ghidul gastronomic 2009
DESCRIPTION
ghidul gastronomic 2009TRANSCRIPT
CCUUPPRRIINNSS
Micå istorie gustoaså . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
Festivaluri gastronomice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
Alimenta¡ia echilibratå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16
Despre condimente, mirodenii ¿i alte picanterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21
Pentru tinerele gospodine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22
Meniuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
BUCÅTÅRIA ROMÂNEASCÅ TRADIºIONALÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25
Bucate din Ardeal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Bucate din Banat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
Bucate din Bucovina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43
Bucate din Dobrogea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .49
Bucate din Maramure¿ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57
Bucate din Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62
Bucate din Muntenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70
Bucate din Oltenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .82
BUCÅTÅRIA ROMÂNEASCÅ MODERNÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .93
Sosuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .94
Aperitive ¿i guståri din brânzå ¿i ouå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .101
Aperitive ¿i guståri din legume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .113
Aperitive ¿i guståri din carne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119
Bu¿euri, pateuri, ecleruri, tarte aperitive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .127
Sandvi¿uri ¿i tartine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .133
Garnituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .139
Salate-garnituri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .147
Salate consistente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .154
Bor¿uri, ciorbe, supe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .166
Mâncåruri din carne de vitå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .181
Mâncåruri din carne de porc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .199
Mâncåruri din carne de oaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .215
Mâncåruri din carne de pasåre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .223
Preparate din pe¿te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .243
Preparate la gråtar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .251
33
PREPARATE DIETETICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .257
Re¡ete pentru bolnavi cu afec¡iuni hepatice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .258
Re¡ete pentru bolnavi cu afec¡iuni renale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .261
Re¡ete pentru bolnavi cu afec¡iuni cardiovasculare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .266
Re¡ete pentru bolnavi de ulcer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .268
BUCÅTÅRIE VEGETARIANÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .271
BUCÅTÅRIE LACTO-OVO-VEGETARIANÅ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .291
REºETE PENTRU SÅRBÅTORI ªI MESE FESTIVE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .301
INDEX DE REºETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .323
44
Este îndeob¿te admiså teoria conform cåreia
descoperirea ¿i apoi folosirea focului au fost
momentele ce au marcat desprinderea omului
de animalitate. Urmând aceea¿i logicå, con¿tien-
tizarea beneficiilor focului în prepararea hranei
(descoperire întâmplåtoare, mai mult ca sigur), a
reprezentat un important salt calitativ pe scara
evolu¡iei umane. Amenajarea locuin¡elor ¿i con-
fec¡ionarea primelor unelte au constituit expresia
materialå a instinctului de autoconservare, care
presupune – pe lângå adåpost ¿i apårare – ¿i
satisfacerea unor nevoi fizice, între care hrana are
un rol esen¡ial. Trecând de la consumul hranei
crude, direct din naturå, la cea preparatå, comu-
nitå¡ile umane au început så se dezvolte ¿i så se
diversifice. Acest nou tip de alimenta¡ie le asigu-
ra mai multå vigoare ¿i un anume grad de sigu-
ran¡å ¿i stabilitate datorat conservårii ¿i påstrårii
unor preparate ce puteau fi consumate ¿i mai
târziu, nu doar în momentul în care erau vânate
ori recoltate.
Descoperirea sårii a marcat ¿i ea o revolu¡ie în
alimenta¡ie, aceasta fiind folositå atât la ase-
zonare, cât ¿i la conservare. În sfâr¿it, o datå cu
începuturile cultivårii plantelor ¿i a îmblânzirii ani-
malelor, baza alimentarå s-a lårgit considerabil.
Pe lângå carne, fructe ¿i plante sålbatice au
început så intre în alimenta¡ie atât plantele culti-
vate, mai ales cerealele, cât ¿i produsele ani-
maliere, cum ar fi laptele ¿i derivatele sale.
Constatåm cå la sfâr¿itul neoliticului, pregåtirea
hranei se constituise deja într-un domeniu
important al culturii omene¿ti, aceasta par-
curgând pânå acum o întinså experien¡å culi-
narå. Pe plan psihologic, gustul se dezvoltå, se
rafineazå ¿i se îndreaptå spre diversificarea
aromelor ¿i savorilor. Pe plan obiectiv, se crista-
lizeazå elementele constitutive ale bucåtåriei ca
activitate specializatå ¿i apar diferen¡ierile
culinare, a¿a-numitul specific local. Condi¡ionatå
la început de resursele materiale locale, aceastå
specificitate a fost din ce în ce mai mult marcatå
de raporturile între comunitå¡i, de împrumuturile
¿i asimilårile în materie de ingrediente ¿i re¡ete.
Dacå este så dåm doar un exemplu, în Roma
imperialå se întâlneau produse importate din
toate col¡urile lumii unde ajunsese armata
romanå ¿i nu numai. Se poate spune cå, încå din
aceastå vreme, la nivel practic, gastronomia era
constituitå, chiar dacå abia peste multe secole
ea va fi teoretizatå ¿i analizatå. Bucåtåria, ca fapt
de culturå, presupune dezvoltarea istoricå atât
ca ¿i con¡inut, cât ¿i ca dinamicå. Dar bucåtåria
nu este doar un fapt de culturå semnificativ ce
caracterizeazå o anumitå comunitate, ci ¿i dome-
niul de afirmare al unor performan¡e individuale,
documentele sau memoria colectivå påstrând
amintirea unor bucåtari celebri ce ¿i-au practicat
meseria duså pânå la nivelul artei.
Cele mai sus fiind spuse, trebuie så conchidem
cå bucåtåria, dincolo de aspectul ei fizic ¿i fizio-
logic, este o activitate de ordin spiritual, o artå
ce stimuleazå imagina¡ia ¿i sim¡urile indivizilor,
atât creatori, cât ¿i consumatori.
Pe parcursul evolu¡iei sale, bucåtåria româneascå
urmeazå etapele dezvoltårii comunitå¡ii umane
autohtone, ea fiind influen¡atå de factori eco-
nomici, sociali, de climå, relief, de contactul cu
alte etnii ¿i culturi, de gradul de civiliza¡ie, dar ¿i
de gusturile ¿i preferin¡ele românilor. Cu toate
MMiiccåå iissttoorriiee gguussttooaassåå
55
MICÅ ISTORIE GUSTOASÅ
acestea, ea reu¿e¿te så-¿i påstreze tradi¡ia, gus-
tul mâncårurilor transmi¡ându-se din genera¡ie în
genera¡ie, fårå a ignora totu¿i tendin¡ele
înnoitoare în domeniu.
Bucåtåria româneascå este extrem de diverså ¿i
bogatå în gusturi, culori ¿i arome, puternic influ-
en¡atå de istorie ¿i de modelele stråine cu care
românii au intrat în contact, precum ¿i cu feluri
de mâncare specifice. Cum era ¿i firesc, influen¡a
cea mai mare asupra bucatelor române¿ti au
avut-o bucåtåria balcanicå ¿i a celorlalte popoare
vecine. Re¡etele au suferit acelea¿i influen¡e ca ¿i
restul culturii române¿ti, turcii aducând ciorba de
peri¿oare ¿i baclavaua, bulgarii multe din
preparatele din legume, grecii musacaua ¿i aus-
triecii ¿ni¡elul. Dar gospodinele autohtone au
adåugat acestora ingrediente locale, cu timpul
ele transformându-se în mâncåruri „na¡ionale”.
În plus, ceea ce particularizeazå bucåtåria
româneascå este faptul cå preparatele sunt, în
general, lesne de realizat, din ingrediente care
se gåsesc din bel¿ug ¿i la îndemâna oricui ¿i fårå
så necesite dotåri tehnice speciale.
Bucåtåria româneascå poate fi definitå ca un tot
unitar, dar din punct de vedere al structurii
mâncårurilor, al tehnologiei de realizare, al
asocierii materiilor prime sau al influen¡ei
vecinåtå¡ilor etnice, acestea diferå, ceea ce con-
duce la particularitå¡i regionale.
Fiecare regiune are specificul såu, care s-a
men¡inut, s-a completat ¿i s-a îmbogå¡it din
punctul de vedere al sortimentelor ¿i al calitå¡ii.
Datoritå, în special, condi¡iilor climatice, princi-
palul fel de carne folosit de români este carnea
de porc, dar se consumå ¿i carne de vitå, pui,
oaie sau miel, în func¡ie, mai ales, de regiunea
geograficå, alåturi de vegetalele locale extrem
de numeroase ¿i de abundente.
Astfel, în Ardeal, porumbul se cultivå mai mult la
munte iar grâul mai ales la câmpie, a¿a cå local-
nicii månâncå mai multå måmåligå la munte ¿i
mai multå pâine în zonele de câmpie. Adesea,
fåina se amestecå cu målai ¿i se pregåte¿te
„målaiul“ pe care ardelenii îl coceau la ¡est (sau
în cuptor). Pentru cå aici cresc multe oi, carnea
de oaie este folositå des în prepararea
mâncårurilor. Se face mai pu¡inå pastramå, dar
este folositå mai ales la supå (acritå cu mere
acre), care se drege cu ou ¿i smântânå. De
asemenea, fiecare ¡åran, când taie o oaie, face
„bujeni¡å“, adicå pune carnea la murat cu ustu-
roi ¿i verde¡uri (dupå ce în prealabil a fost fiartå).
Astfel pregåtitå, carnea de oaie, poate fi påstratå
toatå iarna.
Pe timpul verii, ardelenii månâncå bor¿ de
legume (cartofi, linte, mazåre), gåtite cu ulei sau,
mai rar, cu unturå.
Apoi, pregåtesc mâncåruri scåzute din fasole
uscatå sau verde, varzå, spanac, urzici, mazåre,
linte. Între legume, ceapa, castrave¡ii ¿i ardeii
gra¿i sunt folosi¡i mai ales la salate ca ¿i murå-
turile.
Laptele, brânza, untul, ca¿ul sunt aproape nelip-
site, cu excep¡ia zilelor de post, dar ¿i zerul e uti-
lizat (la acrit salate ¿i supe). Copiii månâncå mult
lapte, brânzå proaspåtå ¿i poame (fructe).
Iarna se månâncå multå slåninå ¿i mâncåruri
scåzute din carnea porcului tåiat la Cråciun. Vara
se consumå mai multe legume, carne de oaie,
de pasåre (pui, gåinå, gâscå), rar de vacå, gåtite
cu ulei de floarea-soarelui ¿i unturå.
Popula¡ia din Banat se îndeletnice¿te, în princi-
pal, cu cre¿terea oilor. În zona de câmpie se cul-
tivå grâul iar între mun¡ii Or¿ovei ¿i ai
Caransebe¿ului se cultivå numai porumb,
întrucât în aceste locuri grâul nu are timp så
GGhhiidduull ggaassttrroonnoommiicc aall RRoommâânniieeii
66
ajungå la maturitate. Se cultivå cartofi ¿i se cresc
vite. Zarzavaturile – ceapa, ardeiul verde, påtrun-
jelul, morcovii, castrave¡ii, hreanul, usturoiul,
bure¡ii – sunt folosite foarte mult la prepararea
hranei zilnice. La fel, lintea, mazårea, bamele,
dragaveiul, påtlågelele ¿i varza.
Pentru acrit se folose¿te agurida, iar ca fructe
putem enumera prunele (din care se fac ma-
giunul sau ¡uica), fructele de pådure ¿i pepenii
verzi.
Fiind o zonå bogatå în ape – pe¿tele are un rol
aparte (proaspåt sau sårat ¿i uscat).
Bånå¡enii sunt ¿i apicultori vesti¡i, a¿a cå mierea
e folositå ¿i în alimenta¡ie, consumatå ca atare,
dar ¿i pentru pregåtirea pråjiturilor.
Se bea mult vin, vi¡a de vie fiind o culturå extrem
de întinså în zona colinarå a Banatului.
În ¡inutul de basm ¿i legendå al obcinelor
Bucovinei, måmåliga ¿i målaiul (fåcut din „fåinå
de påpu¿oi“ amestecatå cu fåinå de secarå sau
hri¿cå) este temelia hranei.
Acestora li se adaugå verde¡urile (usturoiul,
ceapa, ridichile, porumbul fiert sau copt, bor¿ul
de fasole cu usturoi, fierturi din bob ¿i mazåre,
de cartofi sau de „curechi“ – varzå). Gåtesc
multe ciuperci (hribi, pe care-i culeg din pådure)
îi preparå proaspe¡i sau mura¡i. Primåvara, când
sunt încå „tinere“ se face bor¿ de urzici, de
¿tevie, sfeclå ¿i måcri¿ ¿i „le dreg“ cu ou. În pos-
tul Cråciunului månâncå pe¿te fript sau plachie,
iar în cel al Pa¿telui mult bostan fiert sau copt,
amestecat cu orez etc.
În acela¿i timp se månâncå mult lapte, brânzå ¿i
smântânå. S-a dezvoltat aici o adevåratå „civi-
liza¡ie a vacii“ care face posibil consumul smân-
tânii cu sarmale, cu tochiturå de purcel, cu tochi-
turå „måcelåreascå“ ¿i chiar cu plåcintå cu
brânzå.
Pâinea se consumå mai ales la sårbåtori, în spe-
cial la Cråciun ¿i la Pa¿te.
La Cråciun gåtesc turte, vårzare (din curechi)
gålu¿te cu crupe, slåninå, cârna¡i, carne pråjitå în
tigaie, în gråsimea de la porc, sau friptå, fac
caltabo¿i ¿i cârna¡i.
La Pa¿ti taie miei ¿i-i frig pe jar ¿i månâncå frip-
tura cu pascå ¿i ouå „închistrite“. Toamna taie
câte o oaie ¿i o fac pastramå.
Adesea, din carne de vacå sau din porcul de la
Cråciun pregåtesc ardei umplu¡i „ca-n Bucovina“
care se deosebesc de ceilal¡i, de pe aiurea, pen-
tru cå se adaugå ceva cimbru, carne afumatå,
smântânå… ¿i foi de dafin.
Mai pregåtesc musaca din carne de vi¡el (pentru
a fi ¿i mai gustoaså carnea tocatå este ameste-
catå ¿i cu 1 påhårel de ¡uicå, 1 lingurå mare de
unt ¿i o canå de smântânå).
Mai preparå „învârtite“ ca-n Bucovina, umplute
cu brânzå de vaci, dar ¿i cu mac ¿i mere rase,
înso¡ite de câte o graså de Cotnari…
La Cråciun ¿i la Pa¿ti, cozonacul bucovinean nu
lipse¿te din nicio gospodårie. Umplu¡i cu nucå
din bel¿ug, un¿i cu miere parfumatå ¿i gålbenu¿
de ou „merg“ de minune cu vinurile aromate de
Cotnari!
La nun¡i ¿i la cumetrii pregåtesc purcei umplu¡i,
lostri¡å de Bucovina, turte ¿i colaci cop¡i pe
vatrå.
În Dobrogea, structura multiculturalå a zonei
face ca hrana så fie foarte variatå.
Tåtarii au folosit mult în alimenta¡ie pâinea de
orz, supa de mei ¿i carnea de berbec. Turcii au
folosit de asemenea pâinea de mei ¿i orz, mai
rar de secarå, carne de berbec, lapte, ouå, orez.
Românii au mâncat mai ales måmåligå, rar pâine
de secarå ¿i de grâu (azimå). Au consumat ouå,
lapte, brânzå, påsåri, mai rar carne de porc, de
MMiiccåå iissttoorriiee gguussttooaassåå
77
berbec ¿i pastramå ¿i mult pe¿te (pråjit în ulei de
floarea-soarelui sau în unturå) sau în mâncåruri
„scåzute“ (cu sos). Baza hranei råmân înså vege-
talele (salata, varza, mazårea, cartofii) ¿i måmåli-
ga cu lapte, brânzå, ouå, înso¡itå de ceapå ¿i
usturoi.
Viile sunt numeroase ¿i dau vinuri bune, båute
atât în zilele obi¿nuite, cât ¿i la sårbåtori.
Pescarii lipoveni beau mult rachiuri tari („spir-
toase“), dar din cârciumi nu lipse¿te cafeaua (mai
ales pentru musulmanii care nu consumå alcool).
Maramure¿ul vine la ospå¡ul bucåtåriei române¿ti
cu bucate arhaice, de dincolo de timp, caracte-
ristice unei civiliza¡ii påstore¿ti. Bucåtåria mara-
mure¿eanå nu e nici ardeleneascå, nici
bucovineanå, ci maramure¿eanå, un amestec
bizar ¿i fascinant de tradi¡ii ¿i influen¡e påstrate
pânå în zilele noastre.
În Maramure¿ se gåte¿te cu multå unturå de
porc, iar uneori untura e înlocuitå cu slåninå afu-
matå sau costi¡å tåiatå mårunt ¿i topitå.
Omniprezentå råmâne brânza, consumatå sim-
plu sau în cele mai ingenioase combina¡ii.
Nelipsite de pe mese sunt ¡uica fiartå cu miere
de albine ¿i horinca de prune coapte.
Se månâncå, mai ales la mese de sårbåtoare,
sarmale cu smântânå, cole¿e cu brânzå, ciorbe,
supe, fripturi, iar ca desert, maramure¿enii se
îndulcesc cu clåtite cu brânzå de vacå ¿i smân-
tânå. Måmåliga cu brânzå ¿i jumåri, pregåtitå în
straturi ¿i servitå fierbinte, cu ceapå verde ¿i un
pahar „sånåtos“ de horincå, reprezintå o deli-
cateså pe care, din fericire, cu to¡ii ¿i-o pot per-
mite. Un deliciu råmâne gåina umplutå cu ficat ¿i
legume, unså cu unturå de porc ¿i puså pe jar.
Ceea ce nu a lipsit niciodatå din bucåtåria ¡åra-
nului din Moldova este porumbul. Din målai
(„fåina de påpu¿oi“) se pregåte¿te måmåliga,
„un aluat dulce“ care înlocuie¿te pâinea. Se
månâncå cu unt topit, slåninå, sau cu brânzå.
Adesea, måmåliga este consumatå cu bor¿ul de
legume, înso¡it de ardei iute ¿i ceapå, mai ales în
perioadele de post. Tot în gospodårie se
pregåte¿te pâinea de grâu (îndeosebi duminicile
¿i la sårbåtori) când se gåtesc ¿i „zeamå de
gåinå“, plåcinte, gålu¿te din påsat ¿i ceapå.
Când acest amestec de påsat ¿i ceapå este com-
pletat cu orez ¿i carne se ob¡ine umplutura pen-
tru sarmale pe care moldovenii le fac în foi de
vi¡å ¿i curechi (varzå), în special la Cråciun.
Acestor mâncåruri li se adaugå fiertura de fasole,
cartofii cu sos, pe¿tele sårat, în general fript sau
afumat, bor¿ul, preparat din linte ¿i din pepeni
mura¡i, ouå pråjite „ochiuri“ dar ¿i „scrob“.
Verde¡urile folosite sunt multe – leu¿tean, mårar,
påtrunjel, ceapå, ridichi, usturoi (mai ales mujdei
fåcut cu bor¿). Primåvara sunt culese ¿i gåtite
urzicile „tinere“, ¿tirul, loboda, podbalul, frun-
zele de sfeclå, måcri¿ul ¿i ¿tevia. Sunt fåcute cu
bor¿ ¿i „drese“ cu ou.
Mai rar se gåte¿te carnea de oaie (în fierturå). De
obicei se månâncå friptå (sub forma pastramei).
La sårbåtori, moldovenii gåtesc carne de pui
(gåinå). Miel månâncå de Pa¿ti ¿i de Duminica
Mare (la ¿apte såptåmâni de la Pa¿ti), iar carne
de porc, cârna¡i, caltabo¿i ¿i tobå la Cråciun.
Beau vin, rachiu din prune (¿i alte fructe) ¿i un fel
de „bere u¿oarå“. Vara consumå multe fructe -
vi¿ine, cire¿e, pepeni, pere, alune, fructe de
pådure.
În Muntenia, carnea de vitå sau de porc este
consumatå friptå sau în mâncåruri „scåzute“,
carnea de oaie este fåcutå pastramå, pe¿tele se
gåte¿te proaspåt sau se såreazå ¿i se usucå.
Duminica ¿i de sårbåtori se gåte¿te carne de
pasåre (pui, gåinå, ra¡å, gâscå) ¿i de vânat (mai
GGhhiidduull ggaassttrroonnoommiicc aall RRoommâânniieeii
88