l#L]

Ii

Robert Louis StevensonIRFSURF /SIAND

Editor Aldo press, Bucuregti

@ by Aldo Press

Toate drepturile pentru aceasti versiune apar{in Aldo press

lnformalii, comenzi ramburs, comenzipentru editare gi tipdrire de cdrli gi broguri

AP 76, CP 161 , Bucuregti, 062590Tel./Fax 4341750;

Email aldopressl @xnet.rowww.aldopress.ro

97 B-973-701-302-6 - EPUB978-973-701-303-3 - PDF

Timbrul literar in valoare de z% se aclaugd la pretul de vanzare qi se varsd decdtre difuzor la fondurile literare, conform legii.

Gomoara din lnsuld / Robert Louis Stevenson,trad. Manuela Stan - Bucuresti, Aldo press 2005lsBN 973-701-055-8

Stan, Manuela (trad.)

821.111-31 1.3=135.1

Robert Lottis Stevenson

CO.h#*ARASrff t $;€J.I,ffi

ALDO PRESS

I

CUPRINS

PI\RTEA irurAr - gATRANUL PTRAT

Capitolul 1 * BSir$nul lup de mare la,,Amiral Benbow"Capitolul 2 - CAine Negru apare gi dispareCapitolul 3 - Semnul negruCapitolul 4 - Lada cSpitanuluiCapitolul 5 * Sfirgitul orbuluiCapitolul 6 - HOrtiile cdpitanului

PARTEA A DOUA - BUCATARUL VASULUI

Capitolul 7 * Plec la BristolCapitolul I - Firma ,,La Ochean"Capitolul I - Pulbere 9i armeCapitolul 10 - CilStorieCapitolul 11 - Ce-am auzit din butoiul cu mereCapitolul 12 - Sfat de rdzboi

PARTEA I\ TREIA - AVENTUR.A MEA PE INSULA

Capitolul 13 - Cum mi-am incepui aventura pe insulSCapitolul '14 - Prima loviturSCapitolul 15 * Omul din insul5

PARTEA A PATRA _ INTANITUR.A

Capitolul 16 - Doctorul povesteEte cum a fost pdrdsitvasul

Capitolul 17 - Urmarea povestirii doctorului, ultimuldrum al bdrcii

Capitolul 18 * Urmarea povestirii doctorului, sfArgitulprimei zile de uPtd

Capitolul 19 - Jim Hawkins reia povestirea. Garnizoanadin intdriturd

Capitolul 20 - Solia lui SilverCapitolul 21 - Atacul

PARTEA A CINCEA - AVENTURA MEA PE MARE

Capitolul 22 - Cum a inceput aventura meaCapitolul 23 - R.efluxulCapitolul 24 - Cdl1toria cu ciobacaCapitolul 25 * Am dat jos stindardul pirafilorCapitolul 26 - lsrael HandsCapitolul 27 - ,,Condores"

PARTEA A $ASEA - CAPITANUL $ILVER

Capitolul 28 - in tabdra dugmanilorCapitolul 29 - lardgi semnul negruCapitolul 30 - Pe cuvOnt de cinsteCapitolul 31 - Goana dupd comoard. lndicaliile lui Flint 201Capitolul 32-Goana dupd comoarS. Glasul din pddure209

pe mare 1381451501561621715

121926ao

3B

455258647077

102

108

113

838995

Capitolul 33 - PrSbugirea unei cdpeteniiCapitolul 34 - ...qi cel din urmd

178187154

216223

1181?5131

PARTEA irurAl

nArnAruul pIRAT

Clnjtolur 1

nATnAuuL LUP DE MARELA AMIRAL BENBOW

(1)quirelTrelawney, doctorul Livesey 9i alli cd{iva domni

mi-au cerut s5 agtern pe hdrtie, cu de-amdnuntul, tot ce stiudespre lnsula Comorilor si sd nu las nimic la o parte, Tn afaride pozifia sa geograficS, deoarece se mai afli acolo ocomoard care n-a fost incd ridicatd; ca atare, iau condeiul inanul mAntutrii 17...9i mi ?ntorc cu gAndul la vremea cAndtatdl meu tinea hanul ,,Amiral Benbow,'gi c6nd b5trdnul mari-nar cu fala smeadd si brdzdatd de o tdieturd de sabie s-aaddpostit sub acoperdmdntul nostru.

Mi-l aduc aminte de parcd ar fi fost ieri; a sosit cdlcfindapdsat, la uga hanului, urmat de un om care Ti ducea cuf5rulintr-o roab5; b5trdnul era oaches, inalt, voinic si greoi; coadaperucii ndclSitd de catran ?i at&rna peste gulerul slinos alhainei sale albastre; avea mAinile noduroase, pline de crestd-turi, cu unghii negre si rupte; o tdieturd de sabie ii brdzdaobrazul cu o dungd urdt6, vAndti-alburie. parcd-l vdd;fluierfind incetisor, igi luneci privirea de-a lungul golfului,apoi, cu glasul sdu bdtrAn, asculit gi tremuritor, pe care_l1 Mosier, cu titlul de cavaler (n.t.).

2 Mecanism cu ajutorul cbruia se ridici qi deplaseazd incdrcdtura pe vase (n.r.)

Robert Louis Stevenson

dogise desigur tot muncind la manelele cabestanului2,incepu s5 cdnte vechiul cdntec marindresc pe careavea sd-l repete de atfrtea ori dupd aceea:

Cinqpe ingi Pe lada lui,lo-ho-ho !9i o sticlS de rachiu...

lzbi in ugi cu un b5!, aidoma indesbtorului de care seslujesc marinarii la tunurile de pe corabie, 9i c6nd tatbl meuapdru, el Ti ceru pe un ton grosolan un pahar cu rom' lndatdce fu servit, il b5u tacticos, ca omul ce se pricepe,gustAndu-i aroma gi plimbdndu-gi Tn acelagi timp privirea dela tdrmul st6ncos la firma noastrd.* Migto golf - spuse intr-un sfdrqit - dar 9i crdqma-ifrumos agezatS. Mugterii mul{i, jupAne ?

Tatdl meu Ti rdspunse c5 din pdcate avea foarte pu{inimusterii.

Straqnic ! Aici Tmi arunc ancora ! relud el'Fd-te-ncoa'! ii strigd omului ce impingea roaba; acosteazS 9idebarcd lada. Am sd stau pe-aici o bucatd de vreme - con-tinud el - nu-s mofturos: bduturS, sl5nind 9i ou5. Mai multnu-mitrebuie... gi limba aceea de pdm6nt, de pe care se vddcordbiile ce trec... Cum sd-mi spui? Spune-mi ,,cdpitane"'Mda ! gtiu ce te roade... poftim... 9i azv6rli pe pragul uqii treisau patru monede de aur. Cdnd se isprdvesc, vii iar la mine !zise el, seme! ca un cipitan de fregatS.

Tntr-adevdr, degi hainele ii erau jerpelite 9i vorbagrosoland, nu aducea a marinar de rdnd; mai cur6nd p5reasd fie un comandant sau un secund deprins sd fie ascultat oris5 loveascS. Omul cu roaba ne-a istorisit cd in diminealaaceea cdldtorul nostru cobordse din diligentd in fa{a hanului,,Royal George"; s-a interesat acolo de ospitdriile de pecoastd gi, auzind lucruri bune, pare-se, despre hanul nostru,afldnd de asemenea c6 nu-i a$ezat la drumul mare, l-a ales

COMOARA DIN INSULARobert Louis Stevenson

perelii casei gi c6nd talazurile se spirgeau mugind de-a lun-gul golfului, ndpustindu-se peste stdncile !5rmului, il vedeamivindu-se Tn mii de pldsmuiri qi cu o mie de infdtiqdri dia-volegti. Ba avea piciorul retezat de la genunchi, ba din Eold:uneori era un fel de dihanie cu un singur picior crescut dinmijlocultrunchiului. in sfdrgit, Tn visele mele cele mai cumpliteil vedeam alergAnd gontdc-gontdc, fugdrindu-m5 peste gar-durile de mdrScini, peste santuri. Pe scurt, mdcar pentruaceste TnspiimAntbtoare ardtdri imi meritam cu prisosin!5bdnu!ul.

Dar spaima ce mi-o insufla afurisitul marinar schilod nuse asemuia nici pe departe cu groaza ce-o vdra cdpitanul insufletele celor din jur. Erau nopli cAnd turna Tn el mai multbbduturS dec6t putea suporta; uneori stdtea Ia masd fSrd sdbage pe nimeni in seamd, lSl5ind vechile, neruginatele Eifioroasele lui cdntece marindregti; alteori poruncea sd seaducd bduturd pentru toatd lumea gi-i silea pe to{i si-iasculte, ddrd6ind, bazaconiile, ori sb reia, Tn cor, ,,cAntecele"sale. De multe ori auzeam cutremur6ndu-se casa de ,,io-ho-ho gi o sticlS de rachiu". Cupringi parcd de frica mo(ii, mu9-terii se inghesuiau unulTntr-altul, c6ntdnd fiecare cAt mai tareca s5 scape de bruftuieli. Cdci atunci cind il apucau pandali-ile, Tgi ieqea cu totul din minfi: izbea cu pumnul in masi catoati lumea sd amufeascS; sau il nipbdea o mfrnienemaipomenitd pentru ci i s-a pus o Tntrebare, ori fiindcS nui se luau in seamd balivernele. Nu dddea voie nimdnui sdplece acasd, pdnd c6nd el, trdsnit de bduturS, nu se ducea,pe doud cdrdri, sd se culce.

Povestirile lui aveau darul sd Tnspbimdnte lumea maimult decdt orice ! Povestiri cumplite, ?n care era vorba numaidespre spdnzura{i qi oameni aruncali Tn ap5, despre furtunipe ocean, despre secetoasele insule ale Broagtei festoase gidespre intdmplSri fioroase petrecute prin meleagurile coloni-ilor din America spaniolS. Recunogtea singur cd gi-a f5cut

pe acesta dintre toate. Asta-i tot ce am putut afla despreoaspetele nostru.

Era un om tdcut din fire. Hoindrea toath ziua in jururgolfului sau se cdldra pe stfincire fdrmurui, inarmat cu olunetd de alamS; Tn fiecare seard se cuibdrea Tntr-un colt alsdlii, langd foc, gi bea v6rtos rom cu apd. De cere mai murteori, cdnd ii spunea cineva vreo vorbd, nu rdspundea nimic; irrepezea insi cu o privire furioasd gi pufnea pe nas ca oconc51 marind in care ndierii sufld pe vreme de ceald; gi noi,gi cei care veneau la han, ne-am obignuit curf,nd sd-r rdsdmTn plata domnului. Zilnic, c6nd se intorcea de la plimbare,intreba dacd n-au trecut cumva marinari pe drum. La inceputcredeam cd intrebarea asta pornea din dorinla de-a intilniderbedei de teapa lui; cu timpul Tnsd ne-am dat seama cd,dimpotrivi, se ferea de ddngii. cdnd se Tntdmpra ca vreunmarinar, trecand de-a lungul coastei, in drum spre Bristol, sbpoposeascd la ,,Amiral Benbow,', cdpitanul, inainte de a intrain sald, il cerceta cu de-amdnuntur:prin perdeaua de ra fe-reastra ugii si, c6t tirnp se afla striinul acolo, stdtea mut caun pe$te. Pentru mine unul, purtarea lui nu era o taind,deoarece, Tntr-o oarecare privinfd, eram pdrtag ra nerinigtireIui; intr-o zi m-a luat deoparte si mi-a fdgrduit cd-mi oi rafiecare inceput de lund o bdncutd de patru peni dacd ,,am sdstau de veghe", vestindu-l numaidecAt ce voizdri ,,un marinarcu un singur picior"" De atunci, de fiecare datd cdnd seimplinea sorocul si-i ceream bincuta fdgdduitd, cbpitanulpufnea si rdmdnea cu ochii fixaliin podea; inainte de a trecesdptdmdna insd, eram sigur cd o sd se imbuneze si o sd_miaducd pitacul, amintindu-mi porunca privitoare la ,,marinarulcu un singur picior".

Nu e nevoie sd mai spun ci marinarul acela olog mdurmdrea giin somn. Tn nop[ire vijerioase, cdnd vdntutzgd[aia

1 ScoicE {n.r.).

10 Robert Louis Stevenson

Dar intr-un rdnd, pu{in inainte de obgtescul sfArsit altatii, cdpitanul Ei-a gdsit nagul. Bietul tata era pe atunci mdci-nat r5u de boala care i-a scurtat zilele. Doctorul Liveseyvenise intr-o dupi-amiazb s5-s,i vadd bolnavul gi, dupi ogustare pe care i-a servit-o mama, a intrat s5-gifumeze pipain sal5, agtept0nd sd i se aducd din cbtun calul - c5ciin vre-mea acea noi nu aveam grajd. M5 tineam dupi el, -si-miamintesc gi acum deosebirea izbitoare dintre doctorul atdt dedistins, atdt de ingrijit - pudra perucii albd ca neaua, ochiinegri, sclipitori, purtarea aleasb - 9i ceilal{i oameni necioplili,clientii obiEnuiti ai tatii. Dar mai cu seamd acum, mH izbeanepotrivirea dintre el gi sperietoarea asta de pirat jegos, cuochii urdurogi, care stitea prdvdlit cu bra{ele pe mas5, umflatde rom. DeodatS, cdpitanul a Tnceput sd rScneascd vegnicullui cdntec: ,,Cinqpe inqi pe lada lui,

lo-ho-ho !Lada cdpitanului,lo-ho-ho IBeli, cdci cdpitanu-i mort,lo-ho-ho !

$i vd duce dracu-n port,lo-ho-ho !"

La inceput Tmi tot inchipuiam cd ,,lada c6pitanului mort"era chiar lada barosani de sus, din odaia din fa!d, pe caremereu o intovdrSgeam, in visurile mele urdte, cu marinarulfdrd un picior. Dar Tncepusem sd mb obiqnuiesc cu c6nteculgi acum nu-l mai luam in seamS; era nou numai pentru doc-torul Livesey gi am observat c5 nu i-a pl5cut deloc, pentru cds-a oprit o clipd supdrat, Tnainte de a-qi continua disculia cubdtrdnul grSdinar Taylol despre un leac nou contra reuma-tismelor de care suferea. fntre timp, cdpitanul, TnfierbdntAn-du-se cdte pulin de propriul sdu cdntec, Tncepu sd dea cupumnul in masi, cu un Tnleles pe care-l gtiam cu tolii: sdtdcem. Glasurile amulird ca prin farmec, afard de acela al

COMOARA DIN INSULA

temutd pe mdri.

veacul printre cei mai pdcdtogi oameni pe care Dumnei'a rdbdat vreodatd pe oceane; iar limbajul pe care-l foloscdrbea lumea noastrd simpld de !a !ard, Tn aceeagi mdsurdcu fSrddelegile pe care le depdna. Tata se plangea neincetatcd bdtrdnul o sd ne aducd la sapd de lemn gi cd o si-sipiardd to{i clienlii, care - ca si nu mai fie hdituili, tdbdci{i 9itrimigi la culcare cu inima cdt un purice - n-or si mai calcepragul c6rciumii noastre; eu cred insd cd in realitate prezen[alui ne-a folosit. E adevdrat cd oamenii mureau de frici, dartocmai asta ii atrdgea; era oleacd de insufle{ire Tn pasnica lorvia{d de lard; ba se gdsird chiar niste fldcdi care nu se sfiaus5-ladmire, numindu,l un ,,adevdrat lup de mare", ori ,,bdtrdnmarinar de api sdratd", ori cdte si mai cAte, neuitdnd sdadauge cd numai astfer de oameni fdceau ca Angria sd fie

Dar, rdm&n6nd la noi, ne pdgubea in alt chip.sSptdmdnile se perindau, runire ra fer, banii care ni-i didusese isprdviserd de mult sitatii nu-i prea dddea m6na sd-i ceardmereu allii. cdnd igi lua vreodatd inima-n din{i gi-i pomeneade bani, cSpitanul pufnea pe ndri at6t de zgomotos, de_ai fizis cd rdcneste, gi atunci bietul tata nu gtia pe unde sd iasdmai repede. il vedeam apoi fr6ng6ndu-si mdinire de deznd-dejde dupd o astfer de disculie gi sunt sigur cd sdcdiara gigraaza in care trdia i-au grdbit timpuriul gi nefericitul sf6rgit.

Cdt a stat la noi, cdpitanul nu si-a schimbat niciodatdstraiele, afard doar de ciorapi, cdteva perechi cumpdrate dela un boccegiu. I se stricase un col{ al tricornului gi, cu toatecd ruptura il st6njenea c6nd bdtea v6ntul, a llsat_o sd_iatdrne peste frunte. Mi-aduc aminte in ce harii era haina, pecare qi-o cdrpea singur in odaia lui de sus, gi cdreiaajunsese, Tn cele din urmd, sd-i pund petic ldngd petic. Nuprimea scrisori s,i nici nu trimitea, iar cu vecinii de masd nustStea de vorbS decdt atunci c6nd era amelit de bduturd. Tnce priveste cufdrul, nimeni nu l-a v5zut vreodatd deschis.

COMOARA DIN INSULA

doctorului, care continua sE vorbeascd, limpede gi prietenos,cu obignuita lui sfbtosenie, trdgtnd cu vioiciune cdte undin pipd, la fiecare doud cuvinte. Cdpitanul Tl !intui din ochi,izbi din nou cu pumnul in masd gi dupd ce il mai infruntd cuprivirea trase o injurdtur5 ur6td, strigdnd:* Linigte acolo, ?ntre pun!i...

- Mie imi vorbegti, domnule ? intrebd doctorul.$i cum b5d5ranul rdspunse, repetOnd injurdtura, cd da,

doctorul reluS:

Robert Louis Stevenson

Capitolul 2

#ft'l-g

,,cAlNE NEGRU" APARE $l DISPARE

Pulin dupd aceea s-a petrecut prima din qirul acela deintAnrpliri misterioase, care ne-au descotorosit in sf8rgit decdpitan, nu insi, dupd cum veli vedea, qi de alte belele inlegdturd cu el. Bdntuise o iarnd amarnic de friguroasd $i delung6, cu geruri aspre gi vdnturi haine; chiar de la inceputulei am simtit cb bietul tata nu va mai apuca primdvara. Sestingea vdzdnd cu ochii, iar mama gi cu mine, impovdralipdnd peste cap de grijile hanului, nu mai gdseam rdgaz sbvedem ce-i cu locatarul nostru nesuferit.

Era Tntr-o dimineald de ianuarie, devreme de tot, odiminea!5 cu ger inlep5tor. Chiciura acoperea golful, valurileparcd lingeau ugurel pietrele de pe ldrm, soarele abia rdsdritnu poleia decdt crestele colnicelor gi strdlucea pe fa{a mdriipdnd hdt-departe. Cdpitanul, care se trezise mai devreme cade obicei, cobordse la tdrm cu un tesacl ce $e legdna subpoalele largi ale vechii sale haine sinilii, cu luneta de alamdsubsuoari gi tricornul dat pe ceafd. ii vaO s,i acum aburulr5suflirii plutind in urmS-i, pe c6nd zorea cu pagi zdraveni; iarpdni sd coteascd dupd st6nca mare, il auzeam bombdnindmdnios foc de parcd continua sd se certe in gfind cu doctorulLivesey.

Pe scurt, mama se afla sus, la cipdtAiul tatii, eupregdteam tocmai gustarea pentru cdpitanul care trebuia sdse inapoieze, cdnd deodatd uga se deschise gi un om pe

12

- N-am decAt un lucru sd-{ispun, domnule. Dacd aisdcontinui sd bei atAta rom, lumea o sd scape curdnd de unnetrebnic.

Pe cipitan il apucd o furie turbatd. SEri de pe scaun,scoase un cu{it marindresc, Tl deschise ca pe un briceag ql _cumpdnindu-l aga deschis Tn palmd - il ameninld pe doctorc5-l tintuieqte de perete.

Doctorul nici nu tresdri mdcar. privindu-l peste umdr, iivorbi mai departe, pe acelaqi ton, poate un pic mai ridicat, casd audS toli cei de fa!d, fnsd linigtit si rdspicat: i

- Dacd nu-!i bagi indatd cutitul in buzunar, pe cinsteamea cd la prima sesiune a juralilor ai sd fii spdnzurat !Se mdsurard din ochi; Tn cele din urm5, cdpitanul se

dSdu bdtut; Tqi vdri la loc cutitul in buzunar gi se agezdm0rAind ca un cdine bdtut.

- $i acum, domnule - continud doctorul- acum, cdndgtiu cOte parale faci, sE fii sigur cd atAta timp cdt ai sd te maiafli Tn district, zi gi noapte o si am privirea alintitd asupradumitale. Eu nu sunt numal doctor, sunt gi magistrat; Ei dacdse va intdmpla sd aud cea mai micd pldngere, chiar dacd vafivorba numai de o mojicie ca aceea de adineauri, am sd iaumdsuri sd fii inhSlat qi izgonit de-aici. Tine minte ce !i-amspus. Putin timp dupd aceea fu adus calul, gi doctorulLivesey plec6; Tn seara aceea, gi Tn multe seri care urmari,cdpitanul a stat linigtit. lSabie scurtd si lati (n.r.)

I

I

COMOARA DIN INSULA

matelot, sicu toate acestea parcd iegea un miros de mare dinfdptura lui.

care nu-l mai vdzusem niciodatd intrd Tn sard. Era tras ra fatdqi g5lbejit, ii lipseau doud degete la m6na stdngd qi, ,ulo"i"cd tesacul Ti atarna de gord, nu prea avea Tnfdtisareabdtdioas5. Md obiqnuisem sb fiu cu ochii in gapte Jupa'r"ri-narii cu un picior sau chrar cu douS gi mdrturisesc cd noulvenit md punea in incurcSturd. Nu aducea nici pe departe a

Robert Louis Stevenson

credea cu adevHrat ceea ce spusese, apoi, fdrd doar sipoate, se amdgea ! M-am gdndit insd cE toate astea nu mdprivesc pe mine; si, la drept vorbind, chiar dacd ar fi fost alt-minteri, ce puteam face ? Strdinul se proldpise l6ngd ug5, deunde pdndea cotitura drumului, cum p6ndeste o pisici goare-cele. La un moment dat am ieqit afar5, dar el m*a chematinapoi; gi cum eu n-am venit chiar atdt de repede pe c6t ar fivrut el, am vbzut o cumplitd schimbare pe chipul lui palid; ?miporunci sd intru in casd gi trdnti o injurdturd atdt degroaznic5, incdt md strdbdtu un fior. M-am intors numaidecf,tgi el se purtd ca la Tnceput cu mine, jumdtate alintitor, jumS-tate glume!; bdtdndu-md pe umdr imi spuse cd sunt un bdiatbun gi pe placul lui.

- Am gi eu un bSiat care-ti seamdnd ca dou5 picSturide apd; e bucuria inimii mele. la aminte Tnsd, lucrul cel maide pret la un copil e ascultarea. Auzi, piciule ? Ascultarea.Dac-ai fi pe o corabie cu Bill, n-ai agtepta sd !i se spund dedouS ori un lucru. El n-ar ingddui una ca asta gi nimeni dinacei care au navigat cu el. Hei, dar uite-l gi pe prietenul meuBill. UmblS cu ocheanul la subsoard, bati-l norocul! Hai s5intrdm amCIndoiTn sal5, piciule, si sd ne ascundem dupd ug5,ca s5-ifacem lui Bill o micd surprizS, bat6-l norocul s6-l batd !

Spun6nd acestea, strdinul md trase in sal5, md?mpinse intr-un colt, inddrdtul ugii, in aga fel inc8t canatul eisd ne ascundd pe amdndoi c6nd s-o deschide. Vd puteliinchipui c5 nu md mai sim{eam deloc bine Ei cd eram foartenelinigtit. Ceea ce mE speria gi mai riu era cd strdinul nupdrea a fi nici el ?n apele sale, cdci trase pulin sabia demdner, fbc6nd sd joace lama Tn teac5, pi cAt a duratagteptarea el tot inghitea Tn sec, de parcS ar fi avut, vorbaceea, un nod Tn gdtlej.

in sfdrgit, cdpitanul sosi, trdnti cu zgomot uga inddrdtulsdu, fdrd si priveascd nici Tn stfrnga, nici Tn dreapta gi seduse intins spre mas5, unde-l astepta gustarea.

14

L-am intrebat cu ce-ag putea sd_l servesc. Mi-ardspuns cd ar vrea un rom, dar tocmai c6nd md pregdteamsd i-l aduc, el se agezd pe marginea unei mese gi-iri rucusemn sd md apropii. Am rdmas locului cu servetur Tn mdni.

- Fd-te-ncoa', bdiefag _ md imbie el. Vino maiaproape. Fdcui un pas inainte. Asta-i pronzul camaraduluimeu Bill? md Tntrebd el, fdcdndu_mi cu ochiul.._ l-am rdspuns.cd nu-l cunosc pe camaradul sdu Bill gic! masa era pregdtitd pentru cineva care era g5zduit ra noi si

cdruia ii spuneam cdpitanul. - - Y

-All right - urmd er. Dacd prietenur meu Biil vrea sd ise spund cdpitanul, md rog, treaba lui. Dar o tiieturd peo.braz are, nu-i aga ? gi nigte apucdturi rele de tot, mai alesdupi ce a tras la mdsea. Sd zicem cd omultdu, cdpitanul, areo tdieturd pe obraz, si sd mai zicem, daci_mi ingdOui cdacest obraz e cer drept. Ei, vezi? gi acum s5 te intrib incd odat5: camaradul meu Bill este acasd ?

l-am rdspuns cd iegise sd se plimbe.

- Pe unde-a luat-o, piciule ? pe unde s-a dus ?DupS ce i-am arEtat cu m6na spre st6nci, spun&ndu_icd domnul cdpitan nu va zdbovi muri Ei dup5 ce'i-am mairispuns la alte c6teva intrebdri, el zise:

-Ah ! Ce o sd se mai bucure prietenul meu Billl Ca deo bduturd o sd se bucure !Dar rostind aceste vorbe, fala lui crispatd numai

pldcere nu ardta gi aveam motive sd cuget cd dacd str5inur