gnato ctd 1
TRANSCRIPT
GNATOLOGIE
GNATOLOGIA - definitie
GNATOLOGIA:
Ştiinţa medicală care se ocupă cu studiul
morfologiei, funcţiei şi disfuncţiei sistemului oro-
facial în scopul cunoaşterii, menţinerii sau
instaurării echilibrului biologic şi mecanic la
nivelul acestui sistem.
Conceptia sistemica in gnatologie
• Ludwig von Bertalanffy– teoria generala a sistemelor– definiţia sistemului: un complex de elemente aflate în interacţiune
• sistemul:– un ansamblu de elemente în strânsă legătură unele cu altele, formând un tot
unitar determinat, un întreg cu proprietăţi şi funcţii specifice, distincte de proprietăţile elementelor componente.
• sistemul stomatognat– corelaţii interne între elementele sistemului (morfologice, funcţionale şi
clinice)– corelaţii cu întregul (macrosistemul) reprezentat de organismul uman în
ansamblul său, căruia sistemul stomatognat i se integrează.
AUTODEZVOLTARE
INTEGRATIVITATE
IERARHIZARE
INTEGRALITATE
CORELATIASTRUCTURA-FUNCTIE
GLOBALITATE
SISTEMUL-caracteristici-
SISTEMUL- clasificare (Prigogine) -
• sisteme izolate – ideale, nu interacţionează cu mediul;
• sisteme închise – nu schimbă substanţă cu mediul extern, dar acceptă şi cedează energie;
• sisteme deschise – schimbă cu mediul extern substanţă şi energie, sunt caracteristice sistemelor biologice, inclusiv sistemului stomatognat.
SISTEM STOMATOGNATSISTEM ORO-FACIAL
- definitie -
unitatea morfologică şi funcţională a
tuturor ţesuturilor ce participă la actul
de masticaţie, deglutiţie, mimică şi fonaţie.
TERMINOLOGIE• aparat masticator• ↓• aparat manducator• ↓• aparat dento-maxilar• ↓• complex muşchi-articulaţie-dinte-parodonţiu• ↓• sistem masticator (Posselt, Helkimo)• ↓• sistem ocluzal (Kawamura) ↓
sistem stomatognat=sistem oro-facial (Jankelson, Guichet, Dawson, Bauer, Gutowski)
SISTEMUL STOMATOGNATSISTEM ORO-FACIAL
- o particularizare a teoriei generale a sistemelor -
1. sistem biologic2. sistem deschis3. sistem realizat prin
convergenţă funcţională4. sistem integral5. sistem integrat6. sistem autoreglat
CONCEPTUL GNATOPROTETIC
GNATOLOGIA PROTETICA
GNATOPTOTETICA
Ramură a medicinii stomatologice care se ocupă de cunoaşterea, menţinerea sau instaurarea echilibrului biologic şi mecanic al SSG prin mijloace specifice în context bio-psiho-social.
GNATOPROTETICA
conţine:
morfologia clinică a SSG funcţiile SSG
disfuncţiile SSG LOC
edentaţia parţială edentaţia totală
GNATOPROTETICA
se adresează tuturor vârstelor:
GNATOPROTETICA INFANTILĂ
GNATOPROTETICA ADULTULUI
GERONTO-GNATOPROTETICA
IUVENTO GNATOPROTETICA
Apartenenta la
CONCEPTUL DE INTEGRAREBIO-PSIHO-SOCIALĂ
psihicpsihic
biologicbiologic
socialsocial
ISTORIC• civilizaţii de mult dispărute - existenţa preocupărilor de refacere a continuităţii arcadelor dentare • in urma cu 5000 de ani - tehnica de repoziţionare ATM• egipteni (2500 ani î.e.n.) - ligaturile dentare, dinţi artificiali ataşaţi cu fir de aur de dinţii existenţi
(redarea reliefului ocluzal) • ligatura lui Hipocrat este binecunoscută şi în stomatologia contemporană ca metodă de
contenţie (Batarec).• antichitatea greacă - cunoaşterea mijloacelor simple de contenţie.• etruscii - bandelete de aur prinse pe dinţii limitrofi, purtând dinţii artificiali fixaţi prin pivouri
orizontale transfixiante• Pliniu cel Bătrân recomanda în lucrările sale şlefuirea dinţilor care depăşeau planul de ocluzie• începutul secolului al XIX-lea - apar primele principii mecanice ale restaurării sistemului
stomatognat disfuncţionalizat• primul simulator al sistemului stomatognat – ocluzorul cu cheie de gips (1805)• 1840 - ocluzorul şarnieră• 1858 - Bonwill - articulator cu traiectorie orizontală
• apariţia arcului facial în 1887• Luce – 1889 - primele studii de fotobadismografie mandibulară• 1895 Walker - primul simulator cu pantă condiliană ajustabilă• 1901 - Cristhensen descrie fenomenul care îi poartă numele• Gysi - a pus bazele studiilor teoria ocluzala bilateral echilibrata• Bennett - mişcarea de lateralitate mandibulară, unghiul Bennett• 1914 - teoria sferei, Villain• Waddworth - în 1919 - articulator cu distanţă intercondiliană reglabilă• 1926 - McCollum, Stallard şi Stuart – Gnatologia• introducerea şi dezvoltarea fiziologiei şi a neurofiziologiei musculare în Gnatologie
(Travell – 1952, Schwartz, 1956; Laskin, 1961, Mahan)• clarificarea unor probleme privind ocluzia şi fiziologia ocluzală (Pankey-Mann-
Schuyler, Lauritzen, Thomas, Ramfjord, Krough-Poulsen, Dawson, Ash, Lucia)• analiza ocluzală şi articulară - completată cu cefalometrie, axiografie • cel mai important progres în ultimul timp - studiul comportamentului
neuromuscular al sistemului stomatognat (Posselt, Sicher, Schwartz, Kawamura, Barrelle etc.)
Noţiuni de MORFOLOGIE asistemului stomatognat:
dezvoltarea filogeneticăa SSG
dezvoltarea ontogeneticăa SSG
morfologia principalelorcomponente ale SSG
Componentelesistemului stomatognat
sistem oro-facial
oase maxilareATMmuşchidinţi / parodonţiuvase (artere, vene, v. limfatice)nervi şi receptoriglande salivare
• neurocraniul + splanchnocraniul funcţii şi morfologie diferite• în scheletul visceral - restructurări ale osului şi o trabeculare corespunzătoare• linii de forţă in structura osului - ce se continuă de la inserţiile musculare, în interiorul scheletului
•forţa ocluzală este transmisă osului subiacent → condensare a corticalei alveolare• osul mandibular - structură spongioasă, trabeculată, corticală osoasă de o grosime ce o depăşeşte pe cea maxilară• oasele masivului facial - exemplu al modului în care are loc adaptarea structurii la funcţie → stâlpii de rezistenţă şi platformele osoase orizontale• elementele osoase ale SSG formează cu craniul neural un sistem unitar de rezistenţă, protecţie şi anihilare a forţelor
Articulaţia temporo-mandibulară este: - articulaţie sinovială
- diartroză bicondiliană - articulaţie artroidală
SUPRAFEŢE OSOASE ARTICULARE:- suprafaţa osoasă articulară craniană (cavitatea glenoidă)- suprafaţa osoasă articulară mandibulară (condilului mandibular)
MENISCUL ARTICULAR INTERCONDILIAN Funcţiile meniscului:
rol mecanic rol proprioceptiv rol morfogenetic
ELEMENTE DE UNIRE ALE CAPETELOR ARTICULARE- capsula articulaţiei temporo-mandibulare - ligamentele articulaţiei temporo-mandibulare
SINOVIALA ARTICULAŢIEI TEMPORO-MANDIBULARE
RELATII FUNDAMENTALE CRANIO-MANDIBULARE
Clasificarerelatii fundamentalecranio-mandibulare
relaţia de POSTURĂrelaţia CENTRICĂrelaţia de OCLUZIE
(relaţie interarcadică)
RELAŢIA DE POSTURĂ
suma rapoartelor
cranio-mandibulare obţinute
sub efectul echilibrului tonic
antigravific al musculaturii
manducatoare.
FACTORII CE DETERMINĂ RELAŢIA DE POSTURĂ
• elemente pasive
• elemente active
Acţiunea pasivă a ţesuturilor articulare şi periarticulare
Acţiunea barică negativă
Complexul structural muşchi-tendon
Factorul nervos
Factorul muscular
TRIPLU ANTAGONISM MUSCULAR
unitatea motorie
Noţiuni generale privind tonusul muscularMecanismul tonusului muscularNeurogeneza tonusului muscular
MECANISMUL TONUSULUI MUSCULAR
Unitatea motorie SherringtonMotoneuronul αMotoneuronul γ
Fusul nero-muscular
1. circuitul de reglare al
neuronului intercalar
Renshaw
2. aferenţe corticale
3. aferenţe subcorticale
4. aferente periferice
Circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
AFERENŢE:
corticale
rinencefalice
reticulare
periferice
Aferenţe corticale
Aferenţe subcorticale
hipotalamice
rinencefalice
reticulare
cerebeloase
Sistemul piramidal
COORDONARE
Sistemul extrapiramidal
COORDONARE
Aferenţe periferice
Corpuscul Meissner
Terminatiinervoase libere
Plex nervosparodontal
Fusul neuromuscularCorpuscul Pacini
INDUCEREA CLINICĂ A RELAŢIEI DE POSTURĂ
•condiţii;•AUTOINDUCERE•teste fonetice•Wild•Silverman•Robinson•60...70
•deglutiţie
REPERELE RELATIEI DE POSTURA
- articular- muscular
- osos- dentar
- labial- lingual
reperARTICULAR
reperMUSCULAR
reperMUSCULAR
reper OSOSMetode de măsurarea dimensiunilor etajelor feţei:
METODE ANTROPOMETRICELeonardo da Vinci Leonardo da Vinci modificatăBoianov Boianov modificatăWillis compasul de aurplanul de la Frankfurt
METODE FUNCTIONALE
reper DENTAR
ReperLABIAL
şi LINGUAL