glucide, aproape cu ca si painea alba, avantajul painii negre fiind acela ca datorita fibrelor continute, glucidele se absorb mai greu in organism, si astfel glicemia nu creste brusc. Concluzia este ca trebuie limitat consumul de paine fie ea neagra sau alba, avand multe glucide si de asemeneamulte calorii.

FRUCTELE

Fructele sunt bogate si ele in glucide simple, dar sunt cu totul diferite de produsele zaharoase, pentru ca fructele contin multe vitamine si saruri minerale si de asemenea contin fibre, care incetinesc absorbtia glucidelor in organism si astfel glicemia nu creste brusc, asa cum se intampla cand se consuma produse zaharoase, de aceea fructele trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre.

Pentru bolnavii de diabet, in functie si de stadiul bolii, se recomanda consumul a 2 fructe pe zi, din care unul sa fie un citric (portocala, grepfrut, lamaie) si consumate la intervale orare diferite, de exemplu unul la pranz si unul la cina. Se poate da ca exemplu un mar, si o portocala. Merele sunt fructe foarte benefice pentru diabetici, si in general orice fruct care contine cat mai putine zaharuri.

Desi nutritionistii spun ca fructele trebuie mancate pe stomacul gol, sau cel putin sa nu fie asociate cu alte alimente, in cazul bolnavilor de diabet nu este prea indicat sa se manance fructele pe stomacul gol, deoarece pot duce la cresteri mai rapide ale glicemiei.

Page 8: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

CLASIFICAREA ALIMENTELOR DUPA CONTINUTUL GLUCIDIC

Consumabile fara restrictii de catre bolnavii de diabet dar in functie de necesarul caloric stabilit » carne, peste, oua, branzeturi fermentate » unt, smantana, ulei – aici, fiind vorba de gasimi, intervin oarecare restrictii, mai ales pentru diabeticii supraponderali sau obezi. » zarzavaturi

Permise limitat (cantarind si calculand continutul in glucide)

Pentru a nu depasi cele 200 g glucide permise zilnic, trebuie cantarite fructele, legumele, mai ales cele uscate si painea: maxim doua fructe pe zi, la sfarsitul mesei; 1- 2 portii de legume uscate si maxim 100 g de paine alba. » lapte si lactate proaspete: iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce » fructe si legume cu 5% glucide: ardei grasi, castraveti, conopida, ciuperci, fasole verde, vinete, pepeni, lamai, grapefruit » fructe si legume cu 10% glucide: ceapa, morcovi, praz, gulii, telina, sfecla, capsuni, portocale, mandarine, fragi, mere, cirese de mai » fructe cu 15% glucide: cirese de vara, mere ionatan » legume si leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazare, bob, linte (fierte) » paine intermediara – 50% glucide (painea alba contine 60% glucide iar painea graham 45%) » mamaliguta – 12,5% glucide » paste fainoase fierte – 20% glucide » orez fiert – 20% glucide (nefiert orezul contine 75%)

IMPORTANT !!!! Alimente ce trebuie evitate

» dulciuri concentrate: zahar, miere de albine, gem, rahat, dulceata, inghetata, ciocolata » fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamotte, banane, curmale, stafide, smochine » bauturi racoritoare care contin zahar: siropuri, pepsi, cola » bauturi alcoolice bogate in glucide: lichior, vermut, vin fiert

IMPORTANT !!!! Cresterea glicemiei nu depinde numai de continutul in glucide al alimentelor, ci si de viteza de digerare si absorbtie a acestora. Astfel, indexul glicemic reflecta capacitatea glucidelor de a creste glicemia in functie de viteza de absorbtie si digerare.

Page 9: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

CLASIFICAREA ALIMENTELOR IN FUNCTIE DE INDEXUL GLICEMIC

Index slab (sub 50): » linte, soia, cirese de mai Index modest (50 – 75): » paste fainoase, fasole, mazare » lactate » mere Index mediu (75 – 90): » paine intermediara, graham sau neagra » biscuiti neindulciti » fulgi de orez, ovaz » cartofi (ignami, patate) » banane Index ridicat ( > 90): » paine alba, cozonac, biscuti indulciti, prajituri » fructe uscate: curmale, smochine, stafide, prune » miere de albine, dulceata, gem, marmelada, zahar » lapte indulcit

IMPORTANT !!!! Bolnavii de diabet trebuie sa consume alimente cu index glicemic cat mai mic, cele cu index ridicat trebuie sa fie consummate doar ocazional si in cantitati foarte mici, deoarce acestea duc la cresterea rapida a glicemiei.

FIBRELE ALIMENTARE IN DIABET

Un regim bogat in fibre alimentare (cel putin 25 grame/ zi) poate reduce necesarul de insulina si determina o micsorare a glicemiei postprandiale.

Fibrele alimentare incetinesc absorbtia glucidelor si contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sange, ducand astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.

Fibrele alimentare trebuie introduse treptat in alimentatie, pentru a evita neplacerile ce pot aparea in urma unei cresteri bruste a consumului (meteorism, flatulenta, diaree).

Fibrele solubile – din orz, ovaz, leguminoase, caise, piersici, capsune si fructe uscate – sunt recomandate in mod special. Unele legume – brocoli, varza, morcov, nap si cartofi contin de asemenea fibre solubile.

Page 10: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

PROTEINELE IN DIABET

Proteinele sunt constituenti fundamentali ai tesuturilor (muschi, piele, sange..), fiind indispensabile pentru mentinerea integritatii organismului.

Aportul proteic reprezinta intre 10 si 20% din aportul total de calorii in majoritatea regimurilor echilibrate (calculat ca 0,8 g/ kg de greutate corp). Se recomanda favorizarea proteinelor care provin din “carnea alba” (pasare, peste), din lactate si legume. Trebuie evitat un consum excesiv de proteine, caci acesta poate antrena o deteriorare a functiei renale. Daca un diabetic sufera de o afectiune renala, este posibil ca medicul sa ii recomande un aport de proteine mai mic de 10% din totalul caloriilor.

Proteinele de origine animala se gasesc in carne, oua, branza, lactate. Proteinele de origine vegetala sunt mai putin variate si se gasesc doar in soia si in unele legume uscate.

LIPIDELE IN DIABET

Consumul de lipide nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul energetic total. Din cauza riscurilor crescute de complicatii cardiovasculare se recomanda limitarea consumului de grasimi saturate la mai putin de 10% din ratia calorica, iar cel de colesterol – maxim 300 mg/zi.

Grasimile saturate provin in principal din produsele de origine animala – lapte integral, unt, smantana, frisca, margarina, carne grasa. Grasimile mononesaturate sunt atat de origine animala cat si vegetala – ulei de masline, ulei de rapita sau de arahide. Grasimile polinesaturate provin in principal din vegetale – porumb, floarea soarelui, soia si peste.

IMPORTANT !!!! - Favorizarea grasimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de masline, rapita, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), peste (somon, macrou, sardele, ton), avocado si fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide) - Diminuarea consumului de grasimi saturate, prin alegerea produselor ca lapte degresat sau semi-degresat si a sortimentelor de carne fara grasimi, pui, curcand etc.

BAUTURILE IN DIABET

Apa este bautura ideala pentru bolnavii de diabet. Sucurile de fructe, chiar si cele naturale, limonada, bauturile carbogazoase contin toate peste 100 g de zahar pe litru. De aceea, ele nu pot fi incluse in ratia alimentara a diabeticului fara a fi masurate.

IMPORTANT !!!! Bauturile alcoolice contin multe calorii si pot altera echilibrul alimentar:

Page 11: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

» 1 pahar de whisky = 300 cal

» 500 ml bere = 150 cal

Bauturile alcoolice sunt uneori permise, cu conditia sa fie consumate cu moderatie (doua pahare pe zi, sau echivalentul a 20 g), doar in timpul mesei, iar caloriile continute sa fie luate in calcul.

Page 12: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Tabele calorii diabetici

Aici găsești tabele calorii diabetici – cu conţinutul de proteine, grăsimi şi carbohidrați în produsele recomandate pentru diabetici.

Principiile regimului alimentar pentru diabet se bazează pe limitarea nivelului de carbohidrați simpli şi de grăsimi. În meniu, importante sunt calitatea şi cantitatea alimentelor consumate, precum şi repartiţia acestora pe întreaga zi. Cele de mai sus se referă mai ales la carbohidrați. Regimul trebuie să conţină mese bogate în elemente nutritive, cum ar fi vitaminele, sărurile minerale, şi în suplimente care reglează metabolismul. Persoanele care suferă de diabet trebuie să stabilească împreună cu medicul care este necesarul lor caloric individual. Să vedem împreună un tabel complet cu calorii diabetici, pentru persoanele care suferă de această boală.

TABEL CALORII DIABETICI

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ardei 100 g 26 0,9 0,3 5,2

Arpacaș 100 g 324 10,0 1,3 66,3

Arpagic 100 g 29 4,1 0,8 3,9

Asparagus 100 g 23 2,2 0,2 3,3

Brânză fără grăsime 100 g 99 19,8 0,5 3,5

Brocoli proaspăt 100 g 25 3,0 0,4 2,4

Calarabă 100 g 29 2,2 0,3 6,5

Calcan gătit 100 g 103 18,3 3,3 0,0

Caras gătit 100 g 102 20,7 2,1 0,0

Carne de iepure 100 g 156 21,0 8,0 0,0

Carne de viţel gătită 100 g 131 30,7 0,9 0,0

Cartofi (calorii diabetici)

100 g 80 2,0 0,0 16,0

Castravete 100 g 15 0,7 0,1 3,0

Castravete murat 100 g 11 1,0 0,1 1,9

Ceai cu lămîie 100 ml 43 0,7 0,8 8,2

Ceapă 100 g 30 1,4 0,4 6,9

Cereale – orz 100 g 355 9,8 3,6 79,4

Cereale – porumb 100 g 363 6,9 2,5 83,6

Cereale cu fructe uscate

100 g 325 8,4 3,4 72,2

Chefir 0% grăsime 100 ml 30 3,0 0,1 3,8

Cicoare 100 g 21 1,7 0,2 4,1

Ciocolată amăruie 100 g 549 5,4 35,3 52,6

Page 13: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ciupercă 100 g 15 2,1 0,5 0,5

Cod gătit 100 g 78 17,8 0,7 0,0

Conopidă proaspătă 100 g 21 2,4 0,3 2,3

Coronişte 100 g 127 6,3 3,2 18,3

Crap gătit 100 g 102 16,0 3,7 2,0

Cuscus 100 g 358 13,0 2,0 72,0

Dovleac 100 g 28 1,3 0,3 7,7

Dovlecel Patison 100 g 19 0,6 0,1 4,1

Făină de grâu 100 g 342 9,2 1,2 74,9

Fasole albă uscată 100 g 102 7,0 0,5 16,9

Fasole mare (calorii diabetici)

100 g 66 7,1 0,4 14,0

Fasole păstăi 100 g 24 2,0 0,2 3,6

Frunze de sfeclă 100 g 17 2,1 0,5 5,5

Fulgi de orz 100 g 320 9,3 1,1 66,5

Găină 100 g 202 18,5 14,3 0,0

Griş 100 g 328 10,3 1,0 67,7

Halibut gătit 100 g 216 14,0 17,8 0,0

Hrean 100 g 67 4,5 0,6 18,1

Iepure gătit 100 g 204 24,6 11,7 0,0

Lapte 0,5% grăsime 100 ml 39 3,5 0,5 5,1

Lapte acru 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,1

Lapte dietetic 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,0

Lapte dietetic degresat 100 ml 31 3,0 0,1 3,9

Linte uscată 100 g 111 7,8 0,0 20,1

Lup de mare gătit 100 g 114 15,5 5,8 0,0

Macrou gătit 100 g 124 22,8 3,6 0,0

Mărar 100 g 28 1,3 0,3 7,7

Mazăre, seminţe uscate

100 g 298 20,5 2,0 48,6

Mei fiert 100 g 346 10,5 2,9 71,6

Merlan gătit 100 g 79 17,6 1,0 0,0

Page 14: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Merluciu gătit 100 g 95 18,5 2,3 0,0

Miere de albine 100 ml 324 0,0 0,0 79,5

Mihalţ gătit 100 g 92 21,4 0,7 0,0

Morcov 100 g 31 0,8 0,3 6,6

Morun fiartă 100 g 234 23,3 15,6 0,0

Nap 100 g 26 1,1 0,3 8,2

Orez 100 g 344 6,7 0,7 78,9

Orez marou 100 g 331 6,3 4,4 65,1

Pâine cu seminţe 100 g 228 8,6 1,4 43,9

Pâine de secară 100 g 223 5,6 1,7 51,5

Patrunjel, verdeaţă 100 g 41 4,4 0,4 9,0

Piept de curcan 100 g 84 19,2 0,7 0,0

Piept de pui pane 100 g 195 25,3 10,4 0,0

Plătică fiartă 100 g 126 20,9 4,7 0,0

Porumb proaspăt 100 g 97 3,0 1,2 18,2

Praz 100 g 24 2,2 0,3 5,7

Răchiţele 100 g 26 0,5 0,0 3,8

Revent 100 g 9 0,5 0,1 4,6

Ridiche 100 g 14 1,0 0,2 4,4

Roib 100 g 21 1,1 0,8 4,9

Roşii 100 g 19 0,8 0,3 3,5

Salată 100 g 12 1,2 0,3 1,3

Şalău gătit 100 g 97 21,3 1,3 0,0

Seminţe de dovleac 100 g 556 24,5 45,8 18,0

Seminţe de floarea soarelui

100 g 561 24,4 43,7 24,6

Sfeclă (calorii diabetici) 100 g 37 1,5 0,1 7,6

Soia, seminţe uscate 100 g 382 34,3 19,6 32,7

Somn gătit 100 g 196 18,4 13,6 0,0

Somon de Pacific gătit 100 g 168 22,9 7,8 0,0

Spanac 100 g 17 2,7 0,4 0,8

Stavrid gătit 100 g 133 20,6 5,6 0,0

Page 15: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ştiucă gătită 100 g 98 21,3 1,3 0,0

Sturion gătit 100 g 179 17,7 12,0 0,0

Tărâţe de grâu 100 g 185 16,0 4,6 61,9

Ţelină, rădăcină 100 g 21 1,6 0,3 7,7

Ţelină, verdeaţă 100 g 13 1,0 0,2 3,6

Terci de hrişcă 100 g 336 12,6 3,1 69,3

Ulei de măsline 100 ml 882 0,0 99,6 0,2

Ulei de soia 100 ml 884 0,0 100,0 0,0

Usturoi 100 g 146 6,4 0,5 32,6

Varză acră 100 g 12 1,1 0,2 3,4

Varză albă 100 g 29 1,7 0,2 7,4

Varză de Brussels crudă

100 g 34 4,0 0,5 3,5

Varză de Pekin 100 g 12 1,2 0,2 3,2

Varză furajeră 100 g 34 1,2 0,1 7,4

Varză italiană 100 g 38 3,3 0,4 7,8

Varză roşie 100 g 27 1,9 0,2 6,7

Vinete 100 g 18 1,0 0,2 3,1

Zer 0,5% grăsime 100 ml 37 3,4 0,5 4,7

Zucchini 100 g 16 1,5 0,2 3,0

Page 16: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Principiile de bază ale regimului diabeticilor

Principala sursă a carbohidraților trebuie să fie laptele şi produsele lactate, precum şi pâinea integrală de secară, arpacaşurile groase, fulgii de cereale, orezul nedecorticat şi macaroanele. Termenul de “calorii diabetici” este vital în această ecuație. Legumele cu conţinut prea mare de carbohidrați sau cartofii, porumbul şi boabele de păstăioase (fasole, mazăre, linte). Lista hidrocarburilor cu multe calorii cuprinde: sfecla, morcovul, ţelina şi varza de bruxelles. Regimul poate conţine legume cum ar fi: castraveţi, roşii, conopidă, ardei, ridichi, salată verde, sparangheli şi salată de Pekin (chinezească creaţă).

Să nu uităm de tabelul de mai sus cu informații despre calorii diabetici. Dieta diabeticilor poate conţine fructe, sărace în calorii sunt grape-fruiturile şi pepenii, iar fructe mai calorice sunt: prunele, strugurii şi bananele. La meniu putem adăuga de asemenea portocale, căpşuni, mandarine, mere. Atenția trebuie sporită în ceea ce privește calorii diabetici.

Un alt ingredient al regimului pentru diabet sunt proteinele. O bună sursă a acestora o constituie cărnurile slabe (de vită sau viţel), carnea de pui şi de curcan (despieliţată), peştele oceanic, laptele şi lactatele (degresate), păstăioasele. Trebuiesc consumate grăsimi vegetale: uleiuri vegetale, ulei de măsline, margarine moi; trebuiesc evitate produsele bogate în colesterol cum ar fi măruntaiele, untul, smântâna, precum şi grăsimile din brânzeturi, lapte şi cărnurile grase. Vedeți mai sus detalii, în tabel calorii diabetici.

Se recomandă consumarea de apă minerală, sucuri de roşii, cafea şi ceai fără zahăr.

Produse interzise în regimul diabetic

Se exclud băuturile îndulcite. Consumul de alcool, în special în cantităţi mai mari, este riscant, deoarece potenţează acţiunea insulinei, deci poate cauza hipoglicemie. Nu trebuie consumate produsele care conţin multe zaharuri simple: miere, ciocolată, dulciuri şi prăjituri. Trebuie limitat consumul de sare, pe care putem s-o înlocuim cu mirodenii, lămâie, etc.

Diabeticii nu pot consuma cantităţi mari de mâncare la o masă, şi nici să petreacă mult timp nemâncaţi dimineaţa. Numărul meselor trebuie să rămână constant de la o zi la alta şi ele trebuie servite mereu la aceleaşi ore.

Page 17: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

TABEL DE CALORII PENTRU PERSOANELE CU REGIM ANTI-COLESTEROL

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Afin 100 g 43 0,7 0,5 8,0

Agrişe 100 g 41 0,8 0,2 11,8

Ananasul 100 g 54 0,4 0,2 13,6

Ardei 100 g 26 0,9 0,3 5,2

Arpacaș 100 g 324 10,0 1,3 66,3

Arpagic 100 g 29 4,1 0,8 3,9

Asparagus 100 g 23 2,2 0,2 3,3

Avocado 100 g 160 2,0 15,3 7,4

Brânză fără grăsime 100 g 99 19,8 0,5 3,5

Brocoli proaspăt 100 g 25 3,0 0,4 2,4

Caise 100 g 47 0,9 0,2 11,9

Calarabă 100 g 29 2,2 0,3 6,5

Calcan gătit 100 g 103 18,3 3,3 0,0

Căpşuni 100 g 28 0,7 0,4 7,2

Caras gătit 100 g 102 20,7 2,1 0,0

Carne de iepure 100 g 156 21,0 8,0 0,0

Carne de viţel gătită 100 g 131 30,7 0,9 0,0

Cartofi 100 g 80 2,0 0,0 16,0

Castravete 100 g 15 0,7 0,1 3,0

Castravete murat 100 g 11 1,0 0,1 1,9

Ceai cu lămâie 100 ml 43 0,7 0,8 8,2

Ceapă 100 g 30 1,4 0,4 6,9

Cereale – orz 100 g 355 9,8 3,6 79,4

Cereale – porumb 100 g 363 6,9 2,5 83,6

Cereale cu fructe uscate

100 g 325 8,4 3,4 72,2

Chefir 0% grăsime 100 ml 30 3,0 0,1 3,8

Cicoare 100 g 21 1,7 0,2 4,1

Ciocolată amăruie 100 g 549 5,4 35,3 52,6

Cireşe 100 g 61 1,0 0,3 14,6

Page 18: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ciupercă 100 g 15 2,1 0,5 0,5

Coacăze 100 g 33 1,0 0,2 13,1

Cod gătit 100 g 78 17,8 0,7 0,0

Conopidă proaspătă 100 g 21 2,4 0,3 2,3

Corcoduşe 100 g 27 0,2 0,0 6,4

Coronişte 100 g 127 6,3 3,2 18,3

Crap gătit 100 g 102 16,0 3,7 2,0

Cuscus 100 g 358 13,0 2,0 72,0

Dovleac 100 g 28 1,3 0,3 7,7

Dovlecel Patison 100 g 19 0,6 0,1 4,1

Făină de grâu 100 g 342 9,2 1,2 74,9

Fasole albă uscată 100 g 102 7,0 0,5 16,9

Fasole mare 100 g 66 7,1 0,4 14,0

Fasole păstăi 100 g 24 2,0 0,2 3,6

Fragaria 100 g 33 0,8 0,5 8,3

Frunze de sfeclă 100 g 17 2,1 0,5 5,5

Fulgi de orz 100 g 320 9,3 1,1 66,5

Găină 100 g 202 18,5 14,3 0,0

Grepfrut 100 g 36 0,6 0,2 9,8

Griş 100 g 328 10,3 1,0 67,7

Guava 100 g 57 0,8 0,0 0,6

Halibut gătit 100 g 216 14,0 17,8 0,0

Harbuz 100 g 36 0,6 0,1 8,4

Hrean 100 g 67 4,5 0,6 18,1

Iepure gătit 100 g 204 24,6 11,7 0,0

Kiwi 100 g 56 0,9 0,5 13,9

Lămâie 100 g 36 0,8 0,3 9,5

Lapte 0,5% grăsime 100 ml 39 3,5 0,5 5,1

Lapte acru 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,1

Lapte dietetic 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,0

Lapte dietetic degresat 100 ml 31 3,0 0,1 3,9

Page 19: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Linte uscată 100 g 111 7,8 0,0 20,1

Lup de mare gătit 100 g 114 15,5 5,8 0,0

Macrou gătit 100 g 124 22,8 3,6 0,0

Mandarine 100 g 42 0,6 0,2 11,2

Mărar 100 g 28 1,3 0,3 7,7

Mazăre, seminţe uscate

100 g 298 20,5 2,0 48,6

Mei fiert 100 g 346 10,5 2,9 71,6

Mere 100 g 46 0,4 0,4 12,1

Merlan gătit 100 g 79 17,6 1,0 0,0

Merluciu gătit 100 g 95 18,5 2,3 0,0

Miere de albine 100 ml 324 0,0 0,0 79,5

Mihalţ gătit 100 g 92 21,4 0,7 0,0

Morcov 100 g 31 0,8 0,3 6,6

Morun fiartă 100 g 234 23,3 15,6 0,0

Mure negre 100 g 45 0,8 0,6 12,2

Mure roşii 100 g 31 2,0 0,0 4,4

Nap 100 g 26 1,1 0,3 8,2

Nectarine 100 g 48 0,9 0,2 11,8

Orez 100 g 344 6,7 0,7 78,9

Orez marou 100 g 331 6,3 4,4 65,1

Pâine cu seminţe 100 g 228 8,6 1,4 43,9

Pâine de secară 100 g 223 5,6 1,7 51,5

Patrunjel, verdeaţă 100 g 41 4,4 0,4 9,0

Pere 100 g 54 0,6 0,2 14,4

Piept de curcan 100 g 84 19,2 0,7 0,0

Piept de pui pane 100 g 195 25,3 10,4 0,0

Piersici 100 g 46 1,0 0,2 11,9

Plătică fiartă 100 g 126 20,9 4,7 0,0

Portocale 100 g 44 0,9 0,2 11,3

Porumb proaspăt 100 g 97 3,0 1,2 18,2

Praz 100 g 24 2,2 0,3 5,7

Page 20: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Prune 100 g 45 0,6 0,2 11,7

Răchiţele 100 g 26 0,5 0,0 3,8

Revent 100 g 9 0,5 0,1 4,6

Ridiche 100 g 14 1,0 0,2 4,4

Roib 100 g 21 1,1 0,8 4,9

Roşii 100 g 19 0,8 0,3 3,5

Salată 100 g 12 1,2 0,3 1,3

Şalău gătit 100 g 97 21,3 1,3 0,0

Seminţe de dovleac 100 g 556 24,5 45,8 18,0

Seminţe de floarea soarelui

100 g 561 24,4 43,7 24,6

Sfeclă 100 g 37 1,5 0,1 7,6

Soia, seminţe uscate 100 g 382 34,3 19,6 32,7

Somn gătit 100 g 196 18,4 13,6 0,0

Somon de Pacific gătit 100 g 168 22,9 7,8 0,0

Spanac 100 g 17 2,7 0,4 0,8

Stavrid gătit 100 g 133 20,6 5,6 0,0

Ştiucă gătită 100 g 98 21,3 1,3 0,0

Sturion gătit 100 g 179 17,7 12,0 0,0

Tărâţe de grâu 100 g 185 16,0 4,6 61,9

Ţelină, rădăcină 100 g 21 1,6 0,3 7,7

Ţelină, verdeaţă 100 g 13 1,0 0,2 3,6

Terci de hrişcă 100 g 336 12,6 3,1 69,3

Ulei de măsline 100 ml 882 0,0 99,6 0,2

Ulei de soia 100 ml 884 0,0 100,0 0,0

Usturoi 100 g 146 6,4 0,5 32,6

Varză acră 100 g 12 1,1 0,2 3,4

Varză albă 100 g 29 1,7 0,2 7,4

Varză de Brussels crudă

100 g 34 4,0 0,5 3,5

Varză de Pekin 100 g 12 1,2 0,2 3,2

Varză furajeră 100 g 34 1,2 0,1 7,4

Page 21: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Varză italiană 100 g 38 3,3 0,4 7,8

Varză roşie 100 g 27 1,9 0,2 6,7

Vinete 100 g 18 1,0 0,2 3,1

Vişine 100 g 47 0,9 0,4 10,9

Zer 0,5% grăsime 100 ml 37 3,4 0,5 4,7

Zmeură 100 g 29 1,3 0,3 12,0

Zucchini 100 g 16 1,5 0,2 3,0

Recomandări pentru regimul anti-colesterol

Se recomandă de asemenea înlocuirea untului cu margarine vegetale. Totuşi trebuie aleasă margarina de cea mai bună calitate, care nu conţine izomeri trans. Sănătoase sunt în primul rând uleiurile vegetale, mai ales cel de măsline, de rapiţă şi de in.

Trebuie consumate cât mai multe legume şi produse integrale (cum ar fi pâinea integrală de secară, orezul brun, macaroanele din secară, etc). În afara conţinutului de fibră şi a altor nutrienţi preţioşi, care au o influenţă benefică asupra sănătăţii, aceste produse dau senzaţia de saţietate şi permite evitarea îngrăşării. Fibra alimentară micşorează nivelele de colesterol, ea se află în boabele legumelor păstăioase, în fructe şi legume.

Nivelele corecte de colesterol pot fi menţinute prin consumarea de produse cum ar fi: fasolea, ceapa, fulgii de ovăz, ardeii, merele, varza, broccoli, conopida şi vinul roşu, servit cu moderaţie. O activitate fizică regulată şi pierderea kilogramelor în plus sunt de asemenea foarte folositoare pentru reducerea nivelului de colesterol.

Regimul nu poate conţine dulciuri, produse de patiserie, batoane şi alte produse cu conţinut ridicat de zahăr. De evitat sunt de asemenea aperitivele grase, de exemplu: chipsurile, alunele şi sticksurile. Din meniu trebuie eliminată untura, mezelurile grase şi slănina; trebuie renunţat de asemenea la alimentele fripte în grăsime. În locul acestora trebuie introdusă carnea de pasăre şi peştele, fierte în aburi.

Page 22: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii lactate

Tabelele de mai jos îti indică aportul de proteine, grăsimi şi carbohidrați în lapte, smântână, iaurt, brânză, unt şi alte produse lactate. Îți oferă totul despre calorii lactate.

O alimentație variată, bogată în lactate, vă va aduce nu numai un plus de calorii și energie, ci și multe beneficii adiacente, din numărul mare de proteine și din echilibrul de grăsimi pe care aceste produse le oferă. Învățați din tabelul de mai jos cum să vă optimizați alimentația consumând produse lactate și cum să le combinați pe acestea cu alte produse necesare organismului dumneavoastră.

Laptele şi derivatele sale sunt o hrană ideală, deoarece conţin substanţe uşor asimilabile. Ele ne furnizează calciul, vitaminele (A, B2, B1, E, D, C ) şi multe alte substanţe valoroase nutritiv.

TABEL CU CALORII LACTATE

Produs Cantitatea

Valoare energetică

(kcal) – calorii lactate

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Brânză Brie grasă 100 g 329 19,8 28,0 0,2

Brânză Camembert 100 g 324 15,3 28,8 0,1

Brânză Camembert grasă 100 g 291 21,4 23,0 0,2

Brânză Cheddar grasă 100 g 391 27,1 31,7 0,1

Brânză de oaie 100 g 298 14,6 25,5 0,0

Brânză de vacă 100 g 260 17,9 20,1 0,0

Brânză dulce 100 g 341 7,1 23,0 27,5

Brânză dulce cu stafide 100 g 343 6,8 21,6 29,9

Brânză fără grăsime 100 g 99 19,8 0,5 3,5

Brânză Feta 100 g 215 17,0 16,0 1,0

Brânză grasă (calorii lactate) 100 g 175 17,7 10,1 3,5

Brânză gruzină Suluguni 100 g 285 19,5 22,0 0,0

Brânză prăjită 100 g 168 17,6 4,2 14,2

Brânză semi-grasă 100 g 133 18,7 4,7 3,7

Brânză topită 100 g 298 13,5 27,0 1,2

Brânză topită 100 g 340 22,0 27,0 0,0

Brânză topită afumată 100 g 270 23,0 19,0 0,0

Budincă de brânză 100 g 224 13,9 9,6 20,1

Caşcaval olandez 100 g 352 26,0 26,8 0,0

Caşcaval Roquefort 100 g 337 20,0 28,0 0,0

Page 23: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea

Valoare energetică

(kcal) – calorii lactate

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Cașcaval rusesc 100 g 360 23,0 29,0 0,0

Cașcaval tare 100 g 209 30,0 9,0 0,0

Chefir 0% grăsime 100 ml 30 3,0 0,1 3,8

Chefir 2% grăsime 100 ml 51 3,4 2,0 4,7

Chefir gras 100 ml 56 2,8 3,2 4,1

Cremă de smântână 30% grăsime

100 ml 287 2,2 30,0 3,1

Cremă pentru cafea 20% grăsime

100 ml 206 2,8 20,0 3,7

Cremă pentru cafea 9% grăsime 100 ml 107 2,8 9,0 4,0

Desert cu brânză dulce 100 g 156 13,9 6,2 11,2

Drajeuri ciocolată cu cremă de brânză

100 g 407 8,5 27,8 32,0

Frişcă dulce 100 ml 382 8,0 19,0 47,0

Frişcă vanilie 100 ml 346 2,8 28,0 21,6

Iaurt de fructe 100 ml 63 3,7 1,5 8,9

Iaurt de fructe 3,2% 100 ml 85 5,0 3,2 8,5

Iaurt natural 2% grăsime 100 ml 60 4,3 2,0 6,2

Iaurt natural 3,2% grăsime 100 ml 66 5,0 3,2 3,5

Kumis din lapte de cal 100 ml 41 3,0 0,1 6,3

Kumis din lapte de vacă, degresat

100 ml 41 3,0 0,1 6,3

Lapte 0,5% grăsime 100 ml 39 3,5 0,5 5,1

Lapte 1,5% grăsime 100 ml 47 3,4 1,5 5,0

Lapte 2% grăsime 100 ml 51 3,4 2,0 4,9

Lapte 3,2% grăsime 100 ml 61 3,3 3,2 4,8

Lapte 3,5% 100 ml 64 3,3 3,5 4,8

Lapte 6% (calorii lactate) 100 ml 84 3,0 6,0 4,7

Lapte acru 100 g 30 3,0 0,1 3,8

Lapte acru 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,1

Lapte acru 2,5% 100 ml 53 2,9 2,5 4,1

Lapte acru 3,2% 100 ml 58 2,8 3,2 4,1

Lapte condensat, îndulcit 100 ml 326 7,5 8,0 55,3

Page 24: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea

Valoare energetică

(kcal) – calorii lactate

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Lapte condensat, neîndulcit 100 ml 131 6,6 7,5 9,4

Lapte de capră 100 ml 68 3,2 4,1 4,5

Lapte de oaie 100 ml 107 6,0 7,0 5,1

Lapte dietetic 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,0

Lapte dietetic 3,2% 100 ml 57 2,8 3,2 3,8

Lapte dietetic degresat 100 ml 31 3,0 0,1 3,9

Lapte dietetic dulce 3,2% 100 ml 77 2,8 3,2 8,6

Lapte fiert cu orez 100 ml 54 1,8 1,9 7,3

Lapte fiert cu pasta 100 ml 58 2,2 1,9 7,9

Lapte praf degresat 100 g 360 35,7 0,8 51,2

Lapte praf nedegresat 100 g 479 27,0 24,0 38,7

Macaroane fripte cu brânză dulce

100 g 180 7,7 7,4 20,3

Parmezan 100 g 452 41,5 32,0 0,1

Plăcintă cu brânză dulce 100 g 183 18,6 3,6 18,2

Plăcintă cu brânză și morcovi 100 g 232 12,9 11,5 18,8

Praf de cremă 100 g 577 19,0 42,0 30,2

Smântână 10% grăsime 100 ml 115 3,0 10,0 2,9

Smântână 12% grăsime 100 ml 133 2,7 12,0 3,9

Smântână 18% grăsime 100 ml 184 2,5 18,0 3,6

Smântână 20% 100 ml 206 2,8 20,0 3,2

Smântână 25% 100 ml 248 2,6 25,0 25,0

Smântână 30% grăsime 100 ml 294 2,4 30,0 3,1

Supă de lapte cu griș și dovlecel 100 ml 50 2,0 2,2 5,4

Şvaiţer (calorii lactate) 100 g 396 24,9 31,8 0,0

Unt 100 g 659 1,1 73,5 1,1

Unt de casă fără sare 100 g 661 0,8 72,5 0,0

Unt natural fără sare 100 g 748 0,5 82,5 0,0

Unt natural pt, tartine 100 g 566 2,5 61,5 0,0

Unt topit 100 ml 892 0,2 99,0 0,0

Zăr 1% 100 ml 40 3,0 1,0 4,2

Page 25: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea

Valoare energetică

(kcal) – calorii lactate

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Zăr 2,5% 100 ml 54 2,9 2,5 4,2

Zăr 4% 100 ml 67 2,8 4,0 4,2

Zăr 6% 100 ml 84 5,0 6,0 4,1

Zer 0,5% grăsime 100 ml 37 3,4 0,5 4,7

Zer 1% grăsime 100 ml 40 3,3 1,0 4,7

Valoarea nutritivă: calorii lactate

Laptele este un constituent indispensabil, deosebit de valoros, al regimului alimentar zilnic, fiind cea mai bună şi cea mai ieftină sursă de calciu. Calciul ia parte nu numai la construcţia oaselor şi la prevenirea demineralizării dinţilor, ci este şi un element indispensabil în multe procese fiziologice, condiţionând funcţionarea corectă a inimii (asigură ritmul corect şi forţa contracţiilor), coagularea corectă a sângelui şi lucrul muşchilor şi a sistemului nervos. Laptele poate constitui baza regimului de slăbire, ca de exemplu în dieta cu lactate. Altfel spus, când vorbim de calorii lactate, vorbim de energie optimă și o bază solidă pentru regimuri alimentare. Brânza dulce şi urdele sunt surse de proteine de înaltă calitate, necesare pentru reconstrucţia celulelor. Ca produse derivate ale laptelui, conţin mari cantităţi de calciu şi de vitaminele A, D şi cele din grupa B. Conţin grăsimi uşor asimilabile. Este important să obişnuim copii să consume brânză dulce, care conţine mai cantităţi reduse de grăsime şi de sodiu. Acesta este un element important în procesul de creare a unor deprinderi alimentare corecte. Persoanele care au nivele ridicate de colesterol trebuie să limiteze consumul de brânză sau să aleagă brânza degresată, chiar dacă aportul de calorii lactate este optim.

Lactate pentru o alimentaţie sănătoasă

Se recomandă consumarea zilnică a cel puţin 2 pahare de lapte pline, tot atât kefir sau iaurt, precum şi 1-2 felii de brânză. Se recomandă nu numai servirea de lapte la micul dejun, ci şi consumarea sa în timpul zilei, pentru astâmpărarea setei. Laptele este foarte bine tolerat şi asimilat cu uşurinţă de către majoritatea oamenilor. Alergia la lapte apare adesea la copii, dar în majoritatea cazurilor (aprox. 95%) dispare când aceştia devin adulţi.

Indicaţii referitoare la păstrare

Produsele lactate au de regulă o perioadă de valabilitate foarte redusă şi pot fi păstrate doar câteva zile. Un termen mai lung de valabilitate îl au doar produsele cum ar fi laptele pasteurizat şi băuturile lactate închise în ambalaje de carton (până la chiar câteva luni), produsele ambalate cu vid cum ar fi kefirurile, iaurturile, caşcavalul şi brânza topită (până la o lună).

Page 26: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii carne

Aflați care este aportul de proteine, grăsimi şi carbohidrați în carnea de porc, de vită şi viţel, de iepure, în vânat şi în conservele de carne. Descoperiți totul despre calorii carne și secretele care v-ar putea ajuta să slăbiți

Dacă consumați carne în mod regulat, este de preferat să aveți o privire de ansamblu asupra numărului de calorii asociate cu aceste alimente. Le-am sistematizat pe toate într-un tabel ușor de urmărit, de unde puteți afla și valorile de proteine, carbohidrați și grăsimi asociate cu aceste cărnuri. Pentru carnea de pui, vă rugăm să consultați tabelul separat aferent acestor varietăți.

Carnea este o grupă de produse ce constituie surse de proteine de înaltă calitate nutritivă, precum şi de substanţe minerale cum ar fi fierul, fosforul, sulful, magneziul şi vitaminele PP, B2 şi B1. Cărnurile slabe sunt baza regimului de proteine. Carnea conţine însă şi acizi graşi saturaţi, care ridică nivelele de colesterol în sânge şi favorizează apariţia afecţiunilor coronariene, dar și cantitatea de calorii carne.

TABEL VALORIC CU CALORII CARNE

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Biftec de vacă 100 g 214 28,8 11,0 0,0

Boeuf Strogonow 100 g 220 19,5 14,3 3,7

Burtă 100 g 173 12,3 13,7 0,0

Carne de berbec fiartă, conservă 100 g 191 17,4 13,4 0,2

Carne de berbec gătită 100 g 243 22,0 17,2 0,0

Carne de cal 100 g 121 20,9 4,1 0,0

Carne de cerb 100 g 155 19,5 8,5 0,0

Carne de iepure 100 g 156 21,0 8,0 0,0

Carne de porc bucată cu os 100 g 174 21,0 10,0 0,0

Carne de porc cu grăsime (calorii carne)

100 g 486 11,5 48,9 0,0

Carne de porc gătită 100 g 364 22,6 30,0 3,1

Carne de porc gătită 100 g 254 25,8 16,8 0,0

Carne de porc înăbuşită 100 g 225 11,4 19,8 1,2

Carne de porc înăbuşită – conservă

100 g 349 14,9 32,2 0,2

Carne de vacă gătită în sos propriu

100 g 214 15,4 16,9 0,0

Carne de vacă înăbuşită 100 g 220 16,8 17,0 0,2

Carne de vacă, antricot 100 g 117 20,9 3,6 0,0

Carne de viţel gătită (calorii carne)

100 g 131 30,7 0,9 0,0

Carne în sos pe bază de făină (vită) în conservă

100 g 220 18,0 14,8 3,6

Page 27: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ceafă 100 g 267 16,1 22,8 0,0

Chiftele de viţel 100 g 250 16,2 14,6 14,3

Chiftele din carne amestecată 100 g 272 13,5 17,5 15,9

Conservă de berbec turistică 100 g 210 18,0 15,2 0,2

Conservă turistică (carne de porc)

100 g 347 16,9 31,0 0,2

Conservă turistică (carne de vacă)

100 g 217 20,5 14,9 0,2

Costiţe de porc înăbuşite 100 g 210 7,9 19,2 2,2

Cotlet de porc la cuptor 100 g 291 30,4 18,7 0,7

Cotlet de porc pane 100 g 351 19,0 24,1 15,9

Cotlet de porc tocat 100 g 340 10,6 26,8 13,6

Cotlet de vacă tocat 100 g 220 14,6 11,8 13,6

Cotlet de viţel pane 100 g 365 27,1 21,3 17,4

Cotlet din carne amestecată tocată

100 g 284 13,0 21,1 11,8

Creier 100 g 124 11,7 8,6 0,0

Falcă 100 g 630 7,4 67,8 0,0

Ficat de berbec 100 g 101 18,7 2,9 0,0

Ficat de porc 100 g 130 22,0 3,4 2,6

Ficat de vită 100 g 125 20,0 3,1 4,0

Ficat de viţel 100 g 124 19,2 3,3 4,1

Fleică 100 g 217 19,3 15,7 0,0

Frigărui de porc 100 g 324 26,5 23,1 0,0

Friptură de vacă 100 g 157 16,7 10,1 0,0

Grătar de porc 100 g 472 21,7 42,7 1,5

Gulaş din carne de vită (calorii carne)

100 g 148 14,0 9,2 2,6

Gulasz de berbec 100 g 213 14,2 15,6 3,9

Gulasz de porc 100 g 333 13,1 29,4 3,9

Gulasz de vacă 100 g 212 16,8 14,3 3,9

Iepure gătit 100 g 204 24,6 11,7 0,0

Iepure prăjit 100 g 233 25,0 14,8 0,0

Inimă de berbec 100 g 82 13,5 2,5 0,0

Page 28: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Inimă de porc 100 g 165 16,9 4,8 0,0

Inimă de vită 100 g 96 16,0 3,5 0,0

Limbă de porc 100 g 165 16,5 11,1 0,0

Limbă de vacă în gelatină 100 g 212 22,4 13,6 2,4

Limbă de vită 100 g 146 12,2 10,9 0,0

Muşchi de vacă 100 g 113 20,1 3,5 0,0

Omoplat 100 g 106 19,9 2,8 0,0

Pateu de ficat 100 g 301 11,6 28,1 3,4

Pateu de vacă 100 g 275 16,1 23,3 0,4

Perișoare 100 g 194 14,0 11,6 8,2

Pulpă de porc 100 g 261 18,0 21,3 0,0

Pulpă de viţel (calorii carne) 100 g 108 19,9 3,1 0,0

Pulpe de vacă în gelatină 100 g 60 6,0 4,0 0,0

Raţă sălbatică 100 g 121 22,7 3,1 0,5

Rinichi de berbec 100 g 77 13,6 2,5 0,0

Rinichi de porc 100 g 102 16,8 3,8 0,0

Rinichi de vită 100 g 86 15,2 2,8 0,0

Roastbeef de vacă 100 g 152 21,5 7,3 0,0

Slănină 100 g 797 2,4 89,0 0,0

Şniţel 100 g 105 20,5 2,4 0,0

Şniţel de porc 100 g 400 18,8 32,1 9,8

Şniţel de vacă 100 g 338 17,6 25,1 10,2

Şold de oaie 100 g 232 18,0 18,0 0,0

Şuncă de porc, conservă 100 g 126 17,6 6,2 0,0

Umăr 100 g 257 16,0 21,7 0,0

Umăr de oaie 100 g 284 15,6 25,0 0,0

Vânat 100 g 125 21,0 4,5 0,0

Page 29: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Carnea – valori nutritive şi influenţa asupra sănătăţii omului – calorii carne

Carnea de porc conţine vitamina B1 în cantităţi mai mari faţă de celelalte cărnuri, favorizând astfel metabolismul hidrocarburilor şi buna funcţionare a sistemului nervos. Trebuie consumată cu moderaţie, deoarece face parte din grupa cărnurilor roşii, cu concentraţii mari de grăsime.

Carnea de vită este bogată în vitamina B12, care este indispensabilă pentru creşterea tuturor celulelor corpului. Carnea de vită mai conţine şi importante cantităţi de fier şi de zinc. La fel ca şi carnea de porc, şi aceasta trebuie consumată doar ocazional. Carnea de vită are un procent foarte mare de proteine, neinfluențând cantitatea totală de calorii carne.

Vânatul este o carne obţinută din fauna cinegetică, fiind aprobată pentru consum de către autorităţile veterinare corespunzătoare. Se caracterizează prin concentraţii reduse de grăsime şi prin valenţe gastronomice deosebite.

Iepurii de casă au o carne deosebit de valoroasă – cu peste 20% conţinut de proteine, având în acelaşi timp conţinut redus de grăsimi (3-5%). În plus, această carne este bogată în substanţe minerale (săruri, fier, calciu, fosfor), vitamine (mai ales din grupa B) şi microelemente (cupru, cobalt şi zinc). Un element valoros adiţional al cărnii de iepure, din punctul de vedere al nutriţiei omului, este faptul că proteinele acesteia se asimilează în proporţie de chiar 90%. Merită menţionate şi cantităţile reduse de colesterol din această carne, motiv pentru care ea se potriveşte bine la hrana persoanelor cu risc de afecţiuni cardiace şi circulatorii.

Mod de păstrare recomandat

Carnea spălată şi bine uscată se păstrează la frigider, în recipienţi special prevăzuţi pentru acest scop. Odată împărţită în porţii mai mici şi plasată în pungi de plastic, poate fi păstrată în congelator timp de 2-3 luni, fără a fi influențat numărul de calorii carne.

Page 30: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii pui, curcan, găină, gâscă, rață

Carnea de pasăre este foarte bogată în calorii. Descoperă mai multe despre miracolele acestui aliment și verifică indexul fiecărei varietăți din carne de pui în tabelul de mai jos. Află totul despre calorii pui, curcan sau rață.

Dintre toate tipurile de carne, cu excepția peștelui, carnea de pasăre (de cele mai multe ori sub forma de carne de pui, dar nu numai) are cel mai bun raport de calorii și alte substanțe nutritive, fiind în același timp și foarte hrănitoare. Consumul acestor tipuri de carne este recomandat pentru a suplini în alimentație acele zone pe care legumele și fructele nu le pot acoperi, cum ar fi vitamina B12. Cu cât variezi mai mult în această zonă, cu atât mai sănătoasă se va dovedi dieta ta. Cantitatea de calorii pui nu este deloc mare, ceea ce ar trebui știut de oricine.

Carnea de pasăre se caracterizează printr-un raport avantajos între acizii graşi saturaţi şi cei nesaturaţi, în comparaţie cu carnea animalelor mari de crescătorie. Este o sursă importantă complementară a vitaminelor din grupa B, a acidului pantotenic, a vitaminei C. Grăsimile de pasăre conţin de regulă mai multă vitamina A şi caroten, precum şi mai multă vitamina E decât untura de vită sau cea de porc.

TABEL CU CALORII PUI, CURCAN, GĂINĂ, GÂSCĂ, RAȚĂ

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Aripioară de curcan 100 g 168 16,5 11,4 0,0

Aripioare 100 g 186 19,2 12,2 0,0

Cotlet de pui prăjit pane 100 g 382 19,9 27,8 14,3

Cotlet de pui, tocat 100 g 248 19,7 15,7 7,6

Ficat de pui 100 g 136 19,1 6,3 0,6

Găină 100 g 202 18,5 14,3 0,0

Găină în gelatină 100 g 192 27,3 8,9 1,2

Gâscă 100 g 339 14,1 31,8 0,0

Inimă de pui 100 g 159 15,8 10,3 0,8

Piept de curcan 100 g 84 19,2 0,7 0,0

Piept de pui 100 g 99 21,5 1,3 0,0

Piept de pui pane 100 g 195 25,3 10,4 0,0

Pipotă 100 g 114 18,2 4,2 0,6

Pui 100 g 156 18,7 7,8 0,4

Pui fiert 100 g 143 24,6 5,0 0,0

Pui gătit cu legume 100 g 99 7,6 6,4 4,6

Pui la cuptor 100 g 179 16,4 12,7 0,1

Pui prăjit 100 g 204 26,3 11,0 0,0

Page 31: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Pui tabaka 100 g 271 25,0 21,0 0,2

Pui umplut la cuptor 100 g 199 20,5 11,9 2,8

Pulpă de curcan 100 g 131 18,4 6,4 0,0

Pulpă de pui 100 g 158 16,8 10,2 0,0

Pulpă de pui la cuptor 100 g 195 29,4 8,6 0,0

Raţă 100 g 308 13,5 28,6 0,0

Raţă gătită 100 g 248 19,7 18,8 0,0

Raţă la cuptor 100 g 266 22,6 19,5 0,0

Țâmb de curcan 100 g 142 15,7 8,9 0,0

Valoarea nutritivă: calorii pui

Carnea de pui, în afară de gustul său fin, are multe elemente necesare pentru organism. Este preţuită mai ales ca sursă de proteine animale cu mari valori nutritive şi cu aport redus de calorii, ceea ce situează această carne pe poziţia de fundament al regimului cu proteine. În afară de proteine, această carne ne asigură lipidele, sărurile minerale, microelementele şi vitaminele. Carnea de pasăre se caracterizează printr-un raport avantajos între acizii graşi saturaţi şi cei nesaturaţi, în comparaţie cu carnea animalelor mari de crescătorie. Este o sursă importantă complementară a vitaminelor din grupa B, a acidului pantotenic, a vitaminei C. Grăsimile de pasăre conţin de regulă mai multă vitamina A şi caroten, precum şi mai multă vitamina E decât untura de vită sau cea de porc.

Carnea de pasăre pentru sănătate şi frumuseţe

Carnea de pasăre are relativ puţină grăsime, care se găseşte în pielea uşor de înlăturat. Puiul despieliţat conţine aprox. 5% grăsime, de aceea el este recomandat persoanelor care ţin regim cu colesterol redus, regim hipocaloric sau celor care doresc să-şi reducă masa corporală. Are o structură a ţesuturilor mai delicată, este saturat uniform cu ţesut gras, conţine mai puţin ţesut conjunctiv, astfel încât est uşor digerabil. Ficăţeii de pui sunt o excelentă sursă a provitaminei A, necesare pentru menţinerea unui ten sănătos şi pentru protecţia împotriva infecţiilor. Per total, când vorbim de calorii pui, ar trebui să știm că energia oferită de carnea de pasăre este optimă pentru organismul uman.

Mod de păstrare al cărnii de pui

Carnea spălată şi bine uscată se păstrează la frigider, în recipienţi special prevăzuţi pentru acest scop. Odată împărţită în porţii mai mici şi plasată în pungi de plastic, poate fi păstrată în congelator timp de 2-3 luni.

Page 32: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii peste și fructe de mare

Mai jos găsești un tabel cu aportul de proteine, grăsime şi hidrocarburi din peşte, fructele de mare, caviar sau conservele de peşte. Caracatiță la grătar sau somon afumat, oricare ar fi decizia dumneavoastră în ceea ce privește mâncărurile cu pește și fructe de mare, trebuie să știți că acestea conțin multe calorii. În tabelul de mai jos, puteți citi valorile, defalcate pe trei categorii, fiecare relevantă în felul ei pentru dieta dumneavoastră personală: grăsimi, proteine și carbohidrați. Veți afla totul despre calorii peste și fructe de mare.

Peştele are o deosebită valoare nutritivă, fiind o sursă de proteine mai sănătoasă decât carnea. Peştele şi fructele de mare, alimente folosite larg în regimul alimentar mediteranean, conţin iod şi zinc, elemente care mai sunt numite şi elementele tinereţii. Când vine vorba de calorii peste, trebuie să ținem minte că produsele marine sunt foarte sănătoase.

TABEL CU CALORII PESTE ŞI FRUCTE DE MARE

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi

(g)

Anchois 100 g 166 21,2 9,0 0,0

Babuşcă proaspătă 100 g 110 19,0 0,4 0,0

Biban copt 100 g 103 6,8 4,7 8,4

Biban de mare afumat la cald

100 g 175 23,5 9,0 0,0

Biban de mare fiert în aburi 100 g 112 19,9 3,6 0,0

Biban de mare înăbuşit 100 g 120 10,9 6,6 4,2

Biban de mare proaspăt 100 g 117 17,6 5,2 0,0

Biban înăbuşit 100 g 109 19,5 3,5 0,0

Biban prăjit (calorii peste) 100 g 180 20,6 9,1 4,0

Biban proaspăt 100 g 82 18,5 0,9 0,0

Biban umplut 100 g 130 14,9 6,1 3,9

Calamari gătiţi 100 g 110 18,0 4,2 0,0

Calamari proaspeţi 100 g 74 18,0 0,3 0,0

Calcan afumat 100 g 192 22,0 11,6 0,0

Calcan gătit 100 g 103 18,3 3,3 0,0

Calcan în sos de roşii 100 g 125 12,6 5,4 6,3

Calcan în ulei 100 g 249 14,4 21,3 0,0

Calcan proaspăt 100 g 83 16,5 1,8 0,0

Caracatiţe 100 g 73 18,2 0,0 0,0

Caras gătit 100 g 102 20,7 2,1 0,0

Page 33: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi

(g)

Caras proaspăt 100 g 87 17,7 1,8 0,0

Carne de balenă 100 g 119 22,5 3,2 0,0

Caviar negru 100 g 237 27,2 14,2 0,0

Caviar roşu 100 g 203 28,0 9,7 0,0

Cegă proaspătă 100 g 122 17,0 6,1 0,0

Chefal proaspăt 100 g 124 21,0 0,4 0,0

Cod afumat la cald 100 g 115 26,0 1,2 0,0

Cod afumat la rece 100 g 94 22,1 0,5 0,0

Cod copt 100 g 90 6,0 3,7 8,0

Cod gătit 100 g 78 17,8 0,7 0,0

Cod înăbuşit 100 g 101 9,7 5,1 3,9

Cod la grătar 100 g 172 22,1 9,1 0,6

Cod pitic proaspăt 100 g 157 13,4 11,5 0,0

Cod prăjit 100 g 111 23,0 0,1 0,0

Cod proaspăt 100 g 78 17,7 0,7 0,0

Cod sărat 100 g 98 23,1 0,6 0,0

Cod, chiftele 100 g 260 14,9 17,8 10,9

Cod, filet prăjit pane 100 g 273 19,1 15,8 14,6

Cod, perişoare 100 g 112 14,2 2,6 8,8

Cotlet de peşte 100 g 215 17,6 12,5 8,1

Crabi conservaţi 100 g 85 18,7 1,1 0,1

Crabi gătiţi (calorii peste) 100 g 96 16,0 3,6 0,0

Crap gătit 100 g 102 16,0 3,7 2,0

Crap în sos de roşii 100 g 145 12,4 8,7 4,1

Crap proaspăt 100 g 110 18,0 4,2 0,0

Creveţi conservaţi 100 g 81 17,8 1,1 0,0

Creveţi gătiţi 100 g 95 18,9 2,2 0,0

Creveţi proaspeți 100 g 97 22,0 1,0 0,0

Ficat de cod 100 g 610 4,0 66,0 0,0

Filet de nisetru afumat 100 g 194 20,4 12,5 0,0

Halibut alb proaspăt 100 g 102 18,9 3,0 0,0

Page 34: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi

(g)

Halibut gătit 100 g 216 14,0 17,8 0,0

Icre de cod 100 g 115 24,0 0,2 0,0

Icre de nisetru 100 g 236 36,0 10,2 0,0

Icre de păstrugă 100 g 221 28,4 11,9 0,0

Icre de polac 100 g 131 28,4 1,9 0,0

Icre de somon 100 g 251 31,6 13,8 0,0

Icre mari 100 g 230 31,2 11,7 0,0

Keta proaspăt 100 g 138 22,0 5,6 0,0

Keta sărat 100 g 184 24,3 9,6 0,0

Keta, conservă 100 g 129 21,5 4,8 0,0

Lup de mare gătit 100 g 114 15,5 5,8 0,0

Lup de mare în sos de smântână

100 g 137 7,4 8,8 6,8

Lup de mare prăjit 100 g 209 22,2 11,5 4,1

Macrou afumat 100 g 221 20,7 15,5 0,0

Macrou gătit 100 g 124 22,8 3,6 0,0

Macrou gătit 100 g 211 19,6 14,7 0,0

Macrou proaspăt 100 g 181 18,7 11,9 0,0

Macrou, conservă 100 g 258 16,4 21,4 0,0

Merlan gătit 100 g 79 17,6 1,0 0,0

Merlan proaspăt 100 g 73 16,6 0,6 0,0

Merluciu gătit 100 g 95 18,5 2,3 0,0

Merluciu proaspăt 100 g 86 16,6 2,2 0,0

Mihalţ gătit 100 g 92 21,4 0,7 0,0

Mihalţ proaspăt 100 g 80 18,8 0,6 0,0

Morun fiartă 100 g 234 23,3 15,6 0,0

Morun proaspăt 100 g 147 21,0 0,7 0,0

Păstrăv 100 g 97 19,2 2,1 0,0

Păstrugă în sos de roşii 100 g 179 16,1 11,5 2,8

Păstrugă proaspătă 100 g 160 17,0 1,0 0,0

Plătică afumată la cald 100 g 172 32,8 4,5 0,0

Plătică afumată la rece 100 g 160 29,7 4,6 0,0

Page 35: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi

(g)

Plătică fiartă 100 g 126 20,9 4,7 0,0

Plătică în sos de roşii 100 g 138 15,3 7,4 2,6

Plătică proaspătă 100 g 105 17,1 4,1 0,0

Plătică uscată 100 g 221 42,0 5,9 0,0

Plevuşcă afumată 100 g 181 31,1 6,3 0,0

Plevuşcă uscată 100 g 235 46,4 5,5 0,0

Raci de mare gătiţi 100 g 90 20,5 0,7 0,3

Raci de mare proaspeţi (languste, homari)

100 g 89 18,8 1,3 0,5

Raci gătiţi (calorii peste) 100 g 97 20,3 1,3 1,0

Raci proaspeţi 100 g 76 15,5 1,0 1,2

Rulade de merluciu 100 g 140 13,1 5,6 9,3

Rulade de şalău 100 g 164 12,1 7,4 12,1

Salată de biban 100 g 182 4,7 15,7 5,5

Şalău gătit 100 g 97 21,3 1,3 0,0

Şalău în sos de roşii 100 g 119 14,0 5,3 3,7

Şalău înăbuşit 100 g 89 19,6 1,2 0,0

Şalău proaspăt 100 g 84 19,2 0,7 0,0

Şalău umplut 100 g 144 13,7 6,0 8,7

Sardele gătite 100 g 178 20,1 10,8 0,0

Sardele proaspete 100 g 169 20,6 9,6 0,0

Sardine în sos de roşii 100 g 162 17,0 9,9 1,4

Sardine în ulei 100 g 221 24,1 13,9 0,0

Scoici fierte 100 g 50 9,1 1,5 0,0

Scrumbie afumată la cald 100 g 215 21,8 14,3 0,0

Scrumbie în smântână 100 g 97 5,5 6,2 5,3

Scrumbie în sos de tomate 100 g 159 13,8 9,7 4,6

Scrumbie în ulei 100 g 301 16,4 26,5 0,0

Scrumbie marinată 100 g 192 16,5 12,6 3,4

Scrumbie opărită în ulei 100 g 283 18,3 23,3 0,0

Scrumbie proaspătă 100 g 182 18,6 12,0 0,0

Scrumbie proaspătă 100 g 161 16,3 10,7 0,0

Page 36: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi

(g)

Scrumbie sărată 100 g 217 19,8 15,4 0,0

Somn gătit 100 g 196 18,4 13,6 0,0

Somn în sos de roşii 100 g 126 12,9 6,3 4,3

Somn înăbuşit 100 g 121 18,2 5,4 0,0

Somn proaspăt 100 g 143 16,8 8,5 0,0

Somon afumat (calorii peste)

100 g 162 21,5 8,4 0,0

Somon de Pacific gătit 100 g 168 22,9 7,8 0,0

Somon de Pacific în sos de roşii

100 g 132 14,5 5,1 6,9

Somon de Pacific prăjit 100 g 169 22,1 9,0 0,0

Somon de Pacific sărat 100 g 147 21,0 7,0 0,0

Somon de Pacific, conservă 100 g 136 20,9 5,8 0,0

Somon la grătar 100 g 283 20,7 22,3 0,6

Somon prăjit saute 100 g 379 21,1 31,4 4,1

Somon proaspăt 100 g 201 19,9 13,6 0,0

Somon sărat 100 g 269 21,0 20,5 0,0

Şprot afumat 100 g 162 21,3 8,5 0,0

Şprot afumat în ulei 100 g 363 17,4 32,4 0,4

Şprot sărat 100 g 137 17,1 7,6 0,0

Şprot sărat cu condimente 100 g 154 14,8 10,5 0,0

Stavrid afumat 100 g 94 17,1 2,8 0,0

Stavrid gătit 100 g 133 20,6 5,6 0,0

Stavrid în sos de roşii 100 g 110 14,8 2,3 7,3

Stavrid în ulei 100 g 309 15,6 27,4 0,0

Stavrid înăbuşit 100 g 122 19,6 4,8 0,0

Stavrid prăjit 100 g 190 20,3 10,5 3,7

Stavrid proaspăt 100 g 119 19,0 5,0 0,0

Ştiucă gătită (calorii peste) 100 g 98 21,3 1,3 0,0

Ştiucă în sos de roşii 100 g 108 14,2 4,0 3,6

Ştiucă înăbuşită 100 g 90 19,6 1,2 0,0

Ştiucă proaspătă 100 g 82 18,4 0,8 0,0

Page 37: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi

(g)

Ştiucă umplută 100 g 141 13,3 6,0 8,4

Stridii 100 g 95 14,0 0,3 6,0

Sturion gătit 100 g 179 17,7 12,0 0,0

Sturion în sos de roşii 100 g 181 14,7 12,0 3,4

Sturion înăbuşit 100 g 179 17,8 11,9 0,0

Sturion prăjit 100 g 273 16,0 17,4 13,2

Sturion proaspăt 100 g 163 16,4 10,9 0,0

Sturion, conservă 100 g 163 16,4 10,6 0,6

Ţipar afumat 100 g 326 17,9 28,6 0,0

Ţipar de mare proaspăt 100 g 93 19,1 1,9 0,0

Ţipar proaspăt 100 g 332 14,5 30,5 0,0

Ton în apă 100 g 96 21,0 1,2 0,0

Ton în ulei 100 g 190 27,1 9,0 0,0

Ton proaspăt 100 g 101 23,0 1,0 0,0

Ton sărat 100 g 225 19,8 16,2 0,0

Văduviţă proaspătă 100 g 81 18,2 1,0 0,0

Varză de mare 100 g 5 0,9 0,2 0,0

Conţinutul de elemente nutritive: calorii peste şi fructe de mare

Consumarea sistematică de peşte marin ne va permite să ne bucurăm mai îndelung de tinereţe. Peştele mai conţine şi vitamine din grupa B, fosfor, potasiu, sodiu. El ne oferă multe microelemente – cupru, seleniu şi acizi graşi multi-nesaturaţi din familia omega-3 (folosiţi în profilaxia sclerozei şi a insuficienţei cardiace, aceşti acizi micşorează nivelele de trigliceride şi reduc tendinţa de coagulare a sângelui). Această grupă alimentară vine cu foarte multe beneficii pentru sănătate, nefiind nevoie să ne facem griji în legătură cu discuția despre calorii peste.

Fructele de mare conţin multe elemente indispensabile pentru buna funcţionare a organismului. Ele constituie o sursă de proteine uşor asimilabile. Cea mai mare concentraţie de asemenea proteine o au creveţii şi langustele (aprox. 17%) iar peştii conţin şi ei multe proteine. Frutti di mare conţin cantităţi minime de grăsime (între 0,5% la raci şi 2% la homari), dar şi această grăsime este una valoroasă: omega-3. În fructele de mare vom găsi şi componente minerale cum ar fi: fierul, zincul (prezent mai ales în stridii, de unde opinia de afrodiziac de care se bucură acestea) şi cupru, precum şi vitaminele PP şi B12, în timp ce numărul de calorii peste rămâne la fel. Fructele de mare sunt cea mai bună sursă de iod şi fosfor, oferind în acelaşi timp şi calciu, seleniu şi fluor. Crustaceele, cu excepţia crabilor, conţin mult colesterol, precum şi anumite cantităţi de steroli care limitează absorbţia colesterolului și nu influențează numărul de calorii peste.

Page 38: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii peste: alimentaţia sănătoasă

Proteinele din peşte constituie un material reconstructiv pentru ţesuturile deteriorate şi unul constructiv pentru cele noi. În plus, ele iau parte la producţia de hormoni, enzime, anticorpi şi hemoglobină și termenul de “calorii peste” nu influențează major sănătatea. Acizii graşi multinesaturaţi omega-3 au o influenţă benefică asupra fluidităţii sângelui, astfel încât este redusă evoluţia sclerozei. Seleniul este considerat un factor de frânare a dezvoltării sclerozei, prin efectul care îl are asupra tendinţei de coagulare a sângelui şi asupra producţiei de prostacicline. Peştele, datorită valorilor sale nutritive şi datorită componentelor care nu apar în nici un alt produs alimentar (omega-3) ar trebui consumat cel puţin o dată pe săptămână. Recomandările precise referitoare la consumul de peşte şi de fructe de mare se regăsesc în piramida alimentară mediteraneană.

Fructele de mare nu se recomandă nici copiilor mici, nici femeilor gravide sau care alăptează. Ele trebuie evitate şi de cei ce suferă de podagră, deoarece crustaceele şi moluştele conţin purine, care cresc nivelele de uree din sânge. Fructele de mare sunt alimente sărace în calorii, de aceea ele pot fi consumate şi de persoane supraponderale, precum şi de cele afectate de maladii cardio-vasculare. Vorbind despre calorii peste și fructe de mare, este bine de știut că numărul acestora este scăzut. Fructele de mare sunt o excelentă sursă de iod, care este indispensabil pentru producţia de hormoni ai tiroidei, responsabili pentru procesele metabolice. Per total, discuția despre calorii peste și fructe de mare este necesară, dar nu importantă.

Informaţii interesante

Peştele proaspăt este bun de mâncare timp de numai 1-2 zile şi trebuie păstrat pe cel mai de jos raft din frigider. După ce curăţăm peştele, putem păstra fileurile acestuia timp de 6-8 săptămâni în congelator – la fel şi fructele de mare. Peştele afumat se păstrează la temperatura de 5-6

oC, într-un

recipient închis, pentru ca mirosul său caracteristic să nu pătrundă alte produse. Conservele de peşte pot fi păstrate timp de 2-3 zile după ce au fost deschise, cu condiţia ca conţinutul lor să fie scos din cutie şi trecut într-un recipient închis. Oricând vorbim de calorii peste, trebuie să știm că energia oferită de produsele marine este foarte mică.

Page 39: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii oua

Ideale pentru mesele din fiecare zi, multe dintre preparatele ce conțin ouă ne pot oferi nutrienții necesari pentru viață sănătoasă. Mai jos găsești un tabel complet cu calorii oua pentru ca de acum să știi ce mănânci.

Ouăle sunt în primul rând o sursă de proteine complete, uşor asimilabile de către organism, la fel ca cele din plantele păstăioase. Ele nu conţin multe calorii. Gălbenuşul este cel mai bogat în proteine uşor asimilabile.

TABEL CALORII OUA

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi (g)

Albuş din ou de găină 100 g 49 10,9 0,2 0,7

Gălbenuș din ou de găină 100 g 314 15,5 28,2 0,3

Omletă 100 g 119 9,8 8,7 0,5

Ouă de găină fierte moale 100 g 159 12,8 11,6 0,8

Ouă de găină fierte tare 100 g 160 12,9 11,6 0,8

Ouă de găină întregi 100 g 139 12,5 9,7 0,6

Ouă de prepeliţă 100 g 180 11,9 13,1 0,6

Ouă prăjite 100 g 168 9,9 14,2 0,6

Praf de albuş 100 g 375 82,4 1,8 7,2

Praf de gălbenuş 100 g 613 51,1 52,2 4,7

Praf de ou integral 100 g 542 44,0 42,4 1,8

Valorile nutritive: calorii oua și principii alimentare

Ouăle mai sunt şi o sursă bogată de vitamine A, E, D i K precum şi B2, B12, acid pantotenic şi elemente minerale: fosfor, potasiu, calciu, fier, magneziu. Conţin un amestec bun de grăsimi. DIn 5 g de grăsimi conţinute în ouă, doar 0,1 g îi constituie acizii „răi” saturaţi, în schimb restul este format din acizi nesaturaţi, indispensabili organismului nostru.

Ouăle de prepeliţă sunt de trei ori mai mici decât cele de găină. Au coaja cafenie, pătată. Odată fierte tari (aprox. 3 min.) pot fi folosite la prepararea gustărilor. Conţin proporţional tot atâtea calorii, proteine şi colesterol ca şi ouăle de găină dar sunt mai grase. Sunt o bună sursă de vitamine A, D, acid folic, zinc, fier, potasiu, vitamină B12, vitamină B6.

Influenţa consumului de ouă asupra regimului sănătos alimentar

Page 40: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Ouăle conţin acizi graşi polinesaturaţi, care influenţează pozitiv capacitatea de memorare şi ajută la evitarea bolilor sistemului nervos. În gălbenuş se găseşte luteina, care apără ochii de radiaţiile nocive UVA şi UVB, previne degenerescenţa maculară şi ameliorează acuitatea vizuală. Din păcate, gălbenuşul este şi o adevărată „bombă de colesterol”. Dar, pe de altă parte, asigură aportul de lecitină, care apără pereţii vaselor sanguine de depunerile de colesterol. Nu ar trebui consumate mai mult de cinci ouă pe săptămână, inclusiv cele aflate în diverse alimente. Cantitatea de calorii oua este optima din punct de vedere al produsului unic. Unii nutriţionişti le permit copiilor, tinerilor, femeilor gravide, mamelor care alăptează şi oamenilor care prestează activităţi fizice intense consumul a şapte ouă (cantităţi şi mai mari pot genera alergii). Cu siguranţă, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni ale ficatului trebuie să reducă consumul de ouă. Persoanele cu nivelele de colesterol ridicate nu ar trebui să consume mai mult de două ouă pe săptămână. Albuşul în sine poate fi consumat în cantităţi mult mai mari.

Mod de păstrare

Ouăle se pot păstra în frigider, aproximativ timp de 1 lună, de preferinţă pe raftul special prevăzut din uşa acestuia.

Page 41: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Oricât de tentant ar fi mirosul de pâine aburindă, nu toate produsele de panificație sunt sănătoase. Află acum aportul de proteine, grăsimi şi hidrocarburi din pâine, chifle şi alte produse de patiserie. Recomandate în special pentru micul dejun, dar și pentru masa de amiază, multe dintre varietățile de produse de patiserie și pâine conțin suficienți carbohidrați pentru organismul nostru. E bine de știut că aceștia ne oferă energia de lungă durată, fapt de importanță extremă pentru tonusul nostru corporal zilnic. În tabelul de mai jos, veți găsi cifrele exacte cu privire la proteine, carbohidrați și grăsimi în multe produse de acest fel.

Pâinea este un produs cu o valoare nutritivă şi energetică relativ ridicată, de aceea constituie baza piramidei hrănii pentru copii. Conţine în primul rând hidrocarburi compuse sănătoase, care sunt pentru noi o sursă de energie, precum şi vitamine din grupa B, indispensabile pentru funcţionarea celulelor nervoase, acid folic, zinc, magneziu, calciu, anumite cantităţi de proteine şi foarte necesarele fibre alimentare.

TABEL DE CALORII ALE PÂINII

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Baghete 100 g 282 7,9 1,7 60,1

Chiflă dulce 100 g 299 8,0 5,3 53,7

Chiflă dulce cu brânză 100 g 318 10,6 12,3 40,1

Chiflă dulce cu gem 100 g 293 6,5 4,2 57,1

Chiflă dulce cu mac 100 g 304 7,5 5,2 55,5

Chiflă simplă 100 g 235 8,0 0,9 48,9

Chifle de grâu 100 g 272 7,3 1,5 58,5

Franzelă 100 g 333 7,0 7,0 61,6

Gogoşi 100 g 296 5,6 13,0 38,8

Pâine cu seminţe 100 g 228 8,6 1,4 43,9

Pâine de grâu 100 g 249 6,8 1,4 56,0

Pâine de secară 100 g 223 5,6 1,7 51,5

Pâine normală 100 g 245 5,4 1,3 57,0

Pâine pentru tost 100 g 305 8,1 4,7 58,8

Prăjitură cu gem 100 g 284 5,3 61,0 2,1

Page 42: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Valorile nutritive ale pâinii

Din punct de vedere al calităţilor nutritive, cea mai valoroasă este pâinea integrală– coaptă din făină integrală de grâu sau de orz, care conţine mai multe vitamine şi săruri minerale precum şi fibre alimentare ce sunt prezente în tărâţe. Pâinea albă nu are valoare nutritivă înaltă, în plus având şi un număr mai mare de calorii. Pâinea cu adaos de seminţe integrale ale plantelor oleaginoase: floarea soarelui, dovleac, susan, in, soia, mac, porumb sau chimen, constituie o sursă suplimentară de vitamine, săruri minerale şi acizi graşi nesaturaţi.

Locul pâinii într-un regim sănătos

Fibra prezentă în pâinea neagră curăţă intestinul de resturile de mâncare, favorizează mişcările peristaltice, absoarbe apa, dă timp de câteva ore o senzaţie de saţietate. Aceasta din urmă potoleşte pofta de mâncare şi permite menţinerea unei siluete suple. În plus, ajută la coborârea nivelelor de colesterol din sânge, deoarece limitează absorbţia acestuia la nivelul tubului digestiv. Printre contraindicaţiile consumării de pâine neagră se numără ulcerul gastric şi duodenal precum şi afecţiunile ficatului şi cele ale intestinului, deoarece pâinea neagră creşte aciditatea şi produce balonări. În seminţele de cereale se găseşte gluten. Persoanele care suferă de celiachie nu pot consuma pâine „normală”. Aceasta este valabilă şi la pacienţi suferind de phenylketonuria, care nu tolerează proteinele naturale. Pâinea albă este delicată şi uşor de digerat. Se recomandă copiilor mici, persoanelor suferind de afecţiuni ale intestinului, de ulcer gastric sau de boli de pancreas. Dacă nu o vom consuma în exces, pâinea nu ne va îngrăşa.

Mod de păstrare recomandat

Pâinea se păstrează cel mai bine în cutii de lemn sau de plastic, învelită într-un şervet de in. Sacii de plastic nu sunt potriviţi pentru acest scop, deoarece pâinea poate mucegăi în interiorul acestora. Dacă punem în cutia pt. pâine un măr sau un cartof crud, aceasta se va păstra proaspătă un timp mai îndelungat. Pâinea poate fi congelată chiar şi pe trei luni, pentru a nu-şi pierde aroma. Ea trebuie împachetată ermetic înainte de congelare şi nu trebuie ţinută în frigider, unde îşi pierde prospeţimea.

Page 43: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii legume

Tabele de mai jos îți indică aportul de proteine, grăsimi şi hidrocarburi în legumele proaspete, procesate şi în mâncărurile pe bază de legume. Îți arată tot ceea ce ar trebui să știi despre calorii legume.

Având în vedere numărul semnificativ de calorii date de majoritatea tipurilor de legume de pe piață, este bine de știut că acestea ar trebui să fie tratate ca alimente de sine stătătoare. Încetați să tratați legumele ca produse ce trebuie să însoțească carnea și veți observa curând cât de gustoase și hrănitoare pot deveni atunci când sunt gătite autonom. Citiți mai jos valorile corespunzătoare multor legume la care aveți acces în viața de zi cu zi și aflați totul despre calorii legume.

Elementele nutritive conţinute în legume şi fructe sunt indispensabile pentru funcţionarea organismului şi pentru menţinerea unei forme fizice corespunzătoare. Au o influenţă universal pozitivă, deoarece conţin ingrediente preţioase, adică vitamine şi componente minerale, a căror majoritate are o influenţă anti-acidă asupra organismului uman. Să vedem mai multe despre calorii legume.

CÂTE CALORII SUNT ÎN LEGUME

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ardei 100 g 26 0,9 0,3 5,2

Ardei roşu 100 g 26 1,3 0,0 5,3

Ardei verde 100 g 27 1,3 0,0 5,3

Arpagic 100 g 29 4,1 0,8 3,9

Asparagus 100 g 23 2,2 0,2 3,3

Broccoli proaspăt 100 g 25 3,0 0,4 2,4

Calarabă 100 g 29 2,2 0,3 6,5

Cartofi 100 g 80 2,0 0,0 16,0

Cartofi dulci 100 g 61 2,0 0,0 13,3

Cartofi fierţi 100 g 82 2,0 0,4 16,7

Cartofi prăjiţi 100 g 192 2,8 9,5 23,4

Castravete 100 g 15 0,7 0,1 3,0

Castravete murat 100 g 11 1,0 0,1 1,9

Ceapă 100 g 30 1,4 0,4 6,9

Cicoare 100 g 21 1,7 0,2 4,1

Conopidă fiartă 100 g 17 2,0 0,3 1,8

Conopidă proaspătă 100 g 21 2,4 0,3 2,3

Dovleac 100 g 28 1,3 0,3 7,7

Dovleac fript 100 g 76 1,4 5,5 5,2

Page 44: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Dovlecei 100 g 23 0,6 0,3 4,9

Dovlecei fierţi 100 g 15 1,0 0,0 3,0

Dovlecei prăjiţi 100 g 88 1,1 6,0 6,7

Dovlecel Patison 100 g 19 0,6 0,1 4,1

Fasole albă proaspătă 100 g 102 7,0 0,5 16,9

Fasole de Spania 100 g 24 2,0 0,2 3,6

Fasole roşie proaspătă 100 g 93 8,4 0,3 13,7

Frunze de sfeclă 100 g 17 2,1 0,5 5,5

Hrean 100 g 67 4,5 0,6 18,1

Mărar 100 g 28 1,3 0,3 7,7

Măsline negre marinate 100 g 361 2,2 8,7 36,0

Măsline verzi marinate 100 g 125 1,4 12,7 4,1

Mazăre 100 g 79 6,0 0,7 12,0

Mazăre fiartă 100 g 62 5,3 0,4 9,2

Morcov 100 g 31 0,8 0,3 6,6

Morcov gătit 100 g 25 0,8 0,3 5,0

Nap 100 g 26 1,1 0,3 8,2

Pătrunjel, rădăcină 100 g 38 2,6 0,5 10,5

Pătrunjel, verdeaţă 100 g 41 4,4 0,4 9,0

Porumb proaspăt 100 g 97 3,0 1,2 18,2

Praz 100 g 24 2,2 0,3 5,7

Piure de cartofi 100 g 74 2,2 0,8 14,3

Revent 100 g 9 0,5 0,1 4,6

Ridiche 100 g 14 1,0 0,2 4,4

Roib 100 g 21 1,1 0,8 4,9

Roşii 100 g 19 0,8 0,3 3,5

Roşii cu coajă conservate 100 g 20 1,1 0,0 3,8

Roşii fără coajă conservate 100 g 11 0,5 2,3 0,0

Roşii sărate 100 g 16 1,1 0,1 1,6

Salată 100 g 12 1,2 0,3 1,3

Salată de dovlecei 100 g 122 2,0 9,0 8,5

Page 45: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Salată de vinete 100 g 148 1,7 13,3 5,1

Salată vinegret 100 g 92 1,3 6,0 7,8

Sfeclă 100 g 37 1,5 0,1 7,6

Sfeclă gătită 100 g 49 1,8 0,0 10,8

Spanac 100 g 17 2,7 0,4 0,8

Ţelină, rădăcină 100 g 21 1,6 0,3 7,7

Ţelină, verdeaţă 100 g 13 1,0 0,2 3,6

Usturoi 100 g 146 6,4 0,5 32,6

Varză acră 100 g 12 1,1 0,2 3,4

Varză albă 100 g 29 1,7 0,2 7,4

Varză albă călită 100 g 69 1,6 4,7 7,2

Varză albă înăbuşită 100 g 75 2,0 3,3 9,6

Varză de Brussels crudă 100 g 34 4,0 0,5 3,5

Varză de Brussels gătită 100 g 25 2,6 0,4 2,8

Varză de Pekin 100 g 12 1,2 0,2 3,2

Varză furajeră 100 g 34 1,2 0,1 7,4

Varză italiană 100 g 38 3,3 0,4 7,8

Varză roşie 100 g 27 1,9 0,2 6,7

Vinete 100 g 18 1,0 0,2 3,1

Zucchini 100 g 16 1,5 0,2 3,0

Zucchini copt 100 g 13 0,8 0,1 2,5

Vitaminele şi sărurile minerale din legume

În plus, legumele conţin elemente indispensabile ale hranei cum ar fi fibrele, acizii organici, coloranţii şi substanţele bactericide, cum ar fi cele conţinute în ceapă, hrean sau usturoi. Unele vitamine (cum ar fi vitamina C, B-carotenul) şi alte substanţe biologic active, conţinute în legume şi fructe au efect antioxidant (aşa-zişii antioxidanţi). Acestea nu influențează cantitatea de “calorii legume”.

Conţinutul sporit de apă şi cantitatea redusă de componente energetice face din “calorii legume” un termen extraordinar de benefic pentru corp – valoare calorică redusă şi un termen de valabilitate scurt. Astfel, “calorii legume” nu mare are o pondere atât de mare când ne pregătim masa. Doar cartofii şi păstăioasele depăşesc net nivelele calorice oferite de celelalte legume, lucru datorat cantităţilor mari de amidon conţinute. Zaharoza şi zaharurile simple apar mai ales în sfeclă, morcovi, mazăre verde dulce şi varză. Legumele mai vechi conţin cantităţi excesive de fibră, de aceea nu sunt bune pentru salate de crudităţi sau sucuri.

Page 46: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Legume pentru un regim sănătos

Consumarea unei cantităţi suficiente de legume, adică cel puţin 5 porţii pe zi, are valenţe de protecţie pentru organismul uman, combate apariţia multor boli şi influenţează pozitiv buna dispoziţie. Organismul nostru nu poate să înmagazineze multe ingrediente cum ar fi vitaminele, care au un rol enorm în funcţionarea sa. Un exemplu ar fi vitamina C, care se asimilează mult mai uşor atunci când provine din produse naturale. Pentru a menţine această vitamină la nivele optime, trebuie livrată organismului în flux continuu. Surse puternice ale vitaminei C: frunzele de pătrunjel, ardei, mărarul, broccoli, varza de Bruxelles, spanacul. Cantitatea de calorii legume nu este influențată.

Informaţii interesante despre legume

Fie că vorbim de calorii legume sau efectiv nu mai acordăm importanță acestora, majoritatea fructelor și legumelor trebuiesc păstrate în frigider – cu excepţia celor care încă nu s-au copt, şi a produselor cu dată de valabilitate mai lungă cum ar fi cartofii sau sfecla. Dacă doriţi să ţineţi totuşi fructele mai mult timp, cel mai bun loc pentru ele este sertarul de jos al frigiderului. Unele legume, de exemplu cartofii, morcovii, pătrunjelul, ţelina, prazul, merele, roşiile, pot fi păstrate în casă chiar şi o lună, majoritatea însă trebuie consumată în decurs de o săptămână. Legumele congelate sănătoase îşi vor păstra calităţile chiar şi un an. Legumele conservate trebuiesc păstrate la temperatura de sub 15 grade, ferite de lumină.

Page 47: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

TABEL VALORIC CU CALORII FRUCTE

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi (g)

Afine 100 g 43 0,7 0,5 8,0

Afine 100 g 33 0,8 0,5 8,3

Afine americane 100 g 35 1,0 0,0 7,0

Afine (gem cu cantitate redusă de zahăr)

100 g 153 0,3 0,2 38,2

Agrişe 100 g 41 0,8 0,2 11,8

Ananas (gem cu cantitate redusă de zahăr)

100 g 157 0,2 0,1 38,6

Ananas 100 g 54 0,4 0,2 13,6

Ananas, felii în sirop 100 g 84 0,4 0,1 21,0

Avocado 100 g 160 2,0 15,3 7,4

Banane 100 g 95 1,0 0,3 23,5

Caise 100 g 47 0,9 0,2 11,9

Caise (gem îndulcit) 100 g 265 0,5 0,0 68,8

Căpşuni 100 g 28 0,7 0,4 7,2

Cireşe 100 g 61 1,0 0,3 14,6

Coacăze negre 100 g 35 1,3 0,2 14,9

Coacăze negre (gem cu cantitate redusă de zahăr)

100 g 152 0,5 0,1 39,6

Coacăze negre (gem cu cantitate ridicată de zahăr)

100 g 251 0,5 0,1 63,9

Coacăze 100 g 33 1,0 0,2 13,1

Coacăze roşii 100 g 31 1,1 0,2 13,8

Corcoduşe 100 g 27 0,2 0,0 6,4

Dude 100 g 50 0,7 0,0 12,0

Dulceaţă de căpşuni 100 g 271 0,3 0,0 70,9

Dulceaţă de gutui 100 g 263 0,4 0,0 68,7

Dulceaţă de mandarine 100 g 278 0,7 0,0 72,3

Dulceaţă de mere 100 g 254 0,4 0,0 66,2

Dulceaţă de pere 100 g 271 0,4 0,0 70,9

Dulceaţă de piersici 100 g 248 0,5 0,0 64,3

Dulceaţă de prune 100 g 281 0,4 0,0 73,4

Page 48: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi (g)

Dulceaţă de scoruşe negre 100 g 246 0,4 0,0 63,8

Dulceaţă de zmeură 100 g 275 0,6 0,0 71,2

Fructe de cătină 100 g 52 0,9 2,5 5,0

Fructe kaki 100 g 53 0,5 0,0 13,2

Gem de caise cu cantitate redusă de zahăr

100 g 157 0,4 0,1 38,8

Gem de căpşuni cu cantitate mare de zahăr

100 g 252 0,3 0,2 62,3

Gem de căpşuni cu cantitate redusă de zahăr

100 g 153 0,3 0,2 37,8

Gem de portocale cu cantitate redusă de zahăr

100 g 159 0,3 0,1 39,2

Gem de prune cu cantitate mare de zahăr

100 g 251 0,3 0,1 62,1

Gem de prune cu cantitate redusă de zahăr

100 g 153 0,3 0,1 37,9

Gem de vişine cu cantitate mare de zahăr

100 g 252 0,4 0,2 61,7

Gem de vişine cu cantitate redusă de zahăr

100 g 154 0,4 0,2 37,8

Grepfrut 100 g 36 0,6 0,2 9,8

Guave 100 g 57 0,8 0,0 0,6

Gutui 100 g 40 0,6 0,5 7,9

Harbuz 100 g 36 0,6 0,1 8,4

Kiwi 100 g 56 0,9 0,5 13,9

Kiwi (gem cu cantitate redusă de zahăr)

100 g 154 0,4 0,2 37,8

Lămâi 100 g 36 0,8 0,3 9,5

Măceşe 100 g 51 1,6 0,0 10,0

Mandarine 100 g 42 0,6 0,2 11,2

Mandarine (gem uşor îndulcit)

100 g 259 0,3 0,0 67,8

Mango 100 g 67 0,5 0,3 11,5

Marmeladă de mere 100 g 250 0,4 0,0 65,3

Marmeladă de prune 100 g 218 1,0 0,2 53,0

Mere 100 g 46 0,4 0,4 12,1

Mure 100 g 31 2,0 0,0 4,4

Mure 100 g 45 0,8 0,6 12,2

Mure (mur pitic) 100 g 28 0,8 0,0 6,0

Page 49: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g) Carbohidraţi (g)

Nectarine 100 g 48 0,9 0,2 11,8

Papaya 100 g 48 0,6 0,1 9,2

Pepene galben 100 g 36 0,9 0,3 8,4

Pere 100 g 54 0,6 0,2 14,4

Piersici 100 g 46 1,0 0,2 11,9

Piersici în sirop 100 g 73 0,4 0,1 18,2

Piersici (gem cu cantitate redusă de zahăr)

100 g 155 0,5 0,1 38,3

Portocale 100 g 44 0,9 0,2 11,3

Prune 100 g 45 0,6 0,2 11,7

Răchiţele 100 g 26 0,5 0,0 3,8

Rodii 100 g 52 0,9 0,0 11,2

Scoruşe 100 g 46 1,4 0,1 8,6

Scoruşe negre 100 g 52 1,5 0,1 10,9

Smochine 100 g 49 0,7 0,2 11,2

Struguri 100 g 69 0,5 0,2 17,6

Vişine 100 g 47 0,9 0,4 10,9

Zmeură 100 g 29 1,3 0,3 12,0

Bogăţia elementelor nutritive din fructe

Se recomandă ca fructele să fie consumate de 5 ori pe zi, întrucât au o valoare energetică scăzută şi conţin multă apă. Datorită conţinutului lor de calciu şi potasiu, fructele sunt considerate a fi alimente bazice, deci antiacide. Gustul acru al fructelor (de exemplu, cel al lămâilor) este cauzat de prezenţa acizilor organici, care, însă, nu cresc aciditatea. Toate acestea nu influențează termenul de “calorii fructe”.

Gemurile şi dulceţurile, deși sunt preparate din fructe proaspete, nu conţin prea multe vitamine deoarece în timpul fierberii, aceste elemente preţioase „se evaporă”. În plus, gemurile şi dulceţurile aduc un aport important de energie calorică datorită conţinutului bogat în zahăr, iar cele cumpărate în magazine conţin şi conservanţi. Impactul asupra termenului “calorii fructe” este, deci, mai mare.

Rolul fructelor într-o alimentaţie sănătoasă

Fructele stimulează asimilarea diverselor componente nutritive din hrană, astfel încât ar trebui să facă parte din fiecare masă. Vitamina C (acidul ascorbic) trebuie consumată zilnic, deoarece organismul uman nu o poate stoca. Fiecare soi de fructe conține diverse concentraţii de vitamine, astfel încât este important ca regimul nostru alimentar să fie cât mai variat și din punctul de vedere al tipurilor de fructe consumate.

Page 50: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

În plus, este esențial să consumi legume şi fructe, acestea fiind singurele surse naturale de vitamine cărora li se atribuie efecte antisclerotice şi anticanceroase, două afecțiuni care afectează anual milioane de persoane. Să nu uităm că energia din calorii fructe nu este deloc mare.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că, deși fructele şi legumele au un aport caloric foarte redus, unele fructe, cum ar fi bananele, te pot îngrăşa dacă le consumi în cantităţi mari.

Ce trebuie să știi despre fructe și “calorii fructe”

Când cumperi fructe, verifică întotdeauna dacă sunt proaspete şi sănătoase. Dacă alegi pentru un produs împachetat în plastic, verifică dacă nu se află lichide în interior. Spală fructele cu grijă, sub jet de apă, nu dar atunci când le consumi cu tot cu coajă, ci şi atunci când le îndepărtezi coaja (de exemplu, în cazul harbuzului). Spală fructele chiar înainte de a le consuma, în caz contrar, se pot strica. Majoritatea legumelor şi fructelor trebuie păstrate în frigider – cu excepţia celor care încă nu s-au copt, cum ar fi bananele şi fructele cu perioadă de valabilitate mai lungă. Modul de depozitare sau vechimea nu influențează ceea ce numim calorii fructe.

Dacă, totuși, dorești să păstrezi fructele mai mult timp, cel mai bun loc pentru ele este sertarul de jos al frigiderului. Unele fructe, de exemplu merele, pot fi păstrate în casă chiar şi o lună, majoritatea însă trebuie consumate în decurs de o săptămână (banane, pere) sau chiar în 2-3 zile (căpşuni, cireşe, vişine). Legumele congelate sănătoase îşi vor păstra calităţile chiar şi un an. Fructele conservate trebuie păstrate la temperatura de sub 15 grade, ferite de lumină.

Nu uita, atunci când te gândești la calorii fructe, că acestea nu au un impact major asupra rezervelor de energie.

Page 51: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii mezeluri

Mezelurile, fiind preparate pe bază de carne, sunt o bogată sursă de nutrienţi preţioşi, cum ar fi: vitaminele din grupa B, fierul, zincul şi proteinele animale.

CALORII MEZELURI

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Bulan de porc cu şoric 100 g 294 18,6 24,7 0,0

Cabanos 100 g 326 27,4 24,3 0,0

Cârnați afumați a la Cracovia 100 g 466 16,2 44,6 0,0

Cârnați afumați a la Minsk 100 g 287 17,4 23,0 2,7

Cârnați afumați a la Moscova 100 g 406 19,1 36,6 0,0

Cârnați afumați a la Odessa 100 g 402 14,8 38,1 0,0

Cârnați afumați a la Tallin 100 g 373 17,1 33,8 0,0

Cârnați afumați Cervelat 100 g 425 16,1 40,1 0,0

Cârnați afumați de casă 100 g 420 17,3 39,0 0,0

Cârnați afumați picanți (calorii mezeluri)

100 g 366 15,0 33,0 2,3

Cârnați afumați Poltava 100 g 417 16,4 39,0 0,0

Cârnați afumați ucraineni 100 g 376 16,5 34,4 0,0

Cârnați de masă, fierți 100 g 319 11,1 20,2 1,9

Cârnaţi de porc 100 g 332 10,1 31,6 1,9

Cârnați de porc “Capital” 100 g 319 15,1 28,7 0,0

Cârnați de porc “Moscova” 100 g 250 11,5 21,8 2,0

Cârnați de porc de lapte, fierți 100 g 252 11,7 22,8 0,0

Cârnați de porc fierți 100 g 257 12,8 22,2 1,5

Cârnați de porc fierți, de casă 100 g 301 12,2 28,0 0,0

Cârnaţi de vacă 100 g 215 11,4 18,2 1,5

Cârnați de vară afumați “Capital” 100 g 487 24,0 43,4 0,0

Cârnați de vară afumați de porc 100 g 568 13,0 57,3 0,0

Cârnați de vară afumați Moscova

100 g 473 24,8 41,5 0,0

Cârnați de vară afumați, picanți 100 g 608 9,9 63,2 0,0

Cârnați de vară afumați Cervelat 100 g 461 24,0 40,5 0,0

Cârnați de vară afumați, de casă 100 g 514 20,9 47,8 0,0

Page 52: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Cârnați fierți de porc 100 g 274 10,2 25,1 1,9

Cârnați fierți pt sandvici 100 g 216 11,7 18,4 1,9

Cârnați fierți rusești 100 g 302 11,8 28,9 0,0

Carne de porc, costiţă fără oase 100 g 510 10,1 53,0 0,0

Carne de vită, viţel 100 g 165 19,9 9,1 0,9

Crenvurști de porc de casă 100 g 304 9,0 29,5 0,7

Crenvurști de porc de lapte 100 g 266 11,0 23,9 1,6

Crenvurști de porc rusești 100 g 270 11,8 24,7 0,0

Crenvurști de porc rusești 100 g 243 11,3 22,0 0,0

Crenvurşti de vacă 100 g 226 10,4 20,1 0,8

Filet de curcan (calorii mezeluri) 100 g 105 15,8 4,6 0,1

Friptură de porc 100 g 233 16,4 18,3 1,0

Hot-dog din porc 100 g 342 9,5 34,3 0,0

Hot-dog din pui 100 g 259 10,8 22,4 4,2

Piftie de porc 100 g 336 12,6 32,0 0,5

Salami 100 g 568 21,6 53,7 1,4

Salamuri 100 g 170 12,1 13,5 0,0

Sângerete 100 g 274 9,0 19,5 14,5

Şuncă de curcan 100 g 84 17,1 1,6 0,1

Şuncă de porc fiartă 100 g 244 15,1 20,2 0,9

Şuncă de vită fiartă 100 g 107 20,9 2,0 1,1

Conţinutul nutritiv. Calorii mezeluri.

Trebuie însă să ţinem minte că mezelurile, fiind alimente cu grad înalt de procesare, sunt lipsite de o parte din substanţele nutritive, având în acelaşi timp un conţinut ridicat de sare, grăsimi şi conservanţi. La crearea mezelurilor se folosesc: carnea de porc, carnea de vită, condimentele, aditivii funcţionali cu ar fi proteina de soia, caragenul, fibrele şi amestecurile pentru saramură.

Mezelurile se pot împărţi în:

Cărnuri conservate pentru a fi păstrate până la 6 luni, cum ar fi cârnaţii uscaţi, cei cruzi de tip salam sau mezelurile puternic afumate.

Cărnurile semi-conservate, care se păstrează până la o lună, de exemplu mezelurile uşor afumate.

Cele neconservate, care trebuiesc consumate în decurs de câteva zile, iar conţinutul lor de apă ajunge la 45%.

Page 53: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii ciuperci

Cele mai multe soluții de calcul calorii ciuperci nu oferă în tabel o detaliere suplimentară. Mai jos, puteți citi despre beneficiile acestor alimente prin prisma a trei valori distincte (proteine, grăsimi și carbohidrați), ce vă vor da o perspectivă mult mai amplă asupra întregului proces și asupra felului în care puteți integra ciupercile în rețetele dumneavoastră personale de bucătărie.

Mai jos poți găsi informații utile despre aportul de proteine, grăsimi şi carbohidrați din ciuperci.

Ciupercile conţin multă apă (în aceeaşi proporţie ca şi legumele), de aceea au un conţinut redus de calorii, potrivit pentru regimurile de slăbire. Au şi un mic aport de săruri minerale, dependent de conţinutul în minerale al substratului pe care au crescut ciupercile respective.

CALORII CIUPERCI

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Bureţi galbeni 100 g 20 1,6 1,1 1,5

Ciupercă 100 g 15 2,1 0,5 0,5

Ciuperci proaspete 100 g 32 2,3 0,9 3,7

Ciuperci proaspete 100 g 31 3,3 0,5 3,4

Ciuperci uscate 100 g 239 35,4 5,4 12,9

Ciuperci uscate (calorii ciuperci) 100 g 231 23,5 9,2 14,3

Ghebe 100 g 17 2,2 1,2 0,5

Hribe 100 g 9 2,4 0,7 0,5

Mânătărci pietroase proaspete 100 g 25 3,2 0,7 1,6

Mânătărci pietroase uscate 100 g 211 27,6 6,8 10,0

Râşcov lăptos 100 g 16 1,8 0,5 0,8

Sarmale 100 g 15 1,7 0,7 1,5

Vitamine, săruri minerale și calorii ciuperci

În plus, ele conţin vitamina A sub formă de caroten, precum şi mari cantităţi din vitaminele B1 i B2. Lucru interesant, ciupercile conţin şi vitamina antiscoliotică D, care nu este întâlnită în plantele verzi. Celelalte vitamine apar în cantităţi neglijabile. Printre microelementele prezente în ciuperci domină potasiul, fosforul şi fierul, care se găsesc în principal în lamele şi în tulpini.

Ciupercile sunt de asemenea o sursă de proteine (a căror componenţă le situează între cele animale şi cele vegetale), care – având în vedere faptul că ciupercile se digeră greu – se absorb doar în proporţie de 60%. Conţinutul de proteine din ciuperci este mai redus decât în lactate, carne şi ouă, dar – de exemplu – de patru ori mai înalt decât în morcovi. Numărul de calorii ciuperci nu este însă foarte mare.

Page 54: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Folosirea ciupercilor comestibile în bucătărie

Mâncărurile din ciuperci sunt considerate a fi greu digerabile, din cauza unuia din constituentele lor – chitina. Ciupercile trebuiesc combinate cu alimente uşor digerabile (cartofi, salate), pentru a nu suprasolicita stomacul. Trebuie evitată combinarea lor cu alimente greu digerabile, cum ar fi fasolea, ţelina, castraveţii. Multe cercetări evidenţiază faptul că prin combinarea ciupercilor cu alcoolul se obţine un efect negativ, deoarece acesta din urmă ajută la descompunerea grăsimilor, dar coagulează proteinele, care devin astfel şi mai rezistente la efectul sucurilor gastrice. Copii până la vârsta de trei ani şi persoanele alergice la ciuperci nu trebuie să consume ciuperci deloc. În medicina chineză şi în cea japoneză, ciupercile sunt folosite de secole pentru a combate cancerele, diabetul şi bolile sistemului circulator. Multe soiuri de ciuperci au un efect de întărire a sistemului imunitar al organismului uman, ceea ce le face o alegere excelentă în orice meniu. Și să nu uităm, numărul de calorii ciuperci nu este mare.

Modul de păstrare a ciupercilor

Merită menţionat faptul că şi ciupercile comestibile pot deveni toxice, atunci când sunt păstrate sau preparate necorespunzător, sau dacă am cules exemplare bătrâne, bolnave sau cu defecte. Ciupercile se culeg folosind recipienţi bine aeraţi, cum ar fi coşurile – în pungi de plastic pot să se mucegăiască. Se consumă proaspăt preparate termic (în aceeaşi zi în care s-a făcut mâncarea), nu se re-încălzesc de mai multe ori. Atât înaintea pregătirii cât şi după aceasta, trebuie păstrate corespunzător, deoarece ciupercile constituie un mediu perfect pentru dezvoltarea bacteriilor patogene. După întoarcerea de la cules de ciuperci, acestea trebuie alese, curăţate, clătite, fierte, iar apa vărsată.

Page 55: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii produse făinoase

Mai jos puteți afla informații despre procentul de proteine, grăsimi şi carbohidrați din arpacaş, macaroane, orez, făină şi legume păstăioase. Veți descoperi secretele legate de calorii produse făinoase și cum influențează acestea greutatea dumneavoastră.

Iată cele mai importante produse făinoase defalcate pe patru categorii importante: carbohidrați, calorii, proteine și grăsimi. Urmărind datele și cifrele din acest tabel, puteți descoperi cu ușurință ce anume consumați și în ce cantitate, vezi vedea detalii despre calorii produse făinoase. În felul acesta, vă puteți ajusta dieta rapid și sigur pentru săptămânile și lunile ce vor urma. Pentru valorile din produsele de patiserie, consultați tabelul special conceput în această direcție.

Produsele din cereale sunt o sursă bogată de fibră alimentară, care susţine procesele de digestie. Pentru persoanele care doresc să se descotorosească de kilogramele în plus, se recomandă regimul de fibre. Conţin hidrocarburi complexe şi fibre, fier, vitamina E şi vitamine din grupa B.

TABEL CU CALORII PRODUSE FAINOASE

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Arpacaș 100 g 324 10,0 1,3 66,3

Arpacaș fiert în apă, apos 100 g 108 3,4 0,4 22,1

Arpacaș fiert în apă, dens 100 g 76 2,3 0,3 15,7

Boabe de hrişcă gătite 100 g 101 3,0 3,4 14,6

Boabe de mei preparate 100 g 135 4,7 1,1 26,1

Budincă de orez 100 g 202 5,6 5,7 32,0

Cereale – grâu 100 g 343 6,4 3,2 82,6

Cereale – orz 100 g 355 9,8 3,6 79,4

Cereale – porumb 100 g 363 6,9 2,5 83,6

Cereale – secară 100 g 351 9,0 3,0 81,0

Cereale cu fructe uscate 100 g 325 8,4 3,4 72,2

Cereale cu stafide şi alune 100 g 375 11,5 12,7 62,9

Coronişte, boabe uscate 100 g 309 20,1 4,3 46,4

Cotlete vegetariene din griș 100 g 141 3,0 5,3 20,2

Cuscus 100 g 358 13,0 2,0 72,0

Desert de orez 100 g 133 3,0 2,9 23,5

Făină de grâu (calorii produse făinoase)

100 g 342 9,2 1,2 74,9

Făină de grâu 500 100 g 324 11,7 1,8 63,7

Făină de grâu 550 100 g 331 10,6 1,3 67,6

Page 56: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Făină de hrişcă 100 g 367 13,6 1,2 73,7

Făină de orez 100 g 371 7,4 0,6 82,0

Făină de orz 100 g 293 10,7 1,9 56,8

Făină de ovăz 100 g 369 13,0 6,8 64,9

Făină de soia degresată 100 g 291 48,9 1,0 21,7

Făină de soia nedegresată 100 g 385 36,5 18,6 17,9

Făină de soia semidegresată 100 g 334 43,0 9,5 19,1

Făină de tort (calorii produse făinoase)

100 g 334 10,3 1,1 68,9

Fasole albă uscată 100 g 102 7,0 0,5 16,9

Fasole gătită 100 g 123 7,8 0,5 21,5

Fasole mare 100 g 66 7,1 0,4 14,0

Fasole păstăi 100 g 24 2,0 0,2 3,6

Fasole roşie uscată 100 g 93 8,4 0,3 13,7

Fulgi de grâu 100 g 108 3,4 0,4 22,1

Fulgi de grâu preparaţi cu apă 100 g 92 3,2 0,3 18,7

Fulgi de hrişcă preparaţi cu apă 100 g 90 3,2 0,8 17,1

Fulgi de mei preparaţi cu apă 100 g 90 3,0 0,7 17,0

Fulgi de orz 100 g 320 9,3 1,1 66,5

Fulgi de orz preparaţi 100 g 106 3,1 0,4 23,0

Fulgi de ovăz 100 g 305 11,0 6,2 50,1

Fulgi de ovăz cu apă 100 g 84 2,9 1,4 14,8

Fulgi de ovăz cu lapte 100 g 105 3,2 4,3 14,2

Fulgi de ovăz fierţi 100 g 303 11,0 6,1 49,7

Fulgi de ovăz preparaţi cu apă 100 g 88 3,0 1,7 15,0

Fulgi de ovăz preparaţi cu lapte 100 g 102 3,2 4,1 14,2

Găluștele ucrainene (calorii produse făinoase)

100 g 106 3,9 1,0 20,3

Griş 100 g 328 10,3 1,0 67,7

Griş pe bază de apă 100 g 80 2,5 0,2 16,8

Griş pe bază de lapte 100 g 98 3,0 3,2 15,3

Linte roşie, seminţe uscate 100 g 284 24,0 1,5 42,7

Page 57: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Linte uscată 100 g 111 7,8 0,0 20,1

Linte, lăstar 100 g 119 9,0 0,6 22,1

Macaroane cal, extra 100 g 337 10,4 1,1 69,7

Macaroane cal, I 100 g 335 10,7 1,3 68,4

Macaroane cu ou la cuptor 100 g 152 4,6 8,3 14,8

Macaroane de casă 100 g 322 12,0 3,7 60,1

Macaroane din ou (calorii produse făinoase)

100 g 345 11,3 2,1 68,0

Macaroane gătit în grăsime 100 g 135 3,4 5,0 19,0

Mălai 100 g 330 7,2 1,5 70,2

Mazăre decorticată 100 g 299 23,0 1,6 48,1

Mazăre gătită 100 g 60 6,0 0,0 9,0

Mazăre, seminţe 100 g 298 20,5 2,0 49,5

Mazăre, seminţe uscate 100 g 298 20,5 2,0 48,6

Mei 100 g 348 11,5 3,3 66,5

Mei fiert 100 g 346 10,5 2,9 71,6

Orez 100 g 344 6,7 0,7 78,9

Orez boabe 100 g 113 2,4 0,2 24,9

Orez cu bob mediu 100 g 330 7,0 1,0 71,4

Orez gătit cu lapte 100 g 97 2,5 16,0 3,1

Orez gătit în apă 100 g 78 1,5 0,1 17,4

Orez marou 100 g 331 6,3 4,4 65,1

Orez prăjit (calorii produse făinoase)

100 g 144 4,0 5,6 19,4

Orez prăjit cu brânză dulce 100 g 189 5,1 7,1 26,1

Papanași cu brânză 100 g 166 7,9 6,4 18,9

Papanași cu cereale (sorg) 100 g 170 6,9 5,9 22,2

Risotto cu carne 100 g 229 7,4 11,8 24,2

Risotto cu carne şi legume 100 g 185 6,6 10,0 18,3

Soia 100 g 381 2,0 0,1 1,0

Soia, lăstar 100 g 141 13,1 6,7 9,6

Soia, seminţe uscate 100 g 382 34,3 19,6 32,7

Page 58: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Spaghetti Bolognese 100 g 560 0,0 18,0 0,0

Tărâţe de grâu 100 g 185 16,0 4,6 61,9

Terci de hrişcă 100 g 336 12,6 3,1 69,3

Terci de hrişcă fără sos 100 g 132 4,5 2,3 25,0

Terci de orz 100 g 334 8,4 2,0 74,9

Valori nutritive ale produselor făinoase, din cereale: calorii produse fainoase

În produsele din făină integrală, măcinată gros, se găsesc din belşug numeroase componente minerale, cum ar fi de ex. fosforul, zincul, magneziul, fierul, manganul, sulful, clorul şi vitaminele din grupa B – mai ales tiamina (vitamina B1) Grăsimile şi calciul apar în cantităţi mici, se remarcă însă ca fiind stimulente ale acidităţii. Ele sunt o sursă bună de energie şi au o valoare nutritivă relativ mare.

Aplicaţiile produselor făinoase din cereale în regimul alimentar cotidian

Făina, produsele de panificaţie, arpacaşurile şi macaroanele constituie alimente de bază ce ar trebui să fie prezente la fiecare masă. Contrar opiniilor în acest sens, consumarea lor în cantităţi suficiente, adecvate cu nevoile organismului, nu duce la obezitate, ba chiar din contră, o previne, prin senzaţia de saţietate pe care îl provoacă – deci termenul de “calorii produse făinoase” nu contează atât de mult aici. Arpacaşurile groase, granulate se recomandă persoanelor suferinde de constipaţie şi de hemoroizi. Arpacaşurile mărunte, similare grişului, se recomandă bolnavilor cu deranjamente intestinale serioase şi celor care se află în perioada de reconvalescenţă, după regimuri severe. Seminţele uscate ale păstăioaselor (mazăre, fasole, soia, linte) conţin excelente proteine de origine vegetală. Cele mai preţioase proteine sunt conţinute în soia, a căror compoziţie este asemănătoare cu a proteinelor animale. Efectele negative ale consumului de păstăioase sunt balonările şi diareea.

Aproape toate componentele nutritive se găsesc pe exteriorul bobului. De aceea produsele din cereale nedecorticate, măcinate „mai gros” sau cu adaosuri de boabe întregi constituie surse mai bogate de ingrediente nutritive. Totuşi, proteinele din aceste alimente sunt incomplete. În reţetarul culinar există multe posibilităţi de completare a proteinelor din produsele pe bază de cereale, prin combinarea lor cu proteine complete, de origine animală, cum ar fi cele din ouă, din lapte şi lactate, din carne. Astfel obţinem un regim cu proteine complete din punct de vedere al aminoacizilor conţinuţi. La prepararea alimentelor din produsele făinoase pe bază de cereale se folosesc şi adaosuri din legume şi fructe, astfel îmbogăţindu-se compoziţia lor cu minerale şi vitamine.

Moduri recomandate de păstrare a produselor făinoase şi pe bază de cereale

De regulă, pâinea este bună de mâncat pe o foarte scurtă perioadă de timp, datorită proceselor de uscare şi de mucegăire. Uscarea are loc în principal la temperaturi joase, de aceea pâinea nu trebuie păstrată la frigider, pe când mucegăirea are loc la căldură, în condiţii anaerobe. Cel mai bun loc pentru păstrarea pâinii este un coş de lemn sau de plastic cu orificii care asigură accesul oxigenului. Se pot folosi de asemenea pungi de hârtie. Pâinea şi chiflele congelate pot fi păstrate chiar şi câteva luni fără a-şi pierde calităţile gustului. Biscuiţii şi pesmeţii se păstrează în borcane de sticlă sau în cutii. În recipient se poate pune un pic de sare grunjoasă de bucătărie, pentru a absorbi umezeala.

Page 59: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Felurile de mâncare din făină cum ar fi clătitele sau colţunaşii se prepară de obicei din făină albă, care are valoare nutritivă redusă. În plus, ea conţine multe calorii, ceea ce favorizează îngrăşarea. Regimurile de slăbire recomandă de regulă limitarea consumării acestor produse, ele se recomandă însă persoanelor care doresc să se îngraşe.

TABEL DE CALORII AL MÂNCĂRURILOR PE BAZĂ DE FĂINĂ

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Belyashi 100 g 223 11,0 10,0 23,2

Chebureki 100 g 264 8,9 13,5 26,2

Chifle cu usturoi, ucrainene 100 g 299 8,6 3,3 58,8

Clătite 100 g 186 5,1 3,1 34,3

Clătite cu brânză 100 g 242 10,1 10,3 27,4

Clătite cu brânză şi smântână 100 g 640 25,8 33,1 55,2

Clătite cu varză 100 g 147 3,2 9,2 15,2

Colţunaşi cu brânză congelaţi 100 g 198 10,9 1,0 36,4

Colţunaşi cu brânză şi cartofi congelaţi

100 g 215 7,2 3,8 37,9

Colţunaşi cu căpşuni congelaţi 100 g 194 4,3 0,8 42,4

Colţunaşi cu carne congelaţi 100 g 255 10,5 8,2 34,8

Colţunaşi cu varză şi ciuperci congelaţi

100 g 209 5,0 5,7 34,5

Colțunași fripți cu varză 100 g 230 5,0 10,5 28,8

Colţunaşi gătiţi 100 g 224 10,0 14,0 14,5

Găluşte 100 g 173 13,2 7,0 13,8

Mâncare de pește cu orez 100 g 206 10,5 4,1 31,8

Pizza cu carne şi verdeţuri 100 g 327 16,1 13,4 36,8

Pizza cu ciuperci şi ceapă 100 g 289 12,0 13,3 32,1

Pizza în versiunea sa originală era o plăcintă coaptă, unsă cu sos de roşii şi presărată cu brânză. Cu timpul, au început să fie adăugate tot felul de adaosuri – mezeluri, ciuperci, măsline, fructe de mare, ananas, cu alte cuvinte – orice. Pizza are propriile sale „versiuni cu legume”.Se face cu roşii, ceapă, măsline, ardei. În pizza cu carne şi mirodenii se găsesc mulţi ioni de sodiu – 338 mg / 100 g, dar în pizza cu ciuperci şi ceapă nu atât de mulţi (doar 300 mg / 100 g).

Page 60: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii grăsimi

Grăsimile, consumate cu moderaţie, sunt un ingredient obligatoriu al hranei omului. Ele sunt principala sursă a glicerolului şi a acizilor graşi, din care organismul sintetizează alte lipide. Consumul excesiv de grăsimi – mai ales a celor saturate – crează riscul de îmbolnăvire a sistemului circulator şi de obezitate. Din acest motiv, am creat un tabel cu calorii grasimi pentru cei care vor să știe procentul energetic al produselor din frigider.

TABEL CU CALORII GRASIMI

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Margarină 100 g 531 0,0 60,0 0,0

Margarină cu cremă 100 g 745 0,5 82,0 0,0

Margarină cu lapte 100 g 743 0,3 82,0 17,4

Margarină cu nivel caloric scăzut 100 g 545 0,5 60,0 0,7

Margarină vegetală 100 g 743 0,3 82,0 21,0

Slănină de porc 100 g 816 1,4 90,0 0,0

Slănină de porc sărată 100 g 816 1,4 90,0 0,0

Ulei de floarea soarelui 100 ml 884 0,0 100,0 0,0

Ulei de gulie 100 ml 900 0,0 100,0 0,0

Ulei de măsline 100 ml 882 0,0 99,6 0,2

Ulei de porumb 100 ml 884 0,0 100,0 0,0

Ulei de soia 100 ml 884 0,0 100,0 0,0

Ulei din gulie şi soia 100 ml 884 0,0 100,0 0,0

Untură (calorii grăsimi) 100 g 880 0,0 99,5 0,0

Untură de oaie 100 ml 902 0,0 100,0 0,0

Untură de pasăre 100 g 897 0,0 100,0 0,0

Untură de vită 100 ml 902 0,0 100,0 0,0

Untură din ficat de cod 100 ml 898 0,0 100,0 0,0

Page 61: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Valorile nutritive ale grăsimilor. Calorii grăsimi.

Grăsimile joacă un rol însemnat în nutriţie, fie că sunt de provenienţă vegetală (ulei de rapiţă, de soia sau de floarea soarelui) sau de provenienţă animală (untură, ulei de peşte), deoarece conţin nutrienţi valoroşi, necesari organismului. O serie întreagă de vitamine sunt solubile doar în grăsimi. Grăsimile sunt de asemenea principala sursă a indispensabililor acizi graşi nesaturaţi, care sunt fundamentul regimului alimentar sănătos. Unii acizi graşi iau parte de asemenea la sinteza hormonilor, de exemplu la sinteza prostaglandinei. În ceea ce privește calorii grăsimi, trebuie să avem grijă să nu consumăm excesiv de multe astfel de principii alimentare.

Grăsimile şi alimentaţia sănătoasă

Necesarul de grăsimi scade odată cu vârsta; organismele vârstnicilor funcţionează mai lent, fapt care afectează şi viteza digestiei: hrana tranzitează prin tubul digestiv mai încet. Merită deci să facem cunoştinţă cu recomandările dieteticienilor, cuprinse în piramida alimentară pentru seniori.

Indicaţii privitoare la păstrarea grăsimilor

Acestea se păstrează în frigider, sau într-o încăpere răcoroasă, la adăpost de lumină. Untul, margarina şi untura se păstrează în recipienţi de sticlă sau din ceramică închişi – grăsimile absorb rapid mirosurile. Untul proaspăt ar trebui să-şi păstreze calităţile în timpul perioadei sale de valabilitate înscrise pe ambalaj, totuşi poate să se râncezească dacă este ţinut multă vreme în afara frigiderului. Uleiurile alimentare se pot păstra la temperatura de aprox. 6-7

oC timp de 2-3 luni.

Page 62: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

TABEL CALORII ADAOSURI

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Amidon 100 g 343 0,6 0,1 83,9

Cocos ras 100 g 606 5,6 63,2 27,0

Cremă de ciocolată 100 g 600 2,5 60,0 10,0

Drojdie presată de brutărie 100 g 109 12,7 8,5 2,7

Gelatină alimentară 100 g 355 87,2 0,4 0,7

Ketchup 100 g 93 1,8 1,0 22,2

Maioneză 100 g 714 1,3 79,0 2,6

Maioneză dietetică 100 g 204 1,4 20,0 4,4

Maioneză European 100 g 665 1,4 72,0 2,6

Maioneză Provensal 100 g 627 2,4 67,0 3,9

Miere de albine 100 ml 324 0,0 0,0 79,5

Muştar 100 g 162 5,7 6,4 22,0

Muştar rusesc 100 g 179 0,0 10,0 11,0

Nutella 100 g 249 4,2 10,0 37,7

Oţet de struguri 3% 100 ml 9 0,0 0,0 0,0

Pastă de tomate 100 g 92 5,6 1,5 16,7

Pesmet 100 g 347 9,7 1,9 77,6

Praf de muștar 100 g 378 37,1 32,6 11,1

Sare alimentară 100 g 0 0,0 0,0 0,0

Sos alb universal 100 g 56 1,0 3,8 4,1

Sos de afine 100 g 51 0,0 12,6 0,0

Sos de ceapă 100 g 75 1,3 6,1 4,8

Sos de ciuperci 100 g 82 1,2 4,8 6,2

Sos de coacăze 100 g 77 0,4 0,0 19,4

Sos de hrean 100 g 27 0,7 4,2 0,1

Sos de lapte 100 g 84 2,0 7,1 5,2

Sos de mere 100 g 275 0,3 67,6 0,1

Sos de roşii 100 g 80 1,7 7,8 4,5

Sos de roşii iute 100 g 98 2,5 0,0 21,8

Sos din smântână 100 g 78 1,9 5,7 5,2

Page 63: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Sos maioneză cu smântână 100 g 312 2,8 3,3 31,9

Sos negru din friptură 100 g 48 1,1 6,2 2,0

Unt de arahide 100 g 645 21,0 59,0 15,0

Zahăr 100 g 405 0,0 0,0 99,8

Zahăr cub 100 g 379 0,0 0,0 99,9

Oţetul de mere – spre deosebire de oţetul obişnuit – nu distruge hematiile. Este folosit pe scară largă în bucătăria tailandeză, ca reprezentant al gustului acru. Acidul acetic din oţet cauzează anemie, tulburări ale proceselor digestive şi ale proceselor de asimilare corectă a nutrienţilor din hrană. Contribuie la apariţia cirozelor şi a inflamaţiilor însoţite de ulceraţii ale intestinului gros. Acidul malic din oţetul de mere, după ce reacţionează cu substanţe bazice şi minerale, formează glicogenul. Glicogenul ajută la reconstrucţia hematiilor, îmbunătăţeşte condiţia vaselor sanguine, regulează ciclul menstrual, conţine cantităţi mari de potasiu, care are efet liniştitor asupra sistemului nervos, reglează secreţiile hormonale şi reţine în organism calciul, fierul, magneziul şi siliciul.

Page 64: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii deserturi

Din punctul de vedere al sănătăţii, prăjiturile şi patiseriile sunt printre cele mai dăunătoare dulciuri. Ele conţin grăsimi care au o influenţă negativă asupra nivelelor de colesterol din sânge, precum şi mari cantităţi de zahăr uşor asimilabil, care acţionează negativ asupra metabolismului hidrocarburilor în organism.

TABEL CU CALORII DESERTURI

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Căpşuni cu frişcă 100 g 127 1,1 10,4 8,4

Căpşuni în gelatină 100 g 126 15,4 0,2 16,0

Chec 100 g 384 6,4 17,6 53,5

Coptură cu drojdie 100 g 290 7,4 8,2 47,7

Ecler 100 g 329 5,9 10,2 55,2

Must de mere 100 g 127 2,2 0,5 28,7

Peltea cu caise 100 ml 54 0,4 0,0 12,9

Peltea de agriş 100 ml 53 0,0 0,0 13,0

Peltea de mere 100 ml 97 0,1 0,1 23,7

Peltea de prune 100 ml 63 0,1 0,0 15,5

Peltea de vişine 100 ml 78 0,2 0,0 18,9

Peltea din mere uscate 100 ml 66 0,1 0,0 16,3

Pere în sos de vanilie 100 g 151 1,6 1,1 34,8

Pişcoţi (calorii deserturi) 100 g 344 4,7 0,9 64,2

Pişcoţi cu cremă de fructe 100 g 355 4,7 9,3 64,2

Plăcintă cu mere 100 g 186 3,5 6,0 30,0

Prăjitură crocantă simplă 100 g 429 5,2 23,8 49,9

Prăjitură din brânză cu stafide

100 g 333 13,9 13,4 39,7

Prăjituri crocante cu cremă de fructe

100 g 435 5,1 18,5 62,6

Prăjituri cu cacao 100 g 438 6,1 23,8 51,4

Prăjituri cu migdale 100 g 421 8,5 1,6 65,5

Prăjituri franțuzești cu cremă

100 g 555 5,4 38,6 46,4

Prăjituri franțuzești cu cremă de fructe

100 g 466 5,7 25,6 52,7

Prune uscate cu frişcă bătută

100 g 281 2,3 12,6 38,0

Tartă cu fructe 100 g 276 3,2 9,0 47,2

Page 65: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Tort biscuit cu cremă de ciocolată

100 g 335 4,4 12,4 53,6

Tort biscuit cu cremă de fructe

100 g 391 5,6 20,0 58,8

Tort biscuit cu frişcă 100 g 391 5,6 20,0 58,8

Tort de migdale 100 g 535 6,6 35,8 46,8

Tort din aluat franţuzesc cu cremă

100 g 533 5,0 37,4 44,0

Deserturile şi regimul sănătos

Nu numai copii iubesc dulciurile şi deserturile. În loc de prăjituri cu cremă – plăcinte cu drojdie şi biscuiţi, iar în loc de bomboane – ciocolată, iată unele din recomandările dieteticienilor pe care le regăsim în piramida alimentaţiei copiilor, dar care le pot fi de folos şi adulţilor. Valoarea lor energetică ridicată măreşte cu siguranţă riscul de obezitate. Un sistem simplu de a verifica dacă riscăm să devenim supraponderali este folosirea unui calculator BMI. Termenul de “calorii deserturi” este unul foarte complex, depinzând în funcție de ingrediente.

Consumarea de produse de patiserie introduce obiceiuri alimentare proaste, de care ne putem debarasa punând în viaţă regimul „schimbarea totală”. Astfel lipsim organismul de o masă completă, cuprinzând produse din cereale integrale, surse de proteine, vitamine şi substanţe minerale. Dacă servim dulciuri între mese, se dereglează metabolismul hidrocarburilor în organism, acesta având nevoie de trei mese principale pe zi, şi de două gustări mici, fără a ciuguli şi a completa calorii în perioadele dintre acestea. Salturile de nivel al zahărului în sânge între mesele principale favorizează dezvoltarea diabetului de tip II şi îngrăşarea.

Soluţia optimă este consumarea de deserturi preparate din produse naturale, fără adaosuri şi – în măsura posibilităţilor – cu o valoare calorică cât mai redusă. Putem servi de exemplu zmeură cu un adaos de miere. Reţetele culinare recomandă de asemenea plăcinta cu morcovi, a cărei gust aminteşte de cel al turtei dulci. Puteţi încerca şi versiunea dietetică a acestui produs, pentru a diminua numărul de calorii deserturi.

Page 66: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Dulciurile sunt foarte calorice şi au valori nutritive slabe. Două excepţii le constituie îngheţata şi ciocolata. Îngheţata este produsă pe bază de lapte. De aceea ea este o sursă de proteine complete, de calciu, vitamine din grupa B şi, dacă îngheţata este cu nuci – de acizi graşi nesaturaţi. Într-o măsură mai mică sau mai mare, conţin acid lactic, deci acizi graşi saturaţi şi conţin întotdeauna zahăr.

TABEL DE CALORII ALE DULCIURILOR

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Batoane de ciocolată 100 g 451 3,6 18,2 68,9

Batoane de soia 100 g 527 3,3 30,5 62,5

Bezele 100 g 304 0,8 0,0 78,3

Biscuiți umpluți 100 g 436 7,5 11,8 74,4

Biscuiţi cu zahăr 100 g 458 10,4 5,2 76,8

Bomboane cu caramel 100 g 370 0,0 0,1 95,7

Bomboane cu caramel şi cremă de alune

100 g 410 3,1 7,3 86,6

Bomboane cu caramel şi cremă de ciocolată cu alune

100 g 420 1,8 9,2 86,1

Bomboane cu caramel şi cremă de fructe

100 g 357 0,1 0,1 92,1

Bomboane cu caramel şi cremă de lapte

100 g 363 0,8 1,0 91,2

Bomboane cu caramel şi fondant

100 g 366 0,0 0,1 94,7

Bomboane cu caramel şi lichior

100 g 358 0,0 0,1 92,6

Bomboane cu lapte 100 g 364 2,7 4,3 82,3

Bomboane de ciocolată cu cremă

100 g 523 7,5 31,8 53,6

Bomboane de ciocolată cu cremă de ciocolată

100 g 569 4,0 39,5 51,3

Bomboane de ciocolată cu cremă de ciocolată cu alune

100 g 547 6,4 34,6 54,6

Bomboane de ciocolată cu cremă de fructe

100 g 369 1,6 8,6 74,3

Bomboane de ciocolată cu cremă fondant

100 g 401 2,9 10,7 76,6

Bomboane de ciocolată cu napolitane cu cremă

100 g 535 5,8 32,0 57,9

Bomboane de ciocolată praline

100 g 510 5,3 26,9 64,4

Bomboane fondante 100 g 369 2,2 4,6 83,6

Bomboane fondante cu fructe

100 g 346 0,0 0,0 90,6

Ciocolată albă 100 g 278 7,7 38,4 51,0

Ciocolată amăruie 100 g 549 5,4 35,3 52,6

Page 67: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ciocolată cu cacao 100 g 531 5,3 28,9 64,0

Ciocolată cu lapte 100 g 549 9,8 32,8 54,7

Ciocolată cu lapte şi fructe de pădure

100 g 539 8,6 30,9 57,3

Ciocolată praf 100 g 487 5,2 24,3 64,0

Ciocolată simplă 100 g 544 5,4 35,3 52,6

Ciocolată umplută cu cremă 100 g 450 3,9 17,6 68,8

Ciocolată de lapte afânată 100 g 549 6,9 35,5 52,3

Drajeuri cu alune 100 g 552 11,9 38,3 41,0

Drajeuri cu fructe în ciocolată

100 g 389 5,7 10,2 73,1

Drajeuri cu zahăr 100 g 374 0,0 0,0 98,0

Gelatină de fructe 100 g 293 0,4 0,0 76,0

Halva de vanilie 100 g 523 11,6 29,7 54,0

Halva tradiţională 100 g 516 12,7 29,9 50,6

Înghețată cu pojghiță de ciocolată

100 g 310 3,2 24,0 20,1

Înghețată de ciocolată 100 g 236 3,6 15,0 22,3

Înghețată de frișcă 100 g 227 3,2 15,0 20,8

Înghețată de frișcă caramel 100 g 235 3,0 15,0 23,0

înghețată eschimos 100 g 270 3,5 20,0 19,6

Îngheţată 100 g 126 3,2 3,5 21,3

Îngheţată cremă 100 g 179 3,3 10,0 19,8

Îngheţată cremă cu ciocolată

100 g 188 3,5 10,0 21,5

Îngheţată cremă cu fructe 100 g 166 3,2 8,0 20,1

Îngheţată cremă cu toffi 100 g 186 3,5 10,0 21,6

Îngheţată cremă în sirop de ciocolată

100 g 271 3,2 20,0 19,4

Îngheţată cu toffi 100 g 134 3,5 3,5 23,1

Îngheţată de ciocolată 100 g 138 4,2 3,5 23,0

Îngheţată de fructe 100 g 124 3,2 2,8 21,2

Îngheţată în sirop de ciocolată

100 g 231 3,2 15,0 20,6

Napolitane cu cremă de ciocolată

100 g 539 3,4 30,2 64,7

Napolitane cu cremă de fructe

100 g 350 3,2 2,8 80,1

Page 68: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Napolitane în ciocolată 100 g 550 8,5 34,5 51,5

Profiterol 100 g 206 3,2 12,0 21,1

Tofi 100 g 395 3,3 7,5 81,8

Tofi cu smântână 100 g 400 3,6 7,3 83,5

Turte dulci 100 g 366 5,9 4,7 75,0

Valorile nutritive ale dulciurilor

Ciocolata amăruie conţine mai mult cacao şi grăsime, precum şi fibre alimentare decât ciocolata de lapte care conţine la rândul ei mai mult zahăr. Ciocolata albă (fără cacao) este aproape complet lipsită de orice elemente nutritive. Tocmai cacaua conţine bogăţia de elemente nutritive cum ar fi potasiul, magneziul, calciul, fierul, fluorul, cuprul, vitaminele A şi E, precum şi cofeina, teobromina şi aminoacizii, din care este produsă în organism serotonina – aşa-zisul hormon al fericirii. Ciocolata reduce stresul, stimulează minte şi aduce buna dispoziţie.

Ciocolata stimulează sistemul nervos, îmbunătăţind buna dispoziţie. Ea poate crea şi dependinţă, fapt dovedit de dieta cu ciocolată. Teobromina acţionează de asemenea vasodilatator şi antihipertensiv (la fel ca şi potasiul, care este prezent în ciocolată în concentraţie dublă faţă de concentraţia sa din legumele proaspete). Untul de cacao este o bogată sursă de acizi graşi mononesaturaţi, care au un efect benefic asupra sistemului circulator. În plus, taninul din ciocolată reduce radicalii liberi din organism, protejând celulele şi ţesuturile – inclusiv pereţii vaselor sanguine - împotriva deteriorării. Magneziul ajută la combaterea efectelor stresului puternic cotidian. Ciocolata, mai ales cea neagră, amară, are un index glicemic scăzut, deci nu cauzează o creştere puternică a nivelului de zahăr din organism, cum se întâmplă în cazul consumării majorităţii celorlalte dulciuri. Aşa se face că aceasta poate apărea sporadic (deşi doar în cantităţi controlate) chiar şi în regimul diabeticilor.

Dulciurile şi regimul sănătos

Prăjiturile, produsele de patiserie, bomboanele, conţin grăsimi care au o influenţă negativă asupra nivelelor de colesterol din sânge, precum şi mari cantităţi de zahăr uşor asimilabil, care acţionează negativ asupra metabolismului hidrocarburilor în organism. Valoarea lor energetică ridicată măreşte riscul de obezitate. Dacă servim dulciuri între mesele zile, vom deregla metabolismul hidrocarburilor în organism. Salturile de nivel al zahărului în sânge între mesele principale favorizează dezvoltarea diabetului de tip II şi îngrăşarea.

Page 69: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Calorii supe

Aici găsești un tabel complet cu valorile nutritive ale supelor și cremelor. Vei descoperi totul despre calorii supe creme. În plus, aici poți afla multe alte trucuri despre prepararea și păstrarea supelor.

Unul dintre felurile de bază din alimentația noastră, supa conține o mulțime de calorii sub formă de grăsimi, proteine și carbohidrați. Acest tabel de supe naturale este ideal pentru a vă orienta în încercările dumneavoastră de a stabili cât anume consumați zilnic și prin ce – este ideal când vine vorba de calorii supe. Valorile trebuie citite împreună, pentru a da o privire de ansamblu cât mai realistă și, de aceea, recomandăm lectura lui în baza unei diete săptămânale cu supe naturale.

Când vorbim de calorii supe, trebuie știut că există nenumărate reţete de supă, ele putând fi multiplicate la infinit. Supele sunt un amestec de legume, fiert în consomé de carne. Pot fi adiţionate cu macaroane, arpacaş sau orez. Supele nu numai că sunt gustoase, dar au şi puţine calorii, oferind în acelaşi timp multe hidrocarburi, fibre alimentare, potasiu, fier, magneziu şi vitamine din grupa B, vitamina E şi beta-caroten.

TABEL CU CALORII SUPE

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Borş rece de sfeclă 100 ml 36 0,5 2,0 4,2

Bulion de ciuperci 100 ml 3 0,5 0,1 0,0

Ciorbă cu orez şi carne 100 ml 34 0,7 1,1 5,2

Ciorbă de burtă 100 ml 84 16,0 2,2 0,0

Ciorbă de cartofi cu fulgi 100 ml 54 1,3 1,2 9,5

Ciorbă de cartofi cu griş 100 ml 39 1,4 1,1 6,6

Ciorbă de cartofi cu macaroane 100 ml 48 1,3 1,0 8,4

Ciorbă de legume cu fasole 100 ml 46 1,6 2,1 5,2

Ciorbă de orz 100 ml 124 2,2 3,1 23,5

Ciorbă de pasăre 100 ml 1 0,1 0,0 0,0

Ciorbă de păstăi 100 ml 66 3,4 2,2 1,4

Ciorbă de peşte 100 ml 2 0,4 0,0 0,0

Ciorbă de peşte 100 ml 46 3,4 1,0 5,5

Ciorbă de văcuţă 100 ml 4 0,6 0,2 0,0

Ciorbă de vară 100 ml 49 1,1 2,1 6,4

Ciorbă de varză acră cu cartofi 100 g 32 0,6 2,1 2,7

Ciorbă de varză proaspătă 100 g 31 0,9 2,1 3,1

Ciorbă de varză proaspătă cu cartofi

100 g 38 1,0 3,8 2,1

Ciorbă gruzină cu carne 100 ml 75 3,1 4,5 5,5

Page 70: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Produs Cantitatea Valoare

energetică (kcal)

Proteine (g)

Lipide (g)

Carbohidraţi (g)

Ciorbă rusească acră 100 g 34 0,6 2,8 1,5

Ciorbă rusească din saramură de pește

100 ml 25 2,4 1,2 1,2

Ciorbă siberiană 100 ml 48 1,9 1,5 6,8

Saramură cu ciuperci, legume și varză proaspătă

100 ml 134 3,3 10,5 6,6

Saramură de legume cu varză murată – ciorbă rusească

100 ml 106 3,6 7,0 7,1

Supă de castraveţi 100 ml 42 1,4 2,0 5,0

Supa de ceapă 100 ml 44 1,4 2,7 4,0

Supă de ciuperci 100 ml 26 1,3 1,8 1,3

Supă de conopidă 100 ml 28 1,6 0,5 4,9

Supă de fasole 100 ml 62 4,0 1,8 10,0

Supă de fasole de Spania 100 ml 43 2,2 0,6 8,9

Supă de grâu cu carne 100 ml 57 2,9 2,2 6,4

Supă de lămâie 100 ml 58 1,4 2,2 8,7

Supă de legume 100 ml 43 1,7 1,8 6,2

Supă de mazăre 100 ml 66 4,4 2,4 8,9

Supă de mazăre verde 100 ml 56 3,2 1,2 11,2

Supă de mere 100 ml 42 0,1 0,1 11,8

Supă de orez 100 ml 48 1,4 1,3 7,7

Supă de orz cu ciuperci 100 ml 43 1,6 1,2 6,4

Supă de praz cu macaroane 100 ml 39 1,4 1,1 6,6

Supă de roşii 100 ml 28 1,3 1,8 1,9

Supă de roşii cu macaroane 100 ml 35 1,5 1,8 3,3

Supă de roşii cu orez 100 ml 37 1,5 1,8 3,9

Supă de sfeclă ucraineană 100 ml 49 1,1 2,2 6,7

Supă de spanac cu cartofi 100 ml 40 2,2 0,9 6,6

Supă de ştevie 100 ml 40 1,6 2,5 2,9

Supă de ţelină 100 ml 37 1,6 1,8 4,5

Supă rece cu borș 100 ml 52 2,1 1,7 6,3

Supă rece cu lapte acru 100 ml 47 3,1 1,9 4,3

Page 71: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Conţinutul nutritiv: calorii supe

Conţin şi apă, un element foarte important, indispensabil al regimului alimentar. Sunt uşor de digerat, deoarece fierberea face ca fibrele să fie mai puţin iritante. Un alt avantaj este faptul că organismul nostru nu digeră fibra alimentară – avem deci o excelentă armă în lupta cu kilogramele.

Lucru important, supele permit păstrarea a aproape tuturor componentelor nutritive din legume. Vitaminele şi mineralele trec în lichidul fierturii, dar chiar şi aşa le vom consuma. Bineînţeles acest lucru nu ne va feri de pierderea celor mai sensibile vitamine, cum ar fi vitamina C. În cazul acesteia, cea mai bună sursă rămâne consumarea de legume şi fructe crude, fără să avem stresul dat de termenul “calorii supe”.

Puţine lucruri ne pot încălzi organismul atât de bine cum o face o supă sau o ciorbă gustoasă. Pentru ca aceste alimente să fie sănătoase, trebuie evitate supele drese cu făină sau cele pe bază de ingrediente prăjite. Merită în schimb să adăugăm la supe condimente cu acţiune de încălzire, cum ar fi ghimbirul, cardamonul sau nucşoara. Nu vor influența cantitatea de calorii supe.

Mod de păstrare

Odată pregătită, supa nu poate rămâne la temperatura camerei mai mult de 2h (1h, în zilele deosebit de calde). Apoi trebuie pusă la frigider sau congelată – în caz contrar poate avea loc o înmulţire periculoasă a bacteriilor. Dacă supa urmează să fie congelată, ea trebuie răcită mai întâi în frigider – astfel se vor păstra la maxim calităţile nutritive. Restul rămas după masă trebuie trecut într-un recipient nou, curat – nu îl ţineţi în oala în care a fost preparată supa.

Page 72: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

TABEL CALORII MANCARE GATITA

Aliment Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre Aproximări

American cheescake 219.2 8.7 11 21.8 0.2

Ardei umplut cu pulpa de porc Dark

105.9 8.1 3.4 10.9 0.9

Ardei umpluti cu branza si marar 53.2 0.9 2.4 7.6 0

Biftec tartar 229.7 16.1 17.6 1.2 0.4 1 portie = 200 g

Borek turcesc, placinta cu branza 232 9.3 1.5 1.3 0

Bors cu carne de vita 28 1.6 1.6 2.4 0.5 1 farfurie = 250 g

Bors de dovlecei dres cu iaurt si ou

17 1 0.3 2.7 0.6

Bors de fasole 27.5 1.1 1.3 2.7 0.6 1 farfurie = 300 g

Bors de loboda 15.4 0.2 1.4 0.5 0.2

Bors de pui 27 1.6 1.4 1.9 0 1 bol = 450 g

Briose cu dovlecei 295.6 6.4 19.5 26.8 0.4

Budinca de dovlecei 84 7 3.9 5.2 1.1

Cartofi cu branza Dark 136.6 5.3 5.4 16.7 1.6

Cartofi gratinati Dauphinois Princip!

180 3.5 13 13 0

Chec de cacao cu ricotta 230 6.7 12.4 21.5 2

Chec sarat cu branza 198.1 7.8 10.3 17.1 2.1 o felie = 60,6 grame; 8 felii cu totul

Cheese cake 281 8.8 16.6 23.9 0.6 100

Cheesecake cu nectarine 171.2 7.4 8.3 16.8 0.2

Chiftele de crap Dark 309 21.5 20.9 7.6 0

Chiftele de spanac GPP 133 10.8 8.5 2.9 2.5

Chiftele de vita si porc 199 23.1 10.4 2.6 0.7

Chiftele din carne de porc prajite 204 18.2 11.2 6.2 0.5

Chiftele din pulpa de porc keto 174 20.4 9.2 1.6 0.2

Chiftele din salau la cuptor 89 14.2 2.3 2.1 0.4

Chiftele din soia 148.7 8.5 10.1 6 1.1 1 chiftea = 40 g

Chiftele porc calitate superioara Delikatess Twinner Lidl

291 14 22 8.5 1.6

Chiftele porc si vita cu susan 281.4 15.3 23 1.8 0.6

Chiftelute de legume 365 171.6 3.1 5.1 27.5 5.5 1 cutie = 220 g

Ciorba cu aripi de pui 41.4 3.2 2.7 0.9 0.3

Ciorba de fasole boabe (fara ciolan)

34.2 1.8 0.8 5.2 1.2

Ciorba de legume 20.5 0.3 0.2 4.2 0.6

Ciorba de linte verde 30.3 1.1 1.3 3.9 0.9

Ciorba de perisoare porc si vita light

32.8 1.4 2.5 1 0.2

Ciorba de pui de tara 28 2.4 1.7 0.7 0.3

Ciorba de rosii 28 1.7 0.4 5.8 0.5

Ciorba de salata verde 26.2 0.9 2.1 1.1 0.4

Ciorba de vita 53.8 2.7 3.3 3.3 0.5 Portie de 100g

Page 73: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Aliment Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre Aproximări

Ciorba keto a la grec 37.5 2.1 2.8 1.1 0.2

Ciorba perisoare cu carne amestec

36.8 1.7 2.1 2.6 0.4

Ciorba perisoare pui keto 46.2 3.9 2.8 1.5 0.4 1 portie = 250-300 g

Ciorba pui ala grec 438 18 36.6 8.1 1.2

Ciorba radauteana Dark 45.8 4.1 2.5 1.6 0.3

Clatite cu branza low carb 212 13.2 16 4.9 1.2

Conopida cu branza la cuptor keto

129.1 5.8 8.1 5 1.2

Conopida gratinata 92.1 5.8 5.7 4.5 1.5 100 gr

Crap cu legume la cuptor 91 9.9 3.4 5.2 1.5

Creier de porc pane 237.3 11.1 20 2.5 0.1

Crema de branza cu smantana si usturoi de casa Dark

202.3 14 13.4 4.9 0

Crema de ciocolata de casa 445 14.1 24.2 43.9 2.4

Cremes inteligent 189 5.3 8.3 22.7 0.1

Dovlecei cu cascaval 78 6.7 4.5 2.4 0.5

Dovlecei cu mozzarella la cuptor 88.6 6.5 5.6 3 1

Dovlecei pane 237 4.3 13 26 1.4

Drob de ciuperci si nuci 113 8.2 7.7 4 1.2

Drob ied 104 16.5 3 1.5 0.2

Drob miel 218 16.4 13 7.7 0.5

Fasole batuta facuta acasa 159.1 8.6 4.7 20.2 4.8

Ficatei de pui la gratar 167 24.5 6.5 0 0

Friganele - paine alba prajita cu ou

302.6 10.1 20.4 19.2 0.9

Friptura de porc cu legume la cuptor

161.7 20.8 6.8 3.2 0.6

Ghiveci de legume 29.3 1.3 1.1 4 1.1 100 gr

Gris fiert cu lapte 213 3 7 36 0

Iahnie fasole cu ciolan afumat Mandy

95 6 4.7 11.1 3.9 1 buc = 400 g

Iahnie fasole Mandy 62 4.3 0.9 14 4.9 1 cutie = 400 g

Kurtos kolac 273.7 7.3 5 51.1 7.3

Legume gratinate la cuptor 86.5 3.8 6.3 3.7 1.5

Mamaliga cu ulei Thermomix 104 1.2 2.6 20.7 0

Mancare de cartofi fara ulei 60 1.6 0.1 13.6 1.6

Mancare de conopida 48.8 1.6 2.8 5.5 2.1

Mancare de conopida cu inima de porc

57 4.8 2.8 3 0.2

Mancare de fasole verde 58 1.8 3 5 2

Mancare de fasole verde cu inima de porc

41 3.9 1.3 3.3 0.7

Mancare de fasole verde cu pulpe pui

87 8 4 5 2

Mancare de fasole verde Dark 78 1.7 4.8 8.4 3.1

Mancare de linte 117.2 6.6 2.3 18.7 4.6

Mancare de mazare de post 49.4 3.1 1.6 5.8 3.4

Page 74: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Aliment Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre Aproximări

Mancare de porc cu ciuperci 104 11.9 4.3 4.1 1.1

Mancare de praz cu masline 72 6.1 3.6 4.7 1

Mancare de spanac 40 1.2 1.4 5.2 0.5

Mancare de spanac cu carne de porc

89.7 4.1 6.7 2.7 0.4

Mancare de spanac cu lapte 69.2 3.4 4.3 4.5 0

Mancare de stevie cu leurda 40.6 1.8 2.2 3.7 2.5

Mancare de vinete cu carne de porc

76.9 3.1 5.3 4.3 0.9

Mancare dietetica de stevie fara ulei

26.9 2 0.6 4.5 2.8

Mere la cuptor cu banane, scortisoara si stafide

115 0.9 0.3 30 4.2 o portie=200g

Mucenici cu zeama 67 1.3 0.1 14.8 0.4

Muffins cu dovlecei 288 9.7 13.7 30.5 2.2

Mujdei de usturoi cu smantana Gospodar

161.2 2.7 14.9 4.3 0.2

Musaca cu cartofi 149.7 6.9 9.2 9 0.9

Omleta cu branza si ceapa 195.9 9.7 15.4 3.4 0.1 1 omleta = 325 g

Omleta cu smantana si lapte 138 10 10 2 0

Omleta keto cu kaiser si legume 120.7 7.9 9.1 1.4 1.2

Orez cu lapte facut in casa 127 3 2.5 22.7 0.3 1 castronel = 200 g

Orez integral cu rosii 164 4 2.5 32.4 2.5 1 lingura cu varf = 50 g

Ostropel cu pui 105 12 6 5 1

Ostropel cu soia 46.1 5.5 0.2 6.1 0.3

Oua umplute cu branza si patrunjel

219.2 12.1 17.9 1 0.1 1/2 oua = 42 g

Oua umplute cu ficatei de pui 163 14 10.8 1.1 0 2 umatati umplute = 100 g

Paste bolognese cu pesto Hot Pasta Fru Fru

191.2 6.4 9.2 22.7 0.6 1 cutie = 330 g

Paste cu branza la cuptor Dark 222.4 11.4 10.1 21.2 0.9

Pate de porc si pui Dark 310.2 18.7 24.5 3.3 0.3

Piept de curcan la cuptor cu Maggi Ideea Zilei crocant pentru aripioare picante

195.8 28.9 2.8 12.3 0.9

Piftie din piept de pui 77.6 12.7 1.3 3.4 0.5

Pilaf sarbesc 365 161 3.4 2.4 31.8 0 1 cutie = 250 g

Piure de spanac cu smantana Vita Star

58 3 4.6 4.2 1.5 1 cutie = 450 g

Plachie de peste 109.7 9.3 5.3 4.3 0.6 un peste + sos aproximativ 400 grame

Prajitura cartof 427.5 7 20 55.5 3.1 1 buc = 200 g

Prajitura cu branza si cocos 134.8 8.9 9.2 3.9 0.7

Prajitura fagure umplut cu gem de piersici

317 7.1 11.8 46.2 3.5 1 buc = 64 g

Prajitura negresa cu mere 160 4 2.2 35.5 2.3 1 buc = 50 g

Page 75: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Aliment Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre Aproximări

Pulpe de pui keto cu sos de smantana

118.3 12.2 6.7 1.7 0.3

Rulada de spanac cu susan 392.6 13.2 23.2 32.2 4 1 portie = 250 g

Rulada din carne porc 201.6 22.1 10.6 2.8 0.1

Rulou de curcan cu spanac si gorgonzola Involtini

127 18.8 4.3 3.3 0.2 1 rulou = 100 g

Rulouri de pui cu ciuperci si cabanos Dark

197.8 24.3 10.2 1.1 0.3

Salata a la rousse 122.7 2.1 8.3 10.3 2.4

Salata bulgareasca preparata in casa

91.2 6.7 6.2 2.5 0.5

Salata cruditati cu morcov, telina si maioneza

193.2 1.1 19.3 4.4 2.8

Salata cruditati cu sana, pipt curcan, oua, branza

75.7 9.3 3.3 2.4 0.6

Salata cu ciuperci 365 191.1 1.6 19.2 1.6 1.2

Salata de castraveti cu ceapa si rosii

50 1 3.3 4.3 1.5

Salata de cruditati cu sana 28.4 1.6 1.1 3.6 1.1

Salata de legume cu macrou afumat

99.8 5.2 6 6.5 1.6

Salata de macris 52 5.1 10.2 7.7 3

Salata de mar si morcov 79.8 1 4 11.6 1.9

Salata de post cu cartofi 101.1 1.8 4 15.1 2

Salata de pui cu telina, morcov si maioneza

208 15 15 2.7 0.9

Salata de telina cu morcov si mar 46.6 0.8 1.7 7.3 3

Salata de vinete cu maioneza Dark

222.6 1.3 21.5 6.8 1.8

Salata de vinete Durra 106 3.5 3.7 15 12

Salata icre hering de casa 144 2.2 12.7 5.5 0.3

Salata light de cruditati (morcov, maioneza, telina)

172 1.7 15.7 3.7 1.3

Salata orientala cu ou 88 3.3 3 11.7 1.5

Salata Passion Lidl 27 1.4 0.2 4.7 0

Salata piept pui cu telina si maioneza Dark

166.8 10.6 12.4 2.7 1.2

Salata varza alba si rosie 86 1.5 6 6 1.8

Salata vinete libaneza cu pasta de susan Baba Ghanouj

167 4.1 13.2 11.4 3.4 1 portie = 200 g

Salata vinete light 84 0.8 5.5 8.8 2.3

Sarmale cu carne de curcan 115.8 11.3 4.5 6.6 0.8

Sarmale cu carne de pui si vitel 87 11 3 4 1 1 sarma = 40-70 g

Sarmale in vita de vie cu legume si carne tocata de porc si vita

189 8.4 12.2 10.7 0.7 1 sarma = 20 g

Sarmalute in foi de varza Scandia

147 8.8 9.6 6.3 2 1 cutie = 400 g

Sarmalute keto la cuptor 131.3 13.8 6.3 4.1 1.2

Snitel de porc cu pesmet 180 18.5 8.7 6 0 1 buc = 150 g

Page 76: GHIDUL ALIMENTAR AL BOLNAVULUI DE DIABET

Aliment Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre Aproximări

Snitel in ceapa 174.6 13.3 11.1 5.2 0.6 100

Sote de ciuperci 365 30 2.5 1.1 3.7 2.3 1 casoleta = 200g

Sote de ciupercute 73.3 4.7 4.7 6 1.8

Spanac de post 29.4 1.7 1.9 1.4 1.7

Spanac gatit creamed spinach Lidl

49 2.1 3 2.5 1.9 1 cutie = 450 g

Supa crema de ciuperci keto 72.7 4.5 4.6 4 0.7

Supa crema de conopida 29.9 0.8 1.4 4 0.9

Supa crema de dovleac 63.4 2.3 4.9 3.2 0.2

Supa crema de legume 36.7 1 0.7 7 1.4

Supa crema de legume verzi 17.3 0.4 0.8 2.4 0.5

Supa crema de linte 55.5 3.1 0.7 9.8 2.3

Supa crema keto 182.7 9.8 0.9 38.1 10.3

Supa de curcan cu taiei de casa 35 2.5 1.5 3 0.4

Supa de galuste de gris 55 3.4 1 8.1 0

Supa de varza 104.6 1.2 8.3 3.5 3 1 portie = 260 ml

Supa fresh ciuperci Fru Fru 133.5 2.2 11.2 7.6 1.2 1 cutie = 450 g

Supa fresh dovlecei Fru Fru 67 1.2 3.5 8.3 1.1 1 cutie = 450 g

Supa fresh fasole cu chili Fru Fru 63.3 3 2.2 7.8 0.9 1 cutie = 450 g

Supa fresh linte cu un strop de usturoi Fru Fru

92.8 5.4 2.7 12 6.2 1 cutie = 450 g

Supa fresh pomodoro cu busuioc proaspat Fru Fru

40.4 2.1 0.2 7.6 0.5 1 cutie = 450 g

Supa legume cu fasole verde 107 0.6 1.2 3.1 0.6 Un castron supa = 428 g

Tarta ciuperci si emmentaler Maitre Piere

197 5.1 8.3 25.6 1.1

Tarta cu broccoli si branza 154 10 4.3 11 0

Tarta cu dovlecei si piept de pui 93.5 14 3 2.1 1

Tarta oua cu ciuperci si spanac 78.6 6.8 4.8 3 1

Telina cu carne tocata de vita 124 5.7 7.8 5.7 1.2

Tocana de pui cu legume 82.1 6.9 6.2 9.1 1

Tocanita cartofi cu pulpe curcan 71.8 3.8 2.2 8.5 0.8

Tocanita cu soia cuburi 87 6.4 4.8 5.9 1.6 1 portie = 400 g

Tocanita keto de ciuperci 112.8 3.5 9.6 3.8 0.8

Varza a la Cluj keto 82.7 7 4.6 3.5 0.8

Varza calita carne de porc keto 126.7 10.2 8.1 2.6 0.8

Varza calita de post 75 1.3 4.9 5.8 1.7

Varza calita simpla 150 2.6 11.6 9.4 2.8

Varza cu carne de porc si costita afumata

74.6 4.9 4.2 4.5 1.3

Vinete si dovlecei gratinai la cuptor

42.8 2.5 1.5 5.1 2

Zacusca de fasole (de casa) 92 2.4 5.1 8.4 3.7