lab 3

Lucrari practice 3 – Petrlologia rocilor sedimentare

1

Lucrari practice 3

Sistemetica rocilor sedimentare

-criterii de clasificare-

Criteriile folosite in sistematica rocilor sedimentare sunt: chimic, mineralogic, textural

(grnulometric si morfometric), gradul de consolidare, raportul particule/liant (ciment sau

matrice) si mai departe proportia tipurilor de liant. Cu cat complexitatea proceselor care

guverneaza un sistem este mai mare, cu atat este mai dificil sa se faca o ordonare omogena a

categoriilor. Un criteriu de clasificare acceptat, al rocilor exogene, este cel chimic dar, in

aceeasi ierarhie sunt sistematizate si roci definite prin criterii genetice si mineralogice.

Dupa criteriul chimic:

Roci siliciclastice (Terigene, detritice)

Roci carbonatice (Calcare si dolomite)

Roci silicolitice

Roci fosforitice

Roci ferilitice

Roci manganolitice

Roci alitice (Bauxite)

Dupa criteriul genetic:

Roci evaporitice

Roci piroclastice

Dupa criteriul mineralogic:

Roci argiloase

Tranzitiile de la o categorie la alta sunt definite prin “roci hibride” – categorii

petrografice care includ particule sedimentare de naturi genetice sau compozitionale diferite.

Gradul lor de amestec, exprimat procentual, impune terminologia utilizata (ex, gersii

calcaroase, calcare gresoase etc.)

Rocile siliciclastice

Rocile siliciclastice sunt compuse din particule clastice si liant. Particulele reflecta

compozitia rocilor din aria sursa a carei pozitie poate fi intra- si extrabazinala. Particulele

care au suferit un proces de transport si au un caracter extrabazinal, se numesc si alogene;

constituentii postdepozitionali, adesea cristale si agregate cristaline, au un caracter autigen, si

intra in constitutia cimentului.

Fractiunea alogena (clastica) este formata din granoclaste si litoclaste (fragmente de

roci policristaline si poliminerale).

Granoclastele, in functie de greutatea specifica se impart in:

1. fractia usoara: cuart, feldspati, mice, clorite;

2. fractia grea: granat, zircon, turmalina, rutil, etc.

Fractia usoara

a) Cuartul

Este un mineral stabil in conditiile exogene datorita compozitiei sale si atinge o

frecventa pana la 95-98% in cadrul rocilor sedimentare epiclastice. Nu este un bun

indicator al provenientei, insa, prezenta sa in cantitate mare este un indiciu al maturitatii

rocii.

b) Feldspatii

Dupa compozitia lor sunt de doua tipuri: potasici si plagioclazi. Legatura ionica dintre

cationii K+

, Na+ si Ca

+, si radicalul silicatic [Si4O8]

4- unde Al3+

poate substitui unul sau


2

doi atomi de Si4+

, face ca feldspatii sa aiba un caracter metastabil in conditii exogene si sa

fie supusi proceselor de alterare (hidroliza). Clivajul si duritatea sunt caracteristici care

implica o mai slaba rezistenta mecanica. Participa la alcatuirea rocilor epiclastice in

proportii medii, de la 15% si mai rar de 25%. Caracteristicile lor fac sa fie buni indicatori

de arii sursa.

c) Micele, cloritele si mineralele argiloase

Se concentreaza in fractiunile granulometrice siltice si lutitice. Asocierea cu fractia

arenitica este proprie muscovitului, biotitului si cloritului. Au un caracter metastabil, iar

rezistenta mecanica este redusa datorita clivajului foarte bun (mice). Filosilicatii alogeni

participa in alcatuirea rocilor siliciclastice in proportii medii de 5-1% si, rar, peste 25%.

Caracteristicile lor, parageneza si culoare, permit aprecieri asupra provenientei. O atentie

deosebita trebuie acordata cloritului pentru determinarea caracterului autigen sau alogen.

Fractia grea

Este reprezentata de minerale care au greutatea specifica mai mare decat a

bromoformului (2,9 g/cm3). Participa la alcatuirea rocilor siliciclastice intr-o proportie medie

de 1-3% din masa acestora. Prin particularitatile lor chimice, morfologice si optice, reflectand

conditiile standard de cristalizare, aceste minerale grele reprezinta excelenti indicatoi de arii

sursa. Datorita stabilitatii mari, impreuna cu cuartul pot fi folosite ca indicatori ai maturitatii.

De asemenea pot fi folosite in corelarile stratigrafice, acolo unde lipsesc datele

biostratigrafice.

Litoclastele (fragmentele litice)

Aceasta categorie inglobeaza fragmente compuse din mai mult de doua cristale ale

aceleeasi specii minerale sau ale unor specii diferite. Fragmentele litice apartin tuturor

categoriilor de roci cunoscute magmatice – plutonice si vulcanice - metamorfice si

sedimentare. Sunt un indicator direct al ariilor sursa. Se mai folosesc in corelari stratigrafice

la interpretarea conditiilor hidrodinamice din timpul transportului si la stabilirea distantei

fata de aria sursa.

Fractiunea autigena

În sedimentele si rocile siliciclastice, mineralele autigene (de neoformatie), mult

subordonate celor alogene, sunt reprezentate prin specii din grupa silicei (cuart, calcedonie,

opal), prin carbonati (calcit, dolomit, siderit), prin sulfati (gips, anhidrit, baritina), fosfati

(colofan), oxizi si hidroxizi de fier (hematit, goethit), silicati (glauconit, clorit), sulfuri

(pirita) etc. Ele reprezinta produse de precipitare din solutii interstitiale sau din ape de

circulatie si se întâlnesc sub forma de ciment, de cristale euhedrale diseminate sau formând

pseudomorfoze dupa cristale mai vechi.

Alti constituenti

Alaturi de constituentii principali, ca o expresie a originii foarte diferite a produselor

din epiclastite si a proceselor care interfereaza cu mecanismele de acumulare a clastelor, se

mai pot gasi vulcanoclaste si/sau bioclaste. Prezenta piroclastelor - reprezentate prin

vitroclaste, cristaloclaste sau litoclaste - se datoreste exploziilor vulcanice concomitente

sedimentarii terigene. Ele contamineaza materialul detritic si determina, atunci când

participarea lor este mare, tranzitia spre vulcanoclastite (piroclastite). Bioclastele sunt

prezente curente în gresii si conglomerate. Ele apartin fie unor organisme care au trait în

ambianta sedimentarii siliciclastice - moluste, echinoderme, foraminifere, fie unor depozite

mai vechi, carbonatice sau silicioase din care au fost remaniate.


3

Lucrare practică- Particule sedimentare siliciclastice: granoclaste si litoclaste

Alegeti mai multe sectiuni subtiri diferite.

Identificati si descrieti tipurile de granoclaste si litoclaste din fiecare proba dupa

algoritmul prezentat in fisele de lucru nr. I A si I B.

Optional:

Analizati integral o proba dupa algoritmul fisei de lucru nr. II.

Comparator vizual pentru estimarea proportiilor


4

Fisa de lucru nr. I A – Granoclaste

Diagnostic

Granoclast................................................

Dimensiuni

(clasa granulometrică)

.......................................................

.......................................................

....................................................... Desen

scara

Forma

(rotunjime)

.......................................................

.......................................................

.......................................................

Transformări secundare .......................................................

.......................................................

.......................................................

Diagnostic

Granoclast................................................

Dimensiuni


.......................................................

.......................................................

....................................................... Desen

scara

Forma

(rotunjime)

.......................................................

.......................................................

.......................................................


.......................................................

.......................................................

Diagnostic

Granoclast................................................

Dimensiuni


.......................................................

.......................................................

....................................................... Desen

scara

Forma

(rotunjime)

.......................................................

.......................................................

.......................................................


.......................................................

.......................................................

Diagnostic

Granoclast................................................

Dimensiuni


.......................................................

.......................................................

....................................................... Desen

scara

Forma

(rotunjime)

.......................................................

.......................................................

.......................................................


.......................................................

.......................................................


5

Fisa de lucru nr. I B – Litoclaste

Diagnostic

Litoclast .............................. Compoziţie

mineralogică

..............................................

..............................................

Desen

Scara:

Dimensiuni


..............................................

..............................................

Forma

(rotunjime)

..............................................

..............................................

Structura ..............................................

..............................................

Transformări secundare ..............................................

..............................................

Diagnostic


mineralogică

..............................................

..............................................

Desen

Scara:

Dimensiuni


..............................................

..............................................

Forma

(rotunjime)

..............................................

..............................................

Structura ..............................................

..............................................


..............................................

Diagnostic


mineralogică

..............................................

..............................................

Desen

Scara:

Dimensiuni


..............................................

..............................................

Forma

(rotunjime)

..............................................

..............................................

Structura ..............................................

..............................................


..............................................


6

Fisa de lucru nr. II - Analiza integrala unei sectiuni subtiri (optional)

1. Raportul, cadru scheletic mineral / porozitate: …………/…………..

2. In cadrul scheletului mineral se estimeaza procentajul: particule ….% , liant ….%

3. In cadrul particulelor se estimenaza procentajul: granoclaste ….%, litoclaste ….% (folositi comparatoarele vizuale pentru estimarea proportiilor)

4. Particule siliciclastice ….% (raportare initiala la suprafata sectiunii - totalul particulelor coincide cu cel

prezentat la pct. 2)

Granoclaste %

Observatii Litoclaste % Observatii

Total granoclaste Total litoclaste

5. Analiza normata Raportare initiala la suprafata sectiunii Analiza normata

Granoclaste [%] Litoclaste [%]

Total [%] Granoclaste [%] Litoclaste [%]

Total [%]

100

6.Contacte intre particule libere % tangentiale% liniare% concave-convexe% suturale%

7.Sortare foarte buna buna moderata slaba foarte slaba

8. Interpretarea datelor Caracterisitici ale ariilor sursa

Grad de prelucrare (după caz)

Grad de maturitate compozitionala

Consideraţii paleoclimatice (dacă este cazul)


7

Desene reprezentative fisa II

scara

scara

scara

scara

lab 3

Documents