inflatia 2

9
INFLAŢIA I NFLAŢIA - NOŢIUNIGENERALE Beneficiem de o descriere metaforică a inflaţiei încă în secolul Français publicată la Nanc în !"#!$% &'e ordinea de ordinilor este a mărfurile, înc*t, dacă lucrurile nu sunt îmbunătăţite )i însănăto)ite în scurt timp, pentru rana unui om de tot at*ta aur )i ar.int c*t . &de ordine a de ordinilor/ din economie pentru că ea atin.e moneda ca tuturor lucrurilor0 1 altă definiţie care descrie simptomele inflaţie cau ele sau consecinţele ei este dată de economi)tii 2aidler )i 3ar4i fenomenul de cre)tere continuă a preţurilor sau de depreciere continu 'efiniţia lui Brofenbrenner )i 7ol man din !589 este mai plastică% &I .enerali are a e+cesului de cerere, în care &prea mulţi bani alear.ă :n literatura economică înt*lnim o serie de termeni le.aţi de in sta.flaţie, slumflaţie, inflaţie importată0 Deflaţia este un proces monetar-material carac prin scăderea durabilă, pe termen lun. a ni elului preţurilor0 Dezinflaţia este un proces monetar- real care se manifestă prin încetinirea durabilă )i autoîntreţinută a .eneral al preţurilor0 ;a e+istă într-o ţară unde rata cre)terii preţ faţă de anul precedent0 'e inflaţie competiti ă e+istă atunci c*nd o monedă puternică )i o inflaţie mai redusă dec*t a ţărilor partenere0 Stagflaţia presupune cre)terea în paralel a inflaţiei )i a )oma<ului0 Inflaţia este rapidă iar 3IB s Slumflaţia presupune o inflaţie accelerată pe fondul scăderii 3IB inflaţionist poate fi urmarea importării acestuia din alte economii, mai ales atunci importatorilor e mai slabă dec*t a e+portatorilor de inflaţie0 Manifestările specifice fenomenului inflaţionist sunt% cre)terea preţurilor, deficitul sc imburilor cu străinătatea, scăderea calităţii ieţii, cre)t salariale, falimentul unităţilor neeficiente0 :n mecanismul de producere a inflaţiei distin.em patru etape% declan)are, derula e+tindere )i sta.nare0 'eclan)area inflaţiei este pro ocată de o ser cererii a.re.ate în raport cu oferta a.re.ată, e+istenţa )i lansarea cantităţi mari de bani, de ec ilibrul între rata consumului )i rata in estiţiilor, ma<orarea c eltuielilor bu.etare )i cre)terea lentă a eniturilor (deficitul b urmare a costurilor în cre)tere )i a onurilor e+istente, intensific crearea banilor de cont, concurenţa )i diferenţa de producti strate.ia actului de .u ernare, condiţiile internaţionale de racorda economia mondială, sunt numai c*te a dintre acestea0 'upă declan)are economistul M0 Flamant a e idenţiat e+istenţa a trei momente interme inflaţioniste prin accentuarea de ec ilibrului cerere-ofertă în sectoarele importante ale economiei, este urmată de presiunea inflaţionistă, adică de cre)terea a preţurilor )i de al treilea moment care este )ocul inflaţionist, ur unor e enimente deosebite ()ocuri petroliere$0 >onţinutul celorlalte însă)i denumirea lor% derulare, e+tindere, sta.nare0

Upload: adina

Post on 04-Oct-2015

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Curs nflatie

TRANSCRIPT

INFLAIA

Inflaia - noiuni generaleBeneficiem de o descriere metaforic a inflaiei nc n secolul al XVI-lea, (n Miroir des Franais publicat la Nancy n 1581): Dezordinea dezordinilor este aa de mare astzi la toate mrfurile, nct, dac lucrurile nu sunt mbuntite i nsntoite, exist temerea s fie nevoite, n scurt timp, pentru hrana unui om de tot atta aur i argint ct greutatea sa. Deci inflaia este o dezordine a dezordinilor din economie pentru c ea atinge moneda care msoar valoarea tuturor lucrurilor. O alt definiie care descrie simptomele inflaiei dar nu spune nimic despre cauzele sau consecinele ei este dat de economitii Laidler i Parkin n 1975: Inflaia este fenomenul de cretere continu a preurilor sau de depreciere continu a valorii banilor. Definiia lui Brofenbrenner i Holzman din 1963 este mai plastic: Inflaia este o stare de generalizare a excesului de cerere, n care prea muli bani alearg dup prea puine bunuri. n literatura economic ntlnim o serie de termeni legai de inflaie: deflaie, dezinflaie, stagflaie, slumflaie, inflaie importat. Deflaia este un proces monetar-material caracterizat prin scderea durabil, pe termen lung a nivelului preurilor. Dezinflaia este un proces monetar-real care se manifest prin ncetinirea durabil i autontreinut a ratei de cretere a nivelului general al preurilor. Ea exist ntr-o ar unde rata creterii preurilor este mai mic ntr-un an, fa de anul precedent. Dezinflaie competitiv exist atunci cnd o ar reuete s aib o moned puternic i o inflaie mai redus dect a rilor partenere. Stagflaia presupune creterea n paralel a inflaiei i a omajului. Inflaia este rapid iar PIB stagneaz sau crete foarte lent. Slumflaia presupune o inflaie accelerat pe fondul scderii PIB. Declanarea fenomenului inflaionist poate fi urmarea importrii acestuia din alte economii, mai ales atunci cnd moneda importatorilor e mai slab dect a exportatorilor de inflaie.Manifestrile specifice fenomenului inflaionist sunt: creterea preurilor, deficitul schimburilor cu strintatea, scderea calitii vieii, creterea armatei de omeri, conflicte salariale, falimentul unitilor neeficiente. n mecanismul de producere a inflaiei distingem patru etape: declanare, derulare, extindere i stagnare. Declanarea inflaiei este provocat de o serie de dezechilibre. Abaterile cererii agregate n raport cu oferta agregat, existena i lansarea continu pe pia a unor cantiti mari de bani, dezechilibrul ntre rata consumului i rata investiiilor, majorarea cheltuielilor bugetare i creterea lent a veniturilor (deficitul bugetar), creterea preurilor ca urmare a costurilor n cretere i a zvonurilor existente, intensificarea relaiilor de creditare prin crearea banilor de cont, concurena i diferena de productivitate la productor, calitatea i strategia actului de guvernare, condiiile internaionale de racordare a economiei naionale la economia mondial, sunt numai cteva dintre acestea. Dup declanarea fenomenului inflaionist economistul M. Flamant a evideniat existena a trei momente intermediare. Creterea tensiunii inflaioniste prin accentuarea dezechilibrului cerere-ofert n sectoarele importante ale economiei, este urmat de presiunea inflaionist, adic de creterea autontreinut, de ansamblu a preurilor i de al treilea moment care este ocul inflaionist, urmare a primelor dou faze sau a unor evenimente deosebite (ocuri petroliere). Coninutul celorlalte trei etape este sugerat de nsi denumirea lor: derulare, extindere, stagnare.

Efecte ale inflaiein primul rnd, inflaia duce la redistribuirea veniturilor i a averii membrilor societii. De pild, se poate profita de procesul inflaionist cu ocazia recurgerii la credite pentru cumprarea de locuine. Aici este vorba de faptul c, n urma creterii preurilor i a devalorizrii banilor, achitarea ratelor va fi mult mai uoar. n schimb, alii vor cunoate pierderi din cauza inflaiei deoarece dispun de numerar, hrtii de valoare, care sunt supuse unui proces de depreciere. Sunt dezavantajai din cauza inflaiei cei care triesc dintr-un venit fix, ca de exemplu, salariaii, pensionarii etc. Dar efectele negative ale inflaiei se pot contracara. De pild, n rile cu economie de pia sunt majorate salariile, pensiile, bursele, ajutoarele sociale etc., pe msur ce are loc creterea ratei inflaiei msurat cu ajutorul IPC (Indicele Preurilor de Consum). Pentru a opri procesul de redistribuire a veniturilor are loc adaptarea continu a ratei dobnzii la rata de cretere a inflaiei.Un alt aspect negativ al inflaiei este legat de distorsiunile aprute n raporturile relative ale preurilor. Aici este vorba de creterea foarte diferit a preurilor bunurilor, ceea ce are consecine nedorite asupra raportului de schimb ntre productori i consumatori, asupra structurii produciei, alocrii resurselor i eficienei economice.Msurarea inflaiei Msurarea inflaiei se face cu ajutorul indicatorilor de preuri. Cel mai important indice de preuri este Indicele preurilor de Consum (IPC). Acest indicator msoar costul vieii, oferind informaii preioase despre nivelul de trai dintr-o ar. Mrimea costului vieii depinde de nivelul cheltuielilor curente efectuate ntr-o anumit perioad de timp, de regul un an, pentru procurarea de bunuri alimentare, nealimentare i servicii necesare consumului populaiei. Acestea sunt cheltuielile care intr n structura coului de pia al consumatorului. Pentru calculul IPC n SUA, de exemplu, se urmresc 265 grupe de bunuri procurate de consumatorii din 85 de orae.Un alt indicator al preurilor este Indicele Preurilor de Producie (IPP), un indice al comerului cu ridicata care n SUA, se calculeaz urmrind evoluia preurilor a 3400 de bunuri.deflatorul PNB este un indice al preurilor pentru ntregul PNB i se calculeaz ca un raport ntre PNB nominal i PNB real.Pe baza acestor indicatori se calculeaz rata inflaiei:

, unde I poate fi IPC, IPP sau deflatorul PNB.

Tipuri de inflaie. Cauzele inflaiei.Prin prisma ctorva criterii de clasificare vom reliefa principalele tipuri de inflaie:Criterii de clasificareTipuri de inflaie

Modul de funcionare a mecanismului pieeiInflaie deschis i reprimat

Ritmul de cretere a preurilorInflaie moderat, galopant i hiperinflaie

Ateptrile inflaionisteInflaie anticipat i neanticipat

Corelaia dintre ritmul creterii preurilor i cel al salariilorInflaie echilibrat i dezechilibrat

Cauzele inflaieiInflaie provocat de cerere i prin costuri

Orice exces de cerere (insuficien a bunurilor sau forei de munc) conduce la o cretere a preurilor i salariilor. Dac inflaia e deschis economia continu s funcioneze cu un mecanism n care preurile sunt fixe. Inflaia reprimat apare atunci cnd controlul guvernamental mpiedic creterea preurilor bunurilor de consum i a salariilor. nseamn c excesul de cerere este doar reprimat nu i redus. Cnd controlul guvernamental nceteaz trebuie s ne ateptm la creteri de preuri i salarii.Cnd rata inflaiei are o singur cifr vorbim de inflaie moderat (la 2-3% inflaia este trtoare). Cnd aceasta are dou, trei cifre avem de-a face cu inflaie galopant, iar cnd nivelul general al preurilor crete cu peste 50% lunar avem hiperinflaie. Fenomenul hiperinflaionist a aprut dup primul rzboi mondial n Germania, Polonia, Austria, Rusia i Ungaria iar dup al doilea rzboi mondial n ri sud-americane. Cel mai virulent fenomen hiperinflaionist a fost hiperinflaia german, dup rzboiul din 1914-1918. n 1919 preurile au crescut de 6 ori, dup 18 luni de stabilitate au mai crescut de 2 ori, ca mai apoi, n cteva luni, s creasc de 40 de ori. Ultimele luni ale falimentului mrcii au devenit o nebunie colectiv. Salariile se plteau n fiecare zi iar cu sacii de bani primii fiecare alerga la pia nainte de scumpirea de dup-amiaz ( livra de unt 433 gr. costa 3400 de mrci n februarie 1923, 26 de miliarde de mrci la 29 octombrie i 280 de miliarde la 5 noiembrie). Deoarece mecanismele inflaiei reproduc, n mic, pe cele ale hiperinflaiei se cuvine s desprindem caracteristicile acesteia.1. n perioade de hiperinflaie deficitul statului atinge sume colosale (La nceputul anului 1923 n Germania impozitele i taxele adunate de la populaie nu acopereau dect o treime din cheltuielile publice iar la sfritul anului acopereau numai 1% din acestea. Soluia a fost rotativa de bani care alimenta 99% din bugetul de stat. Urmarea imediat a fost pierderea ncrederii n instituiile naionale cele mai respectabile, moneda i statul).1. Cantitatea de moned crete excesiv (imprimeriile germane lucrau zi i noapte pentru a tipri bani; cea mai mic grev ntr-o imprimerie cpta forma unei catastrofe naionale). 1. Moneda naional i pierde ntreaga valoare n raport cu monedele strine (un dolar se schimba pe 11 miliarde de mrci germane, rata de schimb modificndu-se la fiecare minut). Printre rile care au cunoscut n ultimii ani creteri ale preurilor de peste 100% pe an i unele chiar dublarea preurilor la fiecare lun amintim: Bolivia, Brazilia, Israel, Polonia, Rusia.Inflaia neanticipat, numai, este cea care afecteaz producia i ocuparea forei de munc. n cazul inflaiei ateptate toate neajunsurile au fost prevzute i ca atare contracarate prin preuri indexate.Cnd ritmul de cretere a salariilor ine pasul cu ritmul de cretere a preurilor vorbim de inflaie echilibrat iar atunci cnd ritmul de cretere al preurilor l devanseaz cu mult pe cel al salariilor, fenomenul este resimit acut i inflaia este dezechilibrat. Literatura economic este unanim n a cuta adevratele cauze ale inflaiei n modificarea structurii cererii i ofertei agregate. Factorii care determin creterea cererii globale sunt tot atia factori care determin declanarea inflaiei. Printre ei se numr: sporirea nclinaiei spre consum i variaia cheltuielilor individuale cu investiiile n sectorul privat, creterea cheltuielilor guvernamentale, sporirea ofertei de bani, combinaia dintre ultimele dou, creterea exporturilor ntr-o economie deschis.

Inflaia provocat de cerereTeoria lui Keynes, monetaritii, teoreticienii colii ateptrilor raionale consider c esena inflaiei provocat de cerere const n aceea c, cantitatea de bani depete cantitatea de bunuri oferite, n condiiile ocuprii depline a forei de munc. n figura de mai jos economia este n stare de ehilibru n punctul E. n urma lrgirii cererii agregate, curba CA se deplaseaz spre dreapta i devine CA. Noul punct de echilibru este E. Nivelul preurilor cunoate o cretere, deci s-a produs inflaia.Inflaia provocat de costuri se deosebete de inflaia provocat de cerere prin faptul c preurile i salariile cunosc o cretere chiar nainte de a se ajunge la folosirea deplin a forei de munc. Acest tip de inflaie nu a fost prezent la nceputurile economiei de pia. A aprut n perioada anilor 30 40, fiind provocat, dup prerea unor specialiti, de creterea salariilor. n ultimul timp, datorit ocurilor din domeniul petrolului i al materiilor prime din anii 73 79, inflaia provocat de costuri revine n actualitate. Principalele ocuri petroliere (creterea spectaculoas a preului petrolului) s-au succedat cronologic astfel: 1951 (Iran), 1973 (rzboiul dintre Israel i rile arabe), 1980 (rzboiul dintre Iran i Irak), 1991 (rzboiul din Golf pentru eliberarea Kuweitului), 2003 (rzboiul din Irak). Figura de mai jos prezint grafic tipul de inflaie provocat de costuri.

Inflaia provocat de costuriTipurile de inflaie prin costuri sunt de mai multe feluri: inflaie exogen prin costuri, inflaie prin preuri relative sau pretenii legate de venituri i inflaie de inerie. 1. Preurile de import ridicate pentru bunurile intermediare (vezi ocul petrolului), adaosurile mari practicate de firme i aductoare de profituri substaniale, salariile nejustificat de mari, rezultat al negocierilor ntre patronat i sindicate sunt tot attea cauze ale inflaiei prin costuri.

1. Agenii economici, de regul, compar produsul lor (sau preul factorilor de producie) cu produsele (sau preul factorilor) altor ageni economici. Un caz particular l constituie modelul comportamental n care un agent ncearc s menin o relaie fix ntre preul (sau salariul su) i cel al unui grup de referin, meninnd n mod artificial un anume nivel al preului pe care nu-l justific cheltuielile de producie. Preurile mari vor conduce la inflaie. 1. Gospodriile casnice i firmele ncearc s-i protejeze venitul real dorit ajustndu-i nivelul salariilor i preurile lor la inflaia viitoare ateptat. n msura n care creterea nivelului preurilor este rezultatul unei ncercri de protejare a venitului real al agenilor sau grupurilor de ageni, aceast inflaie poate fi denumit inflaie de inerie.

Inflaia provocat de costuri duce la creterea preurilor de la Ip la Ip. Curba OA se deplaseaz n sus i devine OA n condiiile folosirii incomplete a forei de munc. Deci, s-a produs ocul ofertei. Deoarece nu se declaneaz tot timpul un oc al cererii sau al ofertei inflaia se desfoar, de regul, n acelai ritm avnd de a face cu o inflaie inerial.

Inflaia inerialn aceste condiii curbele OA i CA, din figura 7.4.c se deplaseaz n sus, punctul de echilibru mutndu-se n E, apoi n E. Preurile vor cunoate o cretere cu acelai procent n fiecare an (de exemplu 6%). Cnd n cadrul economiei se observ existena inflaiei ineriale curbele OA i CA se deplaseaz mpreun.n condiiile inflaiei ineriale exist posibilitatea apariiei stagflaiei, care nseamn prezena unei inflaii accentuate n perioade cu omaj mare. Un asemenea caz este evideniat cu ajutorul figurii alturate (noul punct de echilibru E). n concluzie, cei doi factori care, la nivelul fiecrei firme, apas asupra preurilor sunt costurile i cererea. Pentru ansamblul economiei efectul creterii preurilor asupra salariilor i al salariilor crescute asupra mririi costurilor declaneaz spirala inflaionist. Condiiile economice generale care activeaz bucla inflaiei sunt:1. o cretere a contribuiilor sociale sau fiscale ale firmelor mrete costurile, provoac o cretere a preurilor i activeaz spirala inflaionist.1. o explozie a preurilor la materiile prime importate crete costurile, declaneaz creterea preurilor i pornete spirala inflaionist.1. crearea excesiv de moned (datorit deficitului bugetar sau unui exces de credit) acioneaz asupra cererii i d posibilitatea creterii preurilor.Statul, bncile, particularii sunt principalii vinovai de inflaie n opinia lui Michel Didier. Statul anticipeaz n calculele sale creterea preurilor i i ncaseaz veniturile fiscale i cotizaiile indexate n funcie de preurile crescute. Mrind fiscalitatea, ridicnd rata cotizaiilor sociale el nu face altceva dect s relanseze n mod deliberat creterea preurilor. Rata dobnzii practicat de bnci pentru mprumuturile acordate urmeaz ndeaproape creterea preurilor. Ca atare, ele nu sufer de pe urma inflaiei, din contr, profit de orice cretere a ratei dobnzii. Inflaia e benefic pentru acei ageni economici particulari care se pot ndatora dar i dezavantajeaz pe cei ce nu se pot mprumuta (cei sraci nu ofer garanii) i pe cei bogai crora le devalorizeaz economiile. Luai individual ei nu sunt vinovai de inflaie ns, n mod colectiv, ei contribuie la aceasta cernd creteri de salarii care relanseaz cursa preurilor. La ansamblul bilanului unei ntreprinderi valoarea activului (cldiri, maini, stocuri) urmeaz creterea preurilor. n schimb, valoarea real a datoriilor de rambursat se reduce n fiecare an, o dat cu creterea preurilor. Ca atare, inflaia conduce la un transfer financiar dinspre cei care mprumut spre marile ntreprinderi. Pentru ca o firm s-i poat bloca preurile ar trebui ca simultan salariile s nceteze s creasc, ratele dobnzilor s scad, impozitele i contribuiile sociale s fie stabilizate.

Ci de combatere a inflaieiAntidotul mpotriva inflaiei se compune n opinia multor economiti din urmtoarele patru ingrediente: blocarea preurilor, blocarea monedei, blocarea cheltuielilor publice, blocarea veniturilor i costurilor. Cteva din cile de lupt mpotriva inflaiei sunt formulate mai jos: 1. Evitarea crerii suplimentare de moned i deci limitarea creditului care va duce la creterea ratei dobnzii. Aceasta poate fi o cale simplist deoarece o ntreprindere creia i este refuzat creditul renun la o investiie. Urmarea va fi creterea omajului naintea reducerii inflaiei. Din practica rilor dezvoltate se poate trage concluzia c politicile de austeritate monetar sunt eficace numai dac sunt aplicate pe o durat suficient de mare i dac se accept un omaj ridicat. 1. Limitarea cheltuielilor bugetare de ctre guvern echivaleaz cu o comand social mai redus pentru firme ceea ce va conduce la un omaj mai mare. Dar nu e sigur c omajul mai mare va reduce inflaia deoarece omerii fac presiuni asupra costurilor prin preteniile de majorare a ajutoarelor de omaj.1. Blocarea salariilor este o cale de stopare a inflaiei dar poate degenera n conflict social generalizat.1. Efecte durabile n lupta mpotriva inflaiei se vor obine numai prin creterea productivitii muncii i prin ntrirea concurenei. Creterea productivitii poate fi susinut numai prin investiii n tehnic nou, cercetare, n general n progres tehnic.

Legtura omaj inflaien perioada anilor 60 W. Phillips a nceput studiul cuantificrii factorilor care duc la inflaie. El a evideniat empiric legtura ce se stabilete ntre omaj, preuri i salarii, construind curba care i poart numele (figura de mai jos).

Curba phillips iniialScala vertical din dreapta indic creterea salariilor fiind mai ridicat cu dou procente fa de scala din stnga. Cele dou procente reprezint creterea productivitii muncii. Creterea salariilor ca urmare a creterii productivitii muncii nu genereaz inflaie, deci nu se ia n calcul. Deplasarea spre stnga pe curba Phillips duce la creterea preurilor i a salariilor, pe de o parte, i la reducerea omajului pe de alt parte. Deci, exist o constrngere n a alege ntre inflaie i omaj, ntre ele existnd o relaie invers proporional.n 1982 a fost contestat curba Phillips elaborat n 1960. Noua curb demonstra c ntre rata omajului i rata inflaiei nu exist pe termen lung nici o legtur. Se impunea, de asemenea, s se fac distincie ntre rata inerial i rata efectiv a inflaiei. Inflaia inerial se ntlnete la aceea rat care poate fi luat n calcul la un moment dat sau care poate fi prevzut. ocurile frecvente din economie determin ns ca rata efectiv a inflaiei s nu coincid cu rata inerial, ateptat a inflaiei. Noul model al curbei Phillips apare n figura 7.6.b.

Inflaia i omajul nciclul conjuncturalGraficul ne permite analiza etapelor ciclului de afaceri.1. n prima perioad economia se gsete la nceputul curbei Phillips pe termen scurt n punctul A. omajul se afl la nivelul su natural.1. n cea de-a doua perioad datorit creterii produciei, proprie perioadei de avnt, scade rata omajului. Economia se mic spre stnga pe curba Phillips pe termen scurt. Inflaia crete prin trecerea din punctul A n punctul B. 1. Cnd constat c a avut loc creterea inflaiei oamenii iau n calculele lor pentru viitorul apropiat aceast nou rat ridicat. Deci, rata inflaiei ineriale crete. Curba Phillips pe termen scurt se deplaseaz n sus (CPS devine CPS). Cu toate c n punctul C rata omajului este aceeai cu cea din punctul B, inflaia este mai ridicat, n ea regsindu-se rata inerial mai mare.1. Creterea economic nu este ns de lung durat. La un moment dat apar factori care acioneaz mpotriva creterii rapide (ncetinirea creterii masei monetare dictat de oficialitile financiare). n consecin, se manifest tendina de scdere, de restrngere a produciei.1. O dat cu restrngerea activitii economice rata omajului revine la rata sa natural (n punctul D al curbei CPS). Se poate constata c rata omajului la punctul D este identic cu cea de la punctul A, iar rata inflaiei este mai ridicat. Explicaia const n creterea ratei ineriale prin trecerea ei din punctul A n D.Ciclul descris mai sus poate aciona i invers, cnd economia intr ntr-un ciclu restrictiv. n acest caz crete omajul, scade rata efectiv a inflaiei, precum i cea inerial, n final revenindu-se la rata natural a omajului.Atunci cnd rata omajului deviaz de la rata sa natural, n general, se schimb i rata inflaiei. Dac, de exemplu, rata efectiv a omajului se gsete sub nivelul ratei sale naturale, atunci inflaia va crete an de an. Acest proces inflaionist se oprete cnd omajul revine la rata sa natural. Cnd rata omajului este mai mare dect rata sa natural, inflaia va cunoate procesul de reducere. Ea se va stabiliza cnd omajul efectiv se va gsi la nivelul ratei sale naturale. n astfel de condiii inflaia nu va crete, dar nici nu va scdea. De aceea, pe termen lung singurul nivel al omajului care se mpac cu o inflaie stabil este rata natural a omajului. Aadar, curba Phillips pe termen lung se prezint ca o linie dreapt vertical, care se suprapune peste linia ratei naturale a omajului.Din analiza de mai sus rezult dou concluzii cheie pentru politica economic. Este vorba, n primul rnd, de faptul c exist un nivel al omajului pe care economia l va suporta pe termen lung (rata natural a omajului). O ar nu poate rmne mult timp sub rata natural a omajului fr ca aceasta s nu duc la declanarea spiralei cresctoare a inflaiei. n al doilea rnd, se poate stpni i curba Phillips pe termen scurt. Acionnd astfel ca rata omajului s scad sub nivelul ratei sale naturale, temporar va exista un omaj sczut, dar va trebui suportat o inflaie cresctoare. Este valabil i reversul problemei: cu un omaj ridicat se poate reduce inflaia.

BIBLIOGRAFIE

Abraham-Frois, (1994).G., Economie politic, ed. Humanitas, Bucureti Bue, G., (1994) (coordonator). Dicionarul complet al economiei de pia, Informaia Business BooksDobrot, N. (coordonator) (1995). Economia politic, Editura Economic, BucuretiDobrot, N. (coordonator) (1997). Economia politic, aplicaii, Editura Economic, BucuretiDobrot, N. (coordonator) (1999). Dicionar de economie, Editura Economic, BucuretiFourcans, Andr (1998). Explicndu-i fiicei mele .economia Editura Eurosong & Book, BucuretiKiss, F., Cocheci Delia, (1993). Economie contemporan. Introducere n micro i macroeconomie (note de curs) UTC-N.Negucioiu, A., (coordonator), (1998). Economie Politic, Vol.1 i 2, editura George Bariiu, Cluj-NapocaSamuelson, P., (1982). Economics, McGrow-Hill Book Company, New-York 1989 sau L' economique, vol I i II, Armand Colin, Paris Sonea, tefan, (1995). Economie general macroeconomie, UTC-NWhitehead, Geoffrey, (1997). Economia, Editura Sedona, TimioaraXXX , Dicionar Macmillan de Economie Modern, (1999). Editura Codex, Bucureti